ICCJ. Decizia nr. 2604/2012. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 37 din 29 februarie 2012, Tribunalul Suceava, în baza art. 334 C. proc. pen., a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului S.I., din infracțiunea de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen.
în baza art. 174 alin. (1) C. pen. a condamnat pe inculpatul S.I. pentru săvârșirea infracțiunii de omor la pedeapsa de 14 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani.
în baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, de la data de 12 iulie 2011, la zi.
în baza art. 14 și 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 vechiul C. civ., cu aplicarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 a obligat inculpatul la plata către partea civilă R.N. a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare ale defunctului R.V.
în baza art. 14 și 346 C. proc. pen., raportat la art. 998 vechiul C. civ., cu aplicarea art. 6 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 a obligat inculpatul la plata sumei de 30.000 lei către fiecare dintre părțile civile R.I. și M.L.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, că inculpatul S.I. a locuit împreună cu familia sa în comuna Vicovu de Jos, jud. Suceava și a fost proprietarul unei stâne organizată pe islazul comunal în zona denumită "R.", unde s-au aflat organizate și stânele numiților B.D. și Ț.I.V. care au avut calitatea de martori în prezenta cauză.
Victima R.V. a locuit până la decesul său violent produs la data de 10 iulie 2011 la Cantonul Silvic Slatina din cadrul Ocolului Silvic Marginea. Victima R.V. a deținut în trecut calitatea de pădurar, dar în ultimii ani, având o înțelegere cu șeful Ocolului Silvic Marginea, numitul C.V. (care deține calitatea de martor în prezenta cauză), a locuit într-o anexă a Cantonului Silvic Slatina și a avut grijă atât de imobilul cantonului cât și de pădurea aflată în administrarea acestei unități silvice, fiind și deținătorul legal al unei arme de vânătoare.
Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat, pe de o parte, că inculpatul S.I. a fost cunoscut în comunitate cu un comportament agresiv, în special pe fondul consumului de alcool, iar pe de altă parte, victima R.V. a avut de asemenea un comportament recalcitrant pe fondul unui consum constant de băuturi alcoolice și având în general relații tensionate cu mai multe persoane din localitate și în mod deosebit cu ciobanii cărora nu le permitea accesul cu turmele de animale în pădure.
în ziua de 09 iulie 2011, în cursul după-amiezii, în timp ce turmele de oi, aparținând inculpatului S.I. și martorului Ț.I.V. s-au aflat la pășunat în pădure, cel mai probabil în jurul orelor 19:00-20:00, dinspre pădure s-a auzit o împușcătură atestată atât de martorul S.A.M., cât și de inculpatul S.I., ceea ce a determinat reacția acestuia din urmă de a considera că victima R.V. îi împușcase unul dintre câinii de pază. Reacția inculpatului s-a bazat pe informația pe care a deținut-o despre faptul că victima R.V. a fost posesorul unei arme și pe faptul că strigându-și câinii de vânătoare unul dintre aceștia, de culoare albă, statură medie și purtând numele "B.", nu a mai apărut. în continuare, inculpatul S.I. i-a apelat telefonic pe martorii S.A.M., C.V. și Ț.I.V. pe care i-a întrebat ce au știut în legătură cu câinele împușcat, cine a fost autorul împușcăturii, avansând opinia că numai victima R.V. făcuse această faptă. în mod special inculpatul S.I. l-a contactat telefonic de trei ori în intervalul orar 20:25 - 20:45 pe martorul C.V. și i-a atras atenția acestuia că îl va căuta pe numitul R.V. pentru a clarifica situația și ca represalii, va spânzura câinele de la Cantonul Silvic Slatina.
După ce a terminat treaba la stână, în intervalul orar 21:45-22:00 inculpatul S.I. s-a deplasat pe jos până la Cantonul Silvic Slatina pentru a-l căuta pe victima R.V. și, întrucât nu l-a găsit, s-a întors la stână unde a închis și a asigurat animalele după care a plecat la domiciliu.
