ICCJ. Decizia nr. 2266/2012. Penal. Proxenetismul (art. 329 C.p.). Recurs

Decizii penale ICCJ 2012

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2266/2012

Dosar nr. 397/105/2011

Şedinţa publică din 27 iunie 2012

Asupra recursurilor de faţă ;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentinţa penală nr. 200 din 20 mai 2011 a Tribunalului Prahova, în baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin. (3) lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. si art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul D.G., domiciliat în com. Floreşti, sat. Floreşti, jud. Prahova, la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, fapta din data de 22/23 august 2010, parte vătămata SC R. SA.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, fapta din data de 11/12 noiembrie 2010, parte vătămată M.R.C.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

A constatat că inculpatul a săvârşit cele două infracţiuni în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, de 4 ani inchisoare si 3 ani inchisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani închisoare.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 şi 64 lit. a) şi b C. pen., cu excepţia dreptului de a alege, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată, perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 02 decembrie 2010 la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menţinut arestarea preventiva a inculpatului D.G..

În baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin 3 lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A.C.R., domiciliat în Com. Floreşti, Sat. Floreşti, jud.Prahova, la pedeapsa de 2 ani și opt luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, fapta din data de 22/23 august 2010, parte vătămata SC R. SA.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul A.C.R., la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, fapta din data de 11/12 noiembrie 2010, parte vătămata M.R.C.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

A constatat că inculpatul a săvârşit cele două infracţiuni, de furt calificat, în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, de 2 ani și opt luni inchisoare si 2 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani si 8 ( opt) luni închisoare.

A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 şi 64 lit. a) şi b C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. a dedus din pedeapsa aplicată prin prezenta, perioada reţinerii şi a arestării preventive de la 02 decembrie 2010 la zi.

În temeiul art. 86¹ C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate inculpatului A.C.R., pe durata unui termen de încercare de 4 ani si opt luni, compus din durata pedepsei rezultante aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, calculat în temeiul art. 86² C. pen.

În baza disp.art. 86³ alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul a fost supus următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova la datele care vor fi stabilite de acest serviciu;

b) să anunţe Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Prahova, in prealabil, despre orice schimbare a domiciliului, reşedinţă sau locuinţă şi despre orice deplasare care depăşeşte 8 (opt) zile, precum şi întoarcerea din deplasare;

c) să comunice Serviciului de Probaţiune precizat schimbarea locului de muncă şi justificarea acestei schimbări;

d) să comunice aceluiaşi serviciu de probaţiune informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza disp.art. 86³ alin. (3) C. pen. pe durata termenului de încercare inculpatul va avea şi următoarele obligaţii:

a) să nu frecventeze locurile în care are cunoştinţă că locuiesc sau desfăşoară activităţi persoanele împreuna cu care a săvârşit infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze.

b) să nu intre in legătură in mod direct sau indirect cu persoanele împreună cu care a săvârşit infracţiunile ce fac obiectul prezentei cauze.

În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen. şi art. 86⁴ C. pen. a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării disp. art. 86³ alin. (1), 86³ alin. (3), 83 şi 84 C. pen., care atrag revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere aplicată acestuia.

În baza disp. art. 359 alin. (3) C. proc. pen. a dispus comunicarea unei copii de pe prezenta hotărâre de la data rămânerii definitive a acesteia şi la Poliţia Florești, judeţul Prahova.

În baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicate inculpatului.

În baza disp. art. 350 alin. (2) lit. b) C. proc. pen. a dispus punerea de îndată in libertate a inculpatului A.C.R., de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 03 decembrie 2010 emis de Tribunalul Prahova in baza încheierii din 03 decembrie 2010 a aceleiaşi instanţe, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză.

A luat act ca părţile vătămate SC R. SA. si M.R.C. nu s-au constituit parti civile, prejudiciul fiind integral recuperat.

În baza art. 254 alin. (1) C. pen., a condamnat pe inculpata D.M., domiciliata în Ploieşti, judeţul Prahova, la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64, lit. a), b), c) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, fapta din data de 13 octombrie 2010.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 289 C. pen., a condamnat pe inculpata D.M. la pedeapsa de doua luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, fapta din data de 13 octombrie 2010.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 289 C. pen., a condamna pe inculpata D.M. la pedeapsa de doua luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, fapta din data de 24 mai 2010.

A făcut aplicarea dispoziţiilor art. 71, art. 64 lit. a), b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

A constatat că inculpata a săvârşit cele trei infracţiuni, în concurs real, conform art. 33 lit. a) C. pen.

În baza art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele de mai sus, de 2 ani închisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege, doua luni închisoare si doua luni inchisoare, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepţia dreptului de a alege.

A aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi prev. de art. 71 şi 64 lit. a) şi b) C. pen., cu excepţia dreptului de a alege în alegerile legislative, prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) C. pen.

În baza art. 81 C.P., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicate inculpatei D.M.

În baza art. 82 C. pen. termenul de încercare se compune din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp de 2 ani în final acesta fiind de 4 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza disp. art. 71 alin. (5) C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii aplicate inculpatei.

În baza art. 254 alin. (3) C. pen. și art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. a dispus confiscarea de la inculpata D.M. a sumei de 50 lei ca beneficiu obţinut in urma săvârşirii infracţiunii de luare de mită.

În baza art 348 C. proc. pen. a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate de inculpata D.M., respectiv a foii de observaţie clinica generala din data de 13 octombrie 2010 si adeverinţei medicale din data de 14 octombrie 2010 emise pe numele inculpatului C.F., a foii de observaţie clinică generală din 2010 întocmita pe numele inculpatului C.A. şi a celor 2 adeverinţe medicale întocmite pe numele inculpatului C.A. la 24 mai 2010, respectiv 23 august 2010.

În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat inculpaţii D.G., A.C. și D.M. la plata sumei de cate 1.000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

S-a reţinut că, prin rechizitoriul nr. 618/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Prahova s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaţilor :

- A.C.R., domiciliat în Com. Floreşti, sat. Floreşti, jud. Prahova, pentru săvârşirea infracţiunilor:

- furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), e), g) şi i) şi alin. (3) lit. h) din C. pen. faptă din data de 22/23 august 2010.

- furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), g) şi i) din C. pen. faptă din data de 11/12 noiembrie 2010, ambele cu aplicarea prevederilor art. 33, lit. a) din C. pen.

- D.G., domiciliat în Com. Floreşti, sat. Floreşti, jud. Prahova, pentru săvârşirea infracţiunilor:

- furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), e), g) şi i) şi alin. (3) lit. h) din C. pen. faptă din data de 22/23 august 2010.

