ICCJ. Decizia nr. 898/2011. Penal

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 898/2011

Dosar nr.11199/3/2010

Şedinţa publică din 8 martie 2011

Asupra recursurilor de faţă,

În baza lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Tribunalul Bucureşti, secţia I penală prin Sentinţa nr. 496 din 16 iunie 2010, l-a condamnat pe inculpatul B.I. la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86⁴ alin. (1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 257 din 28 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 112 din 24 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti şi a dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecăţii, în final inculpatul B.I. având de executat pedeapsa de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut arestarea preventivă.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive de la 04 ianuarie 2010 la zi, dar şi perioada executată din pedeapsa a cărei suspendare a fost revocată, respectiv de la 30 august 2007 la 24 aprilie 2008.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a), c) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) şi art. 80 C. pen., l-a condamnat inculpatul C.D. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., a menţinut arestarea preventivă dispusă.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi a arestării preventive de la 04 ianuarie 2010 la zi.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a) şi art. 80 C. pen., a condamnat-o pe inculpata Z.M. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reţinerii de 24 ore, în data de 04 ianuarie 2010.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) şi alin. ultim, art. 76 lit. a), art. 80 C. pen. şi art. 16 din Legea nr. 143/2000, a condamnat-o pe inculpata D.C.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc şi la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 86³ C. pen., a încredinţat supravegherea inculpatei Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi a pus în vedere inculpatei ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, o dată pe lună, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.

I-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata termenului de încercare a fost suspendată executarea pedepselor accesorii.

A constatat că inculpata a fost cercetată în stare de libertate.

În baza art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, au fost confiscate, în vederea distrugerii, cantităţile de heroină rămase în urma analizelor de laborator, indisponibilizate la Inspectoratul General al Poliţiei Române - D.C.J.S.E.O. conform dovezilor seria H nr. A din data de 13 aprilie 2009, seria H nr. B din data de 14 mai 2009, seria H nr. C din 14 mai 2009, seria H, nr. D din data de 03 august 2009, seria H nr. E din 15 februarie 2010 şi seria H nr. F din data de 15 februarie 2010, cu păstrarea contraprobelor.

În temeiul art. 118 lit. f) C. pen. şi art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpatul B.I. suma de 220 RON, de la inculpatul C.D. suma de 540 RON şi de la inculpata D.C.D. suma de 180 RON, obţinute din vânzarea de droguri către colaborator, provenită din fondurile M.I.R.A.

A dispus restituirea către inculpatul C.D. a trei cartele Cosmote, ridicate de la acesta şi depuse la Camera de Corpuri Delicte, conform dovezii seria H nr. G din 01 martie 2010.

În baza art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpaţii C.D., Z.M. şi D.C.D. la plata a câte 1.700 RON fiecare, cheltuieli judiciare către stat, iar inculpatul B.I. la plata sumei de 2.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, în fapt, că, la data de 26 februarie 2009, organele de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti - Serviciul Antidrog - Biroul sectorului 1, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în zona Dristor, din sectorul 3 al capitalei, acţionează o reţea de traficanţi de heroină condusă de către numita L.M., ce desfăşoară o intensă activitate de comercializare a acestui drog de mare risc pe piaţa ilicită din Municipiul Bucureşti. Totodată, în urma investigaţiilor de specialitate efectuate în cauză, au fost identificaţi numiţii B.I., zis „P.", C.D. şi D.C.D., membrii ai reţelei, cu privire la care s-a stabilit că se aprovizionau cu heroină de la numita L.M., pe care, ulterior, o revindeau către diferiţi consumatori.

Prin Ordonanţa nr. 11/A din 10 martie 2009 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Bucureşti (prelungită succesiv în datele de 10 mai 2009, 02 iunie 2009, 06 iulie 2009 şi 07 august 2009), s-a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod „P.M.", precum şi a colaboratorului „V.D." - nume de cod, în vederea procurării cantităţii de 40 grame heroină de la numiţii L.M., B.I. şi C.D., precum şi de la alte persoane cu care aceştia au legături infracţionale.