în dimineața zilei de 10 iulie 2011 inculpatul S.I. s-a deplasat ca de obicei la stâna sa în jurul orelor 05:30 unde a muls vacile, activitate pe care a desfășurat-o până în jurul orelor 08:00. După aceasta, inculpatul S.I. s-a deplasat din nou la Cantonul Silvic Slatina, afirmând că l-ar fi găsit pe numitul R.V. pe care l-ar fi întrebat de ce i-a împușcat câinele, însă acesta ar fi negat că el este autorul faptei, motiv pentru care cel în cauză a revenit la stână și a continuat activitățile specifice până în jurul orelor amiezii. Fiind o zi de duminică, în jurul orelor 14:00, inculpatul S.I. s-a îmbrăcat într-o ținută adecvată, respectiv cu pantofi negri de lac, pantaloni negri de stofă și tricou deschis la culoare și a ieșit la plimbare prin centrul localității Vicovu de Jos. în acest timp, el s-a întâlnit cu consătenii săi, martorii F.V. și H.V. cărora le-a povestit că în ziua precedentă cineva i-a împușcat un câine de pază și că, în opinia lui, autorul acestei fapte nu putea fi decât cantonierul R.V. De asemenea, în același interval de timp inculpatul S.I. a consumat băuturi alcoolice (două beri și 200 gr. de vodcă, după aprecierea lui). în jurul orelor 19:00, inculpatul S.I. s-a întors la domiciliu de unde a luat mașina proprietatea sa marca S.V., de culoare roșie, înmatriculată în Anglia, având volanul pe partea dreaptă. De acolo, fiind deja sub influența băuturilor alcoolice, inculpatul s-a deplasat la volanul autoturismului său la Cantonul Silvic Slatina având intenția de a-l găsi și trage la răspundere pe cantonierul R.V. pentru împușcarea câinelui său. Astfel, inculpatul a oprit autoturismul la poarta cantonului, a intrat în curte și de acolo în camera - anexă în care locuia victima R.V. pe care l-a strigat pe nume, iar acesta i-a spus să intre. Intrând în încăpere, conform propriilor sale relatări, inculpatul S.I. l-a găsit pe victima R.V. stând în șezut pe canapea și a început să-i reproșeze faptul că îi împușcase câinele de pază. Atunci victima R.V. a făcut o mișcare de a se ridica de pe canapea, moment în care inculpatul S.I. l-a lovit cu podul palmei în zona capului și a feței în mod repetat. în urma acestor lovituri, victima R.V. a căzut pe podea, lângă canapea. Conform propriilor declarații, inculpatul S.I. l-a lăsat pe victima R.V. în această stare și în poziția descrisă mai sus, după care a ieșit din încăpere, s-a urcat din nou în autoturism și s-a deplasat spre stâna lui, dar s-a oprit în apropiere la stâna martorului B.D. unde acesta s-a aflat în prezența martorului ocular B.L.. în prezența celor doi martori, inculpatul S.I. a afirmat că i-a aplicat o corecție victimei R.V. ca represalii pentru uciderea câinelui său.
întrucât martorul ocular B.L. s-a arătat interesat de a vedea ce anume se întâmplase cu victima R.V., inculpatul S.I. l-a chemat să meargă cu el până la Cantonul Silvic Slatina pentru a se convinge de spusele sale. Ca atare, inculpatul s-a urcat din nou la volanul autoturismului său, iar pe scaunul din stânga s-a urcat martorul ocular B.L. și, în jurul orelor 21:00, aceștia s-au deplasat către Cantonul Silvic Slatina, trecând pe imașul comunal unde în apropierea drumului care a dus către canton, mai mulți copii și adolescenți au jucat fotbal. Ajungând la Cantonul Silvic Slatina, inculpatul S.I. a întors autoturismul la o distanță de câțiva metri dincolo de poarta cantonului, după care a revenit și a parcat chiar în fața porții cantonului, în direcția islazului comunal. Atât inculpatul S.I., cât și martorul ocular B.L. au intrat în această ordine în curtea cantonului silvic și, de acolo, în camera anexă în care a locuit victima R.V.. Când au pătruns în încăpere, victima R.V. s-a aflat întinsă pe podea într-o poziție oblică, cu picioarele spre ușa de intrare și capul orientat spre colțul dintre canapea și geamul încăperii, corpul acestuia fiind căzut chiar lângă canapea. Martorul ocular B.L. s-a oprit chiar după pragul de intrare în timp ce inculpatul S.I. s-a apropiat de victimă și a început să-i aplice lovituri cu piciorul în zona feței și a gâtului, în zona lombară și peste mâna dreaptă, întrebându-l repetitiv și retoric "de ce mi-ai împușcat câinele?" și afirmând că-i vine să-l strivească ca pe un gândac. în acest timp, victima R.V. care în acel moment mai trăia, striga "Au, I., au I.!" și l-a rugat să nu-l mai lovească.
