ICCJ. Decizia nr. 3759/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Prin sentința penală nr. 55 din 26 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la dispozițiile art. 320¹C. proc. pen. l-a condamnat pe inculpatul B.C., pentru săvârșirea infracțiunii asimilate contrabandei, la pedeapsa de: 2 ani închisoare.

în baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) pe durata executării pedepsei.

în baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei principale și a pedepselor accesorii aplicate, stabilind un termen de încercare de 4 ani potrivit art. 82 C. pen.

în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul B.C., cu datele personale de mai sus, de sub acuzația săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

în baza art. 118 lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a celor 527 pachete de țigări marca J.L., depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Satu Mare.

S-a dispus ridicarea sechestrului instituit asupra autoturismului marca F.S., înmatriculat și restituirea către proprietar a originalului cărții de identitate a autoturismului.

S-a respins constituirea de parte civilă formulată în cauză de Statul Român prin A.N.A.F. prin A.N.V. - Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj.

în baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. l-a obligat inculpatul la plata sumei de 500 RON cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art. 189 C. proc. pen. a dispus virarea din contul Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Satu Mare a sumei de 200 RON reprezentând onorariu pentru apărător din oficiu av. A.A., conform delegației din anul 2012.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare inculpatul B.C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii asimilate contrabandei, prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 și evaziune fiscală, prevăzută și pedepsită de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, comise în condițiile art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reținut în actul de sesizare al instanței faptul că, în data de 24 martie 2011, ora 03:40, învinuitul B.C. a încercat să introducă ilegal în țară cantitatea de 527 pachete țigări (10.540 țigarete) marca J.L., pe care era aplicat timbrul cu inscripția Duty Free U., țigări pe care învinuitul Ie-a cumpărat din Ungaria cu intenția de a le vinde mai departe in România. Cantitatea de țigări mai sus menționată a fost descoperită, în urma controlului efectuat, ascunsă atât în bordul autoturismului marca F.S., număr de înmatriculare, cât și într-un locaș special amenajat prin micșorarea rezervorului, autoturism care este proprietatea învinuitului B. și la volanul căruia se afla acesta.

Din cercetările efectuate a rezultat că în data de 24 martie 2011, ora 03:40, inculpatul B.C., pe sensul de intrare în țară, conducând autoturismul marca F.S., culoare gri metal, numărul de înmatriculare, asupra autoturismului în cauză a fost descoperită, ascunsă și nedeclarata atât în bordul autoturismului, cât și într-un locaș special amenajat prin micșorarea rezervorului, cantitatea de 527 pachete țigări (10.540 țigarete) marca J.L., pe care era aplicat timbrul cu inscripția Duty Free U.

Atât cantitatea de țigări în cauza (10.540 țigarete marca J.L.), cât și autoturismul marca F.S., au fost ridicate în data de 24 martie 2011 de către organele poliției, conform dovezii de reținere din 24 martie 2011.

Totodată, inspectorii vamali din cadrul Direcția Județeană de Accize și Operațiuni Vamale Satu Mare, conform procesului-verbal de constatare 24 martie 2011 au evaluat valoarea prejudiciului creat la bugetul de stat, prin neplata impozitelor și taxelor, pentru cantitatea de 1054o țigarete la suma de 4913 RON.

în drept, fapta inculpatului de a prelua, transporta, deține produse accizabile cu marcaj necorespunzător, respectiv timbru fiscal ucrainean, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau că sunt destinate contrabandei, întrunește elemente constitutive a infracțiunii asimilată contrabandei, prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. (3) al Legii nr. 86/2006.

în speța de față, infracțiunea asimilată contrabandei, prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. (3) al Legii nr. 86/2006 s-a realizat sub aspectul elementului material al laturii obiective în trei dintre formele alternative reglementate de norma de incriminare, respectiv preluarea, deținerea și transportul produselor ce ar trebui plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate contrabandei.

