ICCJ. Decizia nr. 64/2012. Penal

Decizii penale ICCJ 2012

Prin rezoluția nr. 635/P/2011 din 29 iulie 2011 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) și art. 192 alin. (1)1 C. proc. pen., s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de I.M., Prim Procuror Adjunct al Procurorului General de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în referire la art. 246,art. 264,art. 271 și art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

în considerentele rezoluției susmenționate, procurorul de caz a reținut următoarele:

La data de 30 martie 2011 s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție plângerea formulată de A.I., potrivit art. 278 raportat la art. 275 C. proc. pen., împotriva rezoluției nr. 231/P/2011 din 14 martie 2011, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de P.R.A. și alți magistrați de la înalta Curte de Casație și Justiție, denunțați de către petent pentru comiterea mai multor infracțiuni de fals și în legătură cu serviciul.

Prin rezoluția nr. 2887/899/II/2/2011 din 14 aprilie 2011, procurorul șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, I.M. a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii.

Pentru a dispune astfel, procurorul șef a reținut că susținerile persoanei vătămate au fost analizate și înlăturate punctual și pertinent, iar materialul probator dovedește îndeplinirea corectă a atribuțiilor de serviciu de către magistrați.

La data de 12 aprilie 2011 a fost înregistrată plângerea formulată de A.I., potrivit art. 278 raportat la art. 275 și următoarele C. proc. pen., împotriva rezoluției nr. 245/P/2011 din 22 martie 2011, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul O.O., denunțat de către petent pentru săvârșirea unor infracțiuni de serviciu și fals.

Prin rezoluția nr. 1696/II/2/2011 din 31 august 2011, procurorul șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 278 alin. (1) C. proc. pen. și art. 20 alin. (4) lit. c) din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor, a dispus respingerea, ca neîntemeiată, a plângerii formulate de numitul A.I. împotriva rezoluției nr. 635/P/2011 din 31 august 2011 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.

Pentru a adopta rezoluția susmenționată, procurorul șef a reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție la 12 mai 2011, numitul A.I. a solicitat efectuarea de cercetări penală față de M.I., Prim Adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, cu privire la comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 264 C. pen., art. 271 C. pen. și art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)

în susținerea plângerii formulate petentul a invocat faptul că M.I., în calitate de procuror șef al Secției de urmărire penală și criminalistică, i-a respins plângerile formulate împotriva soluțiilor adoptate în dosarele nr. 1064/P/2009 și 245/P/2011 ale Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, în scopul favorizării făptuitorilor și având totodată ca rezultat o îngrădire a drepturilor sale. A mai susținut că magistratul a ignorat probele existente și unele hotărâri judecătorești ale Tribunalului Arad și Judecătoriei Arad, refuzând să cerceteze tentativele la infracțiunea de omor, ce ar fi fost consemnate în motivarea sentinței penale nr. 1362/2007 a Judecătoriei Arad și în sesizarea adresată Poliției Municipiului Arad la data de 09 octombrie 2007.

Autorul sesizării consideră că neconcordanțele existente între datele menționate în rezoluțiile de respingere a plângerilor sale și cele din adresele de comunicare â, denotă încălcare prevederilor art. 187 C. proc. pen.

în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., prin rezoluția nr. 635/P/2011, din 20 iulie 2011 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de magistratul vizat, pentru infracțiunile sub aspectul cărora s-a solicitat efectuarea de cercetări.

Soluția a fost contestată de petent conform dispozițiilor art. 278 C. proc. pen.

Examinarea actelor efectuate a relevat că în dosarul înregistrat sub nr. 231/P/2011 la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, numitul A.I. a solicitat antrenarea răspunderii penale a magistraților R.A.P., G.I., N.A., ș.a., judecători la înalta Curte de Casație și Justiție și M.C., procuror la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 264 C. pen., art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP), art. 291 C. pen., art. 271 C. pen., fapte ce ar fi fost comise prin pronunțarea deciziilor nr. 840 din 06 decembrie 2010, 841 din 06 decembrie 2010, 842 din 06 decembrie 2010, 843 din 06 decembrie 2010, 844 din 06 decembrie 2010, 853 din 06 decembrie 2010, 855 din 06 decembrie 2010, 870 din 06decembrie 2010.

Cauza a fost soluționată cu neînceperea urmăririi penale prin rezoluția nr. 231/P/2011 din 14 martie 2011, reținându-se incidența dispozițiilor art. 10 lit. a) C. proc. pen.

S-a constatat de către procuror că activitatea desfășurată de către magistrații reclamați s-a supus cerințelor de legalitate, neconturându-se săvârșirea acestuia adresate instanței de judecată.

Numitul A.I. a criticat, ca nelegală și netemeinică, soluția de neurmărire penală, plângerea acestuia fiind respinsă ca neîntemeiată, prin rezoluția nr. 2887/899/II/2011 din 14 aprilie 2011 a Procurorului șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică, M.I.

S-a apreciat că rezoluția criticată a fost fundamentată pe materialul probator existent, nerezultând indicii în sensul încălcării atribuțiilor de serviciu de către magistrați.

La Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrat și dosarul nr. 245/P/2011, vizând plângerea numitului A.I. împotriva magistratului O.O., pentru pretinse infracțiuni în legătură cu serviciul și de fals, soluționat cu neînceperea urmăririi penale, în raport de aplicabilitate a prevederilor art. 10 lit. a) C. proc. pen.

Soluția a fost menținută în urma controlului ierarhic exercitat în cadrul procedurii prevăzute de art. 278 C. proc. pen., prin rezoluția nr. 3257/997/II/2/2011, din 28 aprilie 2011, a procurorului șef M.I., fiind respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de A.I.

S-a motivat că actele dosarului nu au relevat elemente care să susțină aspectele sesizate, acuzele petentului fiind de fapt critici aduse soluției nefavorabile acestuia.

Față de cele expuse, apreciez ca legală și temeinică soluția dispusă în dosarul nr. 635/P/2011 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, neimpunându-se infirmarea acesteia și reluarea cercetărilor.

Analizând plângerea petiționarului se constată că nu au fost invocate încălcări concrete ale atribuțiilor de serviciu sau ale legii de către magistratul M.I., aspectele sesizate ținând exclusiv de legalitatea și temeinicia rezoluțiilor la care s-a făcut referire.

Dispozițiile codului de procedură penală (art. 275-278 C. proc. pen.) reglementează în mod expres modalitatea de exercitare a controlului asupra actelor legale menționate, s-a făcut o corectă aplicare a legii, neexistând indicii care să contureze săvârșirea vreunei infracțiuni.

Este de menționat totodată că, răspunderea magistraților, penală sau de orice altă natură, nu poate fi angajată pentru opinia exprimată în soluțiile date, acestea fiind consecința activității lor de interpretare a probelor administrate și a dispozițiilor legale incidente.

Față de argumentele expuse, procurorul șef a apreciat ca legală și temeinică rezoluția dispusă în dosarul nr. 635/P/2011 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, din actele premergătoare efectuate în cauză nerezultând aspecte care să impună infirmarea acesteia și reluarea cercetărilor.

S-a concluzionat că activitatea desfășurată de magistratul reclamat s-a circumscris cadrului legal, soluțiile adoptate fiind fundamentate pe probatoriile administrate în cauzele respective, cu aplicarea dispozițiilor legale în materie.

împotriva soluției de netrimitere în judecată dispusă de procuror, petentul A.I. a formulat plângere în fața judecătorului întemeiată pe dispozițiile art. 2781C. proc. pen.

Examinând rezoluția de netrimitere în judecată adoptată de procuror, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a înscrisurilor prezentate de petent, așa cum cer dispozițiile art. 2781alin. (7) C. proc. pen., înalta Curte constată că plângerea formulată nu este fondată.

între soluțiile pe care le pronunță judecătorul investit cu soluționarea unei plângeri formulată în procedura reglementată de art. 2781C. proc. pen. este cea de la alin. (8) lit. b) al acestui text de lege potrivit căruia judecătorul "admite plângerea, prin sentință desființează rezoluția sau ordonanța atacată și trimite cauza procurorului în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale a trimis cauza procurorului, indicând totodată faptele și împrejurările ce urmează a fi constatate și prin care anume mijloace de probă."

Potrivit art. 228 alin. (1) C. proc. pen., organul de urmărire penală, sesizat prin vreunul din modurile prevăzute în art. 221 dispune prin rezoluție începerea urmăririi penale când din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergătoare efectuate nu rezultă vreunul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10 cu excepția celui de la lit. b)1.

Din actele premergătoare efectuate în cauză nu rezultă indicii care să ducă la presupunerea rezonabilă că în cauză s-au comis infracțiunile reclamate de petentă, ceea ce duce la concluzia incidenței prevederilor art. 10 lit. a) C. proc. pen., corect reținute de procuror.

Magistratul care îndeplinește cu bună credință actul jurisdicțional beneficiază de protecția legii, iar prezumția de nevinovăție care operează în materie penală impune obligația dovedirii prin probe certe, nu prin simple afirmații, a săvârșirii infracțiunii reclamate, nefiind suficiente pentru a se dispune începerea urmăririi penale, criticile aduse hotărârilor pronunțate de judecător sau soluțiilor adoptate de procuror.

Nemulțumirea petentului cu privire la soluțiile pronunțate în cauză, în condițiile în care acestea sunt fundamentate pe probatoriile administrate și analizate de magistratul împotriva căruia petentul a formulat plângere penală, în conformitate cu dispozițiile legale în materie, nu poate constitui temei pentru angajarea răspunderii penale a intimatului pentru infracțiunile reclamate.

în consecință, reținând că rezoluția de netrimitere în judecată din data de 29 iulie 2011 adoptată de procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, în dosarul nr. 635/P/2011, menținută prin rezoluția nr. 1969/II/2/2011 din 31 august 2011 a Procurorului șef al Secției de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul aceleiași unități de parchet este legală și temeinică, plângerea formulată de petentul A.I. se va respinge ca nefondată, în conformitate cu dispozițiile art. 2781alin. (8) lit. a) C. proc. pen.

← ICCJ. Decizia nr. 653/2012. Penal  ICCJ. Decizia nr. 553/2012. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 64/2012. Penal