ICCJ. Decizia nr. 557/2012. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 557/2012
Dosar nr. 14461/63/2011
Şedinţa publică din 23 februarie 2012
Asupra recursului penal de faţă:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia penală nr. 199 din 11 octombrie 2011 a Curţii de Apel Craiova a fost admis apelul formulat de inculpatul C.D.I. împotriva sentinţei penale nr. 324 din 21 iunie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 14461/63/2011.
A fost desfiinţată sentinţa în parte, în privinţa laturii penale a cauzei.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă.
În baza art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul C.D.I. la 13 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen. a revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2658 din 5 noiembrie 2009 a Judecătoriei Craiova, definitivă la 29 iunie 2010 prin decizia penală nr. 227 din 16 iunie 2010 a Tribunalului Dolj, pedeapsă pe care inculpatul a executat-o alături de pedeapsa de mai sus, în final, 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
A interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., a dedus detenţia în continuare, la zi.
În baza art. 383 alin. (11) rap. la art. 350 C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive faţă de inculpat.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Cheltuielile judiciare avansate în faza de apel au rămas în sarcina statului urmând ca suma de 200 lei onorariu avocat oficiu pentru inculpat să fie avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea a reţinut că prin sentinţa penală nr. 324 din 21 iunie 2011, pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 14461/63/2011, în baza art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul C.D.I., la 15 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
În baza art. 83 C. pen., a fost revocat beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2658 din 5 noiembrie 2009 a Judecătoriei Craiova, definitivă la 29 iunie 2010 prin decizia penală nr. 227 din 16 iunie 2010 a Tribunalului Dolj, pedeapsă pe care inculpatul a executat-o alături de pedeapsa de mai sus, în final, 17 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.
S-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe durata prevăzută de art. 71 alin. (2) C. pen.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa închisorii aplicată inculpatului durata detenţiei preventive de la 26 martie 2011 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat o ţeavă de aluminiu.
S-a admis acţiunea civilă promovată în cauză de partea civilă S.A. domiciliată în comuna Vîrvoru de Jos.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 10.000 lei despăgubiri civile către partea civilă S.A. şi la 3094 lei cheltuieli judiciare statului, din care 300 lei onorarii avocaţi oficiu în faza de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, prin rechizitoriul cu nr. 495/P/2011 din data de 19 mai 2011 înaintat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului C.D.I., pentru săvârşirea infracţiunii de omor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.
În fapt, s-au reţinut următoarele:
La data de 26 martie 2011, numita C.M.D. a sesizat telefonic prin S.N.U.A.U 112, faptul că într-un bazin din curtea imobilului situat în corn. Vîrvoru de Jos, unde locuieşte fratele ei C.D.I., a observat cadavrul unui bărbat. Î n urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat următoarea situaţie de fapt:
La data de 23 februarie 2011, numita S.A. s-a adresat Postului de poliţie Vîrvoru de Jos cu o sesizare, prin care încunoştinţa această unitate de poliţie despre faptul că din ziua de 13 februarie 2011, fiul său S.D. nu a mai revenit la locuinţa lor din comuna Vîrvoru de Jos, sat Vîrvor, solicitându-se efectuarea de verificări pentru a se stabili cu exactitate unde se află S.D.
Cu privire la această sesizare, Postul de poliţie Vîrvoru de Jos a efectuat anumite verificări, care însă nu au condus la găsirea numitului S.D.
Astfel cum s-a menţionat mai sus, la data de 26 martie 2011, numita C.M.D. a sesizat telefonic prin S.N.U.A.U. 112, faptul că într-un bazin din curtea imobilului unde locuia fratele său C.D.I., a observat cadavrul unui bărbat.
Conform susţinerilor numitei C.M.D., aceasta a observat prezenţa cadavrului în bazinul susmenţionat, la data de 25 martie 2011, când căuta în curtea casei părinteşti (unde mai locuia decât C.D.I.), un cazan despre care credea că a fost vândut de C.D.I.
Cercetarea efectuată la faţa locului a confirmat susţinerile numitei C.M.D.