în ceea ce privește latura subiectivă, fapta s-a comis cu intenție directă, inculpatul cunoscând ce anume transportă și faptul că produsele accizabile preluate, transportate și deținute de el provin din contrabandă.

în ceea ce privește infracțiunea de evaziune fiscală, aceasta a fost săvârșită de învinuit în forma prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 241/2005, prin ascunderea bunului sau a sursei.

Prin Ordonanța Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare din data de 26 mai 2011, în dosarul penal, s-a dispus indisponibilizarea prin instituirea unui sechestru asigurător asupra: autoturismul marca F.S., precum și asupra cantității de 527 pachete țigări (10.540 țigarete) marca J.L., pe care este aplicat timbrul cu inscripția Duty Free U., ridicate de la învinuit in data de 24 martie 2011.

Prin procesele-verbale din data de 31 mai 2011, in prezenta învinuitului B.C., au fost aplicate: sechestrul asigurător asupra autoturismului marca F.S., în valoare de aproximativ 800 euro, proprietatea învinuitului B.C. și sechestrul asigurător asupra cantității de 527 pachete țigări (10.540 țigarete) marca J.L. pe care este aplicat timbrul cu inscripția Duty Free U., evaluate de către Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Satu Mare la suma de 4.913 RON.

Atât autoturismul marca F.S., cât și cantitatea de 527 pachete țigări (10.540 țigarete) marca J.L. au fost lăsate în custodia agentului principal de poliție B.D. și depuse în Camera de Corpuri Delicte a I.J.P.F. Satu Mare, urmând ca instanța să se pronunțe cu privire la confiscarea acesteia în baza art. 118 lit. f) C. pen.

Prin adresa din data de 03 iunie 2011, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj a comunicat faptul că se constituie parte civilă cu suma de 4.913 RON.

Pe rolul Tribunalului Satu Mare cauza s-a înregistrat la data de 9 decembrie 2011, iar pentru termenul de judecată acordat pentru data de 6 februarie 2012, prezent fiind în instanță inculpatul a arătat că recunoaște săvârșirea faptei și solicită să fie judecat în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, declarând totodată că în măsura în care sumele pentru care există constituire de parte civilă la dosarul cauzei vor fi apreciate ca justificate, este de acord cu achitarea lor.

Cererea formulată de inculpat privind judecarea în baza actelor administrate în cursul urmăririi penale a fost încuviințată.

Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj a depus la dosarul cauzei un memoriu prin care arată că își mențin constituirea de parte civilă formulată în cursul urmăririi penale, solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 4.913 RON plus accesorii.

Se mai arată în acest memoriu faptul că prejudiciul calculat bugetului de stat în cazul mărfurilor care provin dinafară U.E. și care au fost introduse ilegal în comunitate se compune din taxe vamale, accize și TVA. Potrivit art. 202 din Regulamentul nr. 2913/92 de instituire a C. vam. comunitar, o datorie vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al comunității a mărfurilor supuse drepturilor de import. Se mai arată de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj faptul că debitor vamal este și persoana care a dobândit sau a deținut mărfurile în cauză și care știa sau trebuia să știe în mod normal, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că ele au fost introduse ilegal în țară. în același sens sunt și prevederile art. 244 din C. vam. al României, care arată că datoria vamală la import ia naștere și prin introducerea ilegală de mărfuri pe teritoriul României. Potrivit alin. (2) al textului de lege, datoria vamală la import se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal pe teritoriul României.

Datoria vamală reprezintă obligația unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export, iar conform art. 4 pct. 14 lit. a) din Legea nr. 86/2006, drepturi de import reprezintă taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu cel al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri.

Se invocă în continuare Hotărâre Curții Europene de Justiție în cauza 24-68 din 1 iulie 1969, unde s-a statuat că toate taxele, indiferent de modul lor de aplicare, care sunt impuse în mod unilateral asupra mărfurilor ce traversează frontierele, fără a avea regimul strict al taxelor vamale, reprezintă taxe cu efect echivalent, iar orice obligație pecuniară, indiferent de mărimea, destinația și modul de aplicare, care este impusă în mod unilateral asupra mărfurilor autohtone sau străine, pentru simplu motiv că acestea traversează o frontieră și care nu este o taxă vamală în sensul strict al cuvântului este o taxă cu efect echivalent.

