ICCJ. Decizia nr. 258/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr.258/2010
Dosar nr. 1007/39/2009
Şedinţa publică din 19 februarie 2010
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, înregistrată sub nr. 152/P/2009, petiţionarul C.I. a solicitat a se efectua cercetări penale faţă de C.F. şi T.D., judecători la Tribunalul Botoşani şi B.C. - procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, pentru săvârşirea infr. de abuz în serviciu, prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Se reclamă că cei 2 judecători ar fi pronunţat în mod abuziv o hotărâre ce nu-i este favorabilă în dosarul nr. 79/40/2009, având ca obiect contestaţie în anulare, iar procurorul de şedinţă în aceeaşi cauză a pus concluzii în defavoarea sa.
Petiţionarul, în aceeaşi plângere, a solicitat a fi cercetaţi I.R. şi T.L. - judecători la Tribunalul Botoşani, precum şi P.F. procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, pentru infr. de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, comisă în aceeaşi modalitate în dosar nr. 4922/193/2008 în care s-a pronunţat Decizia penală nr. 155/2009 care a atacat-o cu contestaţie în anulare ulterior.
În final procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, rezoluţia 152 /P/ 2 009.
În continuare petentul a înţeles a iniţia calea procedurală prin care a urmărit în a ajunge cu doleanţa în faţa unei instanţe de judecată.
Legal citat nu s-a prezentat, în plângerea adresată iniţial Curţii de Apel Suceava a specificat că „soluţiile adoptate de magistraţii enumeraţi nu exprimă adevărul".
I.C.C.J, din actele premergătoare începerii penale efectuate în cauză, reţine că la data de 29 ianuarie 2009, la Tribunalul Botoşani, s-a înregistrat contestaţia în anularea deciziei penale nr. 155/2009 formulată de C.I. în temeiul art. 386 C. proc. pen., a fost repartizată aleatoriu completului format din judecătorii C.F., G.M. şi T.D., procuror de şedinţă fiind B.C.
La termenul din 26 martie 2009, când s-a judecat contestaţia, apărătorul conte statorului, fără a motiva în drept cererea, a solicitat "admiterea contestaţiei în anulare, desfiinţarea deciziei şi, rejudecând, admiterea recursului şi pe fond admiterea plângerii formulată de C.I. şi tragerea răspundere penală a făptuitorului H.A. pentru săvârşirea infracţiunii de distrugere, întrucât prin limitarea accesului contestatorului la bun proprii făptuitorul se face vinovat de săvârşirea acestei infracţiuni în mod pasiv, întrucât bunurile se degradează ".
În cuvântul său, contestatorul C.I. a achiesat la concluziile puse de apărător, pentru el.
Prin Decizia penală nr. 799 din 26 martie 2009 a Tribunalului Botoşani respins ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestator, întrucât motivele invocate nu se regăsesc printre cazurile prevăzute limitativ de art. 386 C. proc. pen., pentru care, împotriva hotărârii penale definitive, se face contestaţie în anulare.
Faţă de cele expuse, este indubitabil de constatat că nu se poate reţine săvârşirea vreunei fapte penale în sarcina judecătorilor care au pronunţat Decizia nr. 799 din 26 martie 2009, precum şi a procurorului de şedinţă.
Magistraţii nu au făcut altceva decât să-şi exercite atribuţiile prevăzute de lege şi să examineze contestaţia în anulare prin prisma dispoziţiilor prevăzute de art. 386 C. proc. pen.
În ceea ce priveşte solicitarea petiţionarului de a se efectua cercetări faţă de magistraţii judecători I.R. şi T.L. şi procuror P.F., pentru săv. infr. de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), faptă pe care ar fi comis-o în dosarul 4922/193/2008, în care s-a pronunţat Decizia penală nr. 155 din 22 ianuarie 2009, este de precizat că susnumiţii au fost cercetaţi în dosarul nr. 85/P/2009 al Parchetul pe lângă Curtea de Apel Suceava, soluţionat prin rezoluţia cu acelaşi număr, comunicată petiţionarului.
Aşa fiind, soluţiile de neîncepere a urmăririi penale propuse de procuror au deplin temei, petentul nu a adus critici concrete şi acoperite legal prin care să se infirme cele precizate, aşa încât, cu evidenţă, hotărârea instanţei de judecată este aceea de respingere a plângerii pe considerentele art. 278/1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., menţinerea rezoluţiei nr. 152/P/2009 atacate.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionarul C.I. împotriva rezoluţiei nr. 152/P/2009 din 19 iunie2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pe care o menţine.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3909/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3910/2010. Penal → |
---|