Datorită intensității loviturilor și a stării în care s-a aflat victima R.V., martorul ocular B.L. a încercat să-l oprească pe inculpat din acțiunile sale vătămătoare trăgându-l de tricou, dar acesta a ridicat mâna și asupra lui, amenințându-l că îi va aplica și lui câteva lovituri. Atunci martorul ocular B.L. a ieșit din încăpere în curtea cantonului, și-a aprins o țigară, iar după câteva minute, a ieșit și inculpatul S.I. din încăpere, fiind într-o stare de hiperagitație, a trecut pe lângă acesta fără să-i spună nimic și ambii s-au urcat în mașina sa, staționată la poarta cantonului, pornind în trombă înapoi spre stână. La întoarcere, traseul urmat fiind același ca și la plecarea spre canton, inculpatul S.I. a condus autoturismul în mare viteză, trecând pe imașul comunal chiar printre adolescenții și copiii care jucau fotbal lângă drum. Când au ajuns la stâna inculpatului S.I., acesta și martorul ocular B.L. l-au regăsit pe martorul B.D. care mulgea vacile. Martorul ocular B.L., aflat sub impactul emoțional al celor văzute la fața locului, i-a spus martorului B.D. că așa o bătaie nu mai văzuse în viața lui. în acel moment, auzindu-l, inculpatul S.I. a luat un par folosit ca zăvor pentru asigurarea porții de intrare în saivan, l-a ridicat deasupra capului și l-a amenințat pe martorul ocular să tacă pentru că nu a văzut nimic. Pe rând, martorul ocular B.L. și martorul B.D. au plecat de la stâna inculpatului S.I., iar acesta, după plecarea lor, și-a schimbat hainele cu care era îmbrăcat cu haine de lucru și a continuat să mulgă vacile.
A doua zi dimineața, în jurul orelor 08:30, inculpatul S.I. a fost contactat telefonic de martorul C.V., șeful ocolului silvic, care l-a întrebat dacă fusese în seara precedentă la canton și că situația era rea, întrucât cantonierul R.V. zis "T." era mort. Inculpatul S.I. a negat prezența sa la canton în seara critică, în conversația avută cu martorul C.V. și și-a continuat activitățile curente.
în dimineața zilei de 11 iulie 2011, în jurul orelor 08:00, martorul C.V., șeful Ocolului Silvic Marginea, s-a prezentat la Cantonul Silvic Slatina și căutându-l pe cantonierul R.V., a găsit ușa camerei în care a locuit acesta deschisă și pe acesta stând în poziția șezut pe canapea, cu capul lăsat pe spătarul patului. Martorul C.V. l-a tras de pantaloni pe acesta și, văzând că nu mișcă, a sesizat imediat organele de poliție, după care a discutat telefonic cu inculpatul S.I., aducându-i la cunoștință că situația victimei a fost rea.
Prin raportul medico-legal de autopsie întocmit de Cabinetul medico-legal Rădăuți din 11 iulie 2011 avizat de S.M.L. Suceava prin adresa din 04 octombrie 2011, s-a constatat că pe cadavrul victimei R.V. care a fost găsit așezat pe canapeaua din încăpere în poziție șezând, cu extremitatea cefalică în extensie, sprijinită pe marginea superioară a canapelei, au fost găsite multiple echimoze, hematoame, excoriații cranio-faciale și în regiunea cervicală, tronculare și pe membre. Leziunile constatate pe corpul victimei au fost împărțite în două categorii și anume leziuni traumatice descrise la punctul IV.1. și leziuni de violență (comprimare a căilor aeriene și comprimare toracică) la punctul IV. 2. din raport.
