ICCJ. Decizia nr. 1204/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea 143/2000 art. 2). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1204/2012
Dosar nr. 73792/3/2011
Şedinţa publică din 18 aprilie 2012
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 897/F din 22 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, au fost condamnaţi inculpaţii:
I. M.F.C., la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, i-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 861C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani si 6 luni închisoare aplicată inculpatului, pe o durată de 6 ani ce constituie termen de încercare stabilit potrivit art. 862C. pen.
Conform art. 863C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul va fi suspus următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, trimestrial, la serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti, instituţie căreia instanţa îi încredinţează supravegherea condamnatului pe toată durata termenului de încercare;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă;
e) să desfăşoare o activitate sau să urmeze un curs de învăţământ ori de calificare.
Conform art. 88 C. pen.a fost computată din durata pedepsei pronunţate arestarea preventivă de la 01 noiembrie 2011 la zi.
Conform art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului M.F.C. de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 288/UP din 01 noiembrie 2011 emis de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, dacă nu este arestat ori reţinut în altă cauză.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi pedeapsa accesorie aplicată inculpatului conform art. 71 alin. (1) C. pen. şi constând în interzicerea exerciţiului drepturilor prevăzute, de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
II. C.N.D. la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen., coroborat cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, i-a aplicat inculpatului şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., pe o durata de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 864 coroborat cu art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi executarea acesteia alăturat de pedeapsa stabilita în cauză, inculpatul având de executat o pedeapsă de 6 ani închisoare.
În temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art. 864 coroborat cu art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, şi executarea acesteia alăturat de pedeapsa stabilita în cauză, inculpatul având de executat o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare.
Conform art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză inculpatului, astfel cum au rezultat acestea în urma aplicării dispoziţiilor privitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute, de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 C. pen. şi i-au fost interzise inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute, de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.
Conform art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 09 noiembrie 2007 la 10 ianuarie 2008 (aferenta condamnării dispuse prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitiva prin neapelare) şi de la 01 noiembrie 2011 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
În temeiul dispoziţiilor art. 17 alin. (1) şi art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a următoarelor cantităţi de droguri:
- 3,33 grame cannabis (rămase din cele 4,64 gr canabis pe care inculpatul M.F.C. le-a vândut colaboratorului la 13 septembrie 2011) ce au fost sigilate cu sigiliul tip M.A.I. şi depuse la camera corpuri delicte I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O. conform dovezii din 19 septembrie 2011.
- 3,70 grame cannabis (rămase din cele 4,09 gr cannabis pe care inculpatul C.N.D. le-a vândut investigatorului şi colaboratorului la 20 septembrie 2011) sigilate cu sigiliul tip M.A.I. şi depuse la camera corpuri delicte I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O. conform dovezii din 27 septembrie 2011.
- 1,66 grame rezină de cannabis (rămase din cele 2,46 gr rezina de cannabis pe care inc. C.N.D. le-a vândut colaboratorului la 27 septembrie 2011) sigilate cu sigiliul tip M.A.I. și depuse la camera corpuri delicte I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O. conform dovezii din 12 octombrie 2011.
- 2,69 gr cannabis (rămase din cele 3,02 gr cannabis pe care inculpatul C.N.D. le-a deţinut la 01 noiembrie 2011 în vederea consumului propriu) ce au fost sigilate cu sigiliul tip M.A.I. și depuse la camera de corpuri delicte I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O. conform dovezii din 17 noiembrie 2011.
- 5,67 grame cannabis (rămase din cele 6,53 gr cannabis pe care inculpatul M.F.C. le-a deţinut la data de 01 noiembrie 2011 în vederea vânzării) ce au fost sigilate cu sigiliul tip M.A.I. si depuse la camera corpuri delicte I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O. conform dovezii din 17 noiembrie 2011.
În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani:
- 350 lei de la inculpatul M.F.C., suma obţinută din vânzarea cantităţii totale de 6,36 gr canabis si care provine din fondurile D.C.C.O.;
S-a constatat că de la acest inculpat a fost ridicata suma de 185 lei consemnata la C.E.C. Bank, conform recipisei din 17 noiembrie 2011, urmând ca aceasta sumă să servească la acoperirea obligaţiei anterior impuse;
- 455 lei de la inculpatul C.N.D., suma obţinută din vânzarea cantităţii de 4,09 gr cannabis si 2,46 gr rezina cannabis şi care provine din fondurile D.C.C.O.
În temeiul dispoziţiilor art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea bunurilor folosite de cei doi inculpaţi în efectuarea tranzacţiilor cu droguri de risc, respectiv:
- un telefon mobil ce conţinea o cartela S.I.M. Cosmote; un telefon mobil ce conţinea o cartela S.I.M. Cosmote; patru cartele Vodafone, ce au fost ridicate din locuinţa inculpatului M.F.C. și depuse la Camera Corpuri Delicte a D.G.P.M.B.-S.C.J.S.E.O., conform dovezii din 16 noiembrie 2011;
- un telefon mobil ce conţinea cartela S.I.M. Vodafone; un telefon mobil ce conţine cartela S.I.M. Vodafone; trei cartele S.I.M. ce au fost ridicate din locuinţa inculpatului C.N.D. si depuse la camera corpuri delicte a D.G.P.M.B.-S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 16 noiembrie 2011.
- un grinder metalic, ce a fost ridicat din locuinţa inculpatului C.N.D. și depus la Camera de Corpuri Delicte a I.G.P.R.-D.G.J.S.E.O. conform dovezii din 17 noiembrie 2011.
