ICCJ. Decizia nr. 2617/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin încheierea din 13 august 2012 pronunțată în dosar, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și familie, printre altele, a constatat legalitatea și temeinicia stării de arest preventiv față de inculpații K.M. (fiul lui M. și T.M. în prezent deținut în Penitenciarul Tg-Mureș), H.P. (fiul lui H.P. și B.E., în prezent deținut în Penitenciarul Tg-Mureș), B.V. (fiul lui L. și E., în prezent deținut în Penitenciarul Tg-Mureș), B.A. (fiul lui A. și A., în prezent deținut în Penitenciarul Tg-Mureș).
în baza art. 3002C. proc. pen. a menținut starea de arest preventiv față de inculpații sus-menționați.
A respins cererile inculpaților sus-menționați de revocare a măsurii arestului preventiv.
A respins cererea inculpatului K.M. de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Inculpatul K.M. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- tentativă la omor deosebit de grav - prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 174,art. 175 lit. i) și art. 176 lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.;
- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice - prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.;
- ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., fapte pentru care inculpatul a fost condamnat de către prima instanță - Tribunalul Mureș la pedeapsa rezultantă de 7 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., menținând starea de arest preventiv a inculpatului.
Procedând la verificarea legalității măsurii arestării preventive și oportunității menținerii inculpatului în stare de arest preventiv, potrivit dispozițiilor art. 3002C. proc. pen., prin prisma materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că măsura privativă de libertate a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, de către autoritatea judiciară competentă, ulterior prelungită și apoi menținută până în prezent cu respectarea condițiilor de fond și formă impuse de lege.
S-a apreciat că sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 143 C. proc. pen., respectiv există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat penal și există o hotărâre judecătorească nedefinitivă de condamnare a inculpatului în care s-au analizat probele care conturează bănuiala legitimă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Instanța a apreciat că și la acest moment procesual subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. ce au dus la luarea măsurii arestului preventiv, aceste temeiuri nefiind modificate, cerințele acestui text de lege fiind îndeplinite cumulativ, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite. Faptele inculpatului sunt de un pericol social ridicat, ținând cont de modul de desfășurare a evenimentelor, numărul mare de participanți, gradul de violență, distrugerile provocate, faptul că totul s-a petrecut într-un local public, antrenând participarea și a altor persoane, pe lângă polițiști.
Pentru aceste motive, urmează a se dispune menținerea în continuare a măsurii arestului preventiv față de inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 3002raportat la art. 160b C. proc. pen.
Pentru aceleași considerente mai sus expuse, instanța a respins cererea de revocare și cea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Inculpatul H.P. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la tentativă la omor deosebit de grav - prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174,art. 175 lit. i) și art. 176 lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.;
- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice - prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., fapte pentru care inculpatul a fost condamnat de către prima instanță - Tribunalul Mureș la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., menținând starea de arest preventiv a inculpatului.
Procedând la verificarea legalității măsurii arestării preventive și oportunității menținerii inculpatului în stare de arest preventiv, potrivit dispozițiilor art. 3002C. proc. pen., prin prisma materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că măsura privativă de libertate a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, de către autoritatea judiciară competentă, ulterior prelungită și apoi menținută până în prezent cu respectarea condițiilor de fond și formă impuse de lege.
S-a apreciat că sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 143 C. proc. pen., respectiv există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat penal și există o hotărâre judecătorească nedefinitivă de condamnare a inculpatului în care s-au analizat probele care conturează bănuiala legitimă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Instanța a apreciat că și la acest moment procesual subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. ce au dus la luarea măsurii arestului preventiv, aceste temeiuri nefiind modificate, cerințele acestui text de lege fiind îndeplinite cumulativ, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite. Faptele inculpatului sunt de un pericol social ridicat, ținând cont de modul de desfășurare a evenimentelor, numărul mare de participanți, gradul de violență, distrugerile provocate, faptul că totul s-a petrecut într-un local public, antrenând participarea și a altor persoane, pe lângă polițiști.
Pentru aceste motive, s-a dispus menținerea în continuare a măsurii arestului preventiv față de inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 3002raportat la art. 160b C. proc. pen.
Pentru aceleași considerente mai sus expuse, instanța a respins cererea de revocare a măsurii arestului preventiv.
Inculpatul B.V. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la tentativă la omor deosebit de grav - prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174,art. 175 lit. i) și art. 176 lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.;
- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice - prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., fapte pentru care inculpatul a fost condamnat de către prima instanță - Tribunalul Mureș la pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., menținând starea de arest preventiv a inculpatului.
