ICCJ. Decizia nr. 2782/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Prin sentința penală nr. 32 din 5 martie 2012, Tribunalul Buzău a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor.

în baza art. 174-175 lit. c) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul G.E.N., la pedeapsa închisorii de 20 ani și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 7 ani pentru omor calificat.

Conform art. 39 alin. (2) C. pen. a contopit această pedeapsă cu restul rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 209 zile închisoare aplicată prin sentința penală nr. 267/2011 a Judecătoriei Moreni, urmând să execute 20 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

în baza art. 174-176 lit. a), c), d) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpat la 25 ani închisoare și 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru omor deosebit de grav.

Conform art. 39 alin. (2) C. pen. a contopit această pedeapsă cu restul rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 267/2011 a Judecătoriei Moreni, urmând să execute 25 de ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

în baza art. 211 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpat la 8 ani închisoare pentru tâlhărie.

Conform art. 33-34 lit. b) C. pen. a contopit toate cele trei pedepse în pedeapsa rezultantă de 25 de ani închisoare și 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A aplicat art. 71-64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus la zi reținerea și arestul preventiv cu începere de la 22 iunie 2011.

A dispus degradarea militară a inculpatului.

A dispus anularea mandatului de executare emis în baza sentinței penale nr. 267/2011 a Judecătoriei Moreni și a dispus emiterea unui nou mandat conform sentinței penale nr. 32/2012.

în baza art. 118 lit. b) C. pen. a confiscat de la inculpat un cuțit și un furcoi.

A fost obligat inculpatul la 10.000 RON despăgubiri civile către partea civilă Ș.G.

A luat act de renunțarea la constituire de parte civilă a numitului P.G.

A fost obligat inculpatul la 16.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău nr. 194/P/2010 a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul G.N.E. pentru comiterea infracțiunilor de omor calificat, omor deosebit de grav și tâlhărie prevăzute de art. 174-175 lit. c) C. pen., art. 174-176 lit. a), c), d) C. pen. și art. 211 alin. (1) cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reținut prin actul de inculpare că între familia inculpatului și familia victimei Ș.M., după apariția legii fondului funciar, au apărut neînțelegeri legate de succesiunea terenurilor moștenite de la părinți.

Unchiul inculpatului, G.I. și mătușa sa Ș.M. au promovat acțiune în justiție pentru împărțirea averii părinților săi, în contradictoriu cu G.N., tatăl inculpatului.

Aceste neînțelegeri au degenerat în diverse infracțiuni, astfel că în data de 07 iulie 1995 inculpatul a lovit-o fără motiv pe soția unchiului său G.I., respectiv G.E., motiv pentru care a fost condamnat la 100.000 ROL amendă penală. Starea conflictuală dintre inculpat și familia unchiului său s-a perpetuat astfel că ulterior inculpatul a fost trimis în judecată pentru distrugere și vătămare corporală gravă, fapte comise în anul 1996.

Pentru aceste fapte inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare.

Victima Ș.M., sora tatălui inculpatului, a avut calitatea de martor și a declarat împotriva inculpatului.

Relațiile dintre familia inculpatului și cea a victimei Ș.M. s-au acutizat și datorită faptului că mama acestuia, G.E., lăsase libere caprele care i-au distrus grădina motiv pentru care victima a sesizat organele de poliție, în sesizare invocând și săvârșirea asupra sa a unor acte de violență.

Pentru a evita eventualele conflicte, victima se trezea în zori pentru a merge să lucreze terenul situat în apropierea locuinței familiei inculpatului.

în dimineața zilei de 13 aprilie 2010, victima a mers să lucreze terenul, context în care, inculpatul care se sustrăgea executării unei pedepse de 4 ani și 209 zile închisoare, a trecut prin zonă, a lovit-o pe victimă cu pumnii și cu sapa provocându-i decesul, cauza morții fiind urmarea unui traumatism cranoio-cerebral deschis cu fractură craniană.

Raportul de necropsie a stabilit că leziunile au fost produse prin loviri repetate cu nun corp dur la nivelul capului, iar celelalte lovituri de la nivelul trunchiului și brațelor prin loviri cu corpuri dure.

La scurt timp după comiterea faptei, inculpatul a fost reperat în zonă de către martorul E.M., fiind însoțit de doi câini, având asupra sa o furcă și fiind îmbrăcat cu o pelerină, persoană pe care ulterior a recunoscut-o ca fiind inculpatul.

în data de 15 aprilie 2010, victima P.I.L. a plecat de acasă cu căruța plină cu gunoi pe care urma să îl depoziteze la marginea satului în punctul "D." sat P. com. N. Asupra sa victima avea un furcoi, o lopată, un clește, o pilă dreptunghiulară, o cheie fixă și o vestă refle ctorizantă.