În baza ordonanţei menţionate, sub supravegherea investigatorului sub acoperire cu nume de cod „P.M.", colaboratorul acestuia cu nume de cod „V.D." a efectuat în datele de 02 aprilie 2009 şi 09 mai 2009, două cumpărări autorizate de heroină de la inculpatul B.I., în datele de 04 mai 2009, 05 mai 2009, 06 mai 2009, 27 iulie 2009, 31 iulie 2009 şi 07 august 2009, şase asemenea cumpărări de heroină de la inculpatul C.D., iar, în datele de 08 august 2009, 12 august 2009 şi 22 august 2009, trei cumpărări autorizate de heroină de la inculpata D.C.D..

S-a mai reţinut de către instanţa de fond că, pentru a beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, inculpata D.C.D. a formulat, la data de 04 februarie 2010, un denunţ împotriva numiţilor L.M. zisă „M.", „Z." şi „F.", cu privire la care a declarat că se ocupă cu traficul de droguri de mare risc, fiind de acord să colaboreze cu organele de cercetare penală în vederea tragerii la răspundere penală a acestora.

În vederea realizării flagrantului, inculpatei i-a fost înmânată suma de 100 RON, bani înseriaţi, după care aceasta s-a deplasat la adresa din Bucureşti, la domiciliul numitei L.M., unde a achiziţionat de la sora acesteia, inculpata Z.M., două punguliţe din plastic, lipite la un capăt prin ardere, conţinând 0,43 gr. heroină.

În baza autorizaţiei de percheziţie din 03 februarie 2010 emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, organele de cercetare penală au descins la adresa din Bucureşti, sector 3, ocazie cu care, în hol, în buzunarul unei haine aflate în cuier, au fost descoperite 16 punguliţe din plastic ce conţineau 3,53 grame heroină.

În drept, instanţa a apreciat că fapta inculpatului B.I. care, aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, în zilele de 02 aprilie 2009 şi 09 mai 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a vândut colaboratorului cu nume de cod "V.D." 3 doze ce conţineau 0,26 grame heroină, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi art. 37 lit. a) C. pen.

În ceea ce priveşte fapta inculpatului C.D. care, în zilele de 04 mai 2009, 05 mai 2009, 06 mai 2009, 27 iulie 2009, 31 iulie 2009 şi 07 august 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a vândut colaboratorului cu nume de cod "V.D." 7 doze ce conţineau 1,19 grame heroină, instanţa a apreciat că aceasta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Tribunalul a reţinut că fapta inculpatei D.C.D. care, în zilele de 08 august 2009, 12 august 2009 şi 22 august 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a vândut colaboratorului cu nume de cod "V.D." 3 doze ce conţineau 0,36 grame heroină, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Referitor la fapta inculpatei Z.M. care, la data de 04 februarie 2010, a vândut denunţătoarei D.C.D. două doze cu heroină contra sumei de 100 RON şi a mai deţinut 16 doze ce conţineau 3,53 grame heroină, în vederea comercializării, instanţa a apreciat că aceasta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv dispoziţiile generale ale Codului penal, cu referire la tipul de pedeapsă aplicată, la obligativitatea aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor, la efectul circumstanţelor atenuante, la forma continuată a infracţiunilor comise, la starea de recidivă postcondamnatorie pentru inculpatul B.I., la modalitatea de executare a pedepselor, dispoziţiile Legii nr. 143/2000, care stabilesc limitele speciale de pedeapsă pentru infracţiunile deduse judecăţii, modalităţile concrete în care faptele s-au derulat, caracterizate prin contribuţia fiecărui inculpat, calitatea în care a acţionat, cantitatea de droguri traficată, disponibilitatea pe care inculpata D.C.D. a manifestat-o prin denunţul formulat în temeiul art. 16 din Legea nr. 143/2000.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.I., în raport de conduita sinceră a acestuia, Tribunalul a reţinut în favoarea lui circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen. şi, având în vedere existenţa stării de recidivă specială, acesta beneficiind anterior de clemenţa instanţei prin aplicarea unei pedepse cu suspendarea sub supraveghere, dar şi cantitatea de droguri traficată, în total 3 doze, a coborât pedeapsa sub minimul special, respectiv la 5 ani. Totodată, în raport cu fişa de cazier judiciar a inculpatului, în baza art. 86⁴ alin. (1) raportat la art. 83 C. pen., a revocat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în cuantum de 4 ani închisoare, aplicată inculpatului prin Sentinţa penală nr. 257 din 28 februarie 2008 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, definitivă prin Decizia penală nr. 112 din 24 aprilie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, cumulând aritmetic această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată pentru fapta dedusă judecăţii, în final inculpatul B.I. având de executat pedeapsa de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, după executarea pedepsei principale.

