ICCJ. Decizia nr. 2623/2011. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs
Comentarii |
|
Prin încheierea de ședință din data de 2 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în dosar nr. 58553/3/2010 a fost menținută starea de arest a inculpaților P.G. și N.R.C. Pentru a dispune astfel Curtea de Apel a reținut că prin sentința penală nr. 379 din data de 06 aprilie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I a penală, în dosarul nr. 58553/3/2010 în baza art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 inculpatul P.G. a fost condamnat la pedeapsa de 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
în baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 inculpatul N.R.C. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare cu interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a, b) și c) (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa funcția sau de a exercita profesia de consilier juridic în cadrul unei instituții de stat) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a constatat că inculpații au fost arestat preventiv prin încheierea de ședința din 08 octombrie 2010 a Tribunalului București, apreciindu-se că sunt îndeplinite cerințele art. 143 C. proc. pen. fiind incident cazul prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen. și că temeiurile care au determinat arestarea inițială a inculpaților se mențin, fiind îndeplinită una din condițiile alternative prev. de art. 160b alin. (3) C. proc. pen.
Probele administrate până în prezent nu au făcut să înceteze presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit fapta pentru care au fost trimiși în judecată, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 143 cu referire la art. 681C. proc. pen.
S-a constatat și incidența cazului prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea prev. de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 imputată inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă încă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor.
împotriva încheierii inculpații au declarat recurs , cale de atac nemotivată în scris.
La primul termen de judecată, din data de 28 iunie 2011 inculpatul N.R.C. a arătat că își retrage recursul declarat împotriva încheierii din 2 iunie 2011 a Curții de Apel București, Secția a Ii-a penală, pronunțată în dosarul nr. 58553/3/2010 (1818/2011). Prin încheierea de ședință de la acea dată instanța a luat act de retragerea recursului inculpatului, obligându-1 pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Cauza a fost amânată la data de 30 iunie 2011 întrucât inculpatul P.G. a solicitat acordarea unui termen în vederea angajării unui apărător ales. La termenul din data de 30 iunie 2011 inculpatul recurent P.G. a precizat că își retrage recursul declarat împotriva încheierii din 2 iunie 2011a Curții de Apel București.
în aceste condiții având în vedere că potrivit dispozițiilor art. 3854alin. (2) C. proc. pen., partea poate retrage recursul și în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 369 din același cod, retragerea fiind făcută personal de inculpat, s-a luat act de retragerea recursului.
Conform dispozițiilor art. 192, cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., recurentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
← ICCJ. Decizia nr. 2646/2011. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2578/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
---|