ICCJ. Decizia nr. 249/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 249bis/2011
Dosar nr. 5855/1/2010
Şedinţa publică din 11 februarie 2011
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin rezoluţia nr. 1212/P/2009 din data de 21 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică -, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii D.D., N.S., S.E. şi faţă de subinspectorul de poliţie C.F., sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 289 şi art. 264, art. 323 şi art. 271 C. pen.
Cheltuielile judiciare în sumă de 50 lei s-a dispus a rămâne în sarcina statului.
În considerentele rezoluţiei susmenţionate, procurorul de caz a reţinut că la data de 3 august 2009, persoana vătămată C.M. a formulat plângere penală, solicitând să se efectueze cercetări faţă de magistraţii D.D., N.S., S.E. şi faţă de subinspectorul de poliţie C.F. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 246, art. 289, art. 264, art. 323 şi art. 271 C. pen., constând în aceea că în mod nelegal susnumiţii au conexat mai multe dosare la dosarul nr. 586/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova şi i-au respins plângerea formulată împotriva soluţiei.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că din anul 2001, între C.M. şi soţii G.T.D. şi G.A.M. există o situaţie conflictuală care porneşte de la posesia unui imobil situat în oraşul Băicoi, judeţul Prahova.
Cele două părţi aflate în conflict au formulat numeroase plângeri penale, iar în dosarul nr. 586/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova au fost conexate plângerile penale referitoare la incidentele din 10 iulie 2003, 28 iunie 2004, 11 iunie 2005, precum şi plângerea referitoare la infracţiunea de mărturie mincinoasă pretins comisă de numitul E.D. în dosarul nr. 1561 /P/2004.
Prin rezoluţia nr. 586/P/2005 din 20 noiembrie 2009 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) şi art. 228 alin. (1) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus:
- neînceperea urmăririi penale faţă de agentul de poliţie B.G. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 26 raportat la art. 208, 209 alin. (1) lit. a), d) şi f) şi alin. (2) lit. c) C. pen.; art. 26 raportat la art. 211 alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) C. pen.; art. 26 raportat la art. 217 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 26 raportat la art. 218 C. pen.; art. 26 raportat la art. 220 alin. (1), (2), (3) C. pen. şi de art. 26 raportat la art. 213 C. pen.;
- neînceperea urmăririi penale faţă de G.T.D. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 208-209 alin. (1) lit. a), d) şi f) şi alin. (2) lit. c) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) C. pen.; art. 217 alin. (1) şi (2) C. pen., art. 218 alin. (1) C. pen.; art. 220 alin. (1), (2), (3) C. pen.; art. 213 C. pen.; art. 192 C. pen., art. 180 C. pen., art. 193 C. pen., art. 205 C. pen.; art. 206 C. pen., art. 321 C. pen.;
- neînceperea urmăririi penale faţă de B.G. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), d) şi f) şi alin. (2) lit. c) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) C. pen.; art. 217 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 218 alin. (1) C. pen.; art. 220 alin. (1), (2), (3) C. pen., art. 213 C. pen.;
- neînceperea urmăririi penale faţă de H.I. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), d) şi f) şi alin. (2) lit. c) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) C. pen.; art. 217 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 218 alin. (1) C. pen.; art. 220 alin. (1), (2) şi (3) C. pen. şi art. 213 C. pen.;
- neînceperea urmăririi penale faţă de G.A.M. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 208, art. 209 alin. (1) lit. a), d) şi f) şi alin. (2) lit. c) C. pen.; art. 211 alin. (2) lit. a) şi f) şi alin. (3) C. pen.; art. 217 alin. (1) şi (2) C. pen.; art. 218 alin. (1) C. pen.; art. 220 alin. (1), (2) şi (3)C. pen.; art. 213 C. pen.; art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP); art. 192 C. pen. şi art. 323 alin. (2) C. pen.;
- neînceperea urmăririi penale faţă de E.D. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 260 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 273 NCP); art. 192 C. pen.; art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP); art. 323 alin. (2) C. pen.; art. 264 C. pen.; art. 323 C. pen.; art. 205 C. pen.; art. 206 C. pen. şi art. 193 C. pen.;
- neînceperea urmăririi penale faţă de agent de poliţie D.S. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 323 alin. (2) C. pen.; art. 192 alin. (2) C. pen.; art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP); art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP); art. 264 C. pen.; art. 26 rap. la art. 180 C. pen.; art.26 rap. la art. 181 C. pen.; art. 26 rap. la art. 208 C. pen.; art. 26 rap. la art. 206 C. pen. şi art. 26 rap. la art. 193 C. pen.