Referitor la inculpatul C.D., faţă de lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră, instanţa de fond a reţinut în favoarea acestuia circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) şi alin. ultim C. pen. şi, ţinând seama şi de faptul că, anterior arestării, avea un loc de muncă, are probleme de sănătate şi a efectuat şase acte de vânzare de droguri, aspect ce denotă perseverenţă infracţională, a stabilit o pedeapsă în cuantum de 3 ani şi 6 luni închisoare.

Cu privire la inculpata Z.M., Tribunalul a apreciat că, prin atitudinea ei, a încercat să orienteze organele de urmărire penală şi instanţa de judecată spre alte piste, spre alte motivaţii, aşa încât nu poate fi reţinută în favoarea acesteia circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. c) C. pen., însă, având în vedere lipsa antecedentelor penale şi vârsta acesteia, trecută de prima tinereţe, instanţa a reţinut în favoarea ei circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen. Astfel, pedeapsa aplicată inculpatei a fost orientată la 3 ani închisoare, având în vedere împrejurarea că aceasta a deţinut, în vederea vânzării, o cantitate mare de droguri, respectiv 16 doze de heroină.

În ceea ce o priveşte pe inculpata D.C.D., Tribunalul, în raport de atitudinea sinceră a inculpatei manifestată după săvârşirea infracţiunii, de disponibilitatea acesteia pentru efectuarea unui denunţ, de altfel fructificat, precum şi faţă de faptul că este necunoscută cu antecedente penale, a apreciat că se impune reţinerea în favoarea acesteia a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi alin. ultim C. pen. Având în vedere aceste aspecte, precum şi împrejurarea că inculpata a comis trei acte materiale de vânzare de droguri, existând indicii serioase că a mai efectuat astfel de operaţiuni, Tribunalul a stabilit o pedeapsă în cuantum de 3 ani, făcând, totodată, aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen. privind suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit în condiţiile art. 86² C. pen., apreciind, în raport de circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi cele personale ale inculpatei, că reinserţia socială acesteia se poate realiza şi fără executarea efectivă a pedepsei cu închisoarea.

Prin încheierea de şedinţă din data de 24 iunie 2010 pronunţată în acelaşi dosar, constatând că, din eroare, s-a omis a se reţine la încadrarea juridică a faptelor inculpaţilor C.D., Z.M. şi D.C.D. forma continuată a infracţiunii, conform art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), aşa cum aceştia au fost trimişi în judecată, Tribunalul, în temeiul art. 195 C. proc. pen., din oficiu, a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta şi dispozitivul Sentinţei penale nr. 496 din 16 iunie 2010, în sensul reţinerii la încadrarea juridică a infracţiunilor comise de inculpaţii C.D., Z.M. şi D.C.D. a formei continuate, conform art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Împotriva sentinţei penale pronunţată de Tribunal, din care face parte integrantă încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 24 iunie 2010, au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi inculpaţii B.I., C.D., D.C.D. şi Z.M., pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti a criticat hotărârea primei instanţe numai sub aspectul soluţiei pronunţate în privinţa inculpaţilor C.D., D.C.D. şi Z.M., susţinând că, în mod nelegal, Tribunalul a omis să facă în privinţa acestora aplicarea dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), privind forma continuată a infracţiunilor reţinute prin actul de sesizare, omisiune care nu putea fi înlăturată în procedura reglementată de art. 195 C. proc. pen., nefiind vorba de o simplă eroare materială, ci de un aspect de nelegalitate.

Totodată, în cuprinsul motivelor scrise de apel, Parchetul a mai invocat netemeinicia sentinţei penale atacate, sub aspectul cuantumului redus al pedepselor cu închisoarea aplicate inculpaţilor C.D. şi Z.M., precum şi al duratei termenului de încercare stabilit în cazul inculpatei D.C.D., apreciate ca fiind disproporţionate în raport cu circumstanţele concrete ale faptelor comise, atitudinea procesuală a inculpaţilor şi circumstanţele personale ale acestora.