Victima a fost găsit a doua zi fără îmbrăcăminte, decedată, raportul de necropsie stabilind că decesul a fost provocat datorită hemoragiei meningo-ventriculare, consecința unei plăci tăiate - înțepate orbito-palperale stângi cu penetrare endocraniană cu fractură de bază de craniu, în craniu găsindu-se un vârf de cuțit, leziuni produse prin lovire cu o furcă metalică, cu un cuțit și, respectiv, prin comprimare cu corpuri dure, posibil mici fragmente de sârmă.

La scurt timp a fost identificat inculpatul asupra acestuia găsindu-se obiectele victimei, respectiv, căruță, furcă, lopată, cleștele, cheia fixă, obiecte de vestimentație ale victimei și un cuțit stabilindu-se ulterior că vârful de cuțit găsit în capul victimei provine de la cuțitul găsit asupra inculpatului.

în mod constant inculpatul a negat comiterea faptelor, declarațiile acestuia fiind incoerente acesta făcând referire la comportamentul organelor de poliție.

Recunoaște că între familia sa și a unchiului său G.I. au apărut neînțelegeri acesta reclamându-l la organele de poliție. Mai susține că în anul 1984 unchiul său G.I. și copii acestuia ar fi omorât-o pe bunica sa.

Acesta a refuzat efectuarea testului poligraf.

Au fost audiați în cauză tatăl victimei P.I., respectiv P.G., fiul victimei Ș.M., Ș.G., G.I., G.E., V.C.V., E.M., P.M., T.T., V.C.

Au fost depuse la dosar, în copie, sentințele penale nr. 1965/2001 de condamnare a inculpatului la 8 luni închisoare pentru vătămare corporală a părții vătămate G.E., decizia nr. 948/2002, decizia penală nr. 284/2002, sentința penală nr. 1272/2002 de condamnare a inculpatului la pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare pentru vătămare corporală și lovire, părți vătămate fiind G.E. G.I. și P.M., decizia penală nr. 538/2002, decizia nr. 157/2002 a Curții de Apel Ploiești, sentința penală nr. 566/1996 de condamnare a inculpatului la 100.000 ROL amendă, martoră fiind victima fiind Ș.M., declarația numitei Ș.M. în cauza respectivă, sentința penală nr. 792/1996 în care figurează ca parte vătămată T.T., sentința penală nr. 590/1998 de condamnare a inculpatului la 2 ani și 8 luni închisoare, martoră fiind victima Ș.M., declarația martorei in cauza respectivă, declarația de martor a victimei dată în fața organelor de poliție, sentința civilă nr. 5482/1996, sesizările victimei adresate Postului de Poliție N. din care rezultă conflictele dintre aceștia și G.E.

Analizând probele administrate în cauza respectiv, declarațiile martorilor enumerați mai sus, concluziile rapoartelor medico-legale de necropsie privind pe cele două victime, procesele-verbale de cercetare la fața locului, planșele foto efectuate, foile de observație clinică, rapoartele de expertiză biocriminalistică, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre membrii familiei inculpatului, procesele-verbale de percheziție corporală și domiciliară, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în urma examinării vârfului de cuțit extras din corpul victimei P.I.L., instanța reține următoarea situație de fapt:

Ulterior apariției legii fondului funciar familia inculpatului s-a stabilit în comuna N., județul Buzău, localitate în care își avea domiciliul și victima Ș.M., sora tatălui inculpatului.

între familia inculpatului și unchiul acestuia G.I., fratele tatălui inculpatului au apărut neînțelegeri legate de împărțirea terenurilor moștenite de la părinți, astfel că între inculpat și familia inculpatului, pe de o parte și familia lui G.I. s-au angajat mai multe procese penale și civile în care soții G.I. și G.E. au avut calitățile de părți vătămate, instanța procedând la condamnarea inculpatului, a tatălui acestuia, a fratelui inculpatului, G.V., cea mai mare pedeapsă aplicată inculpatului fiind de 2 ani și 8 luni închisoare pentru comiterea infracțiunilor de lovire, distrugere, vătămare corporală și vătămare corporală gravă.

în două din aceste cauze, victima Ș.M. a avut calitate de martoră și depoziția acesteia a fost defavorabilă inculpatului, astfel că între familia inculpatului și victimă relațiile s-au deteriorat, victima fiind amenințată, i s-au adus injurii de către inculpat și mama acestuia.

Inculpatul s-a sustras executării unei pedepse totale de 4 ani și 209 zile închisoare aproape 7 ani, locuind în ultimul timp într-o groapă săpată în apropierea casei părintești, familia având cunoștință de locația în care acesta se ascundea.

