ICCJ. Decizia nr. 2276/2012. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2276/2012
Dosar nr. 895/36/2011
Şedinţa publică din 27 iunie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele :
La 10 mai 2011 a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, plângerea penală formulată de M.C., împotriva magistratului judecător S.L.I.E. de la Judecătoria Babadag, plângere prin care a solicitat efectuarea de cercetări penale sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi de favorizare a infractorului.
Prin aceeaşi plângere penală, M.C. a mai susţinut că a fost insultată de magistratul judecător în sala de şedinţă care, împreună cu preşedintele Judecătoriei Babadag, magistrat A.A., a pus martor mincinos pe jandarmul de la această instanţă, P.C., şi „ în mod abuziv în dosarul lui P.C. a acordat mai multe termene, judecând cauza pe art. 180 C. pen., întocmind încheierea de şedinţă pe art. 278 C. pen.„.
Prin rezoluţia nr. 270/P/2011 din 14 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa s-a dispus neînceperea urmăririi penale, sub aspectul comiterii infracţiunilor prev. de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 264 alin. (1) C. pen., faţă de magistraţii judecători S.L.I.E. şi A.A., întrucât în cauză faptele sesizate de M.C. nu există.
Pentru a pronunţa această soluţie, s-a reţinut că presupusele fapte de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi de favorizare a infractorului indicate de M.C. ca fiind comise de magistrat judecător S.L.E.I., precum şi de magistrat judecător A.A., preşedinta Judecătoriei Babadag, în realitate nu există, întrucât magistraţii judecători şi-au exercitat funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, magistrat judecător S.L.I.E. apreciind în mod just probele administrate în cauză şi respectând egalitatea părţilor în faţa legii cărora Ie-a asigurat un tratament juridic nediscriminatoriu.
Afirmaţia numitei M.C., în sensul că preşedintele Judecătoriei Babadag, magistrat judecător A.A., împreună cu magistratul judecător S.L.I.E. „a pus martor mincinos pe jandarmul de la această instanţă P.C.„, este lipsită de orice temei legal şi nesusţinută de indicarea vreunui mijloc de probă.
Împotriva soluţiei dispuse petenta M.C. a formulat plângere în baza art. 278 C. proc. pen., plângere care, prin Rezoluţia nr. 247/11/2/2011 din 7 iulie 2011 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, a fost respinsă ca nefondată.
Nemulţumită, petenta s-a adresat cu plângere instanţei de judecată competente potrivit art. 2781 C. proc. pen.
Prin sentinţa penală nr. 89/P din 11 octombrie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta M.C. împotriva rezoluţiei nr. 270/P/2011 din 14 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa.
A fost menţinută rezoluţia atacată.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., petenta a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 300 lei.
Pentru a se hotărî astfel s-a reţinut că petenta a invocat împrejurări care, nu au legătură cu dosarul de cercetare penală în care s-a pronunţa rezoluţia atacată, ci cu un alt dosar, în care făptuitorii sunt cercetaţi pentru săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, de către un alt organ de urmărire penală, respectiv, DNA - Serviciul Teritorial Constanta.
S-a reţinut că din examinarea pieselor dosarului de cercetare penală nu rezultă indicii temeinice că făptuitorii au săvârşit infracţiunile ce au făcut obiectul actelor premergătoare.
Împotriva acestei din urmă sentinţe petenta a formulat recursul de fată.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanţei, persoana vătămată, precum şi orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate, pot face plângere la judecătorul de la instanţa căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă.
Potrivit art. 2781 alin. (8) C. proc. pen., judecătorul, soluţionând plângerea, o poate respinge ca nefondată prin sentinţă, ca în speţă, iar potrivit art. 2781 alin. (10) C. proc. pen., astfel cum acesta a fost modificat prin art. XVIII pct. 39 din Legea nr. 202/2010 (mica reformă) împotriva hotărârii pronunţate de judecător potrivit alin. (8) nu se mai poate exercita nici o cale de atac, astfel că sentinţa pronunţată în aceste condiţii este definitivă de la data pronunţării.
Aşa fiind, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge ca inadmisibil recursul declarat de petenta M.C.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta petiţionară va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de petiţionara M.C. împotriva sentinţei penale nr. 89/P din 11 octombrie 2011 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petenta la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 iunie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2238/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2290/2012. Penal → |
|---|
