ICCJ. Decizia nr. 2633/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2633/2012
Dosar nr. 13986/3/2012/a2
Şedinţa publică din 3 septembrie 2012
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 10 august 2012 pronunţată în Dosarul nr. 13986/3/2012/a2 (2334/2012), Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, având pe rol verificarea legalităţii şi temeiniciei arestării preventive a inculpaţilor I.A., P.R., P.C. şi P.A., în baza art. 3002 raportat la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen., a menţinut arestarea preventivă a acestora.
Împotriva încheierii au declarat recurs, în termen legal, inculpaţii I.A., P.R., P.C. şi P.A., solicitând lăsarea lor în stare de libertate, sens în care au motivat că se impune revocarea măsurii arestării preventive.
Recursurile declarate sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Din verificarea lucrărilor cauzei se reţine că prin sentinţa penală nr. 542 din 18 iunie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia I p enală, a dispus, printre altele, condamnarea inculpaţilor I.A. la o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, P.R., la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001, P.C. la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001 şi P.A. la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 8 rap. la art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003 şi art. 13 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 678/2001.
În fapt, s-a reţinut că în cursul anilor 2009 inculpaţii au traficat 2 minore în vederea practicării prostituţiei, obţinând foloase materiale de pe urma acestora.
Totodată, se reţine că inculpaţii au fost arestaţi preventiv, în cursul urmăririi penale, instanţa constatând că temeiurile legale ale măsurii îndeplineau cerinţele art. 143 şi art. 148 lit. f) C. proc. pen.
La acest moment procesual, în dosar sunt indicii rezonabile de a se crede că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu au încetat, iar pedeapsa pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor este mai mare de 4 ani închisoare; din datele cauzei rezultă presupunerea rezonabilă că lăsarea în libertate a inculpaţilor ar avea un impact negativ asupra opiniei publice faţă de gravitatea infracţiunilor şi modul în care acestea au fost săvârşite.
În ce priveşte durata arestării preventive, avându-se în vedere că dosarul se află în faza apelului, nu s-a depăşit termenul rezonabil, iar inculpaţii I.A., P.R., P.C. şi P.A. au fost condamnaţi chiar nedefînitiv astfel: I.A. la o pedeapsă privativă de libertate de 12 ani închisoare, iar ceilalţi la câte 8 ani închisoare.
S-au avut în vedere şi aspecte de ordin personal ale inculpaţilor, sens în care se reţine că nu sunt şcolarizaţi şi că deşi nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, măsura arestării preventive este justificată şi necesară pentru o bună desfăşurare a procesului penal şi eventual executarea sancţiunii definitive după epuizarea căii de atac.
Ca atare, subzistând temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, intervenind şi condamnarea inculpaţilor, nu se impune revocarea măsurii arestării lor preventive, încheierea recurată fiind legală şi temeinică.
Pentru motivele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpaţi vor fi respinse ca nefondate.
Potrivit dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din acelaşi cod, inculpaţii recurenţi vor fi obligaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii I.A., P.R., P.C. şi P.A. împotriva încheierii de şedinţă din data de 10 august 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, pronunţată în Dosarul nr. 13986/3/2012/a2 (2334/2012).
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 3 septembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2790/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2634/2012. Penal → |
|---|
