ICCJ. Decizia nr. 260/2010. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 260/2010
Dosar nr. 9838/1/2009
Şedinţa publică din 19 februarie 2010
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 4 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în dosarul nr. 8256/1/2009, a fost respinsă cererea formulată de petiţionara G.A. prin care s-a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 25195/212/2009 al Judecătoriei Constanţa la o instanţă egală în grad.
Împotriva acestei încheieri, în baza art. 386 C. proc. pen. petiţionara a formulat contestaţie în anulare.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă.
Potrivit legii de organizare, secţiile Înaltei Curţi soluţionează cereri de strămutare pentru motivele prevăzute în Codul de procedură, iar potrivit art. 29 pct. 5 şi art. 55 C. proc. pen. strămută judecarea cauzei la o altă instanţă egală în grad în cazul în care apreciind asupra motivelor de strămutare consideră că prin aceasta se asigură desfăşurarea normală a procesului.
Procedând la judecarea cererii de strămutare în cadrul procedurii de informare este obligatorie încunoştinţarea părţilor şi nu citarea lor, iar încheierea prin care se soluţionează cererea nu este supusă niciunei căi de atac.
Conform prevederilor art. 386 împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Din prevederile legale menţionate rezultă că numai împotriva deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de recurs, poate fi folosită calea ordinară de atac a contestaţiei în anulare.
Or, în cauză soluţia nu s-a pronunţat în calea de atac a recursului, iar ca urmare a respingerii cererii de strămutare petiţionara care stăruie în strămutarea procesului nu are deschisă calea contestaţiei în anulare, ci o poate repeta conform art. 61 C. proc. pen.
În consecinţă, Înalta Curte va respinge ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatoarea G.A.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatoarea G.A. împotriva încheierii din 4 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 8256/1/2009.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3912/2010. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3913/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