Se apreciază că această hotărâre a Curții Europene de Justiție se referă și la acciza și TVA-ul, percepute asupra mărfurilor care traversează frontiera României și reprezintă taxe cu efect echivalent cu cel al taxelor vamale, fiind incluse în drepturile de import.

Potrivit art. 206⁵lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., produsele accizabile sunt supuse accizelor în momentul importului acestora pe teritoriul comunității, iar potrivit art. 206⁶și art. 206⁷și lit. d) din aceeași lege, accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum, iar eliberarea pentru consum reprezintă și importul de produse accizabile, chiar și neregulamentar.

în cuprinsul art. 131 lit. a) din Legea nr. 571/2003 se prevede că importul de bunuri reprezintă intrarea pe teritoriul comunității de bunuri care nu se află în liberă circulație în înțelesul art. 24 din Tratatul de înființare al Comunității Europene.

Potrivit art. 136 din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., în cazul în care la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

Referitor la exigibilitatea TVA și a accizei, Direcția arată că este irelevant că scopul activității este unul licit sau ilicit, invocând în acest sens două cauze în care Curtea și-a fundamentat soluția pe faptul că principiul neutralității se opune operării unor distincții de ordin general între tranzacțiile legale și cele ilegale.

Confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul țării noastre și implicit pe cel al Comunității Europene.

Potrivit prevederilor art. 224 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam., datoria vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Potrivit alin. (2) al aceluiași art. datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal în țară.

Taxa vamală a fost calculată aplicând procentul de 57,6% asupra valorii în vamă, conform Tarifului vamal integral comunitar.

Acciza a fost calculată conform art. 177 din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc., iar TVA-ul s-a aplicat asupra bazei de impozitare, care este compusă din suma dintre valoarea în vamă, taxele vamale și acciza, conform art. 139 alin. (1) din C. fisc.

Analizând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, instanța a reținut, în fapt, că în data de 24 martie 2011, ora 03:40, pe sensul de intrare in țară, inculpatul a fost depistat în timp ce încerca sa introducă ilegal în țară, cantitatea de 527 pachete țigări (10.540 țigarete) marca J.L., pe care era aplicat timbrul cu inscripția Duty Free U., țigări pe care învinuitul Ie-a cumpărat din Ungaria cu intenția de a le vinde mai departe in România. Cantitatea de țigări mai sus menționata a fost descoperită în urma controlului efectuat, ascunsă atât în bordul autoturismului marca F.S., cât și într-un locaș special amenajat prin micșorarea rezervorului, autoturism care este proprietatea învinuitului B. și la volanul căruia se afla acesta.

Inculpatul a recunoscut încă din primele declarații comiterea faptei, iar în raport de starea de fapt astfel cum s-a consumat ea, încadrarea juridică a faptei ca infracțiune asimilată contrabandei, astfel cum este ea prevăzută și pedepsită de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 actualizată este corectă.

Potrivit acestui text de lege, sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Pentru comiterea acestei infracțiuni instanța, reținând vinovăția pentru comiterea ei și incidența în cauză a prevederilor art. 320¹C. proc. pen. a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, al cărei cuantum urmează să-l stabilească la 2 ani închisoare, apreciindu-l ca îndestulător raportat la faptă și la posibilitatea de reeducare a inculpatului.

Cu referire la infracțiunea de evaziune fiscală reținută în sarcina inculpatului, instanța a apreciat că prin fapta inculpatului nu se poate circumscrie în aceasta infracțiune.

Pentru a putea fi obligat la plata de impozite, inculpatul trebuia să comercializeze și să realizeze venituri din această activitate pe care să nu le declare la organele fiscale. Simpla afirmație a inculpatului că a cumpărat aceste bunuri pentru a le comercializa, lăsând la o parte faptul că este interzisă comercializarea pe teritoriului țării a țigărilor de acest gen, nu poate constitui un motiv întemeiat pentru reținerea acestei infracțiuni.