Victima a mai sesizat în anul 2009 organele de poliție despre faptul că familia inculpatului lasă animalele libere și acestea pătrundeau pe terenul său distrugându-i plantele, astfel că inculpatul a amenințat-o și chiar a exercitat violențe asupra victimei Ș.M. (declarația martorului Ș.G., declarația martorului G.I.) ceea ce au determinat-o pe victimă să ocolească casa familiei inculpatului, iar pentru a ajunge să lucreze un teren învecinat cu proprietatea familiei inculpatului se trezea în zori pentru a nu fi văzută de familia fratelui său (G.I.).

în data de 13 aprilie 2010 victima Ș.M. a fost găsită decedată pe terenul pe care îl lucra în apropiere, decesul fiind urmarea unor traumatisme cerebrale și toracice cauzate de lovire cu corpuri dure în mod repetat (cel mai posibil o sapă).

Victima prezenta mai multe fracturi costale și echimoze pe brațe și pe corp.

în aceeași zi, în zonă a fost reperat inculpatul de către martorul E.M. Inculpatul având asupra sa o furcă, fiind însoțit de doi câini și îmbrăcat cu o pelerină cu glugă, martorul aducând la cunoștință și altor martori în magazinul sătesc ceea ce văzuse.

în cercul de bănuiți a fost inclus singurul suspect în persoana inculpatului.

Că fapta a fost comisă de inculpat pledează declarațiile martorilor Ș.G. și G.I., înscrisurile care atest starea conflictuală dintre inculpat și victimă, reclamațiile victimei, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre membrii familiei inculpatului, faptul că acesta s-a ascuns într-o groapă săpată la circa 200 m de casa părintească, unde avea condiții de subzistență (haine, așternuturi, telefoane, baterie auto, hrana fîindu-i asigurată de familie), având posibilitatea să observe deplasările victimei, concluziile raportului medico-legal din care rezultă ca victima, pe lângă leziunile la cap prezintă multiple fracturi costale și echimoze, acestea din urmă putând fi produse prin atingerea cu obiectele de îmbrăcăminte ale inculpatului care erau legate cu sârma.

în data de 16 aprilie 2010 a fost identificat cadavrul victimei P.L. în punctul "D.", sat P., com. N. care plecase în data de 15 aprilie 2010 de acasă cu căruța plină cu gunoi pentru a-l depozita la marginea satului.

Victima a fost găsită dezbrăcată.

în aceeași zi a fost prins inculpatul, asupra sa găsindu-se calul victimei, căruța, obiectele de îmbrăcăminte, uneltele victimei (furcă, lopată, clește, cheia fixă, bancnote de 1 RON).

Cu ocazia efectuării necropsiei, din ochiul victimei a fost extras un vârf de cuțit, ulterior stabilindu-se că acesta provine de la cuțitul găsit asupra inculpatului.

Din raportul de necropsie medico-legal rezultă că victima a fost lovită cu un furcoi în cap și cu un cuțit în zona ochiului stâng și in alte zone ale corpului, parte din leziuni fiind produse prin comprimare cu un corp metalic, respectiv cele din zona trunchiului și brațelor, cel maia mult posibil cu fragmente de sârmă metalică, sirmă cu care arau cusute hainele inculpatului.

Inculpatul a fost prins pe raza localității G.V., județul Prahova, în apropiere de localitatea de domiciliu.

Inculpatul a fost observat în noaptea de 16 aprilie 2010 în jurul orei 4-5 de martorul V.C., având asupra sa o lopată, două furci, martor care a și anunțat organele de poliție.

Inculpatul se deplasa în zona cu atelajul și calul victimei P.I.

Reținând că din probele dosarului rezultă fără echivoc vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunilor ce i se rețin în sarcină, instanța de fond a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii orientată către maximul prevăzut de lege, dând eficiență tuturor criteriilor generale de individualizare reglementate de dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău și inculpatul G.E.N., în termenul legal prevăzut de art. 363 C. proc. pen.

în apelul parchetului a fost criticată sentința penală apelată pentru ne temeinicie, solicitând aplicarea unui spor de pedeapsă alături de pedeapsa rezultantă de 25 ani închisoare.

Apelantul inculpat a criticat hotărârea instanței de fond, precizând că nu se face vinovat de comiterea niciunei fapte pentru care este trimis în judecată.

Pe de altă parte, inculpatul a susținut că ar trebui efectuată o expertiză psihiatrică din care ar rezulta că presupusele fapte au fost comise datorită tulburărilor de personalitate pe care le are.