Pe baza materialului probator administrat în cauză (proces verbal de sesizare din oficiu ; procese verbale de verificări şi investigaţii; procese verbale de redare a rapoartelor întocmite de investigatorul cu nume de cod D.C."; procese verbale de redare a declaraţiilor colaboratorului cu nume de cod „I.I."; procese verbale de redare a convorbirilor directe purtate de investigator şi colaborator cu inculpaţii; procese verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi; C.D.-urile ce conţin înregistrarea convorbirilor directe şi a convorbirilor telefonice; rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică; dovezi de predare la camera de corpuri delicte; recipisa de consemnare la C.E.C. Bank din 17 noiembrie 2011; procese verbale de percheziţii domiciliare; declaraţii martor asistent P.M.; declaraţii martor asistent P.A.; declaraţii martori asistent H.D.; declaraţii inculpat M.F.C.; declaraţii inculpat C.N.D.), instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
În perioada 20 septembrie - 27 septembrie 2011, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a vândut investigatorului cu nume de cod „D.C." şi colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea totala de 6,55 gr cannabis şi rezină de cannabis, contra sumei de 455 lei. De asemenea, s-a mai reţinut că la data de 01 noiembrie 2011, în urma percheziţiei domiciliare efectuate la adresa unde inculpatul C.N.D. locuia cu forme legale, s-au găsit 3,02 gr cannabis, drog de risc pe care îl deţinea pentru consum propriu.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul M.F.C. s-a reţinut că în perioada 13 septembrie - 07octombrie 2011, în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a vândut colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea totală de 6,36 gr cannabis contra sumei de 350 lei, precum şi aceea că la data de 01 noiembrie 2011 a fost depistat deţinând în autoturismul său cantitatea de 6,53 gr. cannabis, drog de risc pe care îl avea pentru vânzare.
Instanţa de fond la judecarea cauzei, a avut în vedere cererea inculpaţilor de a se face aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., aceştia au recunoscut în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare şi nu au solicitat administrarea altor probe în circumstanţiere.
Analizând ca atare materialul probator administrat în faza de urmărire penală, instanţa de fond a reţinut sub aspectul situaţiei de fapt, că în perioada 13 septembrie - 27 septembrie 2011, sub supravegherea investigatorului sub acoperire D.C.", colaboratorul cu nume de cod „I.I." a efectuat un număr de patru cumpărări de droguri de risc (cannabis şi rezină de cannbais) de la inculpaţii M.F.C. zis „M." şi C.N.D., după cum urmează:
De la inculpatul M.F.C. zis „M.", colaboratorul cu nume de cod „I.I." a cumpărat, în total 6,36 grame cannabis, contra sumei de 350 lei, provenită din fondurile D.C.C.O. astfel:
La data de 13 septembrie 2011, investigatorul cu nume de cod „D.C." a efectuat o percheziţie corporală asupra colaboratorului „I.I."- nume de cod, fără a se găsi asupra acestuia bani sau substanţe interzise la deţinere după care, i-a înmânat suma de 250 lei pentru a cumpăra de la inculpatul M.F.C. zis „M." cinci grame cannabis.
Sub supravegherea investigatorului, colaboratorul cu nume de cod „I.I." s-a întâlnit cu inculpatul M.F.C. zis „M." în zona pieţei Rahova . La întâlnirea cu colaboratorul, inculpatul M.F.C. zis „M." a venit cu autoturismul său.
Colaboratorul „I.I." a intrat în autoturism, ocupând locul din dreapta faţă, iar inculpatul M.F.C. zis „M." a ocupat locul din stânga faţă. La cererea colaboratorului, inculpatul M.F.C. zis „M." a scos de sub bordul autoturismului, din partea stângă, opt punguţe din plastic, ce conţineau fragmente vegelate şi"- le-a dat colaboratorului. în schimbul celor opt punguţe ce conţineau fragmente vegetale, colaboratorul „I.I." i-a dat inculpatului M.F.C. zis „M." suma de 250 lei.
După încheierea tranzacţiei, colaboratorul „I.I." s-a deplasat spre locul unde era aşteptat de investigator, predându-i cele opt punguţe cu substanţă vegetală, cumpărate de la inculpatul M.F.C. zis „M." Proba a fost înmânată de investigator lucrătorului de caz, care a introdus-o într-un plic ce a fost sigilat cu sigiliul M.I. şi predată laboratorului pentru analize.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 15 septembrie 2011 a stabilit că cele opt punguţe cu substanţă vegetală cumpărate la 13 septembrie 2011 de către colaboratorul cu nume de cod „I.I." de la inculpatul M.F.C. zis „M.", cântăreau 4,64 grame cannabis.
Cantitatea de 3,33 grame cannabis rămasă din proba litigiu, a fost sigilată cu sigiliul tip M.A.I şi depusă la camera de corpuri delicte al.G.P.R.-D.C.J.S.E.O., conform dovezii din 19 septembrie 2011.
La 07 octombrie 2011,investigatorul cu nume de cod „D.C." a efectuat o percheziţie corporală asupra colaboratorului „I.I."- nume de cod, fără a se găsi asupra acestuia bani sau substanţe interzise la deţinere după care, i-a înmânat suma de 100 lei pentru a cumpăra de la inculpatul M.F.C. zis „M." două grame cannabis.
Sub supravegherea investigatorului, colaboratorul cu nume de cod „I.I." s-a întâlnit cu inculpatul M.F.C. zis „M." în sectorul 5, în zona str. 13 septembrie 2011, acesta din urmă venind la întâlnire cu autoturismul său.
Colaboratorul „I.I." a intrat în autoturism şi i-a dat inculpatului M.F.C. zis „M." suma de 100 lei, în schimbul căreia inculpatul M.F.C. zis „M." i-a vândut două punguţe din plastic tip „zip", ce conţineau fragmente vegetale.
După încheierea tranzacţiei, colaboratorul „I.I." a ieşit din autoturismul inculpatului M.F.C. zis „M." şi s-a deplasat spre locul unde era aşteptat de investigator.
Colaboratorul a înmânat investigatorului cele două punguţe cu substanţă vegetală, cumpărate de la inculpatul M.F.C. zis „M.". Proba a fost înmânată de investigator lucrătorului de caz, care a introdus-o într-un plic ce a fost sigilat cu sigiliul M.I. şi predată laboratorului pentru analize.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 octombrie 2011 a stabilit că cele două punguţe cu substanţă vegetală cumpărate la 07 octombrie 2011 de către colaboratorul cu nume de cod „I.I." de la inculpatul M.F.C. zis „M.", cântăreau 1,72 grame cannbais. Proba litigiu a fost consumată în procesul analizelor de laborator.