Legea nr. 241/2005 se completează cu dispozițiile Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind C. fisc., unde se explicitează în mod expres categoriile de persoane, categoriile de activități și categoriile de impozite care se aplică pe teritoriul României.

Pe cale de consecință, atâta vreme cât în cuprinsul C. fisc. activitatea desfășurată de inculpat nu apare ca fiind impozitabilă, infracțiunea de evaziune fiscală nu subzistă. A susține că prin activitatea întreprinsă inculpatul a ascuns sursa impozitabilă sau taxabilă, astfel cum apare ea cerută în conținutul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 republicată, în opina instanței este lipsit de orice argument juridic, soluția care se impune în consecință pentru această infracțiune neputând fi decât aceea a achitării, incidente fiind astfel prevederile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Un alt argument avut în vedere de instanță pentru pronunțarea soluției mai sus menționate în legătură cu această faptă, este acela că aceste infracțiuni sunt infracțiuni de rezultat, de prejudiciu, aspect relevat prin folosirea sintagmei în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale, însă fără existența unui asemenea prejudiciu nu suntem în prezența unei infracțiuni de evaziune fiscală, tentativa unor asemenea fapte nefiind prevăzută de legea penală.

Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei urmare a reținerii infracțiunii asimilate contrabandei în sarcina inculpatului, în temeiul prevederilor art. 118 lit. f) C. pen. a dispus confiscarea în vederea distrugerii a celor 527 pachete de țigări marca Jin Ling, depuse la camera de corpuri delicte a I.P.J. Satu Mare.

Cum în cauză s-a aplicat măsura sechestrului asigurător și cu privire la autoturismul înmatriculat pe numele L.D., și cum măsurile asigurătorii se iau potrivit dispozițiilor art. 163 C. proc. pen. în vederea confiscării speciale, a reparării pagubei produse, cum în prezenta cauză instanța a dispus confiscarea țigărilor de contrabandă și a respins celelalte prezenții civile formulate, a dispus ridicarea sechestrului instituit asupra autoturismului marca F.S., și restituirea către proprietar a originalului cărții de identitate a autoturismului.

Constituirea de parte civilă formulată în cauză de Statul Român prin A.N.A.F. prin A.N.V.- Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj, pentru sume reprezentând taxe vamale, accize și TVA, a fost respinsă.

Pentru a pronunța această soluție s-a avut în vedere argumentul prezentat de chiar partea civilă, potrivit cu care, prejudiciul cauzat bugetului de stat se compune din taxe vamale, accize și TVA. Țigările marca J.L. cu timbrul cu inscripția Duty Free U., cele pe care inculpatul Ie-a introdus ilegal în țară nu pot fi comercializate legal pe teritoriul României, cum interzise la comercializare sunt și mărfurile achiziționate din Duty Free-urile românești. Situația era cu totul alta în cazul în care produsele introduse în țară puteau fi comercializate legal pe teritoriul României, caz în care, era înafara oricărui dubiu că cel în cauza datorează taxe vamale, accize și TVA. în cazul operațiunilor de import, cu care poate fi asimilată și contrabanda, taxa pe valoarea adăugată și acciza se naște și devine exigibilă în același timp cu taxa vamală, condiția este ca produsul respectiv să poată fi comercializat legal în țară, ceea ce în cazul de față nu se putea realiza.

Se mai impune, în sprijinul soluției pronunțate cu privire la acest aspect și reținerea Hotărârii din data de 02 aprilie 2009 în cauza C-459/7, chiar dacă interpretarea instanței cu privire la aceasta diferă de cea a Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Cluj, astfel încât s-a apreciat că soluția care se impune în cauză este acea a confiscării întregii cantități de țigări de contrabandă.

împotriva acestei hotărâri în termenul prevăzut de lege au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare și partea civilă A.N.V. prin Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj.