- furt calificat, faptă prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209, alin. (1), lit. a), g) şi i) din C. pen. faptă din data de 11/12 noiembrie 2010, toate cu aplicarea prevederilor art. 33, lit. a) şi art. 37 lit. b) din C. pen.

- D.M., domiciliata în Ploieşti, jud.Prahova, fără forme legale în Băicoi, jud.Prahova, pentru săvârşirea a doua infracţiuni de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și a unei infracţiuni de luare de mita prev.de art. 254 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut in actul de sesizare ca, in noaptea de 22/23 august 2010, inc. A.C.R. împreună cu coinculpaţii C.C.C. şi D.G., în baza unei înţelegeri anterioare, s-au deplasat pe D.C 133 Telega-Buştenari, zona Grăuşari, unde prin escaladare, au secţionat un cablu telefonic în funcţiune, amplasat pe stâlpi, aparţinând SC R. SA

Urmare a sesizării telefonice formulate de Dispeceratul SC R. SA cu privire la faptul că în zona respectivă s-a primit o semnalare referitoare la avarierea reţelei de cablu telefonic, la fata locului s-au deplasat organele de poliţie, care au procedat la cercetarea locului faptei.

Cu această ocazie, la o distanţă de aproximativ 300-400 metri, organele de poliţie au depistat autoturismul, condus de inculpatul A.C.R. şi având ca ocupanţi pe coinculpaţii D.G. şi C.C.C.

În urma examinării autoturismului, lucrătorii de poliţie au depistat în acesta un fierăstrău tip bomfaier cu mâner din lemn, un cuţit tip pumnal, un fes de culoare neagră cu două orifîcii tăiate prin decupare, tip cagulă, o foarfecă de tăiat fier tip gură de lup, care pun în evidenţă intenţiile cu care inculpaţii se aflau la acea oră şi în acel loc, fila 115-127, vol. V.

De asemenea, la locul săvârşirii faptei, a fost descoperit cablul telefonic care a fost secţionat anterior de către inculpaţi şi abandonat de către aceştia la vederea organelor de poliţie, de pe care au fost ridicate urme papilare.

Din adresa SC R. SA din 23 august 2010, rezultă că porţiunea de cablu sustrasă de 40 de metri, de către inculpaţi, face parte dintr-o linie de telecomunicaţii activă, ce deservea un număr de 112 abonaţi, iar valoarea prejudiciului este de 2.380,91 lei. Inculpatul A. a achitat în totalitate valoarea prejudiciului. vol. V (fila 93) întrucât prejudiciul a fost recuperat, societatea sus menţionată nu s-a mai constituit parte civilă în procesul penal, fila 90, vol. V.

S-a mai arătat in cuprinsul actului de sesizare ca, la data de 12 noiembrie 2010, persoana vătămată M.R.C., domiciliată în comuna Filipeştii de Pădure a formulat plângere penală reclamând faptul că în cursul nopţii de 11/12 noiembrie 2010, dintr-un garaj aflat în comuna Filipeştii de Pădure, i s-au furat mai multe bunuri în valoare totală de aproximativ 3.500 lei.

În urma cercetărilor efectuate de către organele de poliţie la faţa locului aşa cum rezultă din procesul verbal încheiat la data de 12 noiembrie 2010, rezultă că autorii infracţiunii, pe timp de noapte, au pătruns în garajul p.v., prin efracţie, în sensul că au rupt unul din lacătele care asigurau uşa garajului, iar pe celălalt l-au deschis cu o cheie potrivită, de unde au sustras mai multe bunuri, printre care şi un compresor de culoare portocalie şi un trimer gazon de culoare verde.

Cele două bunuri sustrase au fost vândute de către A.C.R. martorilor T.P., fila 20 vol. IV (compresor) şi martorului V.L.T., vol. VI, fila 203 (trimer), de unde au fost recuperate.

Persoanei vătămată M.R.C. i-au fost prezentate bunurile ridicate de la martorii sus-menţionaţi, ocazie cu care aceasta, fără nici un dubiu, şi-a recunoscut bunurile ca fiind cele sustrase din garajul său.

Sub aspect probator, plasarea inculpaţilor în locul, la data şi ora comiterii infracţiunii de furt calificat, rezultă din raportul încheiat de către agentul de poliţie R.A., fila,227 vol. V.din care rezultă că acesta în cursul nopţii a observat un autoturism, ce era staţionat în dreptul imobilului din satul Diţeşti,

Din analiza actelor si lucrărilor dosarului, instanţa retine următoarea situaţie de fapt:

În noaptea de 22/23 august 2010, inc. A.C.R. împreună cu coinculpaţii C.C.C. şi D.G., în baza unei înţelegeri anterioare, s-au deplasat pe D.C. Telega-Buştenari, zona G., unde prin escaladare, au secţionat un cablu telefonic în funcţiune, amplasat pe stâlpi, aparţinând SC R. SA

Urmare a sesizării telefonice formulate de Dispeceratul SC R. SA cu privire la faptul că în zona respectivă s-a primit o semnalare referitoare la avarierea reţelei de cablu telefonic, la faţa locului s-au deplasat organele de poliţie, care au procedat la cercetarea locului faptei.

Cu această ocazie, la o distanţă de aproximativ 300-400 metri, organele de poliţie au depistat autoturismul, condus de inculpatul A.C.R. şi având ca ocupanţi pe coinculpaţii D.G. şi C.C.C.

În urma examinării autoturismului, lucrătorii de poliţie au depistat în acesta un fierăstrău tip bomfaier cu mâner din lemn, un cuţit tip pumnal, un fes de culoare neagră cu două orificii tăiate prin decupare, tip cagulă, o foarfecă de tăiat fier tip gură de lup, care pun în evidenţă intenţiile cu care inculpaţii se aflau la acea oră şi în acel loc.

Potrivit raportului de constatare tehnico ştiinţifică dactiloscopică din 30 septembrie 2010, urmele papilare ridicate cu ocazia investigării tehnico ştiinţifice a locului faptei în cauza privind furtul de cablu telefonic în dauna SC R. SA la data de 22/23 august 2010 au fost create de către inculpaţii A.C.R. şi D.G.

Fiind audiat la data de 23 august 2010, imediat după comiterea faptei, inculpatul A.C.R. a recunoscut parţial modul de operare, precizând modul în care coinculpatul C.C.C. a participat la comiterea faptei,

De asemenea, inculpatul D.G., în declaraţia dată la data de 23 august 2010 prezintă în mod detaliat modul de operare şi participarea efectivă a inculpatului C.C.C. la comiterea faptei descrise.