În baza autorizaţiei de percheziţie din 31 octombrie 2009 emisă de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 69747/3/2011, la data de 01 noiembrie 2011,lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O.B.- Serviciul Antidrog - Biroul Zonal 2 au efectuat, în prezenţa martorului asistent P.M., percheziţia domiciliară la adresa situată în Bucureşti, sector 5, unde inculpatul M.F.C. zis „M." locuia cu forme legale.
Cu ocazia percheziţiei domiciliare, au fost ridicate următoarele bunuri: suma de 185 lei; un telefon mobil ce conţinea o cartelă S.I.M. Cosmote; un telefon mobil ce conţinea o cartelă S.I.M. Cosmote; patru cartele Vodafone. De asemenea, din locuinţă s-a ridicat o cutie din plastic în care se aflau 13 pliculeţe ce conţineau o substanţă vegetală, probă ce a fost sigilată cu sigiliul tip M.I. şi predată laboratorului pentru analize.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 11 noiembrie 2011, în cele 13 punguliţe nu s-au pus în evidenţă substanţe stupefiante sau psihotrope supuse controlului Legii nr. 143/2000.
Telefoanele mobile şi cele patru cartele Vodafone au fost depuse la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B.-S.C.J.S.E.O., conform dovezii din 16 noiembrie 2011.
Suma de 185 lei a fost consemnată la C.E.C. Bank, conform recipisei din 17 noiembrie 2011.
În continuare, în prezenţa aceluiaşi martor asistent şi a inculpatului M.F.C. zis „M.", lucrătorii de poliţie au efectuat un control asupra autoturismului, ce aparţinea inculpatului M.F.C. zis „M." . în interiorul autoturismului, sub bord, în partea stângă au fost găsite opt punguţe din plastic, ce conţineau o substanţă vegetală, probă ce a fost ridicată, sigilată cu sigiliul ţipă M.I. şi predată laboratorului pentru analize.
Conform raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 11 noiembrie 2011, cele opt punguţe conţineau 6,53 grame cannabis. Cantitatea de 5,67 grame cannabis rămasă din proba litigiu a fost sigilată cu sigiliul tip M.A.I. şi depusă la camera de corpuri delicte a I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O., conform dovezii din 17 noiembrie 2011.
De la inculpatul C.N.D. colaboratorul cu nume de cod „I.I." a cumpărat, în total 6,55 grame cannabis şi rezină de cannabis contra sumei de 455 lei, provenită din fondurile D.C.C.O. astfel:
La data de 20 septembrie 2011,investigatorul cu nume de cod „D.C." a efectuat o percheziţie corporală asupra colaboratorului „I.I."- nume de cod, fără a se găsi asupra acestuia bani sau substanţe interzise la deţinere după care, s-au deplasat pe Şos. O. unde s-au întâlnit cu inculpatul C.N.D.
Întrucât inculpatul C.N.D. nu-l cunoştea pe investigatorul „D.C.", colaboratorul „I.I." le-a făcut cunoştinţă, prezentându-l pe investigator drept un consumator care doreşte să cumpere cinci grame cannabis.
Investigatorul i-a dat inculpatului C.N.D. suma de 275 lei, după care inculpatul a plecat pentru a lua cannabisul. La scurt interval de timp, inculpatul C.N.D. a revenit la locul unde era aşteptat de investigator şi colaborator şi le-a dat cinci pacheţele din staniol ce conţineau o sub stanţă vegetală.
Proba a fost înmânată de investigator lucrătorului de caz, care a introdus-o într-un plic ce a fost sigilat cu sigiliul M.I. şi predată laboratorului pentru analize.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 21 septembrie 2011 a stabilit că cele cinci folii din staniol cu substanţă vegetală cumpărate la 20 septembrie 2011 de către investigatorul „D.C." şi colaboratorul cu nume de cod „I.I." de la inculpatul C.N.D., cântăreau 4,09 grame cannbais.
Cantitatea de 3,70 grame cannabis, rămasă din proba litigiu, a fost sigilată cu sigiliul tip M.A.I şi depusă la camera de corpuri delicte a I.G.P.R.-D.C. J.S.E.O., conform dovezii din 27 septembrie 2011.
La data de 27 septembrie 2011, investigatorul cu nume de cod „D.C." a efectuat o percheziţie corporală asupra colaboratorului „I.I."- nume de cod, fără a se găsi asupra acestuia bani sau substanţe interzise la deţinere, după care i-a înmânat puma de 180 lei pentru a cumpăra de la inculpatul C.N.D. trei grame rezină de cannabis ( haşiş).
Sub supravegherea investigatorului, colaboratorul cu nume de cod „I.I." s-a întâlnit cu inculpatul C.N.D. pe Şoş O.
Colaboratorul i-a dat inculpatului C.N.D. suma de 180 lei pentru trei grame rezină de cannabis. Inculpatul a luat banii, s-a îndepărtat de colaborator şi a intrat într-un local de jocuri mecanice aflat la mică distanţă.
La scurt interval de timp, inculpatul C.N.D. a revenit la locul unde îl aştepta colaboratorul şi i-a dat două pacheţele din staniol şi unul din polietilenă ce conţineau o substanţă vegetală solidă.
După încheierea tranzacţiei, colaboratorul „I.I." s-a deplasat spre locul unde era aşteptat de investigator. Colaboratorul a înmânat investigatorului cele trei pacheţele pe care le cumpărase de la inculpatul C.N.D. Proba a fost înmânată de investigator lucrătorului de caz, care a introdus-o într-un plic ce a fost sigilat cu sigiliul M.I. şi predată laboratorului pentru analize.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 03 octombrie 2011 a stabilit că cele trei pacheţele cu substanţă vegetală solidă cumpărate la 27 septembrie 2011 de către colaboratorul cu nume de cod „I.I." de la inculpatul C.N.D., cântăreau 2,46 grame rezină de cannabis.
Cantitatea de 1,66 grame rezină de cannabis, rămasă din proba litigiu, a fost sigilată cu sigiliul tip M.I. şi depusă la camera de corpuri delicte a I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O., conform dovezii din 12 octombrie 2011.
În baza autorizaţiei de percheziţie nr. 765 din 31 octombrie 2009, emisă de Tribunalul Bucureşti secţia I penală, în Dosarul nr. 69747/3/2011, la data de 01 noiembrie 2011 lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O.B.- Serviciul Antidrog -Biroul Zonal 2 au efectuat, în prezenţa a doi martori asistenţi, percheziţia domiciliară la adresa situată în Bucureşti, sector 4, unde inculpatul C.N.D. locuia cu forme legale .
