ICCJ. Decizia nr. 1741/2012. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1741/2012
Dosar nr. 8187/2/2011/a1
Şedinţa publică din 24 mai 2012
Asupra recursului penal de faţă;
Prin Încheierea din 9 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 8187/2/2011 (3186/2011) a fost admisă cererea inculpatului B.R.V.
În temeiul art. 168 C. proc. pen. rap. la art. 409 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra a 2/3 din sumele de 108.679,99 RON de la B. şi respectiv de 7.859,40 RON de la B.C. aflate în conturile inculpatului.
S-a reţinut că inculpatul B.R.V. a solicitat ridicarea parţială a sechestrului asigurător asupra a 2/3 din sumele deţinute de el în conturile bancare de la B. şi B.C., susţinându-se că respectivele conturi conţin sume de bani parţial insesizabile în sensul art. 409 - 410 C. proc. civ., întrucât reprezintă salarii.
Curtea de apel a reţinut că din extrasele de cont depuse la dosar de către inculpat rezultă, cu privire la contul deschis la B., că toate sumele cu care acesta a fost alimentat reprezintă „încasare salariu prin fişierul de plăţi";, iar în ce priveşte contul deschis la B.C., că acesta a fost alimentat cu „salarii ASE";, la care se adaugă o decontare a unei asigurări în valoare de 1.300 RON emisă de „I. Asigurări de viaţă"; şi o depunere în numerar de 7.000 RON.
Curtea a reţinut că potrivit art. 409 C. proc. civ., salariile şi alte venituri periodice realizate prin muncă pot fi urmărite până la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
Or, în opinia instanţei de fond, întreaga sumă aflată în contul deschis la B. provine din salarii, ca de altfel şi cea mai mare parte din suma aflată în contul deschis la B.C.
S-a mai reţinut că prezumţia de dobândire licită a averii, care are forţa unui principiu constituţional, nu a fost răsturnată în cauza de faţă nici cu privire la sumele respective. Pe de altă parte, susţinerile reprezentantului parchetului, în sensul că datorită rulajului, nu se mai poate stabili provenienţa sumelor, sunt contrazise de înscrisurile depuse.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., susţinând că aceste texte invocate de prima instanţă nu sunt aplicabile în cauză, întrucât ele se referă la salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, care pot fi indisponibilizate, însă nu la sumele de bani care intră în cont ca urmare a salariilor cuvenite şi care se găseau în cont.
Recursul este fondat.
Potrivit art. 409 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., salariile şi alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii decât sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii.
Rezultă aşadar că veniturile obţinute de debitor cu caracter periodic (regulat) sunt parţial insesizabile, în considerarea scopului prezumat de legiuitor pentru care acestea urmează a fi folosite, respectiv asigurarea mijloacelor de trai ale debitorului.
În mod evident însă, această regulă priveşte numai situaţia urmăririi silite a acestor venituri pe calea popririi, ceea ce presupune indisponibilizarea sumelor datorate şi care vor fi plătite în viitor debitorului, de la data primirii actului prin care se înfiinţează sechestrul.
În consecinţă, ea nu priveşte veniturile realizate anterior de debitor şi care se aflau deja în patrimoniul său la momentul instituirii sechestrului, acestea putând fi indisponibilizate în totalitate, iar nu doar în parte.
În aceste condiţii, împrejurarea că în conturile inculpatului indisponibilizate pe calea sechestrului se aflau în tot sau în parte sume provenite din salariile obţinute şi plătite acestuia anterior instituirii măsurii asigurătorii, este fără relevanţă din perspectiva art. 409 C. proc. civ.
A accepta soluţia contrară ar echivala cu o „ primă de încurajare"; pentru toţi infractorii care realizează (şi) venituri din muncă, căci pe această cale ei s-ar bucura nestingheriţi de produsul infracţiunii comise, ştiind că oricum veniturile realizate anterior (şi economisite, datorită existenţei unor surse ilicite care în mod evident sunt consumate cu prioritate) nu ar putea fi sechestrate decât în parte.
Prin urmare, Curtea constată că în mod greşit instanţa de fond a admis contestaţia inculpatului, considerând a fi aplicabile disp. art. 409 C. proc. civ., astfel încât în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. va admite recursul parchetului, va casa în parte încheierea şi va respinge cererea inculpatului de ridicare parţială a sechestrului asupra celor două conturi deţinute de acesta la B. şi B.C.
Văzând şi disp. art. 192 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. împotriva Încheierii din 9 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 8187/2/2011 (3186/2011).
Casează în parte încheierea atacată şi, rejudecând, respinge cererea inculpatului B.R.V.
Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii atacate.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1730/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 18/2013. Penal. Trafic internaţional de... → |
|---|