Prin decizia penală nr. 82 din 23 mai 2012, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Buzău împotriva sentinței nr. 32 din 05 martie 2012 a Tribunalului Buzău pe care a desființat-o în parte în latură penală.

A pronunțat o nouă hotărâre și a descontopit pedeapsa rezultantă în pedepsele componente.

în baza art. 174, 176 lit. a), c), d) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe inculpatul G.E.N., la pedeapsa detențiunii pe viață și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pentru o perioadă de 10 ani, ce se va executa conform art. 66 C. pen.

în baza art. 33, 34 alin. (1) și art. 39 alin. (2) C. pen. a contopit pedeapsa detențiunii pe viață cu celelalte pedepse aplicate de prima instanță, de 20 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. c) cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., de 8 ani închisoare, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (1) cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., și cu restul rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 209 zile închisoare stabilită prin sentința penală nr. 267/2011 a Judecătoriei Moreni, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea a detențiunii pe viață și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pentru o perioadă de 10 ani, ce se va executa conform art. 66 C. pen.

A aplicat art. 71 rap. la art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen.

A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

A menținut măsura arestării preventive a inculpatului și a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv din data de 22 iunie 2011.

A respins recursul inculpatului G.E.N., ca nefondat.

A fost obligat inculpatul la 300 RON cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de apel a reținut că situația de fapt a fost bine stabilită de instanța fondului care a realizat o analiză obiectivă a întregului ansamblu probator existent la dosar, în mod corect reținând vinovăția inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, apreciază instanța de prim control judiciar că în raport de periculozitatea deosebită a inculpatului, constituind un real pericol pentru semenii săi, față de cruzimea de care a dat dovadă cu ocazia omorului comis împotriva victimei P.I.L. se impune a-i fi aplicată pedeapsa detențiunii pe viață, deoarece numai în acest mod ordinea de drept și siguranța cetățenilor ar fi pe deplin restabilită.

Curtea de Apel Ploiești a considerat că se impune interzicerea cu titlu de pedeapsă complementară a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen., având în vedere că a comis fapta de omor față de victima P.I.L. după ce anterior a mai comis o altă asemenea faptă, dând totodată dovadă de o cruzime deosebită.

Referitor la apelul declarat de inculpat, apreciază Curtea de Apel Ploiești că este nefondat, probele administrate în cauză dovedind vinovăția inculpatului în mod indubitabil, fapt pentru care l-a respins ca atare.

împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul G.E.N., în termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 385³C. proc. pen., criticile sale vizând greșita condamnare, arătând că nu se face vinovat de comiterea infracțiunilor ce i se rețin în sarcină, solicitând în acest sens achitarea - caz de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 18 C. proc. pen.

Apărătorul din oficiu a criticat de asemenea greșita încadrare juridică a faptei, fără a indica în ce constă această critică - caz de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 17 C. proc. pen.

în subsidiar, a fost criticată și modalitatea de individualizare a pedepsei, susținând apărătorul inculpatului că pedeapsa aplicată de instanța de apel este prea aspră și nu se justifică în raport de circumstanțele reale și personale ale comiterii faptelor - caz de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 14 C. proc. pen.

Criticile aduse nu sunt fondate.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate prin prisma cazurilor de casare invocate, conform art. 385⁶alin. (2) C. proc. pen., în sensul că instanța de recurs examinează cauza numai în raport de cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹C. proc. pen., apreciază înalta Curte că recursul declarat de inculpat nu este fondat, urmând a-l respinge ca atare pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

Reține înalta Curte că situația de fapt a fost bine stabilită de instanța de fond în baza unei analize atente și obiective a tuturor probelor administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în mod direct și nemijlocit în faza de cercetare judecătorească, respectiv declarațiile martorilor, concluziile rapoartelor medico-legale de necropsie privind pe cele două victime, procesele-verbale de cercetare la fața locului și planșe foto, rapoartele de expertiză biocriminalistică, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre membrii familiei inculpatului, procesul-verbal de percheziție corporală și domiciliară, raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în urma examinării vârfului de cuțit extras din corpul victimei P.I.L.

Astfel, în urma administrării acestor probe rezultă că inculpatul G.E.N. a aplicat mai multe lovituri cu corpuri dure victimei Ș.M., mătușa sa, provocându-i o hemoragie meningo-cerebrală și o compresie cerebrală urmată de deces, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 - art. 175 lit. c) C. pen.

Reținerea agravantei prevăzută la lit. c) a art. 175 C. pen., și care se referă la omorul săvârșit asupra soțului sau unei rude apropiate a fost determinat de împrejurarea că victima Ș.M. este sora tatălui inculpatului și intră în categoria de rude apropiate conform art. 149 alin. (1) C. pen.