Cu ocazia percheziţiei domiciliare, au fost ridicate următoarele bunuri: cinci pacheţele din hârtie ce conţineau fragmente vegetale, ce au fost sigilate cu sigiliul tip M.I. şi predate laboratorului pentru analize; o punguţă din plastic ce conţinea seminţe de plante; un grinder metalic (mărunţitor) ce conţinea urme de substanţă vegetală; un telefon mobil ce conţinea cartela S.I.M. Vodafone; un telefon mobil ce conţinea cartela S.I.M. Vodafone; trei cartele S.I.M. şi suma de 240 lei.
Cele cinci pacheţele din hârtie ce conţineau fragmente vegetale, punguţa din plastic ce conţinea seminţe de plante şi un grinderul metalic (mărunţitor) ce conţinea urme de substanţă vegetală au fost sigilate cu sigiliul tip M.I. şi predate laboratorului pentru analize.
Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din data de 11 noiembrie 2011 a stabilit că: cele 5 pacheţele cu substanţă conţineau 3,02 grame cannabis; pe grinderul metalic s-a pus în evidenţă T.H.C. substanţă psihotropă, biosintetizată de planta cannabis şi seminţele de plante nu conţineau substanţe stupefiante sau psihotrope supuse controlului Legii nr. 143/2000.
Cantitatea de 2,69 grame, cannabis rămasă din cele 3,02 grame cannabis şi grinderul metalic au fost depuse la camera de corpuri delicte a I.G.P.R.-D.C.J.S.E.O., conform din 17 noiembrie.2011.
Telefonul mobil ce conţinea cartela S.I.M. Vodafone; telefonul mobil ce conţinea cartela S.I.M. Vodafone şi cartelele S.I.M. au fost depuse la camera de corpuri delicte a D.G.P.M.B.-S.C.J.S.E.O., conform dovezii din 16 noiembrie 2011.
Privind suma de 240 lei, neexistând indicii temeinice că provine din traficul de droguri, a fost restituită lui C.M.G., fratele inculpatului C.N.D.
Pentru a reţine situaţia de fapt anterior expusă, instanţa de fond a avut în vedere următoarele mijloace de probă: declaraţia inculpatului M.F.C. care a recunoscut că a vândut cannabis începând cu luna august 2011, având săptămânal 2-3 consumatori cărora le vindea cannabisul cu 60 lei/gram, declaraţie ce s-a coroborat cu întregul material probator administrat în cauza, respectiv procesele verbale de redare a rapoartelor investigatorului „D.C.", procesele verbale de redare a declaraţiilor colaboratorului „l.I. " procesele verbale de redare a convorbirilor directe purtate de colaboratorul „l.I." cu inculpatul M.F.C. datele de 13 septembrie 2011 şi 07 octombrie 2011 când s-au efectuat cele două tranzacţii, înregistrările în mediu ambiental, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică; procesul verbal de percheziţie domiciliară, procesul verbal de verificare a autoturismului şi declaraţiile martorului asistent.
De asemenea, sa mai reţinut că implicarea inculpatului M.F.C. în traficul de droguri de risc, este probată şi prin procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul M.F.C. cu consumatorii pe care îi aproviziona cu cannabis.
Astfel, la data de 30 august 2011, ora 21.05, un consumator -utilizator al postului telefonic l-a contactat pe inculpatul M.F.C. zis „M.", iar acesta l-a amânat „după ora 11, cred. Trebuie să mă duc la el, să rezolv. Ce vrei ?". La orele 23:03, acelaşi consumator l-a sunat pe inculpatul M.F.C., iar acesta i-a spus că „ Bă, n-am rezolvat nimic, că-s plecaţi. Te sun în juma de oră". La orele 23:04, inculpatul M.F.C. l-a sunat pe cel de la care se aproviziona cu cannabis, respectiv pe numitul „A.", ce folosea postul telefonic, iar acesta l-a amânat pentru data de 31 august 2011.
La data de 31 august 2011, orele 20:44, un alt consumator, ce folosea postul telefonic,l-a sunat pe inculpatul M.F.C. şi din discuţia purtată între cei doi, rezultă că inculpatul şi cei din anturajul lui încă vindeau „ din ăsta de data trecută" şi pentru a procura o altă cantitate mai mare de droguri, trebuiau colectaţi banii, că „trebuie să se trimită tot, înţelegi ?".
La data de 13 septembrie 2011, orele 13.30, inculpatul M.F.C. l-a sunat pe utilizatorul postul telefonic (cu care a purtat şi discuţia din 31 august 2011, orele 20:44, mai sus comentată), iar acesta din urmă i-a spus că „ vin la tine să-ţi aduc banii. nu toţi". Inculpatul M.F.C. insista să-i fie aduşi banii, spunându-i utilizatorului postul telefonic că „ hai, că diseară s-ar putea să-mi iau zborul şi de data asta trebuie neapărat, ca să fie bine." La data de 14 septembrie2011, orele 00.12, inculpatul M.F.C. şi utilizatorul postul telefonic poartă o nouă discuţie telefonică privind plata unor sume de bani şi încheierea altor tranzacţii.
La data de 17 septembrie2011, inculpatul M.F.C. este sunat de mai mulţi consumatori, printre care şi utilizatoarea postului telefonic, care i-a cerut „ voiam şi eu jumătate.", ceea ce însemna 0,50 grame cannabis.
Folosirea unui limbaj direct, lipsit de termeni codaţi, l-a nemulţumit pe inculpatul M.F.C., astfel încât acesta, din precauţie, a fost nevoit să-şi amâne clienţii.
La data de 23 septembrie 2011 orele 11:45 şi orele 20:40 şi la 26 septembrie 2011 orele 15:55, a fost contactat de alţi trei consumatori care, folosind termeni codaţi, îi cereau cannabis.
