ICCJ. Decizia nr. 1974/2011. Penal
Comentarii |
|
Prin încheierea din 8 mai 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, s-a dispus arestarea persoanei solicitate T.D.D. pe o durată de 25 zile, începând de la 9 mai 2011 până la 2 iunie 2011, inclusiv și s-a dispus emiterea mandatului de arestare.
S-au reținut, în esență, următoarele:
Față de persoana solicitată, autoritățile judiciare române au emis un mandat de executare al pedepsei închisorii, respectiv MEPI nr. 353 din 05 mai 2011 emis de Tribunalul Maramureș în baza sentinței penale nr. 300 din 15 iulie 2010, pentru executarea unei pedepse de 7 ani și 6 luni închisoare. în raport de această situație s-a pus problema incidenței art. 97 din legea specială, privind predarea amânată sau condiționată, fiind întemeiată solicitarea Ministerului Public de emitere a unei adrese către autoritățile judiciare austriece, prin care să li se aducă la cunoștință acestora situația existentă și să li se solicite să își precizeze poziția, în raport de această împrejurare.
De asemenea, instanța a solicitat autorităților străine să precizeze dacă data emiterii actului intern în baza căruia s-a emis mandatul european de arestare este aceeași cu data mandatului european de arestare - 22 aprilie 2011 - întrucât la momentul întocmirii referatului cu sesizare de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în urma verificărilor telefonice, s-a comunicat o altă dată a actului intern în baza căruia s-a emis mandatului european, respectiv 25 martie 2011. Totodată, s-a solicitat să se precizeze dacă emitentul mandatului intern care a stat la baza mandatului european de arestare este tot Parchetul din Graz și să se comunice, în măsura în care dețin, alte date de identificare ale persoanei solicitate, în afara celor cuprinse în mandatul european.
Cât privește solicitarea Ministerului Public de arestare a persoanei solicitate pentru 25 de zile, Curtea a constatat că este întemeiată, prin prisma dispozițiilor art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, în raport de faptul că urmează a se amâna cauza în vederea obținerii informațiilor și relațiilor suplimentare mai sus menționate, fiind avute în vedere la alegerea măsurii aceleași aspecte ca și cele expuse în încheierea din 4 mai 2011, prin care s-a luat măsura arestării persoanei solicitate, în procedura semnalării, pe o durată de 5 zile.
împotriva dispoziției de arestare, a declarat recurs persoana solicitată.
Recursul nu este fondat.
Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanța de fond a dispus, în mod corect, arestarea persoanei solicitate.
Din economia dispozițiilor art. 90 alin. (8) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, rezultă că, în cazul în care persoana solicitată declară că este de acord cu predarea sa, atunci când judecătorul apreciază necesar să acorde un termen pentru luarea unei hotărâri cu privire la predare, arestarea persoanei solicitate în cursul procedurii de executare a mandatului european de arestare se dispune prin încheiere motivată.
în raport cu dispozițiile legale, mai sus-menționate, se constată că, în vederea obținerii informațiilor și relațiilor suplimentare solicitate de instanță, instanța de fond a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condițiile pentru arestarea persoanei solicitate în această fază prealabilă punerii în executare a mandatului european de arestare.
Pentru aceste considerente, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de recurentul persoană solicitată T.D.D., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
← ICCJ. Decizia nr. 1975/2011. Penal. Omorul (art. 174 C.p.).... | ICCJ. Decizia nr. 1971/2011. Penal → |
---|