Relevant sub aspectul participaţiei inculpatului Arsesenescu este şi împrejurarea că acesta a achitat în totalitate valoarea prejudiciului, fapt dovedit cu chitanţa din data de 25 august 2010, Din adresa SC R. SA, din 23 august 2010, rezultă că porţiunea de cablu de 40 de metri ce a fost sustrasă, de către inculpaţi, face parte dintr-o linie de telecomunicaţii activă, ce deservea un număr de 112 abonaţi, iar valoarea prejudiciului este de 2.380,91 lei. întrucât prejudiciul a fost recuperat, SC R. SA a precizat ca nu se mai constituie parte civilă în procesul penal.

La data de 12 noiembrie 2010, persoana vătămată M.R.C., domiciliată în comuna Filipeştii de Pădure a formulat plângere penală reclamând faptul că în cursul nopţii de 11/12 noiembrie 2010, dintr-un garaj aflat în comuna Filipeştii de Pădure, i s-au furat mai multe bunuri în valoare totală de aproximativ 3 500 lei.

Cele două bunuri sustrase au fost vândute de către A.C.R. martorilor T.P., şi V.L.T. de unde au fost recuperate.

Sub aspect probator, plasarea inculpaţilor în locul, data şi ora comiterii infracţiunii de furt calificat, rezultă din raportul încheiat de către agentul de poliţie R.A., fila, 227 vol. V.din care rezultă că acesta în cursul nopţii a observat un autoturism, ce era staţionat în dreptul imobilului din satul Diţeşti, locul de unde au fost sustrase bunurile.

Mai mult decât atât subofiţerul de poliţie a procedat la legitimarea conducătorului auto, în persoana inculpatului A., care a prezentat o legitimaţie tip M.A.I.

Din interceptările telefonice realizate la 12 noiembrie 2010, ora 00:19, rezultă fără echivoc modul de operare în sensul că în timp ce A.C. asigura paza, inculpatul D.G. şi făptuitorul E.L.D. au pătruns în garajul părţii vatamane de unde au sustras bunurile.

Mai mult decât atât, din interceptarea din 18 noiembrie 2010, ora 12:47, rezultă că inculpatul A.C., aflând că a fost reclamat furtul compresorului, solicita acte în vederea ascunderii adevăratei provenienţe a bunului.

În ceea ce priveşte pe inculpata D.M. în calitate de medic la Spitalul Orăşenesc Băicoi la data de 13 octombrie 2010 aceasta a primit de la inculpatul C.F. suma de 50 lei drept pentru care în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a întocmit în fals, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, foaia de observaţie clinica generala din data de 13 octombrie 2010 si adeverinţa medicala din data de 14 octombrie 2010, în care a consemnat împrejurarea necorespunzătoare adevărului ca, inculpatul C.F. ar fi fost internat în cadrul Spitalului Orăşenesc Băicoi Secţia Infecţioase in perioada 13-18 octombrie 2010, cu diagnosticul "gastroenterocolita acuta", Adeverinţa medicala falsificata a fost folosită de către inculpatul C.F. în Dosarul nr 8544/281/2010 al Judecătoriei Ploieşti, la termenul din 14 octombrie 2010, data la care cauza a fost amânata pentru acest motiv.

Inculpata D.M. a recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, precizând că a procedat la internarea fictivă a inculpatului C.F., întocmind în fals atât foaia de observaţia clinică, cât şi adeverinţa medicală, ştiind că aceasta din urmă, urmează a fi folosită de inculpat pentru amânarea judecării unei cauze la Tribunalul Prahova, drept pentru care a primit suma de 50 lei.

Din declaraţia martorilor D.M., Z.M.G. şi I.R., rezultă fără echivoc, că învinuita D.M. a falsificat documentele mai sus menţionate, iar inculpatul nu a rămas nici un moment internat în spital, nu i s-a atribuit pat şi nu a fost alocat la hrană.

Împrejurarea că inculpatul nu a rămas internat efectiv în spital pe perioada înscrisă în foaia de observaţie, rezultă atât din procesul verbal încheiat de către organele de poliţie la 14 octombrie 2010, care atestă că inculpatul C.F. a fost văzut la sediul parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, în jurul orelor 17:15, cât şi din formularul de consimţământ în vederea tratamentului, completat la data de 13 octombrie 2010, care nu este semnat de inculpat.

La data de 23 mai 2010 inculpata D.M., în calitate de medic la Spitalul Orăşenesc Băicoi, a întocmit în fals, a parafat şi a semnat foaia de observaţia clinică generală din 2010, pe numele inculpatului C.A., consemnând împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că acesta suferă de gastroenterocolita acută, care să permită internarea inculpatului pentru intervalul 23-25 mai 2010, în scopul întocmirii în fals a adeverinţei medicale din 24 mai 2010, care atesta în mod mincinos că inculpatul C.A. se afla internat în spital, adeverinţă folosită de acesta în Dosarul nr. 4042/105/2008, aflat pe rolul tribunalului Prahova, unde prin încheierea din data de 25 mai 2010 s-a dispus amânarea cauzei.

Totodată, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, învinuita a eliberat o altă adeverinţă la data de 21 august 2010, aceluiaşi inculpat, pe care acesta a folosit-o în Dosarul nr. 4042/P/2008 al Tribunalului Prahova, la termenul din data de 23 august 2010, în vederea amânării judecării cauzei, vol. I, pag. 211-212)

Situaţia de fapt reţinută rezultă din coroborarea probatoriilor administrate în faza urmăririi penale, respectiv, procese-verbale de cercetare a locului faptei, vol. V. (filele nr. 100-127:208-210), procese verbale de redare a convorbirilor înregistrate, vol. IV, plângere şi declaraţii p.v., vol. V. (filele 201-205), adresă prejudiciu vol. V. fila nr. .90, declaraţii inculpaţi,VOL.V.(filele nr. 250-251, 254, 265-269), procese-verbale de cercetare a locului faptei,vol. V: (filele nr. 100-127; 208-221), procese verbale de redare a convorbirilor înregistrate, vol. IV. plângere şi declaraţii p.v.,vol. V (filele nr. 201-205), adresă prejudiciu p.v. vol. V., (fila nr. 90), declaraţii inculpaţi, vol. V. filele nr. 284-288; 295-297), procese verbale de redare a convorbirilor înregistrate, vol. III. filele nr. 241), declaraţii martori, vol. VI. filele nr. 8-16, declaraţii învinuita, vol. VI. filele nr 6, 7, 41-45, foaie de observaţie clinică generală pe numele C.F., vol. VI. filele nr. 18-28; adeverinţe falsificate pe numele C.F., vol. VI. filele nr. 29-30, foaie de observaţie clinică generală pe numele C.A., vol. I. filele nr. 214-223; adeverinţe falsificate pe numele C.A., Vol. I. filele nr. 200, 204 si declaraţiile de recunoaştere a săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost trimişi in judecata în prezenta cauza de inculpaţii A.C., D.G. și D.M.