Prin aceeaşi rezoluţie s-a constatat lipsa plângerii prealabilă în ceea ce priveşte faptele comise de T.I. şi D.V.
Referitor la contribuţia executorului judecătoresc D.M. la săvârşirea faptelor reclamate, s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost adoptată de procuror S.E., iar subinspectorul C.F. din cadrul IPJ Prahova - Serviciul de Investigaţii Criminalistice, a întocmit referatul cu propunere de neîncepere a urmăririi penale din data de 25 noiembrie 2008.
Prin rezoluţia nr. 131/11-2/2009 din 10 martie 2009, prim procurorul N.S. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a respins plângerea formulată de petenta C.M. în conformitate cu prevederile art. 278 C. proc. pen.
Tribunalul Prahova, prin sentinţa penală nr. 209 din 19 iunie 2009 pronunţată în dosarul penai nr. 1010/105/2009, în temeiul dispoziţiilor art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentă împotriva rezoluţiilor nr. 586/P/2005 şi nr. 131/11-2/2009 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Hotărârea susmenţionată a fost pronunţată de judecătorul D.D.
Prin decizia penală nr. 884 din 9 decembrie 2004 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, - recursul declarat de petenta C.M. împotriva sentinţei penale nr. 209 din 19 iunie 2009 a fost respins ca nefondat. Hotărârea a fost pronunţată de completul format din judecătorii I.N., E.Z. şi E.N.
Examinând actele premergătoare efectuate în cauză, procurorul a constatat că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 lit. a) C. proc. pen., deoarece faptele nu există.
În acest sens s-a reţinut că, de principiu, pentru actul jurisdicţional îndeplinit cu bună-credinţă, magistratul beneficiază de protecţia legii; hotărârile judecătoreşti pronunţate ori soluţiile dispuse, chiar dacă sunt de natură să nemulţumească o parte, nu constituie, prin ele însele, acte abuzive ale magistraţilor, iar pentru îndreptarea unor eventuale carenţe, erori sau nelegalităţi, legea prevede posibilitatea exercitării de căi de atac. Persoana vătămată C.M. a exercitat toate căile de atac prevăzute de lege, iar faptul că soluţia finală o nemulţumeşte nu duce automat la concluzia că magistraţii şi-au încălcat atribuţiile de serviciu.
Referitor la măsura conexării dispuse de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova s-a reţinut că dispoziţiile art. 34 C. proc. pen. erau aplicabile, iar hotărârile judecătoreşti pronunţate anterior în procedura prevăzută de art. 2781 C. proc. pen. nu au desfiinţat această măsură.
A mai reţinut procurorul că respingerea plângerii dispusă de Tribunalul Prahova prin sentinţa penală nr. 209 din 19 iunie 2009 este o soluţie prevăzută de art. 2781 C. proc. pen. şi a fost argumentată în fapt şi în drept.
Prin rezoluţia nr. 4589/2215/II/2/2010 din 28 mai 2010, procurorul şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 278 alin. (1) C. proc. pen. a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de C.M. împotriva soluţiei dispuse în dosarul nr. 1212/P/2009 al aceleiaşi unităţi de parchet.
Pentru a adopta rezoluţia susmenţionată, procurorul şef a reţinut că prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, petenta C.M. a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de D.D., judecător la Tribunalul Prahova, N.S., prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, S.E., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, C.F., subinspector de poliţie în cadrul IPJ Prahova, cu privire la comiterea infracţiunilor prev. de art. 246, art. 289, art. 264, art. 323 şi art. 271 C. pen., invocând, în esenţă, pretinse abuzuri comise de aceştia în legătură cu instrumentarea şi soluţionarea dosarului nr. 586/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
În cuprinsul sesizării formulate, petenta a arătat că în mod nejustificat un număr de patru plângeri ale acesteia, înregistrate sub nr. 474/P/2005, 632/P/2005, 577/P/2005 şi 578/P/2005, au fost conexate la dosarul nr. 586/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, soluţia adoptată fiind nelegală.
În temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., prin rezoluţia nr. 1212/P/2009, din 21 aprilie 2010, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de persoanele vizate prin plângerea petiţionarei, reţinându-se că faptele sesizate nu există.
Soluţia de neîncepere a urmăririi penale a fost contestată de petiţionară conform art. 278 C. proc. pen.
Din actele dosarului a rezultat că pe fondul existenţei unei stări conflictuale între petenta C.M. şi soţii G.T.D. şi G.A.M., referitoare la posesia unui imobil situat în Băicoi, cei menţionaţi au formulat reciproc multiple acţiuni civile şi penale pe care le-au adresat diverselor autorităţi ale statului.
În plângerea înregistrată sub nr. 474/P/2005 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, petenta C.M. a solicitat antrenarea răspunderii penale a numiţilor G.T.D., G.A.M., B.G., H.I., B.G., arătând că la data de 10 iulie 2003, împreună cu executorul judecătoresc D.M. au pătruns în locuinţa sa, i-au distrus sistemele de închidere, au sustras bunuri şi valori şi au procedat la evacuarea petentei, la acţiunea respectivă, fiind prezent şi lucrătorul de poliţie B.G.
Plângerea petentei, înregistrată sub nr. 577/P/2005 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, a vizat comiterea infracţiunii de mărturie mincinoasă de către numita G.A.M., prin declaraţiile date de aceasta la data de 28 iunie 2004 în faţa instanţei de judecată, în dosarul nr. 1560/2004 al Judecătoriei Câmpina.
Prin plângerea înregistrată sub nr. 578/P/2005 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, petenta C.M. a solicitat efectuarea de cercetări penale faţă de E.D. cu privire la faptul că ar fi făcut afirmaţii necorespunzătoare adevărului cu ocazia audierii sale într-o cauză aflată pe rolul Judecătoriei Câmpina, având ca obiect săvârşirea infracţiunii de insultă, calomnie, ameninţare.
Printr-o altă plângere, înregistrată sub nr. 623/P/2005 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova petenta a sesizat comiterea mai multor infracţiuni de către numiţii D.S., G.T.D. şi E.D., în contextul evacuării petentei din imobilul menţionat, precizând că infracţiunile s-au săvârşit la data de 11 iunie 2005.
Aspectele sesizate de petiţionară au constituit obiectul cercetărilor în dosarul nr. 586/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.
Prin rezoluţia nr. 586/P/2005, din 20.01.2009, emisă de procuror S.E. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, în conformitate cu dispoziţiile art. 228 alin. (6) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. şi art. 228 alin. (1) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de persoanele individualizate în plângerile susmenţionate, cu motivarea că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunilor reclamate.
În cauza menţionată, prin referatul din 25 noiembrie 2008, întocmit de subinspector C.F. din cadrul IPJ Prahova, s-a propus adoptarea unei soluţii de neurmărire penală, în raport de aspectele sesizate.
Numiţii C.M., B.G., G.T.D. şi G.A.M. au criticat rezoluţia menţionată, plângerea acestora fiind respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia nr. 131/11/2/2009, din 10 martie 2009, a prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, N.S.
De asemenea, Tribunalul Prahova, prin sentinţa penală nr. 209 din 19 iunie 2009, pronunţată de judecător D.D. în dosarul nr. 1010/105/2005 a apreciat ca legală şi temeinică soluţia de neurmărire penală adoptată în dosarul nr. 586/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, la data de 20 ianuarie 2009.
Recursul declarat de numita C.M. împotriva hotărârii tribunalului a fost respins ca nefondat prin decizia penală nr. 884 din 9 decembrie 2009, pronunţată de completul alcătuit din magistraţii I.N., E.Z., E.N.
Faţă de argumentele expuse, procurorul şef a apreciat ca legală şi temeinică soluţia dispusă în dosarul nr. 1212/P/2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, din actele premergătoare efectuate în cauză nerezultând aspecte care să impună infirmarea acesteia şi reluarea cercetărilor.
S-a concluzionat că activitatea desfăşurată de magistraţii şi de lucrătorul de poliţie susmenţionaţi, s-a circumscris cadrului legal, soluţiile adoptate fiind fundamentate pe probatoriile administrate în cauzele respective, cu aplicarea dispoziţiilor legale în materie.