La termenul din judecată din data de 19 noiembrie 2010, cu ocazia cuvântului la dezbateri, reprezentantul Ministerului Public a extins oral motivele de apel, criticând şi greşita deducere a prevenţiei în cazul inculpaţilor C.D. (de la 4 februarie 2010 la zi, nu de la 4 ianuarie 2010 la zi) şi Z.M. (reţinerea din 4/5 februarie 2010, nu din 4 ianuarie 2010).

Apelantul inculpat B.I., acesta a criticat hotărârea Tribunalului pe motive de netemeinicie, solicitând reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului stabilit de instanţa fondului, având în vedere atitudinea sa procesuală sinceră şi de cooperare cu organele de anchetă.

Aceleaşi critici de netemeinicie au fost formulate, atât în scris, cât şi cu ocazia cuvântului de dezbateri, şi de apelantul inculpat C.D., care a solicitat, ca efect al admiterii căii de atac promovate şi desfiinţării sentinţei atacate, suspendarea sub supraveghere a pedepsei ce i-a fost aplicată de Tribunal, conform dispoziţiilor art. 86¹ C. pen., având în vedere atât circumstanţele reale ale comiterii faptelor, respectiv împrejurarea că niciodată nu i-a aparţinut acestuia iniţiativa vânzării drogurilor, ci investigatorului şi colaboratorului sub acoperire, iar în cazul operaţiunilor din datele de 6 mai 2009 şi 27 iulie 2009 tranzacţiile efectuate nu au avut ca obiect droguri de risc sau de mare risc, cât şi circumstanţele personale ale inculpatului, absolvent de studii superioare, având un loc de muncă anterior săvârşirii infracţiunilor, cu grave probleme de sănătate şi un comportament sincer pe parcursul procesului penal.

Apelanta inculpată D.C.D., aceasta a criticat greşita aplicare de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, susţinând că nu a fost dată eficienţa cuvenită respectivelor prevederi legale, prin reducerea corespunzătoare a cuantumului pedepsei.

De asemenea, inculpata apelantă a arătat că Tribunalul nu a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. a), c), art. 76 C. pen. şi art. 86² C. pen., neţinând seama la stabilirea duratei pedepsei şi a termenului de încercare, într-o măsură suficientă, de circumstanţele sale personale, respectiv lipsa antecedentelor penale, faptul că are o calificare profesională şi a fost angajată în muncă, iar, după comiterea faptelor, a urmat un tratament de dezintoxicare şi consiliere psihologică.

Totodată, inculpata D.C.D. a criticat cuantumul mare al cheltuielilor judiciare către stat la plata cărora a fost obligată de prima instanţă.

Netemeinicia hotărârii pronunţate de Tribunalul a fost invocată şi de apelanta inculpată Z.M., care a solicitat desfiinţarea, în parte, a acesteia şi schimbarea modalităţii de executare a pedepsei ce a fost stabilită de instanţa fondului, prin aplicarea dispoziţiilor art. 81 sau art. 86 * C. pen., având în vedere conduita bună manifestată atât înainte, cât şi după comiterea faptelor, lipsa antecedentelor penale şi atitudinea procesuală sinceră.

Prin Decizia penală nr. 257 din 30 noiembrie 2010, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi de apelantele Z.M. şi D.C.D.

I. În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul C.D. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b), C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art. 66 C. pen.

În temeiul art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus reţinerea şi arestul preventiv de la data de 04 noiembrie 2010 la zi.

II. În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 80 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpata Z.M. la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art. 66 C. pen.

În temeiul art. 88 alin. (1) C. pen., a dedus reţinerea din datele de 4.II.2010 şi 5.II.2010.

III. În temeiul art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 16 din Legea nr. 143/2000, art. 74 alin. (1) lit. a) şi c) C. pen., raportat la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 80 alin. (2), C. pen., a condamnat pe inculpata D.C.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată.

În temeiul art. 65 alin. (2) C. pen., a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64, alin. (1), lit. a) teza a II-a şi b), C. pen., pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii, potrivit art. 66 C. pen.