Audiaţi cu respectarea garanţiilor procesuale, în prezenţa apărătorilor aleşi, inculpaţii A.C., D.G. și D.M. au avut o atitudine sinceră, recunoscând şi regretând infracţiunile săvârşite.

Apreciind ca fiind pe deplin dovedită situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului, instanţa a reţinut că:

În drept, fapta inculpatului A. Con stan tin-Remus care, în noaptea de 22/23 august 2010, în baza unei înţelegeri prealabile, împreună cu C.C.C. şi D.G., s-a deplasat pe D.C. 133 Telega-Buştenari, zona Grăuşari, unde prin escaladare, a secţionat un cablu telefonic în funcţiune, amplasat pe stâlpi, aparţinând SC R. SA, în valoare de 2.380,91 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), alin. 3 lit. h) C. pen.

Fapta inculpatului A.C.R. care, în noaptea de 11/12 noiembrie 2010, în baza unei înţelegeri prealabile, împreună cu D.G. şi E.L.D., s-au deplasat pe raza comunei Filipeştii de Pădure, sat. Diţeşti, jud. Prahova şi, prin efracţie, au pătruns în interiorul garajului aparţinând părţii vătămate M.R.C. şi au sustras bunuri şi unelte în valoare totală de 3.500 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- 209, alin. (1), lit. a), g) şi i) din C. pen.

Inculpatul A.C.R. a săvârşit infracţiunile mai sus menţionate in concurs real fiind incidente disp art. 33 lit. a) C. pen.

În drept, fapta inculpatului D.G. care, în noaptea de 22/23 august 2010, în baza unei înţelegeri prealabile, împreună cu C.C.C. şi A.C.R., s-au deplasat pe Telega-Buştenari, zona Grăuşari, unde prin escaladare, au secţionat un cablu telefonic în funcţiune, amplasat pe stâlpi, aparţinând SC R. SA, în valoare de 2.380,91 lei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i), alin. 3 lit. h) C. pen.

Fapta inculpatului D.G. care, în noaptea de 11/12 noiembrie 2010, în baza unei înţelegeri prealabile, împreună cu A.C.R. şi C.C.C., s-au deplasat pe raza comunei Filipeştii de Pădure, sat. Diţeşti, jud.Prahova şi, prin efracţie, au pătruns în interiorul garajului aparţinând părţii vătămate M.R.C. de unde au sustras bunuri şi unelte în valoare totală de 3.500 lei întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de furt calificat, prev. şi ped. de art. 208 alin. (1)- 209, alin. (1), lit. a), g) şi i) din C. pen.

Din examinarea fisei de cazier judiciar, se constată inculpatul D.G. a săvârşit faptele reţinute în sarcina sa în stare de recidivă post executorie prev de art 37 lit. b) C. pen.

Totodată inculpatul D.G. a săvârşit infracţiunile mai sus menţionate in concurs real fiind incidente si disp. art. 33 lit. a) C. pen.

În drept, fapta inculpatei D.M. care, în calitate de medic la Spitalul Orăşenesc Băicoi, la data de 13 octombrie 2010 a primit de la inculpatul C.F. suma de 50 lei în schimbul întocmirii in fals, a foii de observaţie clinica generala din data de 13 octombrie 2010 si adeverinţei medicale din data de 14 octombrie 2010 pe numele inculpatului C.F., în care a consemnat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că inculpatul C.F. ar fi fost internat în cadrul Spitalului Orăşenesc Băicoi Secţia Infecţioase în perioada 13-18 octombrie 2010, cu diagnosticul "gastroenterocolita acuta", folosita de către inculpatul C.F. în Dosarul nr. 8544/281/2010 al Judecătoriei Ploieşti, la termenul din 14 octombrie 2010 întruneşte elementele constitutive ale infracţiunilor de luare de mită şi fals intelectual, prev. şi ped. 254 alin. (1) C. pen. şi art. 289 C. pen.

Fapta inculpatei D.M. care în calitate de medic la Spitalul Orăşenesc Băicoi, a întocmit în fals, a parafat şi a semnat foaia de observaţie clinică generală din 2010, pe numele inculpatului C.A., care atesta în mod mincinos că inculpatul C.A. s-a aflat internat în spital în perioada 23-25 mai 2010 şi a eliberat în fals 2 adeverinţe medicale pe numele aceluiaşi inculpat la 24 mai 2010, respectiv 23 august 2010, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen.

Infracţiunile săvârşite de inculpata D.M. sunt in concurs real fiind incidente disp. art. 33 lit. a) C. pen.

Fata de cei trei inculpaţi sunt incidente in prezenta cauza disp. art 320¹ C. pen., intrucat aceştia au recunoscut săvârşirea infracţiunilor reţinute in sarcina lor in actul de sesizare a instanţei înainte de începerea cercetării judecătoreşti.

II. Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova şi inculpaţii D.G., A.C.R. şi D.M.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a criticat hotărârea primei instanţe numai cu privire la inculpata D.M., susţinând în esenţă că, deşi în cursul judecăţii, fiind audiată, inculpata D.M. a recunoscut infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată şi a solicitat să-i fie aplicate dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., instanţa a omis să reţină aceste dispoziţii, deşi pedeapsa aplicată acesteia pentru infracţiunea de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. a fost coborâtă sub minimul de 3 ani, respectiv la 2 ani închisoare, în condiţiile în care nu se făcuse aplicarea vreunei circumstanţe atenuante care să justifice coborârea pedepsei sub minim.

De altfel, parchetul consideră că nu este necesară reţinerea unor astfel de circumstanţe atenuante.

În ceea ce priveşte infracţiunile prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. instanţa a omis de asemenea să reţină dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., iar pedepsele aplicate de câte 2 luni închisoare sunt nelegale. S-a susţinut că şi în situaţia luării în considerare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., pedepsele de câte 2 luni închisoare sunt nelegale deoarece sancţiunea minimă ar fi fost de câte 4 luni închisoare, având în vedere limitele de pedeapsă sus menţionate, precum şi reducerea cu o treime a acestora, conform art. 320¹ C. proc. pen.

