ICCJ. Decizia nr. 635/2010. Penal. Lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte (art. 183 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 635/2010
Dosar nr. 167/110/2009
Şedinţa publică din 19 februarie 201.
Asupra recursului penal de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 169/D din 17 aprilie 2009 Tribunalul Bacău a dispus în baza art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., art. 76 alin. (2) C. pen. condamnarea inculpatului P.M., la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a şi lit. b) C. pen.
A luat act că inculpatul este de acord cu plata despăgubirilor civile.
În baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. a obligat inculpatul la plata de despăgubiri civile, după cum urmează:
- 1.000 lei despăgubiri civile şi 10. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.E.;
- 2.500 lei despăgubiri civile şi 10. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.M.;
- 3.000 lei despăgubiri civile şi 100. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.D.;
- 1.000 lei despăgubiri civile şi 90.000. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.G.;
A obligat inculpatul la plata sumei de 13329,28 lei către SPITALUL JUDEŢEAN BACĂU şi la 376,8 lei către SERVICIUL DE AMBULANŢĂ BACĂU.
A constatat că inculpatul a fost reprezentat de apărător angajat.
În baza art. 191 C. proc. pen. a obligat inculpatul la plata sumei de 1.300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 14,00 - 15,00, inculpatul P.M. si victima A.V. s-au întâlnit la magazinul mixt din judeţul Bacău, aparţinând familiei V. Victima se afla aşezat pe un scaun la singura masă de pe terasă, având în faţă o sticlă cu bere, fiind deja sub influenţa alcoolului, iar inculpatul venise şi el în acelaşi scop.
Inculpatul şi-a comandat băuturi alcoolice, s-a aşezat la celălalt capăt al mesei, intrând în discuţie cu martorul P.C.G. şi ignorând-o în mod vădit pe victimă, cu care era de altfel şi rudă mai îndepărtată, dar pe care era supărat datorită unei situaţii anterioare.
Simţindu-se jignit de atitudinea inculpatului faţă de el, A.V. a intenţionat să plece, dar de la poartă s-a întors spre inculpat, i-a reproşat faptul că îl ignoră şi a încercat să-1 lovească în cap cu sticla cu bere, în timp ce acesta s-a ridicat de pe scaun pentru a-l înfrunta.
Inculpatul a barat cu antebraţul mâinii încercările de a fi lovit şi după ce victimei i-a scăpat sticla din mână, a lovit-o puternic cu pumnul în figură. Victima a căzut pe spate şi s-a lovit cu capul de terasa betonată, rămânând inconştientă, iar ulterior a fost transportată cu o maşină a Serviciului de Ambulanţă la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău, unde a fost internată cu diagnosticul „TCC - contuzie cerebrală gravă. Hematom posttraumatic fronto-temporal stâng. Hematom subdural drept. Hemoragie subarahnoidiană. Fractură occipitală", în aceiaşi zi fiind supusă şi unei intervenţii chirurgicale de urgenţă, iar la data de 22 februarie 2008 a decedat.
Potrivit examinării medico-legale de către specialiştii S.M.L. Bacău, rezultă că moartea numitul A.V. a fost violentă şi „s-a datorat unui traumatism complex cranio-cerebral cu fractură craniană, hematom subdural, contuzie - dilacerare cerebrală.
Leziunile au fost sigure şi direct mortale, chiar dacă între momentul producerii acestora şi deces au trecut aproape o lună.
Traumatismul cranio-cerebral poate data din 24 august 2008 şi s-a putut produce prin cădere-proiectare (posibil în urma unei lovituri din faţă) cu impact de o suprafaţă dură la nivelul regiunii occipitale ...".
Situaţia de fapt rezultă din următoarele mijloace de probă: sesizarea organelor judiciare, proces-verbal de cercetare la faţa locului - agresiune, declaraţiile părţii vătămate A.G., raportul de constatare medico-legală nr. 83 din 20 februarie 2008, înregistrat la S.M.L. Bacău sub nr. 2668 din 17 octombrie 2008, planşa foto aferentă; foaia de observaţie clinică generală; adrese cu relaţii cheltuieli efectuate de către furnizorii de servicii medicale declaraţiile martorilor: M.M., ş.a., toate coroborate cu declaraţiile inculpatului P.M., prin care recunoaşte comiterea faptei.