Recurentul inculpat nu a recunoscut comiterea faptei, solicitând achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 18 C. proc. pen., însă apreciază înalta Curte că această apărare a inculpatului nu a fost dovedită cu nicio probă administrată în cauză.

Probele existente la dosar fac dovada în mod indubitabil că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii de omor asupra victimei Ș.M., neexistând nici un dubiu în acest sens care să determine adoptarea unei soluții contrare celei adoptate de instanța de fond.

Situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde conținutului probelor administrate în cauză, astfel încât nu poate fi reținută o eroare gravă de fapt așa cum susține inculpatul cu consecința pronunțării unei soluții greșite de condamnare.

Faptul că inculpatul este autorul acestei infracțiuni rezultă din declarația martorilor G.I., Ș.G. și E.M.

Martorul Ș.G. declară constant pe parcursul procesului penal că inculpatul a agresat-o pe victima Ș.M., mama sa, discuțiile și conflictul dintre ei rezultând din neînțelegerile referitoare la un teren agricol.

Martorul G.I., fratele victimei evidențiază în declarațiile date pe parcursul procesului penal, atitudinea extrem de violentă a inculpatului și familiei acestuia, faptul că i-au distrus recolta de porumb și viță-de-vie, că au fost agresați în repetate rânduri de către inculpat.

Arată de asemenea martorul că s-a judecat de 3-4 ori cu inculpatul, iar acesta a fost condamnat și pentru a nu executa această pedeapsă s-a ascuns într-o groapă situată la circa 200 m de casă.

Susține în continuare martorul, că pe victimă a amenințat-o în repetate rânduri, fapt ce l-a determinat pe fiul acestuia să plece din localitate, abandonându-și casa.

Martorul G.I. arată că victima nu avea conflicte cu alte persoane, inculpatul fiind singurul care o amenința pe aceasta până să fie condamnat.

Și declarația martorului E.M. este relevantă în stabilirea vinovăției inculpatului, el arătând că l-a văzut pe inculpat în apropierea locului unde a fost găsită victima Ș.M., fiind îmbrăcat cu o pelerină verde, cu fața acoperită și având în mână o furcă și de asemenea, că era însoțit de doi câini.

Aceeași apariție stranie a inculpatului este descrisă și de martorul V.C., care a arătat că l-a văzut pe inculpat în apropierea casei sale, fiind îmbrăcat cu haine de diferite culori, ponosite, în cap avea un ciorap, în gură avea o basma spunând că îl durea măseaua și având barbă mare, având înfățișarea unui om sălbatic.

Starea conflictuală existentă între familia inculpatului și victima Ș.M. rezultă și din înscrisurile existente la dosar, și următoarele dosar de fond, victima depunând declarații de martor împotriva inculpatului în mai multe procese penale intentate acestuia de către unchiul său, G.I.

De altfel, din probele dosarului rezultă că mama inculpatului i-a reproșat victimei în repetate rânduri că fiul său a fost condamnat datorită ei, fapt pentru care victima, atunci când dorea să meargă să muncească terenul era nevoită să ocolească casa inculpatului, mai ales că și inculpatul o amenința și chiar a agresat-o.

Foarte relevante în stabilirea situației de fapt sunt și convorbirile telefonice între membrii familiei inculpatului și discuțiile purtate în mediul ambiental între aceștia din conținutul cărora rezultă că ei cunoșteau faptul că victima Ș.M. a fost omorâtă de către inculpat.

Relevantă în acest sens este discuția purtată în mediul ambiental începând cu data de 15 aprilie 2010 în locuința lui G.E. între părinții acestuia, rezultând următoarele:

G.E. De I. mi-e milă și mei, de băiatul ăla (...)

G.N. Ai?

G.E. De I. mi-e milă și mie.

G.N. Ce să faci (...)? (...) Dar ce-o fi căutat și ăla pe (...) (neinteligibil) (...)?

G.E. Era la plug pe D. Dacă știi unde-i D. (...)

G.N. Aha (...)

G.E. Acolo a fost locul lor. Locul lor e acolo, la D. Unde-i D., nu știu.

G.N. Aha (...)

G.E. Zi! (...) nu le mănâncă-n cur, sorta Vițica cobora după coastă, de ce cobora? nu le mănâncă-n cur?

G.N. Neinteligibil.

G.E. Nu, dar vreau să spun, după mine așa, cum e? Nu caută hâră?

G.N. Neinteligibil.

G.E. Fugi de aicea!!! Da este că le mănâncă-n cur!

G.N. N-am mâncat nimic de mult, nu de acum (...)

G.E. Păi să ia exemplu de la doamna! (...) Care e în trăsură (...) Să ia exemplu de la doamna care e în trăsură!

G.N. Care?

