ICCJ. Decizia nr. 4172/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4172/2010
Dosar nr. 321/110/2010
Şedinţa publică din 23 noiembrie 2010
Asupra recursului penal de faţă:
Tribunalul Bacău, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 203/D din 15 iunie 2010 l-a condamnat pe inculpatul E.V. zis „L.”, (fiul lui V. şi A.), născut în comuna Gura Văii, jud. Bacău, la 12 (doisprezece) ani închisoare şi 6 (şase) ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzut de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen. a aplicat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzut de art. 64 lit. a), teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost computată din pedeapsă durata executată prin reţinere şi arestare preventivă, de la 18 decembrie 2009 la zi.
În temeiul art. 350 C. proc. pen. a menţinut starea de arest.
În baza art. 14 şi 346 C. proc. pen. şi art. 998 C. civ. au fost admise în parte, pretenţiile civile formulate de părţile civile P.V., P.S.D. şi S.C. inculpatul fiind obligat să plătească fiecărei părţi civile câte 3.000 RON daune materiale şi câte 10.000 RON daune morale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că în seara zilei de 17 decembrie 2009, în jurul orei 19:00, s-au întâlnit întâmplător la fântâna de peste drum de locuinţele lor, la care victima făcea pârtie şi s-au pus de acord ca împreună să meargă în locuinţa inculpatului, unde acesta urma să scoată vin din beciul său.
Inculpatul şi victima au intrat în bucătărie, unde, în timp ce consumau vin dintr-un bidon de 2 litri (de bere „H.";), inculpatul a pus mâna pe o secure pe care o ţinea de obicei în acea încăpere, în apropierea sobei şi cu aceasta a lovit-o de mai multe ori în cap, atât cu lama cât şi cu muchia, peste membre şi peste corp, pe victimă, care a decedat la foarte scurt timp.
După comiterea faptei, în jurul orei 24:00, inculpatul s-a deplasat cu securea în mână, îmbrăcat sumar, cu capul descoperit şi încălţat doar în şosete, la locuinţa martorului C.C., căruia i-a solicitat să-l însoţească înapoi acasă, întrucât are „un mare necaz";, fără a-i preciza însă despre ce era vorba.
Intenţionând să intre în bucătăria inculpatului, ca urmare a invitaţiei făcute de acesta, martorul a observat cadavrul victimei şi s-a întors la domiciliul său, de unde a sesizat organele de poliţie.
După plecarea martorului, inculpatul a intrat în camera în care dormea de obicei şi s-a culcat, fără a-l mai interesa starea de sănătate a victimei, iar la acea oră a fost trezit din somn de către un agent de poliţie.
Inculpatul declară că iniţial victima a plecat acasă (în jurul orelor 23:30 - 24:00), că după ce ar fi făcut ceva scandal la domiciliu, ar fi revenit în locuinţa sa cu scopul de a-l ucide şi că în timp ce dormea, victima a intrat în camera sa având în mână securea, pe care o luase de lângă soba din bucătăria inculpatului şi cu aceasta l-ar fi lovit de trei ori, peste tibia piciorului stâng şi peste braţul mâinii stângi, însă aceste declaraţii nu se coroborează cu datele de anchetă şi sunt nesincere, pentru considerentele ce urmează:
Întrucât victima plecase, aşa cum declară inculpatul, la orele 23:30 - 24:00, iar la ora 24:10 inculpatul se afla deja la domiciliul martorului C.C., victima nu avea timpul necesar de a reveni la locuinţa sa, de a face scandal în aceasta cu soţia şi de a se întoarce apoi în casa inculpatului, intervalul de timp în discuţie incluzând şi durata conflictului violent, faza statică de după conflict, în care inculpatul căuta soluţii la acţiunea sa, cât şi pe durata deplasării inculpatului de acasă până la locuinţa martorului.
Iniţial inculpatul a declarat că fiind surprins de prezenţa neaşteptată a victimei în camera sa, a ieşit pe uşa din faţă, a ocolit casa şi a reintrat în bucătărie prin spatele victimei, a aşteptat un moment în care aceasta se întoarce cu spatele şi apoi a atacat-o.