Prin concluziile raportului medico-legal de autopsie s-au constatat că moartea numitului R.V. a fost violentă; ea s-a datorat asfixiei mecanice prin comprimarea regiunii cervicale și a regiunii toracice; leziunile de violență constatate necroptic și descrise în raport la examen extern (leziuni traumatice) s-au putut produce prin: cele de la punctul 1 prin lovire cu și de corpuri dure. Din punct de vedere medico-legal s-a putut aprecia că sus-numitul a putut fi lovit cu mijloace de atac specifice omului (pumn, picior); cele de la punctul 2 prin comprimarea regiunii cervicale și a cutiei toracice și au legătură directă de cauzalitate cu decesul; leziunile pot data de cca. 10 - 20 de ore înaintea efectuării autopsiei (11 iulie 2011 ora 15:00) și au legătură directă de cauzalitate cu decesul; Sângele recoltat la autopsie conține 1,25 g/‰ alcool; și decesul a putut surveni cu 10 - 20 de ore înaintea efectuării autopsiei (11 iulie 2011 ora 15.00).
Inculpatul S.I. a fost supus unei constatări medico-legale dispuse prin ordonanța nr. 439/P/2011 din 15 iulie 2011, actul medico-legal concluzionând că acesta a prezentat excoriații ce s-au putut produce prin loviri cu sau de corpuri sau mijloace contondente, ce pot data de 4-14 zile anterior examinării, leziunile de violență (excoriațiile) necesitând 1-3 zile îngrijiri medicale (f. 258 dosar).
Prin raportul de expertiză biocriminalistică întocmit de I.G.P.R. - Institutul Național de Criminalistică - Serviciul de Biocriminalistică - ca urmare a ordonanței prin care s-a dispus efectuarea acesteia, fără a rezulta însă date semnificative de natură a sprijini acuzarea sau apărarea inculpatului.
Arma de vânătoare marca IJ modelul 58 M, calibrul 16, cu două țevi lise fabricată în U.R.S.S. și mai multe cartușe găsite cu ocazia cercetării la fața locului, aparținând în mod legal victimei R.V. a fost supusă unei constatări științifice balistice dispuse prin ordonanța nr. 439/P/2011 din 28 iulie 2011 iar prin raportul de constatare tehnico-științifică nr. 8523 din 05 august 2011 al I.P.J. Suceava - Serviciul Criminalistic s-a stabilit că aceasta este în stare de funcționare dar nu s-a putut stabili că elementele de muniție găsite la fața locului au fost trase cu această armă.
Martorul ocular B.L. a efectuat o conducere în teren și a fost supus cu consimțământul său unei constatări tehnico-științifice asupra comportamentului simulat, concluzia raportului de constatare tehnico-științifică din 20 iulie 2011 întocmit de I.P.J. Suceava - Serviciul Criminalistic, fiind aceea că subiectul este sincer.
Inculpatul S.I. a recunoscut parțial săvârșirea infracțiunii de omor declarând în detaliu la data de 05 august 2011, tot ceea ce a făcut în zilele de 09, 10 și 11 iulie 2011, asumându-și acțiunile de lovire repetată în două etape, prima dată singur, iar a doua oară aflându-se în compania martorului ocular B.L., a victimei R.V., negând însă aspectul că ar fi strâns de gât victima și că i-ar fi produs comprimarea toracică. în acest sens, inculpatul a consimțit să participe la reconstituirea faptei în modalitatea în care a înțeles să o descrie, activitate care s-a materializat într-un proces-verbal de reconstituire însoțit de planșe foto.
Inculpatul, cu consimțământul acestuia, a fost supus unei constatări tehnico-științifice asupra comportamentului simulat concluzia raportului de constatare tehnico-științifică din 30 august 2011 întocmit de I.P.J. Suceava - Serviciul Criminalistic, fiind aceea că subiectul a fost nesincer.
Cu ocazia cercetării locului faptei și a efectuării percheziției domiciliare la locuința inculpatului S.I. au fost prelevate în vederea expertizării biocriminalistice, microurme care au fost ambalate în șase colete,precum și alte mijloace materiale de probă și fragmente de urme papilare conform adresei I.P.J. Suceava - Serviciul Criminalistic din 21 iulie 2011 (f. 106-107 dosar) care au rămas în custodia Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava și depuse la Camera de Corpuri Delicte a acestei unități de parchet întocmindu-se despre aceasta procesul-verbal din data de 27 octombrie 2011 (f. 108-109 dosar), aflându-se la dispoziția instanței de judecată pentru consultare și examinare nemijlocită oricând în cursul procesului penal.