În acest sens s-a constatat că în curtea imobilului situat în corn. Vîrvoru de Jos, locuit de către inculpatul C.D.I. este construit un bazin în care se află apă cu adâncimea de 35 cm. În acest bazin a fost descoperit cadavrul unui bărbat care avea partea superioară a corpului şi capul acoperite cu un pulovăr, iar zona abdominală parţial acoperită cu o pilotă confecţionată din material textil. În aceste împrejurări s-a procedat la scoaterea cadavrului din bazin, ocazie cu care a fost identificat ca fiind numitul S.D.
Tot la data de 26 martie 2011, fiind căutat de organele de poliţie, inculpatul C.D.I. a fost depistat pe raza satului Vîrvor, ocazie cu care acesta, deşi a fugit, s-a reuşit prinderea şi conducerea sa la sediul Postului de poliţie Vîrvoru de Jos.
Din declaraţiile inculpatului C.D.I. a rezultat că, în urmă cu mai mult de trei săptămâni, acesta a consumat o bere la barul cu denumirea „B.„ din satul Vîrvor, bar în care se mai afla şi victima S.D., cu care inculpatul susţine că nu a discutat în acele împrejurări. După ce a consumat berea, inculpatul a mai achiziţionat de la acelaşi local o sticlă cu 2 l de bere şi, ulterior a mers la locuinţa unei alte persoane.
În continuare, inculpatul C.D.I. s-a deplasat la locuinţa sa şi în curtea acestui imobil, a observat că se află o persoană pe care a recunoscut-o ca fiind numitul S.D . Fiind întrebat de inculpat cu privire la motivul prezenţei sale în acel loc, victima i-a răspuns acestuia că a venit pentru a-i cere „o ţuică şi o ţigară„.
Fiind deranjat de răspunsul victimei S.D. precum şi de faptul că aceasta a încercat să îl lovească cu palma, inculpatul C.D.I. a luat din curtea sa o ţeavă cu care a lovit- o pe victimă în zona frontală, superior-stânga.
În urma acestei lovituri, victima S.D. s-a dezechilibrat, moment în care inculpatul C.D.I. i-a mai aplicat o lovitură în zona occipitală. Urmare acestor acte de agresiune exercitate asupra sa, victima S.D. a căzut pe sol, în curtea locuinţei inculpatului C.D.I. Ulterior, inculpatul C.D.I. a târât corpul victimei până la o anexă (şopron) din curtea locuinţei sale. În acest loc, corpul victimei S.D. a rămas circa două zile. După trecerea acestui interval de timp, inculpatul C.D.I. a luat corpul victimei şi l-a târât până la bazinul aflat în curtea locuinţei sale. În apropierea acestui bazin, inculpatul i-a scos victimei geaca în care era îmbrăcată precum şi ghetele în care era încălţată.
Ulterior, inculpatul C.D.I. a învelit corpul victimei S.D. într-o pilotă luată din locuinţa sa, apoi a aruncat victima în bazinul din curtea locuinţei sale. Cu privire la geaca şi ghetele purtate de victima S.D. , din declaraţiile inculpatului a rezultat că acestea au fost arse într-o bucătărie de vară situată lângă bazinul unde a fost aruncată victima.
Ulterior aruncării corpului victimei în bazinul din curtea locuinţei sale, inculpatul şi-a continuat activităţile cotidiene, obişnuite. Corpul victimei S.D. a rămas în bazinul din curtea locuinţei inculpatului până la data de 26 martie 2011, când numita C.M.D. a anunţat găsirea cadavrului.
Cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului la data de 26 martie 2011, a fost ridicată ţeava din aluminiu care, conform susţinerilor inculpatului C.D.I., consemnate în procesul verbal întocmit la 17 mai 2011, este obiectul cu care victima a fost lovită.
De altfel, din concluziile raportului de constatare medico - legală din 03 mai 2011 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, a rezultat că leziunile traumatice tanatogeneratoare prezentate de numitul S.D., au putut fi produse cu obiectul corp delict examinat.