Şi în cazul inculpatului C.N.D. declaraţiile sale de recunoaştere au fost susţinute de celelalte probe administrate în cauză, respectiv procesele-verbale de redarea a rapoartelor investigatorului „D.C.", procesele-verbale de redare a declaraţiilor colaboratorului „I.I.", procesele-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de investigatorului „D.C." şi colaboratorul „I.I." cu inculpatul C.N.D. la datele de 20 septembrie 2011 şi 27 septembrie 2011 când s-au efectuat cele două tranzacţii, înregistrările în mediu ambiental, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică; procesul-verb al de percheziţie domiciliară şi declaraţiile martorilor asistenţi.
De asemenea, s-a mai reţinut că implicarea inculpatului C.N.D. în traficul de droguri de risc, este probată şi prin procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate cu acesta cu consumatorii pe care îi aproviziona cu cannabis.
La data de 20 septembrie2011, când inculpatul C.N.D. a încheiat prima tranzacţie cu investigatorul şi colaboratorul, după ce a primit de la investigator suma de 275 lei, la orele 17.10 l-a sunat pe utilizatorul postului telefonic, denumit în cauză „A.N.2", spunându-i acestuia: „ieşi şi tu cinci minute pe afară", „cinci minute" însemnând cele cinci grame de cannabis ce au, format obiectul tranzacţiei.
La data de 20 septembrie 2011 orele 20.41, inculpatul C.N.D. este sunat de un consumator care îi cerea o întâlnire de „juma de minut", ceea ce însemna jumătate de gram cannbais, având în vedere că în discuţiile sale telefonice, pentru a denumi gramul de cannabis, inculpatul C.N.D. folosea termenul codat de minut".
La data de 21 septembrie 2011, ora 18.31, inculpatul C.N.D. este sunat de un alt consumator care îl anunţa că „hai că trec şi eu juma de minut pe la tine", întâlnire confirmată de inculpat.
De asemenea, la datele de 26septembrie2011 şi 27 septembrie 2011, inculpatul C.N.D. poartă discuţii şi cu alţi consumatori în vederea încheierii unor tranzacţii cu droguri.
Sub aspectul încadrării juridice, instanţa de fond a reţinut că faptele săvârşite de inculpatul M.F.C., constând în aceea că în perioada 13 septembrie 2011-07 octombrie 2011, în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a vândut colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea totală de 6,36 grame cannabis contra sumei de 350 lei, provenită din fondurile D.C.C.O. astfelda 13 septembrie 2011a vândut colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea de 4,64 grame cannabis, contra sumei de 250 lei provenită din fondurile D.C.C.O. şi la data de 07 octombrie 2011 a vândut colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea de 1,72 grame cannabis, contra sumei de 100 lei provenită din fondurile D.C.C.O. şi la data de 01 noiembrie 2011 a fost depistat deţinând în autoturismul său cantitatea de 6,53 grame cannabis, drog de risc pe care îl avea pentru vânzare întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc în forma continuată prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic.art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, instanţa de fond a apreciat că faptele săvârşite de inculpatul C.N.D., constând în aceea ca în perioada 20 septembrie - 27 septembrie 2011, în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, a vândut investigatorului cu nume de cod „D.C." şi colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea totală de 6,55 grame cannabis şi rezină de cannabis contra sumei de 455 lei, provenită din fondurile D.C.C.O. astfel: - la 20 septembrie 2011, a vândut investigatorului „D.C." şi colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea de 4,09 grame cannabis, contra sumei de 275 lei provenită din fondurile D.C.C.O. şi la 27 septembrie 2011 a vândut colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea de 2,46 grame rezină de cannabis, contra sumei de 180 lei provenită din fondurile D.C.C.O. şi la data de 01 noiembrie 2011,în urma percheziţiei domiciliare efectuate la adresa unde inculpatul C.N.D. locuia cu forme legale, s-au găsit 3,02 grame cannabis, drog de risc pe care acesta îl deţinea pentru consum propriu întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu fără drept, prevăzute de art. 2 alin. (1) din legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., şi art. 37 lit. a) C. pen., şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
Pentru a reţine incidenţa dispoziţiilor art. 37 lit. a) C. pen., instanţa de fond a avut vedere ca inculpatul C.N.D. a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, rămasa definitivă prin neapelare, la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi la o pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000. Pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare a fost suspendată sub supraveghere în condiţiile art. 861C. pen., pentru un termen de încercare de 7 ani. In respectiva cauza inculpatul a fost arestat de la 09 noiembrie 2007 la 10 ianuarie 2008.
Reţinând în sarcina inculpatului faptele anterior descrise, cu încadrările juridice mai sus precizate, instanţa de fond a dispus condamnarea acestora la pedepse individualizate în conformitate cu disp.art. 72 C. pen., urmând ca la stabilirea şi aplicarea pedepselor să ţină seama, printre altele, de limitele legale ale pedepselor, de gradul de pericol social al faptelor, de persoana inculpaţilor, de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Astfel, având în vedere conduita sinceră a celor doi inculpaţi, comportamentul anterior general bun în cazul inculpatului M.F.C. şi ţinând seama de circumstanţele săvârşirii faptelor, de cantitatea de drog traficată şi respectiv deţinută, instanţa s-a orientat la aplicarea unor pedepse orientate spre minimul prevăzut de lege, astfel că aceasta a fost redusă în condiţiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
În egală măsura, în ceea ce priveşte vârsta inculpatului M.F.C., a lipsei antecedentelor penale, a conduitei sale bune anterior săvârşirii faptei, pregătirii sale, de natura a-i facilita găsirea unui loc de muncă (inculpatul a absolvit 12 clase şi este in prezent student) şi atitudinea sinceră pe parcursul procesului penal, instanţa a considerat că inculpatul, pe viitor, ar putea avea o comportare bună, chiar fără executarea pedepsei, scopul acesteia putând fi atins şi fără executarea ei în stare de detenţie.
Ca atare, s-a constatat de instanţa de fond că inculpatul M.F.C. este apt să se corijeze şi fără executarea efectivă a pedepsei, din analiza datelor ce îl caracterizează rezultând aptitudinea sa de a se elibera de mentalităţile şi deprinderile manifestate cu ocazia comiterii infracţiunii prin eforturi făcute sub ameninţarea pedepsei la care va fi condamnat şi de a cărei executare poate scăpa numai printr-o conduita corecta şi, deci, prin autoreeducare.
