ICCJ. Decizia nr. 2239/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2239/2012
Dosar nr. 1652/1/2012
Şedinţa publică din 25 iunie 2012
Asupra contestaţiei de fată;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 222 din 01 iunie 2010, Tribunalul Galaţi a dispus condamnarea inculpatului M.D. la o pedeapsă principală de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a Il-a, lit. b) şi c) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută şi pedepsită de art. 215 alin. (1), (3), (4) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 61 alin. (l) C. pen., a revocat beneficiul liberării condiţionate, pentru restul de 772 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 852/2007 a Judecătoriei Slobozia, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa de 10 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen., pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii.
În baza dispoziţiilor art. 71 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului M.D. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a, lit. b) şi c) C. pen.
În baza dispoziţiilor art. 14 C. proc. pen., art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul M.D. la plata sumei de 392.221,80 RON către partea civilă SC M.G.I. SRL Galaţi şi s-au respins celelalte pretenţii ale acesteia.
S-a reţinut, în esenţă, în fapt că inculpatul M.D., în calitate de administrator al SC V. SRL Bârlad, judeţul Vaslui, pe parcursul executării unui contract, i-a indus în eroare pe reprezentanţii legali ai SC M.G.I. SRL Galaţi, de la care a cumpărat mărfuri pentru plata cărora a emis fila CEC seria BA 308 nr. 01116852, fără acoperire, totodată retrăgând disponibilul din cont, cauzând un prejudiciu în valoare de 392.221,80 lei.
În drept, instanţa a apreciat că fapta inculpatului întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (l), (3), (4) şi (5) C. pen.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, au declarat apel inculpatul M.D. şi partea vătămată SC M.G.I. SRL Galaţi.
Prin decizia penală nr. 4/ A din 12 ianuarie 2011, Curtea de Apel Galaţi, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpatul M.D. şi partea vătămată SC M.G.I. SRL Galaţi.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul M.D. criticând hotărârea atacată sub aspectul încălcării dreptului său la apărare şi neefectuarea. În speţă, a unei expertize contabil-financiară, care să stabilească, în mod corect, eventualul prejudiciu, de care să răspundă.
Prin decizia penală nr. 425 din 15 februarie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva deciziei penale nr. 4/ A din 12 ianuarie 2011 a Curţii de Apel Galaţi.
Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie în anulare condamnatul M.D., invocând dispoziţiile art. 386 alin. lit. a), c) şi e) C. proc. pen. şi solicitând în baza art. 390 C. proc. pen., suspendarea executării hotărârii atacate.
În motivarea contestaţiei, s-a arătat în esenţă, că, pe parcursul soluţionării cauzei condamnatului i-a fost încălcat dreptul la apărare, că încadrarea juridică este greşită, că fapta ce i s-a reţinut în sarcină nu există, nu e prevăzută de legea penală si nu prezintă elementele constitutive ale infracţiunii pentru care a fost condamnat.
Examinând în principiu contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că este inadmisibilă.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac în cadrul căreia sunt remediate erori ce nu pot fi înlăturate pe alte căi, fiind deci o cale de anulare pentru vicii şi nulităţi relativ la actele de procedură, ce trebuie folosită numai în cazurile strict şi limitativ prevăzute de lege, cu respectarea termenelor în care titularii acesteia o pot formula, contribuind astfel la consolidarea principiului stabilităţii hotărârilor judecătoreşti definitive.
Tocmai caracterul de cale extraordinară a contestaţiei în anulare constituie o garanţie că această cale de atac nu va deveni o posibilitate la îndemâna oricui şi oricând de înlăturare a efectelor pe care trebuie să le producă hotărârile judecătoreşti definitive.
Potr ivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii;
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare;
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (l) lit. f) - i1), cu privire la care existau probe în dosar;
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă;
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (l1) ori art. 38516 alin. (l).
Conform dispoziţiilor art. 391 alin. (l) C. proc. pen., contestaţia în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. a) – c) C. proc. pen., este supusă unei verificări prealabile judecării în fond a acesteia, astfel că, înainte de a se pronunţa asupra cererii de contestaţie, instanţa este obligată să examineze admisibilitatea în principiu a cererii.
În această etapă procesuală instanţa este obligată să examineze dacă cererea formulată priveşte o hotărâre definitivă, dacă este introdusă în termenul prevăzut de art. 388 C. proc. pen., dacă motivul pe care se întemeiază contestaţia este unul din cele limitativ prevăzute de art. 386 C. proc. pen. şi dacă în sprijinul contestaţiei s-au depus ori se invocă dovezi existente la dosar.
Se constată că, în cauză, contestatorul, deşi a menţionat în cerere cazurile de contestaţie în anulare prevăzute de art. 386 lit. a), c) şi e)C. proc. pen., în detalierea motivelor pe care se sprijină contestaţia, acesta a făcut referiri la apărări de fond, care au făcut obiectul recursului, incompatibile cu o contestaţie în anulare, care poate fi introdusă doar pentru anumite motive, limitativ prevăzute de lege.
Ca urmare, având în vedere că motivele invocate de contestatorul M.D. nu se încadrează în cele prevăzute expres de art. 386 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de acesta împotriva deciziei penale nr. 425 din 15 februarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 7465/121/2009, iar în conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În ceea ce priveşte cererea formulată de contestatorul M.D., de suspendare a executării hotărârii a cărei anulare se cere, aceasta nu va mai fi supusă analizei instanţei în contextul în care contestaţia în anulare apare ca inadmisibilă, suspendarea putându-se dispune doar după admiterea în principiu a cererii de contestaţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.D. împotriva deciziei penale nr. 425 din 15 februarie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 7465/121/2009.
Obligă contestatorul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2296/2012. Penal. Omorul calificat (art. 175... | ICCJ. Decizia nr. 2263/2012. Penal. Traficul de droguri (Legea... → |
|---|