În ceea ce priveşte pilota care a fost găsită acoperind zona abdominală a victimei S.D., din procesul-verbal întocmit la 29 martie 2011 precum şi din declaraţia numitei C.M.D. dată la 29 martie 2011, a rezultat că această pilotă provine din casa în care locuia inculpatul C.D.I.
La data de 26 martie 2011 numitei S.A. (mama victimei S.D.) i-a fost prezentată o pereche de pantaloni găsită în bazinul cu apă din curtea locuinţei inculpatului C.D. (bazin în care a fost găsit şi cadavrul victimei S.D.) ocazie cu care aceasta a precizat că respectiva pereche de pantaloni a fost purtată de S.D. la 13 februarie 2011, când acesta a dispărut de acasă.
Fiind audiat inculpatul C.D.I. a recunoscut comiterea faptei. De asemenea, cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului la 26 martie 2011, inculpatul C.D.I. a indicat împrejurările comiterii faptei.
Potrivit actului medico-legal întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, raportului de constatare medico-legală din 03 mai 2011, moartea numitului S.D. a fost violentă, ea datorându-se insuficienţei cardio-respiratorii acute, urmare a hemoragiei meningo - cerebrale, consecinţa unui traumatism cranio - cerebral forte; pe corp a prezentat leziuni de violenţă ce au putut fi produse prin lovire repetată cu corp dur şi lovire de corpuri dure; leziunile traumatice tanatogeneratoare au putut fi produse cu obiectul corp delict examinat; între leziunile de violenţă şi deces există legătură de cauzalitate; leziunile tanatogeneratoare au fost leziunile hemoragice meningo-cerebrale.
În cuprinsul raportului de constatare medico-legală din 03 mai 2011 au fost descrise şi două leziuni (frontal superior stânga - plagă de 1,5 cm, occipital median - plagă orizontală de circa 2 cm ) care s-au coroborat cu susţinerile inculpatului C.D.I. privind zonele în care a lovit-o pe victimă cu ţeava susmenţionată.
Conform aceluiaşi raport de constatare medico-legală, sângele recoltat de la cadavru a aparţinut grupei sanguine A şi conţinea 2,30 gr%0 alcool. În ceea ce priveşte data morţii numitului S.D. , în raportul de constatare medico-legal susmenţionat s-a concluzionat că moartea poată data din 13 februarie 2011. Acest ultim aspect privind data morţii numitului S.D. s-a coroborat cu susţinerile numitei S.A. privind data dispariţiei susnumitului.
Starea de fapt expusă în actul de trimitere în judecată a fost probată cu: declaraţiile inculpatului C.D.I., procesul-verbal de cercetare la faţa locului însoţit de planşa fotografică; declaraţia părţii civile S.A.; fişa de constatări preliminare medico-legale, raportul de constatare medico-legală din 03 mai 2011 întocmit de I.M.L. Craiova, precum şi planşa fotografică privind necropsia victimei S.D. ; procesul-verbal întocmit la 26 martie 2011 privind recunoaşterea de către numita S.A. a unei perechi de pantaloni găsită cu ocazia cercetării efectuate la faţa locului, ca aparţinând victimei S.D.; acte privind sesizarea dispariţiei victimei S.D. de către numita S.A.; procesul-verbal întocmit la 29 martie 2011 privind recunoaşterea de către numita C.M.D. a unei pilote, găsită acoperind parţial cadavrul numitului S.D.; procesul-verbal întocmit la 17 mai 2011 privind recunoaşterea de către inculpatul C.D.I. a obiectului corp delict folosit pentru lovirea victimei S.D.; declaraţiile martorilor C.M.D., M. I., P.M., S.C.C., L.M., S. I., B.M., B.C.M., C.G., S.C.
S-a mai reţinut că în cursul urmăririi penale numita S.A., s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal urmând ca suma ce reprezintă despăgubirile materiale să o precizeze în faţa instanţei de judecată.