în motivele sale de recurs parchetul a arătat că prin criticile sale vizează doar dispoziția instanței de fond privind ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului inculpatului și extinde motivele de apel referitor la obligarea inculpatului la plata sumei de 4.913 RON către partea civilă A.N.V. prin Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj. Consideră că se impune menținerea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului inculpatului, fiind vorba de o infracțiune de contrabandă; acesta a folosit și adaptat autoturismul la comiterea infracțiunii, respectiv a ascuns țigările în rezervorul adaptat. Mai relevă că, dispoziția instanței privind confiscarea în vederea distrugerii bunurilor (țigărilor) nu conduce la recuperarea prejudiciului. Inculpatul nu poate fi subiect activ al infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 lit. a) din Legea nr. 241/2005, fiindcă nu poate fi contribuabil în înțelesul acestui act normativ, activitatea economică supusă impozitării, avută în vedere de legiuitor, fiind în mod evident, totdeauna una licită; Activitatea infracțională a inculpatului nu poate fi considerată o activitate economică supusă impozitării, prin urmare dispoziția instanței de fond, de achitare a inculpatului pentru infracțiunea de evaziune fiscală este corectă.

Partea civilă A.N.V. prin Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj a solicitat prin motivele scrise aflate la dosar, casarea și modificarea sentinței recurate în sensul admiterii constituirii de parte civilă formulată în cauză, pentru următoarele motive:

Confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul țării și implicit pe cel al Comunității Europene. în acest sens, potrivit art. 202 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, o datorie vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunității a mărfurilor supuse drepturilor de import, iar debitor vamal este și: orice persoana care a dobândit sau deținut mărfurile în cauză și care știa, sau ar fi trebuit să știe, în mod normal, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că ele au fost introduse ilegal.

Este evident, că inculpatul putea și trebuia să aibă cunoștință că cele 527 pachete țigarete au fost introduse ilegal. Este de notorietate ca țigările deținute legal pe teritoriul României trebuie să aibă aplicate timbru românesc, iar țigările de proveniența ucraineană, care nu au timbru românesc, au fost introduse fraudulos în România și implicit pe teritoriul Uniunii Europene.

Dacă s-ar reține o altă stare de fapt nicio persoană, care este condamnată pentru infracțiunea de contrabandă, nu ar mai putea fi obligată la plata drepturilor de import, fiind practic imposibil de probat că acesta Ie-a și introdus efectiv pe teritoriul Uniunii Europene, ceea ce ar fi contrar reglementarilor vamale comunitare, precum și hotărârilor Curții Europene de Justiție referitoare la interpretarea legislației comunitare.

în ceea ce privește noțiunea de datorie vamală, menționează că, în conformitate cu art. 4 pct. 13 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României, cu modificările și completările ulterioare datorie vamală reprezintă obligația unei persoane de a plați cuantumul drepturilor de import sau de export, iar in conformitate cu art. 4 pct. 14 lit. a) din aceeași lege drepturi de import reprezintă taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri.

Hotărârea Curții Europene de Justiție data în cauza 24-68 din data de 01 iulie 1969, având ca părți Comisia Comunității Europene împotriva Italiei, a arătat că toate taxele, indiferent de modul lor de aplicare, care sunt impuse în mod unilateral asupra mărfurilor ce traversează frontierele, fără a avea regimul strict al axelor vamale, reprezintă taxe cu efect echivalent. Orice obligație pecuniară, indiferent de mărimea, destinația și modul de aplicare, care este impusă în mod unilateral asupra mărfurilor autohtone sau străine, pentru simplul motiv ca acestea traversează o frontieră și care nu este o taxă vamală în sensul strict al cuvântului, este o "taxă cu efect echivalent".

Drept urmare, consideră că hotărârea Curții Europene de Justiție se referă și la acciza și TVA-ul, percepute asupra mărfurilor are traversează frontiera României, și reprezintă taxe cu efect echivalent al taxelor vamale, fiind incluse în drepturile de import.