Situația de fapt, astfel cum a fost reținută în rechizitoriu și avută în vedere de instanța de fond a fost dovedită cu procesul verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, proces verbal de percheziție domiciliară, proces verbal de reconstituire a faptei, declarațiile martorilor coroborate cu declarațiile inculpatului.
Reținând că din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii ce i se reține în sarcină, instanța de fond a dispus condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii, la individualizarea căreia a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Considerând întemeiate acțiunile civile formulate de părțile civile, instanța de fond a obligat pe inculpat la 2.000 lei despăgubiri materiale către partea civilă R.N. și la câte 30.000 lei cu titlu de daune morale către părțile civile R.I. și M.L.
împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpatul S.I. și partea civilă R.N.
în apelul inculpatului s-a solicitat a se reține că sunt întrunite în cauză elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 183 C. pen., sens în care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei.
De asemenea, a solicitat inculpatul a se reține că fapta a fost comisă în condițiile disp. art. 73 lit. b) C. pen.
Partea civilă a solicitat în apelul său, majorarea cuantumului daunelor materiale depunând dovezi în sensul celor solicitate.
Prin decizia penală nr. 51 din 23 mai 2012, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat apelul declarat de inculpatul S.I. împotriva sentinței penale nr. 37 din data de 29 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar.
A admis apelul declarat de partea civilă R.N. împotriva aceleiași sentințe. Desființează în parte sentința apelată în sensul că:
A obligat inculpatul la plata către partea civilă R.N. a sumei de 3.600 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare ale defunctului R.V. (în loc de 2.000 lei) . S-a menținut celelalte dispoziții ale sentinței care au fost contrare prezentei decizii.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata arestării preventive de la 29 februarie 2012, la zi.
A fost obligat inculpatul apelant să plătească statului suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că situația de fapt a fost corect reținută de instanța de fond, iar încadrarea juridică dată faptei corespunde situației de fapt astfel cum a fost stabilită de instanța de fond neexistând împrejurări care să contureze elementele constitutive ale infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte și nici incidența disp. art. 73 lit. b) C. pen.
Referitor la recursul exercitat de partea civilă R.N., Curtea de Apel Suceava a reținut că este întemeiat, aceasta depunând la dosar înscrisuri ce fac dovada cheltuielilor efectuate cu înmormântarea victimei.
împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termenul legal de 10 zile, prev. de art. 3853C. proc. pen., inculpatul S.I., în susținerea căruia a invocat cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 12, 14 și 17 C. proc. pen.
Apărarea inculpatului susține că probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a demonstra vinovăția inculpatului, există anumite contradicții în depozițiile martorilor, iar raportul de necropsie nu a stabilit cu exactitate, aspecte în raport de care solicită trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru completarea probatoriului.
în continuare, apărarea critică încadrarea juridică a faptei, solicitând a se reține că fapta reținută în sarcina inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 183 C. pen., sens în care solicită schimbarea încadrării juridice și reținerea disp. art. 73 lit. b) C. pen.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 3856alin. (2) C. proc. pen., potrivit cărora instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prev. de art. 3859C. proc. pen., cât și din perspectiva disp. art. 3859alin. (3) C. proc. pen., reține înalta Curte că recursul declarat de inculpat nu este fondat, fapt pentru care îl va respinge ca atare pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.
Reține înalta Curte că situația de fapt a fost temeinic stabilită de instanța de fond, în urma cărei analize judicioase a probelor administrate, cât și în faza de urmărire penală, cât și în mod direct și nemijlocit în faza de cercetare judecătorească. încadrarea juridică a faptelor este justă, în mod corect reținând instanța fondului că sunt întrunite toate condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. (1) C. pen.
Criticile formulate de inculpat în raport de cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 12 și 17 C. proc. pen. nu sunt întemeiate.
Reține înalta Curte că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor, așa cum de altfel, în mod corect au reținut și instanțele inferioare.
Ceea ce diferențiază infracțiunea de omor de infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte este latura subiectivă a infracțiunii.
Infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este o infracțiune praeterintenționată, lovirea sau vătămarea corporală se săvârșește cu intenție, iar urmarea mai gravă produsă și anume moartea victimei revine făptuitorului pe baza culpei.
Prin urmare, deși intenția făptuitorului este aceea de a cauza victimei o vătămare, se produce moartea acesteia, rezultat pe care fie l-a prevăzut, dar a sperat că nu se va produce, fie că nu l-a prevăzut deși putea și trebuia să-l prevadă.
Raportând aceste considerente la cauza dedusă judecății rezultă, fără putință de tăgadă, că intenția inculpatului, chiar și indirectă, a fost aceea de a suprima viața victimei.
Față de modul în care a acționat inculpatul, concretizat prin multitudinea de lovituri aplicate victimei, intensitatea acestora ca și zonele vitale vizate, conturează că inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu a urmărit producerea rezultatului letal, a acceptat totuși posibilitatea producerii acestuia.
Martorul ocular B.L. a declarat în amănunțime modul în care inculpatul S.I. a lovit victima, acesta arătând că inculpatul l-a călcat în picioare pe R.V. peste gât și peste față, lovindu-l apăsat cu tocul pantofului și spunându-i că îi vine să îl strivească ca pe un gândac.
întrucât inculpatul a negat aspectele relatate de către martor, s-a dispus de către organul de urmărire penală ca martorul să fie supus unei constatări privind detectarea comportamentului simulat.
Din concluziile raportului de constatare tehnico - științifică rezultă că la întrebările relevante ale cauzei, printre care și aceea dacă l-a văzut pe S.I. lovindu-l în mod repetat pe R.V. la acesta în canton, nu au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat, constatându-se sinceritatea martorului.
De altfel, din planșele foto, cât și din conținutul raportului medico - legal de autopsie rezultă atitudinea deosebit de agresivă de care a dat dovadă inculpatul, concluzia fiind aceea că deși nu a urmărit uciderea victimei, modul în care a acționat aplicând victimei multiple lovituri la nivelul feței, gâtului și a cutiei toracice care au legătură directă de cauzalitate cu decesul, converg spre ideea că inculpatul a acceptat posibilitatea producerii decesului toate aceste împrejurări justificând reținerea în sarcina inculpatului a infracțiunii de omor.
Din probele dosarului nu rezultă nici că împrejurare care să justifice reținerea disp. art. 73 lit. b) C. pen.
Chiar și în situația în care victima ar fi împușcat câinele inculpatului, această împrejurare nu justifică atitudinea atât de agresivă a inculpatului soldată cu decesul victimei și în niciun caz nu poate determina reținerea faptei sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinate de atitudinea victimei.
Nici solicitarea referitoare la trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond nu este întemeiată, cât timp în cauză a fost administrat un vast probatoriu atât în faza de urmărire penală cât și în mod nemijlocit în faza de cercetare judecătorească ce a fost analizat temeinic de ambele instanțe și care face dovada vinovăției inculpatului mai presus de orice dubiu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen.
Nici cazul de casare prev. de art. 3859pct. 14 C. proc. pen. nu este incident în cauză.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost bine dozată de instanța de fond care a avut în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei, astfel cum sunt prevăzute de disp. art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cărora le-a dat eficiența necesară.
Natura infracțiunii comise, limitele speciale ale pedepsei, gravitatea deosebită a faptei, modalitatea și împrejurările comiterii faptei, constând în aplicarea mai multor lovituri asupra victimei R.V. ce au avut ca rezultat decesul acesteia, sunt împrejurări care justifică regimul sancționator stabilit de instanța de fond.
în cauză nu pot fi identificate alte împrejurări care să justifice aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai mic, fapt pentru care apreciază înalta Curte că pedeapsa aplicată inculpatului este proporțională cu gradul de pericol social concret și este aptă să asigure atingerea scopului educativ și coercitiv al pedepsei astfel cum este definit în disp. art. 52 C. pen.
Față de toate argumentele prezentate, înalta Curte urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondat recursul inculpatului.
în baza art. 38517 alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen. a computat arestul preventiv al inculpatului de la 12 iulie 2011 la zi.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2620/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2619/2012. Penal → |
|---|
