ICCJ. Decizia nr. 3517/2011. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3517/2011
Dosar nr.393/39/2011
Şedinţa publică din 10 octombrie 2011
Asupra cauzei penale de faţă:
Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava la data de 4 iunie 2010, petiţionarii G.M. şi G.S. au solicitat efectuarea de cercetări faţă de magistraţii judecători B.C., M.M.C. şi A.I.M. (din cadrul Judecătoriei Suceava) şi G.D., T.M., M.C., C.N., C.G., D.D., C.E., C.L. şi A.M. (din cadrul Tribunalului Suceava) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP) comise cu ocazia soluţionării în fond şi recurs a dosarelor civile nr. 4229/314/2008, nr. 4281/314/2008, nr. 3221/314/2006 şi nr. 3221/314/2006 în care petiţionarii au avut calitatea de părţi.
Prin Rezoluţia nr. 20/P/2011 din 15 februarie 2011, în baza actelor premergătoare începerii urmăririi penale efectuate în cauză, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de magistraţii reclamaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi neglijenţă în serviciu, pe temeiul prevăzut de art. 10 lit. a) C. proc. pen., constatând că faptele sesizate nu există în materialitatea lor.
În argumentarea soluţiei de netrimitere în judecată s-a reţinut că cercetările efectuate în cauză nu au relevat date, indicii ori dovezi din care să reiasă intenţia sau culpa magistraţilor reclamaţi în îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, cu consecinţa vătămării intereselor legale ale autorilor plângerii penale.
Împotriva Rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 20/P/2011 din 15 februarie 2011, petiţionarii au formulat plângere conform art. 278 C. proc. pen.
Prin Rezoluţia nr. 91/II/2/2011 din 30 martie 2011, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a respins, ca neîntemeiată, plângerea petiţionarilor, reţinându-se că în cauza penală examinată nu există indicii din care să rezulte comiterea vreunei infracţiuni şi că judecătorii şi-au îndeplinit îndatoririle de serviciu, interpretând probele şi aplicând legea conform principiilor care guvernează înfăptuirea justiţiei.
Nemulţumiţi de modul de soluţionare a plângerilor la nivelul Ministerului Public, petiţionarii G.M. şi G.S. au formulat plângere la instanţă, întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen., pe care a adresat-o Curţii de Apel Suceava.
Prin Sentinţa penală nr. 66 din 10 iunie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins, ca nefondată, plângerea petiţionarilor, constatându-se că rezoluţiile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava nr. 20/P/2011 din 15 februarie 2011 şi nr. 91/II/2/2011 din 30 martie 2011 sunt legale şi temeinice.
La 17 iunie 2011, petiţionarii G.M. şi G.S. au declarat recurs împotriva Sentinţei penale nr. 66 din 10 iunie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, învederând Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie că modificările legislative introduse prin Legea nr. 202/2010, în ceea ce priveşte modificarea textului art. 2781 alin. (10) şi (13) C. proc. pen., contravin legislaţiei europene.
La termenul fixat pentru soluţionarea recursului, 10 octombrie 2011, Înalta Curte, din oficiu, în temeiul art. 385 pct. 1 teza a II-a C. proc. pen., raportat la art. 2781 alin. (10) C. proc. pen. a pus în discuţia părţilor inadmisibilitatea recursurilor declarate de petiţionarii G.M. şi G.S.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de petiţionarii G.M. şi G.S. sunt inadmisibile, urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele argumente:
Principiul activităţii legii procesual penale este de strictă aplicare şi implică efectuarea tuturor actelor procedurale în conformitate cu legea în vigoare, astfel că regula Jempus regit acturrf se aplică tuturor actelor ce se efectuează în cauza penală, indiferent dacă procesul penal a fost pornit sub imperiul legii anterioare sau sub imperiul legii noi.
Totodată, principiul imediatei aplicări a legii procesual penale funcţionează şi în cazul în care, pe durata desfăşurării unui proces penal, intervin mai multe legi succesive, situaţie în care ultima lege validează toate actele şi lucrările îndeplinite sub imperiul legilor anterioare.
În absenţa unor dispoziţii tranzitorii speciale care să reglementeze situaţiile ivite în cazul concurenţei legilor de procedură succesive, a opera cu distincţii referitoare la orice elemente de fapt şi de drept înseamnă a adăuga la lege, ceea ce nu este permis.
În speţa analizată, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori a soluţionat plângerea petiţionarilor împotriva rezoluţiilor procurorului de netrimitere în judecată la 10 iunie 2011, când a pronunţat Sentinţa nr. 66, aşa încât, în mod legal, hotărârea criticată a rămas definitivă, conform dispoziţiilor art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., aşa cum au fost ele anterior modificate, prin prevederile art. XVIII pct. 39 din Legea 202/2010.
Prin urmare, Sentinţa penală nr. 66 din 10 iunie 2011, fiind pronunţată după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010, nu face parte dintre hotărârile arătate în cuprinsul art. XXIV alin. (1) din legea menţionată, astfel că nu e supusă căilor ordinare de atac.
În consecinţă, recursurile declarate de petiţionarii G.M. şi G.S. sunt inadmisibile întrucât au fost îndreptate împotriva unei hotărâri definitive conform art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., aşa cum era acest text în vigoare la data pronunţării sentinţei atacate.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenţii petiţionari vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 100 RON.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de petiţionarii G.M. şi G.S. împotriva Sentinţei penale nr. 66 din 10 iunie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumelor de câte 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 octombrie 2011.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 345/2011. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 3529/2011. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
