ICCJ. Decizia nr. 3316/2011. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3316/2011
Dosar nr. 2854/1/2011
Şedinţa publică din 28 septembrie 2011
Asupra cererii de contestaţiei în anulare de faţă.
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele.
La 1 aprilie 2011, a fost înregistrată, sub nr. 2854/1/2011, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul S.I. împotriva Deciziei penale nr. 1143 din 23 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 1078/89/2010, rezervându-şi posibilitatea de a-şi motiva calea de atac oral în fata instanţei.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că:
Prin sentinţa penală nr. 230 din 15 septembrie 2010 a Tribunalului Vaslui, a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuientul-condamnat S.I. împotriva Sentinţei penale nr. 515/2006 a aceluiaşi Tribunal.
Prin Decizia penală nr. 196 din 7 decembrie 2010 a Curţii de Apel laşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a fost respins ca nefondat apelul declarata de revizuient împotriva sus-arătatei sentinţe.
Decizia Curţii de Apel laşi a fost recurată iar prin Decizia penală nr. 1143 din 23 martie 2011 a acestei instanţe (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală) a fost respins ca nefondat recursul declarat de revizuientul S.I., cu motivarea că în mod temeinic a reţinut instanţa de fond că în cauză nu sunt întrunite cerinţele art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât revizuientul nu a făcut dovada că s-au descoperit fapte sau împrejurări noi care să nu fi fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei.
Împotriva acestei din urmă decizii numitul S.I. a formulat cererea de contestaţie în anulare de faţă, rezervându-şi posibilitatea de a-şi motiva calea de atac oral în faţa instanţei.
Contestaţia în anulare de fată este inadmisibilă. Potrivit art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanţa, constatând că cererea de contestaţie este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestaţia este unul dintre cele prevăzute de art. 386 C. proc. pen. şi că în sprijinul contestaţiei se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestaţia şi dispune citarea părţilor interesate.
Examinând, cu precădere, în condiţiile art. 391 C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare de faţă, Înalta Curte constată că aceasta nu întruneşte condiţiile prevăzute de lege, în sensul că nici nu a fost motivată, încât nu se poate stabili pe care anume caz dintre cele expres şi limitativ arătate în art. 386 C. proc. pen. se întemeiază şi nici nu s-au depus ori invocat dovezi care sunt la dosar.
Aşa fiind, cererea de contestaţie în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, cu obligarea contestatorului, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de contestaţie în anulare formulată de contestatorul S.I. împotriva Deciziei penale nr. 1143 din 23 martie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 1078/89/2010.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 septembrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 329/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3317/2011. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