Astfel, în final s-a solicitat, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei pronunţate de instanţa de fond şi pronunţarea unei noi hotărâri legale şi temeinice, respectiv aplicarea unor sancţiuni legale inculpatei D.M. Apelantul inculpat A.C.R. a precizat că cererea sa vizează doar individualizarea pedepsei aplicate sub aspectul cuantumului, nu şi a modalităţii de executare a acesteia.

Astfel, s-a solicitat ca la încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina sa să se reţină şi disp. art. 74 şi 76 C. pen., întrucât a avut o conduită ireproşabilă atât înainte de comiterea infracţiunilor, cât şi după aceea, el fiind singurul care a făcut eforturi însemnate pentru a achita prejudiciul.

Apelanta inculpată D.M., a criticat hotărârea pronunţată de Tribunalul Prahova pe motive de nelegalitate, susţinând că este lovită de nulitate absolută, deoarece în cuprinsul acesteia nu se menţionează motivele care au dus la reducerea pedepselor aplicate şi într-o astfel de situaţie s-ar impune admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se motiva hotărârea sub acest aspect.

În subsidiar, în situaţia în care se va trece peste primul motiv de apel, s-a solicitat să fie avute în vedere circumstanţele personale ale inculpatei, care are vârsta de 62 de ani, profesează de 37 de ani în meseria de medic şi atât soţul cât şi fiul sunt medici şi mai mult decât atât, din adeverinţa depusă la dosar la acest termen de judecată rezultă că aceasta este angajatul U.M.F. Carol Davila la Disciplina Nefrologie, în funcţia de asistent universitar.

Astfel, apreciază că faţă de toate acestea se poate dispune admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei pronunţate de Tribunalul Prahova şi pe fond achitarea inculpatei în temeiul art. 10 lit. b)¹ C. proc. pen. şi aplicarea unei sancţiuni administrative potrivit art. 18¹ C. pen. sau prin reţinerea circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 şi 76 lit. c) şi d) C. pen. să se dispună reducerea pedepsei aplicate, sub minimul special prevăzut de lege.

Apelantul inculpat D.G. a criticat sentinţa tot în ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate acestuia, care, din punctul său de vedere, este mult prea aspră în raport de circumstanţele personale ale inculpatului, relevate de înscrisurile în circumstanţiere depuse la dosar, care justificau pe deplin reţinerea dispoziţiilor art. 74 şi 76 C. pen.

Examinând sentinţa apelată, în raport de actele şi lucrările dosarului de fond, motivele de apel invocate atât de parchet, cât şi de cei trei inculpaţi, de dispoziţiile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., care impun analizarea cauzei sub toate aspectele de fapt şi de drept, curtea constată că apelurile Parchetului de pe lângă Tribunalului Prahova şi al inculpatului D.G. sunt fondate, cele ale inculpaţilor A.C.R. şi D.M., fiind nefondate.

1. Apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova ce o vizează numai pe inculpata D.M. este fondat sub ambele aspecte de nelegalitate invocate în această cerere.

Astfel, curtea constată că inculpata D.M. ca şi ceilalţi apelanţi inculpaţi D.G. şi A.C.R. au solicitat ca judecata să aibă loc după procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen., recunoscând faptele reţinute în sarcina lor prin actul de acuzare, însuşindu-şi probele administrate în cursul urmării penale şi solicitând să beneficieze de reducerea limitelor de pedeapsă prevăzute de alineatul 7 al acestui text de lege.

Ori, spre deosebire de ceilalţi doi inculpaţi apelanţi pentru care prima instanţă a reţinut aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., în dispozitivul hotărârii la încadrarea juridică a fiecărei infracţiuni, în cazul acestei inculpate, a omis să menţioneze acest text legal, deşi pentru una din infracţiuni, aceea de luare de mită prev. de art. 254 C. pen. a procedat la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, odată ce a aplicat pentru această infracţiune pedeapsa principală de 2 ani închisoare.

În ce priveşte celelalte infracţiuni reţinute în sarcina inculpatei, de fals intelectual, prev. de art. 289 C. pen., curtea constată că de asemenea s-a omis aplicarea disp. art. 320¹ C. proc. pen., iar pedepsele aplicate de câte 2 luni închisoare sunt sub limita minimă redusă cu o treime ce ar fi fost de 4 luni închisoare, în condiţiile în care această infracţiune este sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 6 luni la 3 ani.

În aceste condiţii, considerând că nu se impune reţinerea în favoarea acestei inculpate a unor circumstanţe atenuante prev. de art. 74 C. pen., aspect ce va fi analizat mai pe larg cu ocazia examinării apelului inculpatei, curtea, în conformitate cu disp. art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. va admite apelul parchetului, va reţine dispoziţiile art. 320¹ alin. (7), la încadrarea juridică a fiecăreia dintre infracţiunile pentru care inculpata a fost dedusă judecăţii, va majora pedepsele aplicate acesteia pentru infracţiunile de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. la câte 4 luni închisoare şi recontopind aceste pedepse cu cea de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., va stabili ca aceasta să execute pedeapsa principală, cea mai grea, de 2 ani închisoare. 2. Apelul inculpatei D.M.. în ce priveşte prima critică invocată de către aceasta, curtea constată că nu are nici un fundament, în condiţiile în care hotărârea primei instanţe conţine argumentele în baza cărora s-a făcut individualizarea pedepselor, e drept greşindu-se sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate pentru infracţiunile de fals intelectual.

Astfel, s-a apreciat de către prima instanţă că, inculpatei trebuie să i se aplice pedepse minime şi apoi suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante, întrucât „se află la prima încălcare a legii penale, a manifestat o conduită penală sinceră, recunoscând comiterea faptelor deduse judecăţii, iar în faţa instanţei a făcut dovada că îşi poate asigura existenţa prin mijloace oneste".

Punând în balanţă aceste circumstanţe care tin de persoana inculpatei şi de atitudinea sa procesuală şi care îi sunt favorabile, cu circumstanţele referitoare la faptele comise, ce demonstrează o anumită gravitate, dată de faptul că în schimbul unei sume de bani şi a unor rugăminţi a eliberat două acte medicale false pe care beneficiarii acestora le-au folosit în scopul obstrucţionării justiţiei, curtea consideră că aplicarea unor pedepse situate chiar la limita minimă prevăzută de fiecare text legal reprezintă o sancţionare justă şi proporţională cu toate aceste circumstanţe.