G.E. Care e în coșciug. Tot așa făcea și ea, când și când dădea cu curul pe coastă. P-asta el a omorât-o, mă (...)

Le fel de relevantă este și discuția telefonică purtată la data de 16 aprilie 2010 între mama inculpatului și fratele acestuia G.V., după cum urmează:

G.E. Ce-a făcut, mă? L-a arătat?

V. Da.

G.E. Și el era?

V. Da. El era. Cine altu'?

G.E. Unde zice că l-a prins? Nu ș (...)

V. în județu' P., încolo. Nu știu.

G.E. Unde? Cu ce?

V. E, pi n-a dat mult. A dat cam cum a dat la voi dimineață, așa.

G.E. Păi da, da' cică mai e unu' mort. Și tot (...) tot el, adică pune pai. le pune p-amândoi în cârcă acuma.

V. A, pune-n cârcă. îs (...) asta e. Și așa face mandatu'.

G.E. Cu ce-a? Cu ce-a prins?

V. Și-așa face mandatu' lui.

G.E. Auzi? Cu ce-a prins? L-a prins pă jos? Pă sus? Pă unde?

V. Pă jos era, am văzut. Nu știu. Mai multe n-a dat așa, extins. A fost două secunde, zece secunde.

G.E. Pi lumea p-aieea spune că l-a prins cu căruță, cu cal, cu nu știi ce. Că ăla care-i mort avea căruță și cal, P. p-acolo. Pă p-aproape de Sfințești (?).

V. Trage. Dacă atâta l-a dus capu să (...) să tragă. N-am ce-i face.

G.E. Categoric.

V. N-ai ce să-i mai faci.

G.E. Asta, pi asta n-ai ce mai face mamă! Io de ce-am zis foarte bine? Io de ce-am zis foarte bine? Di ce-am zis foarte bine? N-ai văzut că ți-am spus? Foarte bine.

V. Da nu-i (...) Normal acuma, acuma trebuie să ai niște bani, să te duci la el, să-i lași bani. Nu avocați, nu nimica. N-are rost.

G.E. Ce să facă el cu bani acolo?

V. Pi-i trebuie bani.

G.E. Pi ce face cu ei, mă?

V. Să trăiască bine, babă.

G.E. Trăiește pă dracu* să-l ia. Unde să mai trăiască bine acuma?

V. Sau (...) mai țigări. Să aibă, să mănânce, măi babă. Hai, aicea nu-i dă voie, da' la arest ai voie.

G.E. Mă, da' unde este? Unde este acuma? Unde este?

V. Acuma o să-l țină în cercetări. Pisemne pe la arest, nu știu.

G.E. Și poți să te duci acolo?

V. N-ai ce să-i faci acolo. Cât e în cercetări, n-ai ce să-i faci. Zic să-i dai bani, să-i trimiți când ajunge la pușcărie. îi faci cont la pușcărie.

G.E. îhî, îhî, îhî, îhî. Da, da, da.

V. Mă, săra (...) și pă arest, s-ar putea să primească și pă (...) Nu știu dacă au chioșc pă arest.

G.E. Nu știu, nu știu, nu știu.

V. Adică să-și ia de mâncare. îi dă voie să facă ce vrea cu banii.

G.E. Că de aia-i zic Iu' ăsta. Nu știe, a stat afară. El n-a dat drumu'. N-a dus, nici vorba aia, să (...) A stat p-afară. N-a vrut să se uite la tel (...), io am fost plecată pă sus și el a stat p-afară.

V. Nu. Asta e. Ce să-i? Ce dacă? Ce contează? Și dacă era-n casă?

G.E. N-are nimica, mă frate. Odată și odată tot fac, trebe să faci ceva.

V. Da.

G.E. Beleaua-i belea, necazu-i necaz și așa mai departe. Asta este. Ce! să-i (...)? Bine, bine, pe (...) Io n-am văzut nimica, că eram pă sus, n-aveam cum să știu. N-aveam unde să mă duc să văd.

V. îți spun io sută la sută că-i (...) el era și da, a greșit, a zis în loc de fiu nepot.

G.E. Ă?

V. A zis în loc de fiu, nepot. Sau poate a zis nepotul victimei, io știu?

G.E. Aha, aha.

V. Că cică-s două moduri ele oper (...) A, da, a zis: două moduri de operare la fel.

G.E. Păi da, da, da, da.

V. Și acuma bine, în sfârșit. Dacă a făcut ceva, n-ai ce să faci. Doar să ai bani, să-i dai să trăiască bine.

G.E. A, să trăiască. Să trăiască, mamă, că m-am săturat, până-n limbă m-am săturat.