Mai mult de atât, este evident că, având în vedere cantitatea foarte mare le pachete de țigarete - 647, acestea erau deținute în scopuri comerciale.

La art. 131 lit. a) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. se prevede că aportul de bunuri reprezintă intrarea pe teritoriul Comunității de bunuri care nu se află în libera circulație în înțelesul art. 24 din Tratatul de înființare a Comunității Europene.

Conform art. 136 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind C. fisc. se prevede că, în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator și exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul generator și exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

Cu privire la exigibilitatea TVA-ului și a accizei arată că este irelevant ca scopul activității este unul licit sau ilicit. în acest sens sunt și cauzele C158/98-Coffeshop Siberie și Cauza C 111/92-Wifried Lange cauze în care Curtea Europeană de Justiție s-a fundamentat soluția pe faptul ca principiul neutralității se opune operării unor distincții de ordin general între tranzacțiile legale și cele ilegale. Cu alte cuvinte, în cazul în care ar exista o diferență de tratament fiscal în funcție de natură licită sau ilicită a activităților desfășurate ar conduce implicit la încălcarea principiului neutralității fiscale.

Totodată, precizează că confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul țării noastre și implicit pe cel al Comunității Europene. în acest sens arată că, potrivit prevederilor art. 224 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României, datoria vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Potrivit alin. (2) al aceluiași art., "datoria vamală se naște în momentul în care mărfurile sunt introduse ilegal?.

Verificând hotărârea atât prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, Curtea de Apel reține următoarele:

Autoturismul marca F.S., aparținând inculpatului B.C. a fost modificat de către acesta prin micșorarea rezervorului pentru combustibil și crearea unui locaș amenajat, reușind pe această cale ca în acel locaș special creat, inculpatul să transporte 15.540 de țigarete marca J.L. pe care erau aplicate timbru fiscal ucrainean.

Așa fiind, se consideră că soluția instanței de fond de a se dispune doar un sechestru asigurător asupra autoturismului nu este legală. Singura soluție legală este aceea de a se dispune confiscarea autoturismului, sens în care, s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Satu Mare împotriva sentinței penale nr. 55 din 26 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, s-a înlăturat dispoziția privind ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului marca F.S., și restituirea către proprietar a originalului cărții de identitate a autoturismului.

Criticile formulate de partea civilă A.N.V. prin Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj sunt nefondate pentru următoarele considerente:

în mod legal a reținut instanța de fond că prejudiciul cauzat bugetului de stat se compune din taxe vamale, accize și TVA. De asemenea, nici țigările marca J.L. cu timbru fiscal aparținând Ucrainei, țigări pe care inculpatul Ie-a introdus ilegal în țară nu pot fi comercializate legal pe teritoriul României.

Așa fiind, în opinia instanței nu se poate institui asupra unor bunuri care nu pot fi comercializate în țară un regim de taxe, accize și TVA. Un reper în acest sens este faptul că toate aceste datorii fiscale în favoarea statului se nasc și devin exigibile doar în condițiile în care produsul respectiv poate fi comercializat legal în țară, situație exclusă în cazul de față.

De reținut și faptul că țigările la care am făcut referire purtat un timbru cu inscripția Duty Free U., fapt care întărește și mai mult convingerea instanței că un astfel de produs este interzis de a fi comercializat pe piețele interne române.

Pentru toate aceste considerente, instanța a reținut că soluția instanței de fond sub aspectul confiscării în vederea distrugerii a celor 527 de pachete de țigări marca J.L. este soluția legală, iar criticile părții civile au fost respinse drept nefondate.