Precizări privind încadrarea juridică a faptelor:
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 14,00 - 15,00, inculpatul P.M. i-a aplicat victimei A.V. o lovitură puternică cu pumnul în zona feţei, lovitură care a făcut ca victima să cadă pe spate şi să se lovească cu capul (zona occipitală) de planul tare, din beton al terasei, împrejurare în care i-au fost produse grave leziuni, care mai apoi au produs decesul victimei.
Astfel, inculpatul nu a intenţionat să ucidă victima, dar urmare a lovirii acesteia, cu intenţie, victima a căzut pe spate şi s-a lovit de terasa betonată, împrejurare în care i-au fost produse leziuni mult mai grave decât cele vizate, care au condus chiar la deces şi pe care inculpatul putea şi trebuia să le aibă în vedere atunci când a lovit victima cu pumnul.
În drept, fapta inculpatului P.M. comisă în forma de vinovăţie a praeterintenţiei (intenţiei depăşite) care, în ziua de 24 august 2008, în jurul orelor 1400 - 1500, i-a aplicat victimei A.V. o lovitură puternică cu pumnul în zona feţei, lovitură care a făcut ca victima să cadă pe spate şi să se lovească cu capul (zona occipitală) de planul tare, din beton al terasei, împrejurare în care i-au fost produse grave leziuni, care mai apoi au produs decesul victimei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 183 C. pen.
În art. 73 lit. b) C. pen. se arată că se află în stare de provocare atunci când săvârşirea infracţiunii a avut loc sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoţii, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violenţă, printr-o atingere gravă a demnităţii persoanei sau prin altă acţiune ilicită gravă.
Inculpatul a recunoscut săvârşirea faptei, însă se apără în sensul că anterior a fost atacat de victimă care a încercat să-l lovească cu o sticlă în cap, a barat lovitura şi apoi l-a lovit pe acesta cu pumnul în faţă, s-a dezechilibrat, a căzut pe spate lovindu-se puternic la cap, de ciment.
Faţă de aceste aspecte, instanţa va reţine în favoarea inculpatului starea de provocare, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. aşa cum a solicitat apărătorul acestuia cât şi reprezentantul parchetului, la termenul din data de 17 martie 2009.
Constatând vinovăţia inculpatului, instanţa va dispune, în baza textului de lege susmenţionat condamnarea, la pedeapsa închisorii, iar ca efect al aplicării prevederilor art. 76 alin. (2) C. pen. se va reduce pedeapsa sub minimul prevăzut de lege.
La individualizarea pedepsei instanţa va avea în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei, constând în suprimarea vieţii unei persoane, persoana inculpatului care nu a mai fost condamnat, poziţia acestuia, care a recunoscut fapta, a fost de acord cu plata despăgubirilor civile.
În baza art. 71 C. pen. se va interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza-a II - a şi lit. b) C. pen.
Se va lua act că inculpatul este de acord cu plata despăgubirilor civile.
S-a depus de către apărătorul inculpatului o declaraţie extrajudiciar , consemnată la notariat la data de 18 martie 2009, după ce inculpatul a fost audiat în instanţă, prin care se solicită ca acordarea daunelor materiale şi morale să se facă în raport de gradul de vinovăţie, culpa victimei cât şi dovedirea pretenţiilor civile de către părţile vătămate.
În primul rând, se constată că această declaraţie încalcă principiul administrării nemijlocite a probelor de către instanţă, prezenta declaraţie nefiind decât o găselniţă a apărătorului inculpatului pentru înlăturarea obligării acestuia la plata despăgubirilor civile.
La termenul din 17 martie 2009 s-a dat citire, faţă de inculpat, sumele cu care urmaşii victimei s-au constituit părţi civile, declaraţiile existând la dosar, fiind luate la termenul din 10 februarie 2009, inculpatul a fost asistat de apărător angajat, a fost întrebat de două ori dacă este de acord cu aceste sume iar răspunsul acestuia a fost fără echivoc şi necondiţionat, că este de acord cu plata despăgubirilor civile.