Totodată, s-a reţinut că potrivit proceselor-verbale întocmite la 05 mai 2011 rezultă că numitele S.A.I. (fiica victimei S.D.) şi S. V. (fosta soţie a victimei S.D.), nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
Pe parcursul urmăririi penale, prin ordonanţa cu nr. 495/P/2011 din data de 26 martie 2011 s-a dispus reţinerea învinuitului pe o durată de 24 de ore cu începere de la 26 martie 2011, ora 13:00 până la data de 27 martie 2011, ora 14:00 (avându-se în vedere trecerea la ora de vară ). Potrivit art. 144 alin. (1) C. proc. pen. durata reţinerii include şi reţinerea administrativă de 8 ore şi 35 de minute, respectiv de la data de 26 martie 2011, ora 13:00 până la data de 26 martie 2011 ora 21:35.
Prin ordonanţa din data de 27 martie 2011 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva inculpatului C.D.I. pentru săvârşirea infracţiunii de omor, faptă prev. de art. 174 alin. (1) C. pen.
Prin încheierea din data de 27 martie 2011 pronunţată în dosarul cu nr. 12116/63/2011 Tribunalul Dolj a dispus arestarea preventivă a inculpatului C.D.I. pe o perioadă de 29 de zile cu începere de la 27 martie 2011 şi până la data de 24 aprilie 2011 inclusiv, emiţându-se mandatul de arestare preventivă cu nr. 24.
Prin încheierea din data de 19 aprilie 2011 pronunţată de Tribunalul Dolj în dosarul cu nr. 13326/63/2011 s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului, până la data de 24 mai 2011 inclusiv.
Prin ordonanţa din data de 17 mai 2011 Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei comisă de inculpatul C.D.I. din infracţiunea de omor prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. în infracţiunea prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispoziţiilor art. 37 alin. (1) lit. a) C. pen.
La data de 20 mai 2011, urmărirea penală efectuată în cauză fiind finalizată, a fost întocmit rechizitoriul, dosarul fiind înaintat instanţei şi înregistrat la data de 20 mai 2011 la numărul 14461/63/2011.
Prin încheierea din data de 20 mai 2011, în baza dispoziţiilor art. 3001 C. proc. pen., instanţa a menţinut măsura preventivă dispusă în cauză faţă de inculpat.
La termenul de judecată din data de 20 iunie 2011 în prezenţa apărătorului desemnat de instanţă din oficiu, inculpatul a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei reţinută în rechizitoriu, are cunoştinţă de probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale, probe pe care şi le însuşeşte, solicitând instanţei ca judecata să aibă loc în baza acestor probe. A menţionat că este de acord cu pretenţiile civile formulate de S.A., mama victimei, pretenţii ce reprezintă cheltuieli cu înmormântarea victimei şi pomenirile făcute conform obiceiului locului.
Potrivit art. 3201 alin. (2) C. proc. pen., judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare a instanţei şi nu solicită administrarea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.
Raportat la cele declarate de inculpat în faţa instanţei de judecată aşa după cum a rezultat din cele mai sus arătate, instanţa a constatat că în cauză sunt îndeplinite dispoziţiile legale menţionate.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmării penale instanţa a constatat că starea de fapt a fost corect expusă în actul de sesizare, fiind însuşită de inculpat şi reţinută ca atare.
În drept, s-a reţinut că fapta inculpatului C.D.I. care în cursul lunii februarie 2011 a aplicat mai multe lovituri cu o ţeavă de aluminiu victimei S.D., în zona capului, cauzându-i acestuia leziuni care au condus la deces, realizează sub aspectul conţinutului elementele infracţiunii de omor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen.
Întrucât inculpatul a comis infracţiunea de mai sus în cursul lunii februarie 2011 după data rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 2658/2009 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin decizia penală nr. 227/2010 a Tribunalului Dolj, sentinţă prin care inculpatul a fost condamnat la 2 ani închisoare cu aplicarea art. 81 C. pen. pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 192 alin. (2) C. pen. şi art. 197 alin. (1) C. pen., instanţa a constatat şi reţinut că inculpatului îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 37 lit. a) C. pen. privind starea de recidivă postcondamnatorie.
La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor aşa după cum sunt prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al faptei, urmarea produsă, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de textul de lege sancţionator, reducerea legală a limitelor de pedeapsă astfel cum rezultă din prevederile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., dar şi aspectele ce caracterizează persoana inculpatului, condamnat anterior la pedeapsa închisorii tot pentru comiterea unei infracţiuni de genul celei pentru care este cercetat în cauză.