Ulterior inculpatul decalară (abia la data de 20 ianuarie 2010 şi fără a expedia vreun memoriu sau cerere de reaudiere ori de probatorii din locul de deţinere) că iniţial el ar fi fost cel atacat de către victimă, situaţie care nu poate avea credibilitate, aceasta în raport şi de argumentele de mai sus.
Potrivit examinării medico-legale întocmită de S.M.L. Bacău, s-a concluzionat că moartea numitului P.C. a fost violentă şi s-a datorat „insuficienţei cardio-respiratorii acute instalate după multiple plăgi tăiate, contuze şi echimoze la nivelul capului, torace, membre superioare şi inferioare, fractura articulaţiei pumnului stg., mâna stg. şi coaste stg., şoc hemoragic şi traumatic consecutive unui politraumatism prin agresiune (omucidere). Moartea poate data din 17 decembrie 2009. Leziunile de violenţă externe şi interne s-au putut produce prin loviri repetate cu un corp tăietor - despicător (secure) (...) şi au legătură de cauzalitate directă cu decesul”.
Situaţia de fapt rezultă în opinia primei instanţe din probatoriul administrat la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească - procesul-verbal de sesizare; procesul-verbal de cercetare la faţa locului şi planşa foto aferentă; declaraţiile părţilor civile P.V. (soţia supravieţuitoare a victimei) şi S.C. (fiica victimei); Raportul medico-legal nr. S175/129/A4 din 18 decembrie 2009 al S.M.L. Bacău - C.M.L. Oneşti şi planşa foto aferentă; Buletinul de analiză toxicologică alcoolemie nr. 57 din 06 ianuarie 2010 - împ. P.C.; declaraţiile martorilor: C.C., E.C. şi C.C. toate coroborate cu declaraţiile inculpatului E.V., care recunoaşte comiterea faptei, dar în apărare încearcă a invoca o stare de legitimă apărare ori provocare din partea victimei.
Referitor la acţiunea civilă instanţa de fond a reţinut că, P.V. - soţia victimei, P.S.D. şi S.C. - fiicele victimei sunt cele care au suportat toate cheltuielile cu înmormântarea şi celelalte cheltuieli legate de pomeniri, potrivit obiceiului, şi a declarat că are pretenţii băneşti de la inculpat, fiecare constituindu-se parte civilă în cauză cu câte de 50.000 RON cu titlu de daune morale şi 10.000 RON cu titlu de daune materiale.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat apel inculpatul E.V. şi părţile civile P.V., S.C., P.S.D.
În motivarea apelului inculpatul a solicitat reţinerea în principal a stării de legitimă apărare în care inculpatul a săvârşit această faptă, situaţie dovedită cu susţinerile martorei E.I., la fond.
Precizează că inculpatul şi victima au consumat băuturi alcoolice, după care aceasta a plecat la domiciliul său. Aducându-şi aminte că soţia sa a avut o relaţie în tinereţe cu inculpatul, victima a revenit şi a încercat să-l atace verbal şi fizic pe inculpat iar ulterior într-o stare de somnambulism, l-a atacat cu acel obiect pe care acesta îl avea asupra lui.
În subsidiar, inculpatul a solicitat să se aibă în vedere ca circumstanţă atenuantă - scuza provocării. Instanţa de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă foarte mare, însă prevăzut art. 76 alin. (2) C. pen., apreciază că putea să coboare sub minimul de 10 ani.
Pe latură civilă, inculpatul a criticat sentinţa atacată, deoarece în mod greşit instanţa a acordat despăgubiri materiale (câte 3.000 RON pentru fiecare parte civilă) şi morale, în situaţia în care aceste pretenţii nu au fost dovedite. Declaraţiile martorilor în acest sens, sunt neclare, aceştia nu au menţionat suma cheltuită pentru înmormântare şi pomeniri, iar din actele depuse la dosar, nu rezultă acest calcul de 9.000 RON.
Apelanţii - părţi civile au solicitat admiterea apelului şi desfiinţarea hotărârii atacate în parte, pe latură civilă.
În motivare s-a arătat că soţia victimei s-a constituit parte civilă cu 60.000 RON daune morale, fiicele cu 50.000 RON daune morale, iar instanţa a acordat câte 10.000 RON daune.
