ICCJ. Decizia nr. 260/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 260/2011
Dosar nr. 9912/1/2010
Şedinţa publică din 14 februarie 2011
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin plângerea formulată la 29 noiembrie 2010, petiţionarul A.I. a solicitat, în baza art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., desfiinţarea rezoluţiei nr. 9543/4249/VIII/1/2010 din 16 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, de respingere a plângerii anterioare împotriva rezoluţiei nr. 17146/3985/VIII/1/2010 din 18 octombrie 2010 a aceleiaşi secţii.
În motivarea plângerii, petiţionarul a susţinut că memoriul său este conform cu dispoziţiile art. 222 C. proc. pen. şi în mod nejustificat parchetul nu i-a dat curs.
Plângerea formulată nu este admisibilă.
În conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., după respingerea plângerii împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale date de procuror, partea vătămată poate face plângere în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 şi art. 278, la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Din examinarea actelor dosarului, se constată că la 05 octombrie 2010, petiţionarul a formulat o plângere împotriva magistratului procuror Z.G. de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acesta fiind nemulţumit de soluţia dată în dosarul nr. 501/P/2010 al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică şi întrucât plângerea nu a îndeplinit condiţiile prevăzute de art. 222 C. proc. pen. prin aceea că nu s-a realizat o prezentare clară şi coerentă a situaţiei de fapt şi nu s-au indicat mijloacele de probă, s-a dispus, prin rezoluţia nr. 17146/3985/VIII/1/2010 din 18 octombrie 2010, respingerea acelei plângeri ca inadmisibilă.
În contra acestei soluţii, petiţionarul a formulat plângere, care a fost respinsă ca nefondată prin rezoluţia nr. 9543/4249/VIII/1/2010 din 16 noiembrie 2010 a procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Întrucât, conform celor ce preced în cauză, nu a fost dispusă de către procuror vreuna din soluţiile de neîncepere a urmăririi penale din cele prevăzute de art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., susceptibilă a fi atacată la judecător, ci s-a constatat că memoriul depus la parchet nu întruneşte cerinţele art. 222 din acelaşi cod, nefiind descrise fapta imputată, persoana vinovatului, vătămarea pricinuită şi mijloacele de probă, plângerea adresată instanţei supreme de petiţionarul A.I. nu poate fi primită.
Faţă de considerentele expuse, Curtea, în baza art. 2781 alin. (8) lit. a) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca inadmisibilă plângerea petiţionarului, cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Respinge, ca inadmisibilă plângerea formulată de petiţionarul A.I. împotriva rezoluţiei nr. 9543/4249/VIII/1/2010 din 16 noiembrie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Obligă petiţionarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 14 februarie 2011.
← ICCJ. Decizia nr. 266/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 251/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
---|