ICCJ. Decizia nr. 2540/2011. Penal

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2540/2011

Dosar nr.3595/42/2011

Şedinţa publică din 24 iunie 2011

Asupra recursului penal de faţă:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

La data de 27 aprilie 2011 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 4554 din 15 decembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În motivarea contestaţiei, arată contestatorul că nu a primit copia deciziei penale contestate, iar Decizia penală contestată este nelegală, netemeinică şi abuzivă.

Pentru soluţionarea cauzei a fost acvirat Dosarul nr. 383/32/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care a fost pronunţată Decizia penală contestată.

Analizând lucrările dosarului reţine Înalta Curte că prin Sentinţa penală nr. 120 din 23 septembrie 2010, Curtea de Apel Bacău a respins ca nefondată plângerile formulate de petentul B.G. împotriva Rezoluţiilor nr. 330/P/2010 din 8 iunie 2010 şi nr. 341/P/2010 din 5 iunie 2010 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Prin rezoluţiile atacate s-a dispus, neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii O.S. şi B.L., procurori la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, respectiv M.A. şi A.S., ofiţeri în cadrul I.P.J. Bacău, cercetaţi pentru infracţiunile prev. de art. 246 şi art. 266 alin. (1) C. pen.

Nemulţumit de soluţia pronunţată, petiţionarul a formulat recurs ce a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 4554 din 15 decembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare contestatorul B.G., invocând diverse motive de nelegalitate şi netemeinicie.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererii de contestaţie în anulare fără citarea părţilor, conform art. 391 C. proc. pen., reţine Înalta Curte că cererea de contestaţie în anulare este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare pentru considerentele ce urmează.

Potrivit disp. art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive, se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:

a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită;

b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa;

c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe la dosar;

d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă;

e) când, la judecarea recursului, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie, potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1).

Ca atare, disp. art. 386 C. proc. pen., prevăd în mod expres şi limitativ situaţiile în care se poate formula contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri penale definitive, ori motivele invocate de contestator nu se încadrează în aceste cazuri, el făcând mai multe referiri de ordin general ce privesc hotărârea instanţei de fond fără a face nicio referire la soluţia pronunţată de instanţa de recurs, situaţie ce face imposibilă analizarea contestaţiei în anulare.

Faţă de considerentele arătate, Înalta Curte consideră că cererea de contestaţie este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.

Văzând şi disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 4554 din 15 decembrie 2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 383/32/2010.

Obligă contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iunie 2011.

Procesat de GGC - AA

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2540/2011. Penal