ICCJ. Decizia nr. 643/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 643/2010
Dosar nr. 124/43/2009
Şedinţa publică din 19 februarie 2010
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 24/R din 25 mai 2009, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petenţii M.J. - domiciliat în com. S., judeţul Mureş şi M.V. - domiciliat în com. S., judeţul Mureş, împotriva Referatului din 21 ianuarie 2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, dat în Dosarul nr. 15/VIII/2009.
A obligat petenţii la plata sumei de 100 RON fiecare, cu titlul de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin cererea înregistrată la data de 11 martie 2009, petenţii M.J. şi M.V. au formulat plângere împotriva Rezoluţiei din 12 decembrie 2008 prin care s-a dispus trimiterea plângerii la Camera executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, solicitând admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiilor atacate şi trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale împotriva executorului judecătoresc R.S.
Reţine instanţa de fond că, deşi, iniţial petenţii au formulat plângere împotriva adresei cu nr. 15/VIII/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, prin care li se comunică petenţilor că plângerea înregistrată a fost trimisă Camerei executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş, pe parcursul cercetării judecătoreşti s-a ajuns la concluzia că se atacă, de fapt, Referatul din 21 ianuarie 2009 a procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureş.
Reţinând că Referatul din 21 ianuarie 2009, nu vizează o rezoluţie sau ordonanţă în înţelesul art. 2781 C. proc. pen., care să poată fi atacată cu plângere la instanţa de judecată, instanţa de fond a respins plângerea formulată de petenţi, ca inadmisibilă.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat recurs petenţii M.J. şi M.V., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei penale atacate şi trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale faţă de executorul judecătoresc R.S.
Critica adusă nu este fondată.
Analizând legalitatea şi temeinicia soluţiei recurate, sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., sub toate aspectele de fapt şi de drept, Înalta Curte apreciază că recursurile declarate de petenţi nu sunt fondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează.
Potrivit disp. art. 2781 C. proc. pen., după respingerea hotărârii făcute, conform art. 275 - 278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, persoana vătămată poate face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Din analiza acestor dispoziţii legale rezultă că se poate face plângere la instanţă numai împotriva soluţiilor de neîncepere a urmăririi penale, de scoatere de sub urmărire penală şi de încetare a urmăririi penale.
Cum plângerea formulată de petenţi nu vizează o soluţie de neurmărire penală din cele expres prevăzute de disp. art. 2781 C. proc. pen., în mod corect instanţa de fond a respins-o, ca inadmisibilă.
În acelaşi sens s-au pronunţat şi secţiile unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 57 din 24 septembrie 2007 potrivit căreia plângerea îndreptată împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror, alta decât rezoluţiile sau ordonanţele procurorului de netrimitere în judecată reglementate de disp. art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., este inadmisibilă.
Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă, ca nefondate, recursurile petenţilor.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii M.J. şi M.V. împotriva Sentinţei penale nr. 24/R din 25 mai 2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenţii-petiţionari la plata sumei de câte 50 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 19 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 637/2010. Penal. Omorul (art. 174 C.p.). Recurs | ICCJ. Decizia nr. 318/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
---|