V. Nu, pi și asta e.

G.E. M-am pârlit, nu mai am nici o șansă. Mă duc Dumnezeului, plec și mă duc în lumea largă.

V. Acuma poți să pleci liniștită (râde). Băi, babo. Treaba e, ți-am zis: io când o ajunge p-aici, vedem cum vedem. Vedem cum facem.

G.E. E, nu mă duc acolo. Pot să-ți dau bani să te duci. Să-l vizitezi. Ce să fac? N-am (...)

V. Nu știu, că nici io nu cred să-l ajung la arest la el. Să vedem.

G.E. A?

V. E-n cercetări deocamdată. Nu, nu pot s-ajungi la arest. Să vedem. încerc.

G.E. Bine, bine, bine, bine.

V. Da oricum, acuma-i sâmbătă, duminică, nu știu dacă avem vreun rost.

G.E. A, n-ai cum, n-ai cum. N-ai cum.

V. Deci mai pui avocat sau ce?

G.E. Io știu? De unde să-l pui? Ce să faci cu avocatu' acuma?

V. D-aia zic, dacă-i (...)

G.E. Crezi că-I scutește de ceva acuma?

V. Nu-i, când ajunge (...) când să limpezește treaba, exact ce v-am spus io: trebui desfăcut des (...) desfăcut proces (?). Acuma, hai să vedem ce să-ntâmplă. Dacă-l dovedește ăștia că a făcut ceva mai grav, nu mai e rost să mai cheltui.

G.E. Depinde ce declari tu. Nu?

V. Nu-i. Pi nu-i neapărat. Depinde ce dovezi au. Dacă-i cum zici tu că l-a prins cu (...)

G.E. Pi dovezi. Dovezi, de unde dovezi?

V. Pi da, dacă l-a prins cu căruța? Cum zici tu.

G.E. Era, era cu căruța cu calu?

V. Pi tu mi-ai zis, nu am (...)

G.E. A, nu. Io nu știu nimica, mi-a zis și mie ăștia.

V. Pi. Ai văzut? Pi dacă ai așa, n-ai ce să mai (...) Nu-i aia dovada?

G.E. Nu știu, nu știu.

V. Pi vezi? Măi, acuma să ai bani deoparte, când ajunge la arest să poți să-i dai bani. La pușcărie.

G.E. A. Bine, mă.

V. Acuma io știu cât l-o ține? Că normal pă el trebui să-l trimită să (...) să ispășească pedeapsa, trebuie să-l trimită la (...) Depinde cât, nu-l ține mult pă arest. îl ține maxim o săptămână.

G.E. Aha, aha. Bine.

V. Eventual putem să ne ducem, să facem cerere Ia (...) să vedem. Să vedem. De luni încolo.

G.E. Da mamă. Bine, bine, bine, bine.

V. Bine.

G.E. Bun. Sănătate.

V. Sănătate (...)

G.E. Da, mă, da, bine.

V. Bine.

în sarcina inculpatului s-a reținut de asemenea, că i-a aplicat mai multe lovituri cu o furcă metalică în zona capului și lovituri de cuțit pe tot corpul, culminând cu o lovitură în globul ocular stâng și a comprimat corpul victimei P.L. cu fragmente de sârmă, cauzându-i o hemoragie meningo-ventriculară, multiple plăgi tăiate și înțepate cu suferințe în timp, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174 - art. 176 lit. a), c), d) C. pen.

De asemenea, se reține în sarcina inculpatului că a deposedat-o pe victima P.L. de mai multe bunuri.

Nici această faptă nu a fost recunoscută de inculpat, deși probele administrate în cauză înlătură orice dubiu cu privire la vinovăția acestuia.

Inculpatul a fost prins în aceeași zi, găsindu-se asupra sa calul victimei, căruța, obiectele de îmbrăcăminte, întrucât victima a fost găsită dezbrăcată, uneltele victimei și anume, furcă, lopată, clește, cheie fixă, bancnote de 1 RON.

Fiind efectuată necropsia victimei, s-a extras din ochiul stâng un vârf de cuțit, care s-a dovedit a proveni de la un cuțit al inculpatului.

în faza de cercetare judecătorească s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de natură traseologică prin care să se stabilească dacă vârful cuțitului extras din corpul victimei P.I.L. are aceleași caracteristici cu lama cuțitului găsit asupra inculpatului G.E.N.

Din concluziile raportului de constatare tehnico-științifică din 21 septembrie 2011 rezultă că vârful cuțitului extras din corpul victimei are aceleași caracteristici cu lama cuțitului găsit asupra inculpatului G.E.N. și au făcut parte din același obiect.

