ICCJ. Decizia nr. 34/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 34/2011
Dosar nr. 5519/1/2010
Şedinţa publică din 13 ianuarie 2011
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, prin rezoluţia din 21 ianuarie 2010 în dosarul nr. 1112/P/2009, în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de A.D., procuror în cadrul aceluiaşi parchet - Secţia de resurse umane şi documentare, sub aspectul infracţiunilor de abuz în serviciu în contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi de fals privind identitatea, prevăzută de art. 293 din acelaşi cod.
Rezoluţia a reţinut că M.N., printr-o plângere datată 11 august 2009, a cerut începerea urmăririi penale împotriva procurorului A.D. pe considerentul că la 10 august 2009, el, prezentându-se la Biroul relaţii cu publicul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aici respectivul procuror îşi avea locul de muncă, după mai multe demersuri „ar fi primit plângerea cu întârziere ...";, acest fapt constituind, în opinia petentului, elementul material al infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
În plângere, petentul a mai susţinut şi că procurorul a refuzat să-şi decline identitatea.
Acelaşi petent a anexat plângerii procesul-verbal datat 10 august 2009, prin acesta el fiind sancţionat cu „avertisment"; pentru contravenţia prevăzută de art. 2 pct. 1 raportat la art. 3 lit. b) din Legea nr. 61/1991 republicată.
În motivarea rezoluţiei, procurorul a detaliat că la 10 august 2009, petentul a fost primit în audienţă de către procurorul de serviciu la acea dată, A.D., iar cele reclamate vizând soluţiile sau acţiunile ce s-au întreprins, ori inacţiunile pretins a fi fost de dorinţa petentului, aşteptărilor sau cererilor lui, nu sunt de natură a atrage răspunderea penală a magistratului, acesta trebuind să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 303/2004 şi ale Hotărârii nr. 328/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii, de aprobare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor, neputându-se, deci, emite afirmaţii sau consideraţii în legătură cu probitatea profesională sau de a cenzura actele acestuia în materia sarcinilor de serviciu.
Rezoluţia i-a fost comunicată petentului la 29 ianuarie 2010 (fila 24 dosar parchet).
La data de 21 iunie 2010, sub nr.21014, s-a înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie plângerea penală formulată de petent, în cuprinsul acesteia solicitându-se, printre altele, „sancţionarea severă a procurorului A.D. ... fapta încadrându-se în prevederile art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi următoarele, sancţionarea severă a procurorului L.D. pentru protejarea colegei de serviciu ..."; (fila 1 dosar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală).
Asupra plângerii de faţă, sunt de reţinut următoarele:
Potrivit dispoziţiilor art. 278 alin. (1) C. proc. pen., plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror, se rezolvă ... de procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În altă ordine de idei, art. 2781 alin. (1) din acelaşi cod, prevede că după respingerea plângerii făcute conform art. 275 - art. 278, împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei ori, după caz, a rezoluţiei de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată ... poate face plângere, ... la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
În cauză, se constată că petentul nu s-a adresat cu plângere împotriva rezoluţiei din 21 ianuarie 2010, la procurorul şef de secţie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în aceste condiţii, potrivit dispoziţiilor art. 2781 alin. (13) C. proc. pen., plângerea fiind greşit îndreptată, ea se va trimite organului judiciar competent, respectiv Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică.
Potrivit dispoziţiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
Trimite plângerea formulată de petentul M.N. la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, spre competentă soluţionare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 13 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 345/2011. Penal. Contestaţie la executare... | ICCJ. Decizia nr. 335/2011. Penal. Strămutare (art. 55 şi... → |
|---|
