ICCJ. Decizia nr. 3322/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3322/2011
Dosar nr. 284/57/2011
Şedinţa publică din 28 septembrie 2011
Asupra recursului de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele;
Prin Rezoluţia pronunţată nr. 12/P/2011 din 26 ianuarie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de numiţii S.I.A., G.C. şi S.A.V. pentru săvârşirea infracţiunea prev. de art. 246, art. 247 şi art. 248 C. pen. şi a fost obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare faţă de stat.
Petentul a formulat plângere penală în considerarea faptului ă în dosar penal nr. 852/272/2010 al Tribunalului Hunedoara a depus la termenul din 5 octombrie 2010 o cerere de recuzare a tuturor judecătorilor acestei instanţe, respinsă în aprecierea sa în mod abuziv. Petentul apreciază că în felul acesta i-au fost îngrădite unele drepturi.
Din analiza deciziei penale nr. 406/R/2010 pronunţată de Tribunalul Hunedoara secţia penală în dosar nr. 852/272/2010 rezultă că instanţa s-a pronunţat sub aspectul cererii de recuzare în sensul constatării acesteia ca fiind inadmisibilă motivând în fapt şi în drept soluţia.
Prin aceeaşi soluţie Tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat de petentul I.A. împotriva sentinţei penale nr. 79/2010 a Judecătoriei Hunedoara.
Parchetul reţine şi împrejurarea că în dosarul nr. 1563/57/2010 s-a formulat o cerere de recuzare a întregului corp de magistraţi ai Curţii de Apel Alba Iulia şi ai procurorilor de pe lângă această instanţă, cerere respinsă ca inadmisibilă în raport de dispoziţiile art. 51 alin. (3) C. proc. pen.
De asemenea parchetul arată că în motivarea rezoluţiei adoptate cu privire la numiţii S.I.A., G.C. şi S.A.V. că nu există indicii de săvârşirii de către aceştia a unui fapte de natură penală, că plângerea are un caracter tendenţios iar petentul şi-a exercitat în mod abuziv dreptul de petiţiune.
Împotriva acestei soluţii s-a formulat plângere de către petent în condiţiile prev. de art. 278 C. proc. pen., soluţionată de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia prin rezoluţia din 10 martie 2011 în dosar nr. 191/11/2/2011 în sensul respingerii plângerii petentului ca neîntemeiată.
În motivarea rezoluţiei se reţine că nu există aspecte suplimentare celor constatate de către procurorul care a analizat plângerea, din care să rezulte că magistraţii la care se referă petentul au derulat procedurile într-o formulă care să aibă conotaţii penală.
Împotriva acestei soluţii petentul a formulat plângere în temeiul art. 2781 C. proc. pen. care reiterează împrejurările analizate de către parchet.
Prin sentinţa penală nr. 63 din 26 aprilie 2011 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petent.
Constatându-se faptul că petentul a formulat cerere de recuzare cu privire la magistraţii instanţei şi parchetului Curţii de Apel Alba-Iulia, Curtea s-a pronunţat în temeiul art. 51 alin. (3) C. proc. pen. prin încheierea penală nr. 9/R/CC/2011 în sensul respingerii cererii ca inadmisibilă.
Verificând rezoluţia atacată în baza lucrărilor şi materialului aflat la dosarul cauzei şi a înscrisurilor depuse în probaţiune, conform exigenţelor art. 271 alin. (7) C. proc. pen., Curtea a constat că soluţiile pronunţate în această cauză şi care vizează plângerea petentului I.A. împotriva magistraţilor Tribunalului Hunedoara care au soluţionat dosarul nr. 852/272/2010 sunt legale şi temeinic motivate.
Aprecierea temeiniciei probelor este atributul exclusiv al instanţei de judecată, iar soluţiile pronunţate de către judecători sunt analizate doar în căile de ataca prevăzute de lege.
Împotriva acestei din urmă sentinţe, petiţionarul a formulat recursul de faţă.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane pot face plângere la judecătorul de la instanţă căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluţionând plângerea o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.
Aşa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiţionarul I.A.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionarul I.A. împotriva sentinţei penale nr. 63 din 26 aprilie 2011 a Curţii de Apel Alba-Iulia, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3317/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3323/2011. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