În temeiul art. 86² alin. (1) C. pen., a stabilit 7 ani, termen de încercare al suspendării executării sub supraveghere.

În temeiul art. 86³ alin. (3) lit. f) C. pen., a stabilit pe lângă măsurile de supraveghere, obligaţia de a se supune măsurilor de tratament, în scopul dezintoxicării, stabilite de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale.

În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondate, apelurile declarate de apelantul-inculpat B.I. şi de apelantul-intimat-inculpat C.D. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În temeiul art. 383 alin. (1¹) C. proc. pen. raportat la art. 300² C. proc. pen., cu aplicarea art. 160^b alin. (1) şi alin. (3) C. proc. pen., a menţinut starea de arest preventiv a apelantului-inculpat B.I. şi a apelantului-intimat-inculpat C.D.

În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus pentru apelantul-inculpat B.I. reţinerea şi arestarea preventivă pe durata 3.VIII.2007 - 24.IV.2008, inclusiv, în Dosarul nr. 32246/3/2007 al Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, precum şi reţinerea şi arestarea preventivă, în această cauză, de la data de 04.I.2010 la zi, iar pentru apelantul-intimat-inculpat C.D. reţinerea şi arestarea preventivă de la data de 04 noiembrie 2010 la zi.

Împotriva deciziei au declarat recurs inculpaţii.

Prin motivele de recurs scrise inculpatul C.D. a criticat sentinţa şi Decizia pentru netemeinicie, caz de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. A solicitat casarea hotărârilor în rejudecare să se dispună suspendarea executării pedepsei sub supraveghere deoarece a avut un comportament corect pe întreg parcursul procesului, a făcut dovada unui regret sincer în legătură cu faptele comise, este absolvent al unei instituţii de învăţământ superior, era încadrat în muncă, provine dintr-o familie organizată şi nu are antecedente penale.

Inculpaţii B.I., Z.M. şi D.C.D. nu şi-au motivat recursurile însă, prin apărători şi personal au criticat hotărârile ca fiind netemeinice şi au solicitat casarea lor şi redozarea pedepselor.

Recursurile sunt nefondate.

Din cuprinsul actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că situaţia de fapt reţinută de cele două instanţe este corectă - greşita încadrare juridică reţinută de prima instanţă care a omis să facă în privinţa inculpaţilor C.D., D.C.D. şi Z.M. a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a fost remediată în apel.

Instanţa de apel a reţinut şi motivat convingător că instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) în ceea ce priveşte individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor C.D. şi Z.M. sub aspectul întinderii pedepsei cât şi a stabilirii duratei termenului de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere în ce o priveşte pe inculpata D.C.D.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor instanţa de apel a avut în vedere pericolul social deosebit al infracţiunii de trafic de droguri de mare risc, sancţionate, cu pedepse cuprinse între 10 şi 20 ani, de numărul actelor materiale comise dar în acelaşi timp de circumstanţele personale ale inculpaţilor Înalta Curte constată că Decizia atacată cu recurs este legală şi temeinică şi nu există motive de casare şi reindividualizare a pedepselor, astfel că în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile urmează să fie respinse ca nefondate.

În baza art. 385¹⁶ combinat cu art. 383 alin. (2) C. proc. pen. se va deduce reţinerea şi arestarea conform dispozitivului deciziei.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii B.I., C.D., D.C.D. şi Z.M. împotriva Deciziei penale nr. 257 din 30 noiembrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului B.I., timpul reţinerii şi arestării preventive de la 3 august 2007 la 24 aprilie 2008 şi de la 4 februarie 2010 la 8 martie 2011.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului C.D., timpul reţinerii şi arestării preventive de la 4 februarie 2010 la 8 martie 2011.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatei Z.M., timpul reţinerii de la 4 februarie 2010 la 5 februarie 2010.

Obligă recurentul inculpat C.D. la plata sumei de 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi B.I., D.C.D. şi Z.M. la plata sumei de câte 500 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 8 martie 2011.

Procesat de GGC - L.

← ICCJ. Decizia nr. 894/2011. Penal		ICCJ. Decizia nr. 899/2011. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 886/2011. Penal ICCJ. Decizia nr. 894/2011. Penal ICCJ. Decizia nr. 899/2011. Penal