împotriva acestei decizii nr. 80/A din 21 iunie 2012 a Curții de Apel Oradea, în termen legal s-a exercitat recurs de către partea civilă A.N.V. prin Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj care a solicitat prin motivele scrise aflate la dosar, admiterea recursului, casarea și modificarea în sensul admiterii constituirii de parte civilă formulată în cauză, pentru următoarele motive:

Confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul țării și implicit pe cel al Comunității Europene. în acest sens, potrivit art. 202 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, o datorie vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al Comunității a mărfurilor supuse drepturilor de import, iar debitor vamal este și: orice persoană care a dobândit sau deținut mărfurile în cauză și care știa, sau ar fi trebuit să știe, în mod normal, în momentul achiziționării sau primirii mărfurilor, că ele au fost introduse ilegal.

Este evident, că inculpatul putea și trebuia să aibă cunoștință că cele 527 pachete țigarete au fost introduse ilegal. Este de notorietate ca țigările deținute legal pe teritoriul României trebuie să aibă aplicate timbru românesc, iar țigările de proveniență ucraineană, care nu au timbru românesc, au fost introduse fraudulos în România și implicit pe teritoriul Uniunii Europene.

Dacă s-ar reține o altă stare de fapt nicio persoană care este condamnată pentru infracțiunea de contrabandă, nu ar mai putea fi obligată la plata drepturilor de import, fiind practic imposibil de probat că acesta Ie-a și introdus efectiv pe teritoriul Uniunii Europene, ceea ce ar fi contrar reglementărilor vamale comunitare, precum și hotărârilor Curții Europene de Justiție referitoare la interpretarea legislației comunitare.

în ceea ce privește noțiunea de datorie vamală, menționează că, în conformitate cu art. 4 pct. 13 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României, cu modificările și completările ulterioare datorie vamală reprezintă obligația unei persoane de a plati cuantumul drepturilor de import sau de export, iar în conformitate cu art. 4 pct. 14 lit. a) din aceeași lege drepturi de import reprezintă taxele vamale și taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri.

Drept urmare, consideră că hotărârea Curții Europene de Justiție se referă și la acciza și TVA-ul, percepute asupra mărfurilor are traversează frontiera României, și reprezintă taxe cu efect echivalent cu al taxelor vamale, fiind incluse in drepturile de import.

Mai mult de atât, este evident că, având în vedere cantitatea foarte mare le pachete de țigarete - 647, acestea erau deținute în scopuri comerciale.

Cu privire la exigibilitatea TVA-ului și a accizei arată că este irelevant ca scopul activității este unul licit sau ilicit. în acest sens sunt și cauzele C158/98- Coffeshop Siberie și Cauza C 111/92-Wifried Lange cauze în care Curțea Europeană de Justiție s-a fundamentat soluția pe faptul ca principiul neutralității se opune operării unor distincții de ordin general intre tranzacțiile legale și cele ilegale. Cu alte cuvinte, în cazul în care ar exista o diferența de tratament fiscal în funcție de natura licită sau ilicită a activităților desfășurate ar conduce implicit la încălcarea principiului neutralității fiscale.

Verificând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate, care se suprapun întocmai peste cele din apel, după cum este ilustrat, cât și din oficiu, raportat la cazurile de casare ce pot fi abordate astfel, înalta Curte reține următoarele:

Criticile formulate de partea civilă A.N.V. prin Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Cluj sunt fondate pentru următoarele considerente:

Instanța de apel a reluat considerentele de esență ce susțin soluția de respingere a acțiunii civile propusă la nivelul fondului, respectiv că "nu se poate institui asupra unor bunuri care nu pot fi comercializate în țară un regim de taxe, accize și TVA. Un reper în acest sens este faptul că toate aceste datorii fiscale în favoarea statului se nasc și devin exigibile doar în condițiile în care produsul respectiv poate fi comercializat legal în țară, situație exclusă în cazul de față" și "soluția instanței de fond sub aspectul confiscării în vederea distrugerii a celor 527 de pachete de țigări marca J.L. este soluția legală".

înalta Curte, în tratarea acestor argumente restrânse vizând respingerii acțiunii civile, consemnează însă următoarele:

Art. 4 pct. 13 C. vam. al României definește noțiunea de datorie vamală ca reprezentând obligația unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export.