Chiar dacă suma de bani primită de la una dintre persoanele ce i-au solicitat adeverinţa medicală falsă a fost mică, iar inculpata nu a cunoscut scopul pentru care persoanele respective i-au solicitat cele două adeverinţe, curtea apreciază că faptele comise de inculpată nu pot fi considerate lipsite de importanţă sau ca atingeri minime ale valorilor sociale ocrotite de legea penală, întrucât se circumscriu fenomenului micii corupţii, sunt infracţiuni şi trebuie să fîe sancţionate ca atare.

Aşa fiind, curtea nu va face aplicaţia în cauză a dispoziţiilor art. 18¹ C. pen., şi nici nu va reţine în favoarea inculpatei circumstanţele atenuante prev. de art. 74 C. pen., pedepsele minime aplicate acesteia prin reducerea cu o treime a limitelor dispusă în conformitate cu art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., fiind sancţiuni juste şi echitabile, în condiţiile în care se menţine şi aplicarea suspendării condiţionate a executării pedepsei principale rezultante.

Faţă de considerentele expuse pe larg mai sus, curtea consideră că apelul acestei inculpate este nefondat şi va fi respins în conformitate cu art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

3. Apelul inculpatului A.C.R.

După cum s-a arătat mai sus şi acest inculpat a solicitat să fie judecat după procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen., drept pentru care, în conformitate cu disp. alin. (7) al acestui text, după reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă, prima instanţă a aplicat acestuia, pentru fiecare dintre infracţiunile reţinute în sarcina sa, pedepse situate chiar la limita minimă a fiecărui text legal incriminator.

În plus, în cer priveşte pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare, tribunalul a apreciat că executarea acesteia poate fi suspendată sub supraveghere, argumentele reţinute fiind acelea că, a avut o conduită procesuală sinceră, a recunoscut comiterea faptelor deduse judecăţii şi a făcut dovada că pe viitor îşi poate asigura existenţa prin mijloace oneste.

Curtea consideră că, în mod corect, judecătorul fondului a susţinut că nu se impune ca aceleaşi împrejurări ca cele avute în vedere la aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. şi orientarea către pedepse minime, să fie din nou reţinute ca fiind circumstanţe atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., cu consecinţa reducerii pedepselor sub aceste limite minime.

În opinia curţii, în cazul acestui inculpat, individualizarea pedepselor aplicate şi modalitatea neprivativă de libertate aleasă, a fost rezultatul realizării unui echilibru între circumstanţele favorabile inculpatului, menţionate mai sus şi cele defavorabile acestuia, subliniate şi de prima instanţă, referitoare la: gravitatea concretă a celor două infracţiuni de furt, comise pe timp de noapte, de mai multe persoane împreună şi faptul că era angajat în M.A.I., ce impunea să aibă un alt standard de conduită decât cel al unui cetăţean ce nu avea o astfel de calitate.

Aşa fiind, curtea consideră că şi în cazul acestui inculpat pedeapsa aplicată în final este justă şi proporţională cu toate aceste circumstanţe, nefiind necesar ca hotărârea să fie reformată sub acest aspect.

4. Apelul inculpatului D.G.

În esenţă, acest inculpat a fost trimis în judecată şi condamnat, pentru participarea sa la săvârşirea a două infracţiuni de furt calificat, în aceleaşi condiţii cu inculpatul A.C.R.

Curtea a constatat că şi acest inculpat a solicitat judecarea după procedura prev. de art. 320¹ C. proc. pen., iar prima instanţă a reţinut la încadrarea juridică a fiecăreia dintre cele două fapte, pentru care inculpatul a fost dedus judecăţii, aplicarea disp. art. 320¹ alin. (7) C. proC. pen.

Cu toate acestea, curtea consideră că, pedepsele aplicate inculpatului D.G. sunt prea aspre în raport de tratamentul sancţionator aplicat coinculpatului A.C.R.

Este adevărat că, inculpatul D.G. are statutul de recidivist postexecutoriu şi că în sarcina sa sa reţinut incidenţa disp. art. 37 lit. b) C. pen., însă curtea constată că, starea de recidivă este atrasă de o singură condamnare anterioară la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru un alt gen de infracţiune decât cele pentru care acesta a fost dedus judecăţii în prezentul dosar. Astfel, din fişa de cazier judiciar a acestui inculpat (fila 292 dosar urmărire penală), rezultă că acesta a suferit condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni prev. de art. 86¹ din O.U.G. nr. 195/2002 prin sentinţa penală nr. 362 din 07 octombrie 2008 a Judecătoriei Câmpina, rămasă definitivă prin Decizia nr. 161din 02 martie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, pedeapsă pe care a executat-o în perioada 23 octombrie 2008-10 iunie 2009.

În acord cu judecătorul fondului, curtea subliniază că este necesară o diferenţiere între sancţionarea unui inculpat recidivist şi unul primar, dar realizarea acestei diferenţieri se poate face în cazul de faţă şi prin alegerea unui regim distinct de executare a pedepsei. Aşa fiind, curtea consideră că sancţionarea inculpatului apelant D., pentru care, în mod corect, s-a dispus executarea în regim privativ de libertate, este prea aspră şi, cel puţin pentru una din infracţiuni, pedeapsa trebuie coborâtă mai aproape de limitele minime reduse cu o treime în condiţiile reţinerii dispoziţiilor art. 320¹ alin. (7) C. proC. pen.

În concluzie, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., curtea va admite apelul inculpatului, va desfiinţa în parte sentinţa primei instanţe şi rejudecând cauza, după descontopirea pedepsei rezultante, va reduce pedeapsa aplicate acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat din 22/23 august 2010, prev. şi ped. de art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) şi alin. 3 lit. h) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la 3 ani închisoare, iar după recontopire va dispune ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare.

În baza disp. art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va computa din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive a acestuia din 2 decembrie 2010, la zi, iar în conformitate cu disp. art. 383 alin. (1)¹ C. proc. pen. va fi menţinută starea de arest a acestui inculpat.

Celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate vor fi menţinute. Aşa fiind, prin Decizia penală nr. 154 din 14 octombrie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, s-au admis apelurile declarate de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova şi de către inculpatul D.G., împotriva sentinţei penale nr. 200 din 20 mai 2011 pronunţată de către Tribunalul Prahova, pe care a desfiinţat-o în parte, cu privire la inculpaţii D.G. şi D.M. şi rejudecând cauza:

A descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului D.G., în componentele sale, pe care le repune în individualitatea lor.

A redus pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat din 22/23 august 2010, prev. şi ped. de art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) şi alin. (3) lit. h) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la 3 ani închisoare.

