ICCJ. Decizia nr. 2402/2012. Penal. îndreptare eroare materială (art.194 şi următoarele C.p.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2402/2012
Dosar nr. 2892/1/2012
Şedinţa publică din 11 iulie 2012
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 10557/2/2011 (4052/2011), privind pe condamnatul persoană transferabilă G.C.R., în baza art. 195 C. proc. pen. a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de îndreptare a erorii materiale formulată de I.G.P.R.-C.C.P.I. din dispozitivul sentinţei penale nr. 7/F din 11 ianuarie 2012 cu privire la numele persoanei condamnate.
Pentru a hotărî astfel s-au reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată la 22 martie 2012 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, C.C.P.I. - Biroul Naţional Interpol a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurate în mandatul de executare nr. 7/2012 din 21 februarie 2012, în sensul că numele persoanei ce urmează a fi transferate din Polonia este G.C.R. şi nu G.R.C.
Examinând cererea formulată, Curtea a constat că MEPI nr. 7/2012 din 21 februarie 2012 emis de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, cuprinde atât numele, cât şi cele două prenume ale persoanei transferabile, ca şi sentinţa penală nr. 7/2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza căreia a fost emis mandatul.
Având în vedere că la întocmirea atât a dispozitivului sentinţei, cât şi a MEPI, au fost respectate dispoz. art. 357 rap. la art. 70 C. proc. pen., respectiv art. 420 alin. (1) rap. la art. 70 C. proc. pen., dispoziţii care nu impun respectarea unei anumite ordini la indicarea numelui şi prenumelui/prenumelor inculpatului şi că nu există nicio posibilitate de identificare eronată a persoanei cu privire la care instanţa de judecată a dispus, fiind indicate şi toate datele de stare civilă, instanţa apreciază că nu se impune modificarea sentinţei penale.
Împotriva acestei încheieri, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, a declarat, în termen legal, prezentul recurs, solicitând casarea încheierii de şedinţă atacate şi, pe fond, să se procedeze la îndreptarea erorii materiale, în sensul că numele corect al condamnatului este G.C.R.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, analizând recursul declarat atât în raport cu motivele scrise depuse la dosar cât şi în raport cu susţinerile orale, apreciază că acesta nu este fondat.
Analizându-se actele şi lucrările de la dosar se constată că încheierea recurată este legală şi temeinică, instanţa de fond respectând dispoz. art. 357, rap. la art. 70 C. proc. pen., respectiv art. 420 alin. (1) rap. la art. 70 C. proc. pen., dispoziţii care nu impun respectarea unei anumite ordini la indicarea numelui şi prenumelui/prenumelor inculpatului şi că nu există nicio posibilitate de identificare eronată a persoanei cu privire la care instanţa de judecată a dispus, fiind indicate şi toate datele de stare civilă.
Mai mult, trebuie avut în vedere faptul că, între timp condamnatul G.C.R. a şi fost transferat în România (la 18 mai 2012), fiind depus în Penitenciarul Rahova în vederea continuării executării pedepsei de 6 ani închisoare,aplicată prin sentinţa pronunţată de Tribunalul Regional Szczecin - Polonia în dosarul nr. III K 212/08.
Recursul declarat învederându-se , aşadar, nefondat, urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să fie respins, cheltuielile judiciare urmând să rămână în sarcina statului, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se fie plătită din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti împotriva încheierii din 3 aprilie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în dosarul nr. 10557/2/2011 (4052/2011), privind pe condamnatul persoană transferabilă G.C.R.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 iulie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 2401/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2405/2012. Penal. Plângere împotriva... → |
---|