Cum, pe latură civilă operează principiul disponibilităţii, instanţa, în baza art. 14, art. 346 C. proc. pen., art. 998 C. civ. va obliga inculpatul la plata de despăgubiri civile, după cum urmează:
- 1.000 lei despăgubiri civile şi 10. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.E. ;
- 2.500 lei despăgubiri civile şi 10. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.M.;
- 3.000 lei despăgubiri civile şi 100. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.D.;
- 1.000 lei despăgubiri civile şi 90.000. 000 lei daune morale faţă de partea civilă A.G.;
Va fi obligat inculpatul la plata sumei de 13329, 28 lei către SPITALUL JUDEŢEAN BACĂU şi la 376, 8 lei către SERVICIUL DE AMBULANŢĂ BACĂU.
Se va constata că inculpatul a fost reprezentat de apărător angajat.
Situaţia de fapt astfel cum a fost reţinută de instanţa de fond a fost dovedită cu procesul-verbal de cercetare la faţa locului, raportul de constatare medico-legală, planşe foto, declaraţiile martorilor, toate coroborate cu declaraţiile inculpatului.
Fiind audiat, inculpatul P.M. a recunoscut comiterea faptei arătând însă că anterior a fost atacat de victimă, care a încercat să-l lovească cu o sticlă în cap, a barat lovitura şi apoi l-a lovit pe acesta cu pumnul peste faţă, s-a dezechilibrat, a căzut pe spate, lovindu-se puternic la cap, de ciment.
În raport de această situaţie instanţa de fond a reţinut, în favoarea inculpatului, circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.
Cu privire la latura civilă a cauzei instanţa de fond l-a obligat pe inculpat la plata despăgubirilor civile şi morale solicitate de părţile civile.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat apel inculpatul P.M. solicitând a se reţine că a comis fapta în stare de legitimă apărare solicitând achitarea.
În subsidiar a solicitat suspendarea condiţionată a executării pedepsei.
Prin Decizia penală nr. 105 din 6 octombrie 2009 Curtea de Apel Bacău a admis apelul declarat de inculpatul P.M. împotriva sentinţei penale nr. 169/D din 17 aprilie 2009 pronunţată de Tribunalul Bacău, cu privire la soluţionarea laturii civile şi numai în ceea ce priveşte pe intimaţii-părţi civile A.G., A.D., A.M. şi A.E..
A desfiinţat sentinţa apelată sub acest aspect şi a reţinut cauza spre rejudecare şi, în fond:
A constatat că apelantul-inculpat a achitat intimaţilor-părţi civile daunele materiale solicitate.
S-a luat act că intimaţii-părţi civile au renunţat la daunele morale solicitate.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
A constatat că apelantul-inculpat a fost asistat de apărător ales.
În conformitate cu dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Pentru a decide astfel instanţa de apel a reţinut că apelul inculpatului este întemeiat numai sub aspectul soluţionării laturii civile, luând act că inculpatul a achitat despăgubirile civile către părţile civile.
Cu privire la latura penală a cauzei, instanţa de apel a reţinut că aceasta a fost corect soluţionată, în cauză nefiind posibilă achitarea inculpatului sub motivarea că fapta a fost comisă în stare de legitimă apărare.
Apreciază instanţa de apel că nici dispoziţiile art. 81 C. pen. nu sunt incidente în cauză având în vedere rezultatul deosebit de grav al faptei comise.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul P.M. reiterând motivele de apel în sensul reţinerii dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) C. pen.
În subsidiar, inculpatul solicită reducerea pedepsei aplicate şi stabilirea unei modalităţi de executare neprivativă de libertate.
Inculpatul invocă cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 şi 18 C. proc. pen.
Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că Decizia recurată este casabilă doar prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte apreciază că situaţia de fapt a fost corect stabilită de instanţa de fond rezultând din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză atât în faza de urmărire penală cât şi în faza de cercetare judecătorească, încadrarea juridică dată faptei este justă, în mod corect reţinând instanţa de fond că sunt îndeplinite condiţiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 183 C. pen.
Înalta Curte apreciază că în mod corect a reţinut instanţa de fond că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 73 lit. b) C. pen., apreciind că inculpatul a comis fapta în stare de provocare determinată de atitudinea victimei care a încercat să-l lovească pe inculpat cu o sticlă în zona capului.