În ceea ce-l priveşte pe inculpatul C.N.D., constatând că faptele deduse judecăţii au fost săvârşite în stare de recidiva postcondamnatorie şi că executarea pedepsei aplicate pentru fapta anterioară a fost suspendată sub supraveghere, s-a procedat la revocarea acestei suspendări^ dând eficienta dispoziţiilor art. 864 şi art. 83 C. pen.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul C.N.D.
În motivarea apelului inculpatul a criticat hotărârea atacată sub aspectul redozării pedepsei, solicitând reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor aplicate în cauză.
Prin Decizia penală nr. 69/A din 05 martie 2012 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a admis apelul declarat de inculpatul C.N.D. împotriva sentinţei penale nr. 897 din 22 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală.
Au fost extinse efectele apelului şi asupra inculpatului M.F.C.
A fost desfiinţată, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând:
A fost înlăturată măsura confiscării bunurilor folosite de cei doi inculpaţi în efectuarea tranzacţiilor cu droguri de risc, dispusă de instanţa de fond în temeiul dispoziţiilor art. 118 lit. b) C. pen.
Au fost restituite apelantului inculpat C.N.D. următoarele bunuri: un telefon mobil ce conţinea cartela S.I.M. Vodafone; un telefon mobil ce conţine cartela S.I.M. Vodafone; trei cartele S.I.M. ce au fost ridicate din locuinţa inculpatului C.N.D. şi depuse la camera corpuri delicte a D.G.P.M.B.-S.C.J.S.E.O. conform dovezii din 16 noiembrie 2011.
Au fost restituite intimatului inculpat M.F.C. următoarele bunuri:un telefon mobil ce conţinea o cartela S.I.M. Cosmote; un telefon mobil ce conţinea o cartela S.I.M. Cosmote; patru cartele Vodafone, ce au fost ridicate din locuinţa inculpatului M.F.C. și depuse la Camera Corpuri Delicte a D.G.P.M.B. S.C.J.S.E.O., conform dovezii din 16 noiembrie 2011.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei.
A fost menţinută starea de arest preventiv a apelantului inculpat C.N.D. şi deduce din durata pedepsei aplicate în cauză detenţia de la 09 noiembrie 2007 la 10 ianuarie 2008 şi de la 01 noiembrie 2011 lăzi.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a decide astfel, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Referitor la motivul invocat de către apelantul inculpat C.N.D., s-a apreciat că în cauză nu se justifică reducerea pedepselor aplicate de către instanţa de fond, reţinerea cumulativă a prevederilor legale cuprinse în art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. c) C. pen., nefiind posibilă.
Astfel, s-a mai reţinut că împrejurarea de fapt a recunoaşterii de către inculpat a săvârşirii faptei şi a modalităţii sale de comitere a fost evidenţiată prin aplicarea dispoziţiilor art. 3201C. proc. pen. şi pe cale de consecinţă, această atitudine procesuală a inculpatului nu mai poate fi valorificată ca reprezentând circumstanţa atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., deoarece ar însemna ca aceleaşi situaţii de fapt să i se acorde o dublă valenţă juridică.
Instanţa de apel a apreciat că, în condiţiile existenţei acordului de vinovăţie al inculpatului, art. 3201 C. proc. pen. se aplică cu prioritate faţă de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., deoarece, din punct de vedere procedural, aplicarea primului text de lege evocat, conduce la soluţionarea cu celeritate a cauzei, iar din punct de vedere al dreptului substanţial, constituie o cauză legală de reducere a limitelor de pedeapsă.
S-a mai reţinut că aplicarea cu prioritate a dispoziţiilor speciale prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., în raport de prevederile generale cuprinse în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., corespunde principiului "specialia generalibus derogant", potrivit căruia, normele juridice speciale derogă de la normele juridice generale şi se vor aplica în consecinţă.
De asemenea, instanţa de apel a mai apreciat că reducerea pedepsei nu se justifică şi raportat la antecedentele penale ale apelantului, care este recidivist, a fost condamnat anterior la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracţiuni de acelaşi gen.
În consecinţă, instanţa de apel a apreciat că instanţa de fond a procedat la o justă individualizare a pedepsei în ceea ce îl priveşte pe apelantul inculpat.
Din oficiu, instanţa de apel a constatat că instanţa de fond a dispus în mod greşit, confiscarea de la ambii inculpaţi a telefoanelor şi cartele S.I.M. găsite cu ocazia percheziţiilor domiciliare, în condiţiile în care acestea nu au fost folosite la comiterea infracţiunilor ce fac obiectul prezentei cauze. Faptul că la dosarul de urmărire penală sunt ataşate transcrierile mai multor convorbiri a inculpaţilor cu diverse persoane, din care rezultă activităţi legate de comercializarea de droguri nu justifică confiscarea telefoanelor şi cartelelor telefonice ridicate de organele de cercetare penală, în condiţiile în care acele tranzacţii nu au făcut obiectul infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi condamnarea inculpaţilor.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul C.N.D., solicitând admiterea recursului, casarea, în parte, a deciziei atacate şi a hotărârii pronunţată de instanţa de fond şi prin reţinerea în favoarea a circumstanţelor atenuante prevăzute de ort. 74 şi art. 76 C. pen., reducerea pedepselor aplicate, sub rninimul special prevăzut de textele de lege incriminatoare, iar ca modalitate de executare a pedepsei, aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen. care reglementează instituţia juridică a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Examinând recursul declarat prin prisma motivului de recurs invocat, care se înscrie în cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., dar şi din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că acesta este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, se reţine că în cauză, instanţa de fond şi instanţa de apel au făcut o analiză judicioasă a probelor, o interpretare corespunzătoare a acestora, reţinându-se în mod corect, atât situaţia de fapt, cât şi vinovăţia inculpatului, dându-se în drept o justă încadrare juridică faptelor.
Din examinarea actelor dosarului se reţine că inculpatul C.N.D. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 1494/DP/20011 din 23 noiembrie 1011 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Bucureşti pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 pedepsită cu închisoarea de la 2 la 5 ani (filele 1-16 din dosarul de urmărire penală).