Art. 4 pct. 18 C. vam. definește controlul vamal ca - acte specifice efectuate de autoritatea vamală pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale și a altor dispoziții legale privind intrarea, ieșirea, tranzitul și destinația finală ale mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României și alte țări, inclusiv staționarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri românești; aceste acte pot să includă verificarea mărfurilor, a datelor înscrise în declarație, existența și autenticitatea documentelor electronice sau scrise, examinarea evidențelor contabile ale agenților economici și a altor înscrisuri, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor și al altor mărfuri transportate de sau aflate asupra persoanelor, precum și efectuarea de verificări administrative și alte acte similare.

Pe de altă parte, art. 224 pct. 1 lit. a) din același act normativ prevede că datoria vamală la import ia naștere și prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Datoria vamală servește la determinarea temeiului de pornire a urmăririi penale și a pedepselor penale.

Din economia dispozițiilor menționate rezultă, fără echivoc, că în cazul infracțiunii de contrabandă, obligația de plată a taxelor vamale, ca drept de creanță al statului, instituie repararea pagubei și se circumscrie cadrului legal privind obiectul, exercitarea și rezolvarea acțiunii civile reglementat prin dispozițiile art. 14 și art. 346 C. proc. pen.

Până la urmă, esențial este specificul acestei infracțiuni de contrabandă, literatura juridică de specialitate fiind unanimă în a specifica că - prin trecerea ilegală a mărfurilor sau a bunurilor peste frontiera de stat se realizează sustragerea atât de la controlul vamal cât și de la plata taxelor vamale datorate statului.

Așadar, ca și corolar juridic în tratarea acestor probleme, nu poate fi reținut raționamentul potrivit căruia în condițiile în care bunurile sau mărfurile care au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă au fost ridicate în vederea confiscării, inculpatul nu poate fi obligat la plata taxelor vamale. O astfel de concluzie rezultă din însuși specificul măsurii de siguranță a confiscării speciale, destinată doar să înlăture anumite stări de pericol.

Este de precizat așadar că, confiscarea bunurilor ce au făcut obiectul infracțiunii nu echivalează cu stingerea datoriei vamale născute ca urmare a introducerii acestora pe teritoriul țării noastre și implicit pe cel al Comunității Europene. în acest sens, potrivit prevederilor art. 224 din Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României, datoria vamală la import ia naștere prin introducerea ilegală pe teritoriul României a mărfurilor supuse drepturilor de import.

în consecință, soluția ce se impune în cauză este de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, concomitent cu obligarea inculpaților la plata sumelor reprezentând datoria vamală.

în alt plan, este evident că, având în vedere cantitatea foarte mare le pachete de țigarete - 647, acestea erau deținute in scopuri comerciale.

Inculpatul putea și trebuia să aibă cunoștință că cele 527 pachete țigarete au fost introduse ilegal. Este de notorietate că țigările deținute legal pe teritoriul României trebuie să aibă aplicate timbru românesc, iar țigările de proveniența ucraineană, care nu au timbru românesc, au fost introduse fraudulos în România și implicit pe teritoriul Uniunii Europene.

Dacă s-ar reține o altă stare de fapt nicio persoană care este condamnată pentru infracțiunea de contrabandă, nu ar mai putea fi obligată la plata drepturilor de import, ceea ce ar fi contrar reglementarilor vamale comunitare, precum și hotărârilor Curții Europene de Justiție referitoare la interpretarea legislației comunitare.

în funcție de toate aceste precizări, recursul părții civile era de privit ca fiind fondat, conf. art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. a fost rejudecată pricina, cu soluție de admitere a acțiunii civile și obligarea inculpatului la plata sumei de 4.913 RON despăgubiri civile în favoarea A.N.A.F., sumele fiind deplin justificate pe baza documentației înaintate de organul vamal în acest sens încă din cursul urmăririi penale.

← ICCJ. Decizia nr. 3790/2012. Penal		ICCJ. Decizia nr. 3785/2012. Penal →

ICCJ. Decizia nr. 3759/2012. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3759/2012. Penal