Solicitarea inculpatului în sensul achitării sale, pe motiv că ar fi comis fapta în stare de legitimă apărare, nu este întemeiată.
Potrivit dispoziţiilor art. 44 alin. (1) şi (2) C. pen. nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită în stare de legitimă apărare.
Este în stare de legitimă apărare acela care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat şi injust, îndreptat împotriva sa, a altuia sau împotriva unui interes obştesc şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obştesc.
Din analiza acestor dispoziţii legale rezultă că atacul trebuie să fie material, direct, imediat şi injust şi trebuie să pună în pericol grav persoana împotriva căreia este îndreptat atacul.
Este adevărat că victima a încercat să-l lovească pe inculpat cu o sticlă în zona capului, însă riposta inculpatului a fost violentă existând astfel o disproporţionalitate între atac şi apărare, prin modul de acţionare inculpatul depăşind limitele legitimei apărări.
Faţă de situaţia de fapt stabilită, Înalta Curte reţine că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 44 alin. (1) şi (2) C. pen.
Înalta Curte apreciază însă că recursul inculpatului este fondat sub aspectul criticilor privind netemeinicia pedepsei aplicate sub aspectul modalităţii de executare urmând a fi admis pentru considerentele ce urmează.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost corect individualizată, sub aspectul cuantumului, instanţa de fond având în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) şi anume gradul de pericol social concret al faptei comise, limitele speciale ale pedepsei, modalitatea şi împrejurările comiterii faptei respectiv inculpatul fiind provocat de victimă să comită fapta în încercarea lui de a se apăra de atacul victimei.
Sub aspectul modalităţii de executare a pedepsei, Înalta Curte apreciază că aceasta nu a fost corect individualizată.
Astfel în raport de atitudinea sinceră şi de regret manifestată de inculpat pe tot parcursul procesului penal, faptul că este la primul conflict cu legea penală, a depus diligenţe pentru a despăgubi părţile civile, respectiv moştenitorii victimei, depunând diligenţe pentru a înlătura consecinţele faptelor sale, Înalta Curte apreciază că scopul educativ şi coercitiv al pedepsei poate fi atins fără privare de libertate şi chiar fără executarea acesteia urmând a dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în baza dispoziţiilor art. 861 C. pen.
Stabilind această modalitate de executare, Înalta Curte apreciază că poate fi atinsă finalitatea prevăzută de art. 52 C. pen., gradul de instruire a inculpatului permiţându-i să conştientizeze că săvârşirea de fapte penale nu reprezintă un mod de viaţă.
Pe perioada termenului de încercare, Înalta Curte va stabili în sarcina inculpatului mai multe măsuri de supraveghere de natură a putea fi atent urmărită atitudinea inculpatului faţă de normele de convieţuire socială şi ordinea de drept.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. să admită recursul declarat de inculpatul P.M., va casa parţial Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr.169/D din 17 aprilie 2009 a Tribunalului Bacău şi, rejudecând în fond, în baza art.861 şi art. 862 C. pen., va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală sus-menţionată pe un termen de încercare de 6 ani.
În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la interval de 6 luni la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv în lunile ianuarie şi iulie ale fiecărui an, la datele fixate de acesta.
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;
Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 864 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., va suspenda executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Va lua act că prejudiciul produs Serviciului de Ambulanţă jud. Bacău în cuantum de 376,8 lei a fost achitat integral.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul P.M. împotriva deciziei penale nr. 105 din 6 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Casează parţial Decizia penală atacată şi sentinţa penală nr. 169/D din 17 aprilie 2009 a Tribunalului Bacău şi, rejudecând în fond, în baza art. 861 şi art. 862 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală sus-menţionată pe un termen de încercare de 6 ani.
În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la interval de 6 luni la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv în lunile ianuarie şi iulie ale fiecărui an, la datele fixate de acesta.
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă, şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;
Pune în vedere inculpatului dispoziţiile art. 864 C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., suspendă executarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor.
Ia act că prejudiciul produs Serviciului de Ambulanţă jud. Bacău în cuantum de 376,8 lei a fost achitat integral.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 605/2010. Penal. Cerere de liberare provizorie... | ICCJ. Decizia nr. 668/2010. Penal. Recuzare (art. 51 C.p.p.).... → |
|---|