În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a constatat că numita S.A., mama victimei S.D. s-a constituit parte civilă în cauză potrivit declaraţiei dată în faţa organelor de urmărire penală şi precizată în faţa instanţei (fila 26), solicitând obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli ocazionate de înmormântarea fiului său şi pomenirile ulterioare potrivit obiceiului locului.
Întrebat fiind de instanţă, inculpatul a precizat că este de acord cu pretenţiile civile formulate de partea civilă S.A., mama victimei, şi că este de acord să le achite.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul solicitând reducerea pedepsei aplicate.
A arătat că instanţa de fond nu a ţinut cont de circumstanţele ce ţin de persoana inculpatului, de atitudinea sinceră în sensul că a recunoscut săvârşirea faptei şi a avut o atitudine cooperantă cu organele de urmărire penală.
A solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 74 şi art. 76 C. pen. şi reducerea pedepsei aplicate.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport cu dispoziţiile art. 378 C. proc. pen., instanţa a apreciat ca fiind întemeiat apelul formulat de inculpat, pentru considerentele ce au fost expuse în continuare.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că fapta săvârşită de inculpat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen.
Având în vedere materialul probator administrat în cauză, instanţa de apel a reţinut că în cursul lunii februarie inculpatul, găsind-o pe victimă în curtea locuinţei sale, a lovit-o cu o ţeavă în zona frontală superior stânga după care în zona occipitală. După ce victima s-a prăbuşit, inculpatul a târât-o până la un şopron aflat în curtea sa, iar după două zile, a luat geaca si ghetele victimei şi a aruncat corpul victimei într-un bazin. Haina şi ghetele victimei au fost arse de către inculpat în bucătăria de vară aflată lângă bazinul cu apă.
Potrivit raportului medico-legal de necropsie nr. 1320 din 03 mai 2011 întocmit de Institutul de Medicină Legală Craiova, moartea victimei a fost violentă, putând data din 13 februarie 2011 şi s-a datorat insuficienţei cardiorespiratorii acute, urmare a hemoragiei meningo - cerebrale, consecinţa unui traumatism cranio-cerebral forte, iar leziunile traumatice tanatogeneratoare au fost produse cu obiectul corp delict examinat.
Data menţionată în raportul medico-legal ca fiind cea la care posibil s-a produs moartea victimei a fost confirmată de S.A. mama victimei, care a declarat că fiul său a plecat la data de 13 februarie 2011 orele 16,00 şi nu a mai revenit la locuinţă. La data de 23 martie 2011 S.A. a sesizat dispariţia fiului său la Postul de Poliţie Virvoru de Jos.
În declaraţiile date, inculpatul a recunoscut săvârşirea infracţiunii. A arătat că a întrebat victima ce caută în curtea sa, iar aceasta i-a spus că a venit să-i ceară ţuică şi o ţigară. Potrivit afirmaţiilor inculpatului, victima a încercat să-l lovească cu palma, după care inculpatul a luat o ţeavă din aluminiu şi a lovit victima la tâmpla stângă după care la ceafă. A târât victima până la un şopron, a incendiat geaca şi ghetele acesteia iar după un timp a învelit corpul victimei într-o pătură şi l-a aruncat în bazin.
Corpul victimei a fost găsit de sora inculpatului, C.M.G. Audiată în calitate de martor, aceasta a declarat că la data de 25 martie 2011 s-a dus la casa părintească în care locuia inculpatul şi a găsit în bazin corpul unui bărbat învelit într-o pătură.
Fiind audiat de către instanţa de fond la data de 20 iunie 2011, inculpatul a declarat că recunoaşte săvârşirea faptei aşa cum a fost descrisă în rechizitoriu şi nu a solicitat administrarea altor probe, fiind de acord să achite suma de bani solicitată de partea civilă cu titlu de despăgubiri civile. A precizat că solicită aplicarea dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen.
Fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 3201 alin. (1), (2) şi (3) C. proc. pen., s-a procedat în mod corect la soluţionarea cauzei potrivit dispoziţiile art. 3201 alin. (3) C. proc. pen.
În privinţa individualizării judiciare a pedepsei s-a constatat că instanţa de fond a aplicat o pedeapsă în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Procedând la stabilirea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, ca urmare aplicării dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., s-a constatat că pedeapsa a fost aplicată în cauză inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 174 alin. (1) C. pen. între un minim de 6 ani şi 8 luni şi un maxim special de 13 ani şi 4 luni.
Astfel, aplicarea unei pedepse principale de 15 ani închisoare a depăşit nejustificat maximul special ce rezultă din disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Procedând la reindividualizarea judiciară a pedepsei, instanţa de apel a avut în vedere atât limitele de pedeapsă stabilite potrivit art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., gradul de pericol social concret al faptei săvârşită, ce rezultă din modul în care inculpatul a comis fapta precum şi celelalte împrejurări ce particularizează fapta, respectiv modul în care inculpatul a ascuns corpul victimei, forma de vinovăţie cu care a acţionat – respectiv intenţia directă, întrucât a prevăzut şi urmărit rezultatul faptei, aşa cum a rezultat din modul în care a acţionat, lovind victima cu o ţeavă de două ori, în cap.
De asemenea, au fost avute în vedere şi datele ce caracterizează persoana inculpatului, antecedentele judiciare, starea de recidivă postcondamnatorie rezultată din condamnarea anterioară a inculpatului la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 2658 din 5 noiembrie 2009 a Judecătoriei Craiova, atitudinea inculpatului, respectiv recunoaşterea faptei săvârşite.
În raport cu aceste criterii de individualizare, instanţa de apel a apreciat că aplicarea unei pedepse principale de 13 ani închisoare, a fost de natură să contribuie la realizarea scopului educativ şi preventiv al pedepsei prev. de art. 52 C. pen.
În privinţa pedepsei complementare şi a celei accesorii instanţa a apreciat că, în raport cu natura şi gravitatea infracţiunii săvârşite, atitudinea inculpatului după săvârşirea faptei, se impune atât interzicerea dreptului de a alege şi a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice cât şi dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, durata interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen., pedeapsa complementară urmând a fi de 5 ani.
Întrucât infracţiunea din prezenta cauză a fost săvârşită în termenul de încercare stabilit prin sentinţa penală nr. 2658 din 5 noiembrie 2009 a Judecătoriei Craiova, în temeiul art. 83 C. pen., s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiţionare a executării pedepsei de 2 ani închisoare.
Soluţia privind acţiunea civilă a fost justă, instanţa dispunând obligarea inculpatului la plata sumei de 10.000 lei despăgubiri civile către partea civilă, prin raportare la dispoziţiile. art. 161 alin. (3) C. proc. pen., întrucât inculpatul a recunoscut pretenţiile civile solicitate de partea civilă.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs inculpatul C.D.I., criticând soluţia sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei.
A fost invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte, analizând decizia recurată prin prisma cazului de casare invocat constată că recursul este nefondat.
Pedeapsa de 13 ani închisoare aplicată inculpatului pentru uciderea victimei S.D. care, după ce a fost lovită cu o ţeavă de aluminiu în cap a fost târâtă în curtea inculpatului şi aruncată într-un bazin cu apă, hainele şi ghetele victimei fiind arse este blândă, având în vedere şi circumstanţele personale ale inculpatului care, la momentul săvârşirii faptei era recidivist.
Reindividualizarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului, aşa cum a solicitat inculpatul, ar avea drept consecinţă înfrângerea scopurilor trasate pentru sancţiunea penală în art. 52 C. pen. – prevenţia generală şi specială.
De aceea, Înalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul formulat, urmând ca în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul să fie obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.D.I. împotriva deciziei penale nr. 199 din 11 octombrie 2011 pronunţată de Curtea de Apel Craiova – Secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat durata reţinerii şi arestării preventive de la 26 martie 2011 la 23 februarie 2012.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 23 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4161/2012. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2566/2012. Penal → |
|---|