La termenul de judecată din 16 decembrie 2011, până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul C.N.D. a declarat în faţa instanţei de fond că solicită să fie judecat după procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, întrucât recunoaşte săvârşirea faptelor şi îşi menţine în totalitate declaraţiile date în cursul urmăririi penale prin care şi-a recunoscut faptele, pe care le regretă (fila 12 din dosarul instanţei de fond).
Constatând întrunite condiţiile tragerii la răspundere penală, instanţa de fond în mod corect, în opinia Înaltei Curţi, a dispus condamnarea inculpatului pentru comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. a) C. pen. şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., soluţie care a fost menţinută şi de instanţa de apel.
Vinovăţia inculpatului este pe deplin dovedită de întregul material probator administrat în cauză, relevante fiind declaraţiile date de acesta, inclusiv cea de aplicare a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., care se coroborează cu procesele-verbale de redarea a rapoartelor investigatorului „D.C.", procesele-verbale de redare a declaraţiilor colaboratorului „I.I.", procesele-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de investigatorului „D.C." şi colaboratorul „I.I." cu inculpatul C.N.D. la datele de 20 septembrie 2011 şi 27 septembrie 2011 când s-au efectuat cele două tranzacţii, prin procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul C.N.D. cu consumatorii pe care îi aproviziona cu cannabis, înregistrările în mediu ambiental, rapoartele de constatare tehnico-ştiinţifică din 21 septembrie 2011 şi din 03 octombrie 2011, procesul-verbal de percheziţie domiciliară şi declaraţiile martorilor asistenţi.
Din examinarea actelor dosarului se constată că instanţa de fond la aplicarea pedepselor de 3 ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi de 4 ani pentru infracţiunea prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143 /2000, pedepse menţinute de instanţa de apel, a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al acestor infracţiuni, modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor şi anume, inculpatul C.N.D. în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 20septembrie -27 septembrie 2011a vândut investigatorului cu nume de cod „D.C." şi colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea totală de 6,55 grame cannabis şi rezină de cannabis contra sumei de 455 lei şi a deţinut pentru consum propriu 3,02 grame cannabis, dar nu au dat suficientă eficienţă datelor personale ce caracterizează persoana inculpatului.
În ceea ce priveşte critica recurentului inculpat privind greşita individualizare a pedepselor aplicate, Înalta Curte constată că, potrivit art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse greşit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege.
În conformitate cu art. 72 C. pen., care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale a C. pen., de limitele de pedeapsă stabilite în partea specială a C. pen., de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Înalta Curte apreciază că solicitarea inculpatului privind reindividualizarea judiciară a pedepsei este întemeiată.
Astfel, infracţiunile pentru care inculpatul a fost trimis în judecată respectiv, trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 este pedepsită cu închisoarea de la 3 la 15 ani şi deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 pedepsită cu închisoarea de la 2 la 5 ani.
Prin reţinerea în beneficiul inculpatului a dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., aceste limite de pedeapsă se reduc cu 1/3 rezultând astfel: pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 limite de pedeapsă sunt cuprinse între 2 ani şi 10 ani închisoare şi pentru infracţiunea de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000 rezultând limite de pedeapsă sunt cuprinse între 6 luni şi 3 an şi 4 luni închisoare.
Înalta Curte constată că, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanţa de fond şi instanţa de apel, în mod corect au avut în vedere dispoziţiile părţii generale a Codului penal, de limitele de pedeapsă stabilite în legea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, care aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori sociale ocrotite de legea penală şi anume, sănătatea publică, de modalitatea şi împrejurările comiterii faptelor şi anume, inculpatul C.N.D. în mod repetat şi în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 20 septembrie - 27 septembrie 2011a vândut investigatorului cu nume de cod „D.C." şi colaboratorului cu nume de cod „I.I." cantitatea totală de 6,55 grame cannabis şi rezină de cannabis contra sumei de 455 lei şi a deţinut pentru consum propriu 3,02 grame cannabis, dar nu au dat suficientă eficienţă circumstanţelor personale ale inculpatului, care a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând şi regretând faptele comise, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de fond, se află la o vârsta matură care îi permite să conştientizeze gravitatea şi consecinţele faptelor săvârşite.
Astfel, instanţa de recurs apreciază că aplicarea unei pedepse în cuantum de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri de risc în formă continuată, prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. şi de 4 luni închisoare pentru deţinere de droguri de risc pentru consum propriu, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., sunt în măsură să asigure atingerea scopului preventiv şi reeducativ al pedepsei, prevăzut de art. 52 C. pen.
Pe de altă parte, Înalta Curte constată că nu poate fi primită solicitarea inculpatului de aplicare a prevederile art. 74 C. pen., care să justifice legal reţinerea unor circumstanţe atenuante în favoarea acestuia şi, pe cale de consecinţă, reducerea pedepsei sub rninirnul special prevăzut de lege, având în vedere şi împrejurarea că acesta fost condamnat prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, rămasa definitivă, la o pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 şi la o pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, pedeapsa rezultanta de 3 ani închisoare a fost suspendată sub supraveghere în condiţiile art. 861 C. pen., pentru un termen de încercare de 7 ani, săvârşind faptele deduse judecăţii în stare de recunoaşterea unor împrejurări ca circumstanţe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse orientate sub rninirnul special se învederează a satisface, în concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Astfel, se constată că în mod corect nu au fost reţinute circumstanţe atenuante judiciare în favoarea inculpatului, deoarece împrejurarea că acesta a avut o atitudinea sinceră de recunoaştere şi regret a faptelor a fost pe deplin valorificată în procesul reţinerii şi aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen., consecinţa juridică fiind reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.
De asemenea, Înalta Curte constată că nu poate fi primită nici cerea inculpatului privind aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen., care reglementează instituţia juridică a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Potrivit art. 861 C. pen., instanţa poate dispune suspendarea executării pedepsei aplicate persoanei fizice sub supraveghere, dacă sunt întrunite următoarele condiţii:
a) pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 4 ani;
b) infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de un an, afară de cazurile când condamnarea intră în vreunul dintre cazurile prevăzute în art. 38;
c) se apreciază, ţinând seama de persoana condamnatului, de comportamentul său după comiterea faptei, că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru acesta şi, chiar fără executarea pedepsei, condamnatul nu va mai săvârşi infracţiuni.
Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere poate fi acordată şi în cazul concursului de infracţiuni, dacă pedeapsa aplicată este închisoarea de cel mult 3 ani şi sunt întrunite condiţiile prevăzute în alin. (1) lit. b) şi c).
Suspendarea nu este un drept al inculpatului, iar simpla îndeplinire a condiţiilor referitoare la cuantumul sancţiunii sau antecedentele penale nu conduce la aplicarea automată acestei modalităţi de executare a pedepsei.
La stabilirea modalităţii de executare a unei pedepse instanţa trebuie, în primul rând, să examineze dacă modalităţile de executare neprivative de libertate sunt suficiente pentru reintegrarea socială a inculpatului, executarea efectivă a unei pedepse privative de libertate trebuind să rămână ca o ultimă variantă, atunci când este absolut necesară pentru a se garanta atingerea scopului preventiv şi reeducativ al pedepsei.
Înalta Curte, apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 861 C. pen., întrucât inculpatul a mai beneficiat de aceste dispoziţii legale care i-au fost aplicate prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, faptele deduse judecăţii prezentei cauze fiind săvârşite în termenul de încercare stabilit prin hotărârea menţionată.
Aşadar, inculpatul a dovedit că în cazul său, scopul educativ-preventiv poate fi realizat numai prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate, întrucât pedeapsa anterioară de 3 ani închisoare, cu privire la care s-a dispus suspendarea sub supraveghere nu şi-a atins scopul.
Aşa fiind, Înalta Curte apreciază că aplicarea inculpatului a unei pedepse rezultante de 2 ani închisoare în prezenta cauză şi executarea ei în regim privativ de libertate, răspunde principiului proporţionalităţii în raport cu gradul concret de pericol al faptei şi cu datele personale ale făptuitorului, fiind de natură a realiza scopul prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul declarat de inculpatul C.N.D.
Va casa în parte decizia penală şi sentinţa penală nr. 897/F din 22 decembrie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului C.N.D. şi rejudecând:
În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. va condamna pe inculpatul C.N.D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
De asemenea, fiind obligatorie, în baza art. 65 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 se va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În ceea ce priveşte pedeapsa accesorie, instanţa de recurs va avea în vedere jurisprudenţa C.E.D.O., respectiv cauza Hirst contra Marii Britanii şi cauza Sabou şi Pârcălab contra României, precum şi Decizia nr. 70/TV din 05 noiembrie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată într-un recurs în interesul legii. Astfel, sistemul sancţionator nu trebuie să conducă la compromiterea drepturilor individului, atunci când o sancţiune apare ca vădit disproporţionată faţă de gravitatea infracţiunii. Instanţa reţine astfel că, în cauza Hirst contra Marii Britanii, Curtea Europeană a apreciat că orice restricţie a drepturilor electorale trebuie sa fie justificată şi să urmărească un scop legitim, în special prevenţia infracţiunilor şi apărarea ordinii publice. Curtea a concluzionat că interzicerea automată a dreptului de a participa la alegerile legislative, aplicabila tuturor deţinuţilor condamnaţi la executarea unei pedepse cu închisoarea, deşi urmăreşte un scop legitim, nu respectă principiul proporţionalităţii, reprezentând în aceste condiţii o încălcare a art. 3 Protocolul 1 din Convenţie.
Prin urmare, faţă de natura şi gradul de pericol social al faptei, în temeiul art. 71 C. pen., instanţa de recurs va interzice inculpatului, drept pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., apreciind că săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de deţinere de droguri de risc pentru consum propriu îl va face pe aceasta nedemn de ocuparea unei funcţii elective publice sau a unei funcţii implicând exerciţiul autorităţii de stat, pe întreaga durată a executării pedepsei închisorii, aceasta fiind proporţională cu scopul urmărit şi raportat la gravitatea infracţiunii.
În baza art. 864 coroborat cu art. 83 C. pen. va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
În temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. va condamna acelaşi inculpat la 4 luni închisoare.
În baza art. 864 coroborat cu art. 83 C. pen. va dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25/10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Conform art. 33 lit. a)-34 lit. b) şi art. 35 C. pen. va dispune contopirea pedepselor aplicate în cauză, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Conform art. 83 alin. (1) teza finală C. pen. va dispune executarea în întregime a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, urmând ca în final inculpatul să execute 5 ani închisoare.
Va face aplicarea art. 71 C. pen. şi interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
În temeiul art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. şi la art. 88 C. pen. va computa din durata pedepsei pronunţate în cauză detenţia, respectiv de la 09 noiembrie 2007 la 10 ianuarie 2008 (aferentă condamnării dispuse prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin neapelare) şi de la 01 noiembrie 2011 la 18 aprilie 2012.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate.
În recurs cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200 lei, se va suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpatul C.N.D. împotriva Deciziei penale nr. 69/A din 5 martie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Casează în parte Decizia penală şi sentinţa penală nr. 897/F din 22 decembrie 2011 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului C.N.D. şi rejudecând:
În temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul C.N.D. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.
În baza art. 65 alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 864 coroborat cu art. 83 C. pen. dispune revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
În temeiul dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. condamnă acelaşi inculpat la 4 luni închisoare.
În baza art. 864 coroborat cu art. 83 C. pen. dispune revocarea suspendării sub • supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală.
Conform art. 33 lit. a)-art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate în cauză, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Conform art. 83 alin. (1) teza finală C. pen. dispune executarea în întregime a pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, urmând ca în final inculpatul să execute 5 ani închisoare.
Face aplicarea art. 71 C. pen. şi interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.
Conform art. 88 C. pen. compută din durata pedepsei pronunţate în cauză detenţia, respectiv de la 09 noiembrie 2007 la 10 ianuarie 2008 (aferentă condamnării dispuse prin sentinţa penală nr. 25 din 10 ianuarie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia I penală, definitivă prin neapelare) şi de la 01 noiembrie 2011 la 18 aprilie 2012.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor recurate.
În recurs cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, îh sumă de 200 lei, se va suportă din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 18 aprilie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1350/2012. Penal. Traficul de persoane (Legea... | ICCJ. Decizia nr. 3224/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
---|