A recontopit această pedeapsă cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, faptă din 11/12 noiembrie 2010, prev şi ped. de art. 208 -209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. şi art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., urmând să execute pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani închisoare.

Compută din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive a acestuia din 2 decembrie 2010, la zi.

A menţinut starea de arest a inculpatului D.G.. A descontopit pedeapsa principală de 2 ani închisoare aplicată inculpatei D.M. în componentele sale, pe care le repune în individualitatea lor.

A reţinut în favoarea acestei inculpate aplicarea disp. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., pentru fiecare infracţiune.

A majorat cele două pedepse aplicate acestei inculpate pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual prev. de art. 289 C. pen. cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., la câte 4 luni închisoare.

A recontopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prev. de art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

A menţinut restul dispoziţiilor sentinţei.

A respins ca nefodate apelurile inculpaţilor A.C.R., domiciliat în Floreşti, şi D.M. domiciliat în Ploeişti, jud. Prahova şi îi obligă pe aceştia la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.

A dispus avansarea sumei de 300 lei onorariul apărătorului din oficiu al inculpatului D.G. din fondurile Ministerului Justiţiei în contul Baroului de Avocaţi Prahova.

III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs inculpaţii D.M. şi A.C.R.

În recursul declarant de inculpate D.M., decizia atacată a fost decizia recurată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 172 şi pct. 14 C. proc. pen., arătând că în mod greşit instanţele de fond şi apel nu au ajuns la concluzia că se impunea achitarea sa în conformitate cu disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b)¹ C. proc. pen., a invocat jurisprudenţa cu privire la dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., a arătat că ar fi trebui verificată existenţa faptei, iar cu privire la al doilea motiv de casare a arătat că deşi s-au aplicat dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., trebuia ca pedeapsa să fie redusă sub minim, iar pedepsele accesorii trebuie înlăturate având în vedere că a fost condamnată pentru o infracţiune cu un grad de pericol social redus, apreciind că suma de 50 lei primită este una modică, apreciind că poate fi aplicată o sancţiune cu caracter administrativ.

În recursul declarant de inculpatul A.C.R., decizia recurată a fost criticată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 385⁹ pct. 1, 9 şi 14 C. proc. pen. şi a arătat că instanţa nu a fost legal sesizată, nu există conexitate şi indivizibilitate, la dosarul cauzei nu au existat vol. V şi VI, astfel încât instanţele nu s-au pronunţat şi cu privire la probele din acele volume, a arătat că nu s-a ţinut seama că a avut o contribuţie minoră, că are familie, copii, nu are antecedente penale, că pe lângă circumstanţele atenuante trebuiau să i se aplice şi dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi a avut o atitudine procesuală pozitivă.

Faţă de aceste susţineri, în principal a solicitat admiterea recursului cu privire la cazul de casare prevăzut la pct. 14.

Examinând actele şi lucrările dosarului, decizia recurată în raport de motivele de critică mai sus-expuse şi de cazurile de casare sus-indicate, Înalta Curte, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare, are în vedere că recursul declarat de inculpatul A.C.R. se priveşte ca fondat şi urmează a fi admis ca atare în baza dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) teza a II-a C. proc. pen., iar recursul declarat de inculpata D.M. se priveşte ca nefondat şi va fi respins în consecinţă, în baza dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

A. 1. Este nefondat primul motiv de critică din recursul declarat de inculpata D.M., întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., prin care se tinde la achitarea sa în baza dispoziţiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b)¹ C. proc. pen.

Aceasta, întrucât ambele instanţe de fond şi control judiciar, prin examinarea corespunzătoare a mijloacelor de probă administrate în cauză, au reţinut corect situaţia de fapt imputată în sarcina acesteia, constând în esenţă, în aceea că inculpata recurentă D.M. în calitate de medic la Spitalul Orăşenesc Băicoi la data de 13 octombrie 2010 aceasta a primit de la inculpatul C.F. suma de 50 lei drept pentru care, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a întocmit în fals, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, foaia de observaţie clinica generala din data de 13 octombrie 2010 şi adeverinţa medicală din data de 14 octombrie 2010, în care a consemnat împrejurarea necorespunzătoare adevărului că, inculpatul C.F. ar fi fost internat în cadrul Spitalului Orăşenesc Băicoi Secţia Infecţioase în perioada 13-18 octombrie 2010, cu diagnosticul "gastroenterocolita acuta ".Adeverinţa medicală falsificată a fost folosită de către inculpatul C.F. în Dosarul nr 8544/281/2010 al Judecătoriei Ploieşti, la termenul din 14 octombrie 2010, dată la care cauza a fost amânata pentru acest motiv.

Inculpata recurentă D.M. a recunoscut comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, precizând că a procedat la internarea fictivă a inculpatului C.F., întocmind în fals atât foaia de observaţia clinică, cât şi adeverinţa medicală, ştiind că aceasta din urmă, urmează a fi folosită de inculpat pentru amânarea judecării unei cauze la Tribunalul Prahova. drept pentru care a primit suma de 50 lei.

Din declaraţia martorilor D.M., Z.M.G. şi I.R., rezultă fără echivoc, că recurenta inculpată D.M. a falsificat documentele mai sus menţionate, iar inculpatul C.F. nu a rămas nici un moment internat în spital, nu i s-a atribuit pat şi nu a fost alocat la hrană.

Împrejurarea că inculpatul ultim indicat nu a rămas internat efectiv în spital pe perioada înscrisă în foaia de observaţie, rezultă atât din procesul verbal încheiat de către organele de poliţie la 14 octombrie 2010, care atestă că inculpatul C.F. a fost văzut la sediul parchetului de pe lângă Judecătoria Ploieşti, în jurul orelor 17:15, cât şi din formularul de consimţământ în vederea tratamentului, completat la data de 13 octombrie 2010, care nu este semnat de inculpat.

Astfel, rezultă fără dubiu că recurenta inculpată D.M. în schimbul unei sume de bani şi a unor rugăminţi a eliberat două acte medicale false pe care beneficiarul acestora le-a folosit în scopul obstrucţionării justiţiei.

Chiar dacă suma de bani primită a fost mică, iar inculpata recurentă deja arătată nu a cunoscut scopul pentru care persoanele respective i-au solicitat cele două adeverinţe, se conchide că în mod judicios instanţa de apel a statuat că faptele comise de inculpată nu pot fi considerate lipsite de importanţă sau ca atingeri minime ale valorilor sociale ocrotite de legea penală, întrucât se circumscriu fenomenului micii corupţii, sunt infracţiuni şi trebuie să fie sancţionate ca atare.