Prin Decizia penală nr. 86 din 19 august 2010 pronunţată de secţia penală, cauze minori şi familie de la Curtea de Apel Bacău a fost admis apelul declarat de părţile civile şi respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
În rejudecare, au fost majorate daunele morale de la 10.000 RON la 15.000 RON, pentru fiecare parte civilă.
Împotriva deciziei a declarat recurs.
Prin motivele de recurs scrise a solicitat casarea deciziei şi în rejudecare audierea soţiei victimei, P.V. pentru a face dovada că după ce a consumat vin, victima a plecat acasă, arată probele s-a certat cu soţia pentru că o bănuia de infidelitate, fiind gelos pe inculpat, după care orbit de gelozie s-a reîntors în casa inculpatului şi cu o secure luată de lângă soba din bucătărie i-a aplicat mai multe lovituri. A arătat că în condiţiile date de teamă şi pentru a se apăra a luat securea de la victimă şi i-a aplicat mai multe lovituri.
Într-un memoriu depus cu ocazia dezbaterilor recursului a susţinut că după ce victima a plecat de la el în jurul orelor 20:30 ajuns acasă, împreună cu soţia au pus la cale un plan de răzbunare iar victima a revenit în domiciliul său ca să-l omoare, acest lucru rezultând din aceea că P.V. l-a chemat la ea în curte pe martorul C.C. şi l-a rugat repetat să sară gardul la (...) şi să vină în ajutorul soţului său (...).
A arătat că în raport de modul în care s-au desfăşurat lucrările consideră că pedeapsa este aspră, caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Verificând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.
Situaţia de fapt reţinută de prima instanţă a fost verificată de instanţa de apel care a procedat la audierea inculpatului şi analizând declaraţiile părţilor civile şi a martorilor C.C., C.D., E.D. a motivat că vinovăţia inculpatului a fost stabilită pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate.
Curtea, a analizat fiecare versiune prezentată de inculpat atât în ce priveşte apărarea că a acţionat în legitimă apărare cât şi aceea că a fost probat de victimă şi printr-o amplă motivare formând o apreciere coroborată a probelor a reţinut că inculpatul nu poate beneficia de drepturile art. 44 respectiv 73 lit. b) C. pen.
Referitor la individualizarea pedepsei se constată că recursul este nefondat. Ambele instanţe au avut în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), şi ţinând seama pe de o parte de condiţiile concrete în care a fost săvârşită infracţiunea de către o persoană aflată în stare de ebrietate după ce câteva ore a consumat vin împreună cu victima şi pe fondul beţiei au ajuns la ceartă, în acelaşi timp de pericolul social deosebit al faptei dar şi de persoana inculpatului, pensionar, căsătorit recunoscut cu antecedente penale. Toate aceste argumente au creat (...) că scopul pedepsei poate fi atins prin statura unei pedepse de 12 ani apropiată de unul special, pedeapsă care este just individualizată şi nu se impune o reducere a ei.
Nici critica privind cuantumul exagerat al despăgubirilor nu este fondată.
Instanţele nu au acordat despăgubiri exagerate suma totală de 9.000 RON pentru înmormântare şi cheltuieli cu (...) fiind stabilită pe baza actelor depuse de părţile civile şi cu declaraţiile martorilor. Cât priveşte daunele morale părţile civile au solicitat 60.000 RON soţia victimei şi câte 50.000 RON fiicele acesteia, prima instanţă a evaluat prejudiciul moral la câte 10.000 RON, iar instanţa de apel a majorat daunele morale la câte 15.000 RON . Aceste sume nu pot fi apreciate exagerate dacă se are în vedere pierderea suferită de soţia şi fiicele victimei, lipsa sprijinului material şi moral mai ales privind-o pe P.V. dar şi suferinţa (...).
Aşa fiind, Înalta Curte urmează să respingă recursul în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. şi în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. să-l oblige pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen. cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. se va deduce prezumţia şi arestul preventiv până la data deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul E.V. împotriva Deciziei penale nr. 86 din 19 august 2010 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 18 decembrie 2009 la 23 noiembrie 2010.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 23 noiembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1825/2010. Penal. Traficul de droguri (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 4173/2010. Penal → |
|---|