Procedând la verificarea legalității măsurii arestării preventive și oportunității menținerii inculpatului în stare de arest preventiv, potrivit dispozițiilor art. 3002C. proc. pen., prin prisma materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că măsura privativă de libertate a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, de către autoritatea judiciară competentă, ulterior prelungită și apoi menținută până în prezent cu respectarea condițiilor de fond și formă impuse de lege.
S-a apreciat că sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 143 C. proc. pen., respectiv există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat penal și există o hotărâre judecătorească nedefinitivă de condamnare a inculpatului în care s-au analizat probele care conturează bănuiala legitimă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Instanța a apreciat că și la acest moment procesual subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. ce au dus la luarea măsurii arestului preventiv, aceste temeiuri nefiind modificate, cerințele acestui text de lege fiind îndeplinite cumulativ, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite. Faptele inculpatului sunt de un pericol social ridicat, ținând cont de modul de desfășurare a evenimentelor, numărul mare de participanți, gradul de violență, distrugerile provocate, faptul că totul s-a petrecut într-un local public, antrenând participarea și a altor persoane, pe lângă polițiști.
Pentru aceste motive, s-a dispus menținerea în continuare a măsurii arestului preventiv față de inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 3002raportat la art. 160b C. proc. pen.
Pentru aceleași considerente mai sus expuse, instanța a respins cererea de revocare a măsurii arestului preventiv.
Inculpatul B.A. a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- complicitate la tentativă la omor deosebit de grav - prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 20 C. pen. raportat la art. 174,art. 175 lit. i) și art. 176 lit. f) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen.;
- ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice - prevăzută și pedepsită de art. 321 alin. (1) și alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., fapte pentru care inculpatul a fost condamnat de către prima instanță - Tribunalul Mureș la pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., menținând starea de arest preventiv a inculpatului.
Procedând la verificarea legalității măsurii arestării preventive și oportunității menținerii inculpatului în stare de arest preventiv, potrivit dispozițiilor art. 3002C. proc. pen., prin prisma materialului probator administrat în cauză, s-a reținut că măsura privativă de libertate a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, de către autoritatea judiciară competentă, ulterior prelungită și apoi menținută până în prezent cu respectarea condițiilor de fond și formă impuse de lege.
S-a apreciat că sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 143 C. proc. pen., respectiv există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat penal și există o hotărâre judecătorească nedefinitivă de condamnare a inculpatului în care s-au analizat probele care conturează bănuiala legitimă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat.
Instanța a apreciat că și la acest moment procesual subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. ce au dus la luarea măsurii arestului preventiv, aceste temeiuri nefiind modificate, cerințele acestui text de lege fiind îndeplinite cumulativ, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite. Faptele inculpatului sunt de un pericol social ridicat, ținând cont de modul de desfășurare a evenimentelor, numărul mare de participanți, gradul de violență, distrugerile provocate, faptul că totul s-a petrecut într-un local public, antrenând participarea și a altor persoane, pe lângă polițiști.
Pentru aceste motive, s-a dispus menținerea în continuare a măsurii arestului preventiv față de inculpat, în conformitate cu dispozițiile art. 3002raportat la art. 160b C. proc. pen.
Pentru aceleași considerente mai sus expuse, instanța a respins cererea de revocare a măsurii arestului preventiv.
împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recursuri inculpații K.M., H.P., B.V. și B.A.
Inculpații, prin apărători au solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea acestora în stare de libertate.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin. (3) C. proc. pen., sub toate celelalte aspecte, înalta Curte reține că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează.
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a inculpaților, se constată că în mod corect Curtea de Apel Târgu Mureș a apreciat ca legală și temeinică măsura luată față de inculpații K.M., H.P., B.V. și B.A.
La dosar există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor, fiind astfel incidente disp. art. 143 C. proc. pen.
Și condițiile prev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite în cauză cumulativ, respectiv pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoare mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dată fiind natura și gravitatea infracțiunilor săvârșite. Faptele săvârșite de inculpați au un pericol social ridicat ținând cont de modul de desfășurare al evenimentelor, numărul mare de participanți la activitatea infracțională, gradul de violență, distrugerile provocate, faptul că totul sa petrecut într-un loc public, antrenând participarea și a altor persoane pe lângă polițiști.
în raport cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Faptul că în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare chiar nedefinitivă (sentința penală nr. 80 din 27 iunie 2012 a Tribunalului Mureș, secția penală minori) face necesară în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal.
Față de considerentele arătate, apreciind că soluția de menținere a arestării preventive față de inculpați pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș era legală și temeinică și corespunzător motivată în fapt și în drept, înalta Curte în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2619/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2441/2012. Penal → |
|---|