Împotriva soluţiei de netrimitere în judecată dispusă de procuror, petenta C.M. a formulat plângere în faţa judecătorului întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Petenta prezentă la termenele anterioare, la data de 11 februarie 2011 când s-a acordat cuvântul în dezbateri, nu s-a mai prezentat la instanţă, însă în memoriul depus la dosar a solicitat admiterea plângerii, desfiinţarea rezoluţiilor atacate şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale cu privire la faptele reclamate. A susţinut petenta că în cauză procurorul trebuie să procedeze la extinderea cercetărilor şi asupra judecătorilor care s-au pronunţat în recurs, prin decizia penală nr. 884 din 9 decembrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti , hotărâre, care nu exista la data depunerii plângerii, şi la administrarea probelor necesare pentru a lămuri împrejurările de fapt şi de drept, inclusiv, la ascultarea petentei pentru a-i da posibilitatea să solicite probe în dovedirea aspectelor sesizate.
Examinând rezoluţia de netrimitere în judecată adoptată de procuror, pe baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei şi a înscrisurilor prezentate de petenta, aşa cum cer dispoziţiile art. 2781 alin. (7) C. proc. pen., Înalta Curte constată că plângerea formulată nu este fondată.
Între soluţiile pe care le pronunţă judecătorul investit cu soluţionarea unei plângeri formulată în procedura reglementată de art. 2781 C. proc. pen., este cea de la alin. (8) lit. b) al acestui text de lege potrivit căruia judecătorul „admite plângerea, prin sentinţă desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi trimite cauza procurorului în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, după caz. Judecătorul este obligat să arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele şi împrejurările ce urmează a fi constatate şi prin care anume mijloace de probă";.
Potrivit art. 228 alin. (1) C. proc. pen., organul de urmărire penală, sesizat prin vreunul din modurile prevăzute în art. 221 dispune prin rezoluţie începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzute în art. 10 cu excepţia celui de la lit. b)1.
Din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii care să ducă la presupunerea rezonabilă că în cauză s-au comis infracţiunile reclamate de petentă, ceea ce duce la concluzia incidenţei prevederilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., corect reţinute de procuror.
Magistratul care îndeplineşte cu bună credinţă actul jurisdicţional beneficiază de protecţia legii, iar prezumţia de nevinovăţie care operează în materie penală impune obligaţia dovedirii prin probe certe, nu prin simple afirmaţii, a săvârşirii infracţiunii reclamate, nefiind suficiente pentru a se dispune începerea urmăririi penale criticile aduse hotărârilor pronunţate de judecător sau soluţiilor adoptate de procuror.
Nemulţumirea petentei cu privire la soluţiile pronunţate în cauză, în condiţiile în care acestea sunt fundamentate pe probatoriile administrate şi analizate de către magistraţii şi lucrătorul de poliţie împotriva cărora petenta a formulat plângere penală în conformitate cu dispoziţiile legale în materie, nu poate constitui temei pentru angajarea răspunderii penale a intimaţilor pentru infracţiunile reclamate.
Eventuala nelegalitate sau netemeinicie a unei hotărâri judecătoreşti ori a unei soluţii de netrimitere în judecată poate fi îndreptată numai prin exercitarea, în condiţiile prevăzute de lege, a căilor de atac. De altfel, petenta a exercitat toate căile de atac, iar faptul că soluţiile finale o nemulţumesc, nu duce automat la concluzia că magistraţii şi-au încălcat cu ştiinţă atribuţiile de serviciu şi au săvârşit fapte de natură penală.
Nu poate fi primită nici susţinerea potrivit căreia, petenta nu a beneficiat de un proces echitabil prin aceea că nu a fost ascultată de organul de urmărire penală, faţă de împrejurarea că în urma examinării actelor premergătoare efectuate în cauză procurorul a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., cauză care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale.
În consecinţă, reţinând că rezoluţia de netrimitere în judecată din data de 21 aprilie 2010 adoptată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în dosarul nr. 1212/P/2009, menţinută prin rezoluţia nr. 4589/2215/II/2/2010 din 28 mai 2010 a procurorului şef al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet este legală şi temeinică, plângerea formulată de petenta C.M. se va respinge ca nefondată, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
În baza art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara C.M. împotriva rezoluţiei nr. 1212/P/2009 din 21 aprilie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică.
Menţine rezoluţia atacată.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă petiţionara la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 februarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 249/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 243/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