Rezultă în consecinţă fără dubiu lipsa de temeinicie a cererii recurentei D.M. de a se dispune soluţia achitării sale pentru lipsa de pericol social ca trăsătură proprie faptelor infracţionale comise şi recunoscute de aceasta.

A. 2. Este lipsită de pertinenţă şi critica secundă din recursul aceleiaşi inculpate D.M., prin care se pretinde că deşi s-au aplicat dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., trebuia ca pedeapsa să fie redusă sub minim, iar pedepsele accesorii trebuie înlăturate având în vedere că inculpata a fost condamnată pentru o infracţiune cu un grad de pericol social redus.

Aceasta, întrucât pedeapsa rezultantă de doi ani închisoare stabilită a fî suspendată condiţionat executarea acesteia conform art. 51 C. pen. este aptă în totalitate să satisfacă scopurile şi finalităţile definitive prin dispoziţiile art. 52 C. pen., raportat pe de o parte la nevoia recuperării şi reintegrării sociale a acesteia; cât şi pe de altă parte, pentru prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de acelaşi gen.

Concomitent, aceeaşi modalitate neprivativă de libertate a pedepsei aplicate a fost judicios stabilită având în vedere faptul că aceasta se afla la prima încălcare a legii penale, a manifestat o conduită procesuală sinceră, recunoscând comiterea faptelor deduse judecăţii, iar în faţa instanţei de fond a făcut dovada că îşi poate asigura existenţa prin mijloace oneste, ceea ce generează concluzia că, în concret, în privinţa inculpatei recurente D.M. scopul preventiv-educativ şi sancţionator al pedepsei poate fi atins chiar fără executare, fiind îndeplinite cerinţele prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei.

Totodată, se mai are în vedere că pedepsele minime aplicate recurentei inculpate D.M., pentru săvârşirea în concurs real a infracţiunilor de luare de mită şi fals intelectual, prin reducerea cu o treime a limitelor prin conformare la dispoziţiile art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen., sunt juste şi echitabile, datorat menţinerii dispoziţiei suspendării condiţionate a executării pedepsei principale de către instanţa de apel prin decizia atacată.

Aşa fiind, este nepertinentă cererea de reducere suplimentară a aceleiaşi pedepse rezultante şi corelativ de înlăturare a pedepsei accesorii prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

B. Cu titlul de premisă, Înalta Curte examinând recursul de faţă declarat de inculpatul A.C.R. şi văzând că acesta a beneficiat la judecata în fond de prevederile art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen., declarând că recunoaşte săvârşirea faptelor ce au fost reţinute în sarcina sa prin rechizitoriul procurorului şi a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, constată că acesta nu mai poate formula critici cu privire la legalitatea sesizării instanţei şi, respectiv, cu privire la competenţa după materie, aşa încât nu vor fi cercetate primele două motive de critică din recursul acestuia.

Totuşi, al treilea motiv de critică întemeiat pe cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen. prin care se tinde la reducerea pedepsei stabilite este admisibil şi va fi examinat în consecinţă.

Cu această proiecţie, Înalta Curte, are în vedere că susmenţionatul motiv de critică este fondat, având în vedere adresa din 30 noiembrie 2011 (fila 48 dosar recurs Înalta Curte de Casație și Justiție) a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti din care rezultă că denunţul formulat de acest inculpat a fost înregistrat cu nr. 259/VIII/1/2011, ulterior fiind constituit Dosarul penal cu nr. 394/D/P/2011.

Ca urmare a informaţiilor oferite de recurentul inculpat indicat, s-a reuşit inculparea unui număr de 5 persoane şi ridicarea în vederea confiscării a cantităţii de circa 500 g rezină de cannabis (haşiş).

Pe cale de consecinţă, unitatea de parchet competentă a apreciat că recurentul inculpat A.C.R. poate beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Aşa fiind, admiţându-se recursul declarat de inculpatul A.C.R. se vor casa în parte ambele hotărâri atacate, numai în ceea ce îl privesc şi, rejudecând se va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani şi 8 luni închisoare aplicată acestuia în pedepsele componente.

Urmează ca, reţinând în favoarea recurentului inculpate A.C.R. dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 692/2002, să se dispună reducerea pedepselor aplicate în consecinţă.

Urmează ca în baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. să se contopească pedepsele astfel aplicate urmare a reducerilor şi va dispune ca recurentul inculpat A.C.R. să execute pedeapsa cea mai grea stabilită.

Urmează a se menţine restul dispoziţiilor deciziei şi sentinţei atacate care nu contravin prezentei decizii. Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul A.C.R. împotriva Deciziei penale nr. 154 din 14 octombrie 2011 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Casează în parte decizia penală recurată şi în parte sentinţa penală nr. 200 din 20 mai 2011 pronunţată de Tribunalul Prahova, numai în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A.C.R. şi rejudecând:

Descontopeşte pedeapsa principală de 2 ani şi 8 luni închisoare aplicată susnumitului inculpat în pedepsele componente de:

- 2 ani si opt luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.şi ped. de art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) si alin 3 lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., (fapta din data de 22/23 august 2010, parte vătămata SC R. SA).

- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.şi ped. de art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.,(fapta din data de 11/12 noiembrie 2010, parte vătămata M.R.C.), pe care le repune în individualitatea lor.

Reţine în favoarea recurentului inculpat A.C.R. dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 şi reduce pedepsele aplicate acestuia după cum urmează:

- de la 2 ani si opt luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.şi ped. de art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), e), g), i) și alin 3 lit. h) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., (fapta din data de 22/23 august 2010, parte vătămata SC R. SA) la 2 (doi) ani închisoare.

- de la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev.şi ped. de art. 208 alin. (1) rap. la art. 209 alin. (1) lit. a), g), i) C. pen., cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen.,(fapta din data de 11/12 noiembrie 2010, parte vătămata M.R.C.) la 1 an şi 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen.,contopeşte pedepsele aplicate inculpatului A.C.R. astfel cum au fost reduse şi dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare.

Menţine restul dispoziţiilor deciziei şi sentinţei atacate care nu contravin prezentei decizii.

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata D.M., împotriva aceleiaşi decizii.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 450 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul A.C.R., în sumă de 300 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de inculpatul A.C.R., rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iunie 2012.

← ICCJ. Decizia nr. 2207/2012. Penal. Infracţiuni la legea...		ICCJ. Decizia nr. 2272/2012. Penal. înşelăciunea (art. 215... →

ICCJ. Decizia nr. 2266/2012. Penal. Proxenetismul (art. 329 C.p.). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2266/2012. Penal. Proxenetismul (art. 329 C.p.). Recurs