Inculpatul G.N.E. a adoptat o poziție de negare totală a faptelor reținute în sarcina sa, negând chiar și faptul că victima Ș.M. a depus declarații de martor împotriva sa, deși înscrisurile existente la dosar dovedesc contrariul.

De asemenea, inculpatul neagă și faptul că ar fi luat calul și căruța de la victima P.I.L., deși în momentul depistării de către organele de poliție avea aceste bunuri asupra sa.

De altfel, în declarațiile date pe parcursul procesului penal, inculpatul evită să facă referiri la faptele reținute în sarcina sa, făcând referire doar la modul cum a fost depistat de organele de poliție și modul cum este tratat în penitenciar.

Aceeași poziție a fost adoptată de inculpat și în fața înaltei Curți de Casație și Justiție, negând comiterea faptelor, fără a face însă dovada celor afirmate.

Deși apărătorul din oficiu a invocat și cazul de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 17 C. proc. pen., nu a făcut referiri cu privire la încadrarea juridică dată faptei.

înalta Curte, în urma propriei analize, reține că situația de fapt rezultă din conținutul probelor administrate în cauză, iar vinovăția inculpatului este pe deplin dovedită, neexistând nici un dubiu sub acest aspect.

Cu privire la pedeapsa aplicată, reține înalta Curte, că a fost corect dozată, instanța de apel având în vedere în procesul de individualizare judiciară a pedepsei, toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), cărora le-a dat eficiența necesară, realizând o proporție între gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor comise și pedeapsa aplicată.

în mod justificat instanța de prim control judiciar a apreciat că se impune a aplica inculpatului detențiunea pe viață, pentru fapta de omor prevăzută de art. 174,art. 176 lit. a), c), d) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., având în vedere periculozitatea deosebită de care a dat dovadă inculpatul, cruzimea cu care a ucis-o pe victima P.I.L., după ce în urmă cu trei zile a comis o faptă de același gen, suprimând viața mătușii sale Ș.M.

Natura infracțiunilor comise, gradul de pericol extrem de ridicat al faptelor comise, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor caracterizate prin violență, cruzime, lipsă de respect față de relațiile sociale ce ocrotesc dreptul la viață și la integritatea corporală, sunt împrejurări care justifică regimul sancționator aplicat de instanța de prim control judiciar.

Perseverența infracțională de care a dat dovadă inculpatul, "ușurința" cu care acesta a suprimat viața a două persoane, dintre care una fiind chiar mătușa sa, comiterea celei de-a doua infracțiuni de omor pentru a deposeda victima de bunurile pe care le avea asupra sa, conduc la concluzia că inculpatul este o persoană extrem de violentă, prezentând un real pericol pentru semenii săi și pentru comunitatea din care face parte, astfel încât înalta Curte opinează că se impune izolarea inculpatului pentru tot restul vieții, așa cum în mod corect a dispus instanța de apel.

Nu lipsit de relevanță este și faptul că inculpatul a fost condamnat ulterior pentru fapte de violență, în repetate rânduri, continuând să persevereze în domeniul infracțional, "evoluând" de la infracțiuni prevăzute de art. 180 C. pen., art. 182 C. pen., art. 192 C. pen., la infracțiuni deosebit de grave, constând în uciderea celor două victime și deposedarea prin violență de bunurile pe care le avea victima P.L.I. asupra sa.

în timpul executării pedepselor anterioare, inculpatul a avut un comportament agresiv față de cadre și ceilalți deținuți, iar la data de 09 martie 2011 a evadat din arestul Judecătoriei Moreni, unde se afla sub escortă, fiind cercetat pentru această infracțiune de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița.

De asemenea, reține instanța de apel că din surse judiciare a rezultat că ulterior pronunțării deciziei recurate, inculpatul a mai comis o infracțiune de omor, respectiv, și-a ucis colegul de celulă din Penitenciarul Mărgineni, fiind cercetat în acest sens.

Având în vedere aspectele relevate care conturează o persoană periculoasă, agresivă, manifestând dispreț față de valorile umane, cu înclinații spre fenomenul infracțional, apreciază înalta Curte că singura pedeapsă ce se impune este detențiunea pe viață, fiind necesar în același timp de a ocroti societatea de asemenea comportamente deviante.

Pentru toate argumentele prezentate, cât timp în cauză nu pot fi identificate alte cazuri de casare care luate în considerare din oficiu să facă posibilă reformarea deciziei recurate, înalta Curte urmează ca în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să respingă ca nefondat, recursul declarat de inculpat.

în baza art. 385¹⁷ alin. (4) C. proc. pen., cu referire la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., a dedus din pedeapsă prevenția de la 22 iunie 2011 la zi.

← ICCJ. Decizia nr. 2762/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 2761/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 2782/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2782/2012. Penal