ICCJ. Decizia nr. 13/2013. Penal. Conflict de competenţă (pozitiv/negativ) (art. 43 C.p.p.). Fond
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Încheierea nr. 13/2013
Dosar nr. 16/739/2012
Şedinţa publică din 8 ianuarie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 39 din 21 decembrie 2011, pronunţată în Dosarul nr. 34/739/2011, Tribunalul Militar Iaşi, în temeiul art. 42 C. proc. pen. raportat la art. 494 C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare privind pe P.D. în favoarea Judecătoriei Gurahonţ, judeţul Arad (în a cărei rază teritorială avea reşedinţa condamnatul).
Condamnatul P.D. s-a adresat la data de 5 decembrie 2011 Tribunalului Militar Iaşi cu o cerere de reabilitare cu privire la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 251 din 6 decembrie 1996 a Tribunalului Militar Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 177 din 13 noiembrie 1997 a Curţii Militare de Apel Bucureşti.
Analizând cererea, Tribunalul Militar Iaşi a apreciat fapta săvârşită de petent şi pentru care s-a aplicat pedeapsa pentru care s-a solicitat reabilitarea nu avea legătură cu atribuţiile de serviciu, deşi au fost săvârşite în perioada când îşi îndeplinea serviciul militar, învestind Judecătoria Gurahonţ.
Judecătoria Gurahonţ, prin Sentinţa penală nr. 5 din 2 februarie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 34/739/2012, verificându-şi la rândul său competenţa, a apreciat că, din punct de vedere al competenţei teritoriale, aceasta revine Judecătoriei Bacău, aceasta fiind instanţa în a cărei rază teritorială s-a efectuat urmărirea penală (din cuprinsul copiei Sentinţei penale nr. 251/1996 rezultă că urmărirea penală a fost efectuată de Parchetul Militar Bacău), astfel încât şi cererea de reabilitare trebuie soluţionată de Judecătoria Bacău.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 30 C. proc. pen. coroborat cu art. 42 C. proc. pen. şi art. 494 C. proc. pen., Judecătoria Gurahonţ a declinat competenţa de soluţionare a cererii de reabilitare formulată de condamnatul P.D. în favoarea Judecătoriei Bacău.
Judecătoria Bacău, urmare acestei învestiri, analizând cererea de reabilitare, a apreciat că sintagma "infracţiuni săvârşite în legătură cu îndatoririle de serviciu" include infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, prevăzute în cap. I al Titlului VI C. proc. pen., dar nu se limitează la acestea.
Din această perspectivă, Judecătoria Bacău a apreciat că cele două infracţiuni pentru care petentul a şi fost condamnat au fost săvârşite în timp ce efectua serviciul de pază ca militar în termen la o fermă pomicolă, prin urmare, şi la acest moment, competent să judece cauza în primă instanţă ar fi tot Tribunalul Militar Iaşi, motiv pentru care, în temeiul art. 42 alin. (1) şi art. 494 C. proc. pen. cu referire la art. 26 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., şi-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Militar Iaşi, prin Sentinţa penală nr. 962 din 28 mai 2012 pronunţată în Dosarul nr. 34/739/2012.
În raport de situaţia de fapt expusă, Tribunalul Militar Iaşi, prin Sentinţa penală nr. 25 din 17 octombrie 2012, a constatat că Judecătoria Bacău a declanşat conflictul negativ de competenţă şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, urmează să analizeze acest incident procedural din perspectiva dispoziţiilor art. 29 alin. (5) lit. b) C. proc. pen., fiind, în realitate, în prezenţa unei situaţii în care cursul judecăţii este întrerupt, având în vedere că au existat declinări succesive între Judecătoria Bacău şi Tribunalul Militar Iaşi constată că, prin Sentinţa penală nr. 251 din 6 decembrie 1996, pronunţată de Tribunalul Militar Iaşi, în Dosarul nr. 210/1996, definitivă prin Decizia penală nr. 177 din 13 noiembrie 1997 a Curţii Militare de Apel Bucureşti, inculpatul P.D. a fost condamnat la:
- 3 ani închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) teza a II-a C. pen.;
- 5 luni închisoare pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, în timp ce era militar în termen la U.M. x Piatra Neamţ, în această calitate, a asigurat paza la Ferma Pomicolă P. din cadrul fostului I.A.S. Traian, judeţul Bacău.
În seara zilei de 15 octombrie 1994, inculpaţii P.D. şi P.V. (colegul său) în timp ce asigurau serviciul de pază la acest obiectiv, au surprins la furt pe M.C.G. şi pe fiul său M.Gh.G., context în care le-au aplicat lovituri cu obiecte contondente în urma cărora cei doi au suferit leziuni corporale.
Astfel, partea vătămată M.G. a necesitat pentru vindecare 54 - 57 zile de îngrijiri medicale şi a rămas şi cu infirmitate fizică permanentă, iar partea vătămată M.C.G. a necesitat pentru vindecare 7 - 8 zile de îngrijiri medicale.
În raport de situaţia de fapt expusă, dar şi de dispoziţiile art. 26 alin. (1) C. proc. pen., potrivit cărora: "infracţiunile prevăzute de art. 331 - 352 C. pen., precum şi alte infracţiuni săvârşite în legătură cu îndatoririle de serviciu, comise de militari, până la gradul de colonel inclusiv, cu excepţia celor date în competenţa altor instanţe", Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, apreciază că Tribunalul Militar Iaşi este competent să judece în primă instanţă cererea de reabilitare.
Astfel, cele două infracţiuni pentru care petentul P.D. a fost condamnat în legătură cu atribuţiile de serviciu, fiind săvârşite în timp ce acesta efectua serviciul militar şi avea calitatea de militar.
În mod corect şi Judecătoria Bacău a apreciat că sintagma "infracţiuni săvârşite în legătură cu atribuţiile de serviciu" nu se limitează la infracţiunile prevăzute în cap. I al Titlului VI C. pen., ea incluzând orice altă infracţiune prevăzută de C. pen. sau de alte legi care sunt săvârşite în timpul serviciului sau în afara lui, dar au legătură cu atribuţiile de serviciu ale militarului, cu actele efectuate de acesta în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Acest lucru se poate afirma şi în prezenta cauză: petentul a săvârşit cele două infracţiuni de violenţă pentru care s-a pronunţat pedeapsa rezultantă a cărei reabilitare se cere în timp ce efectua serviciul de pază ca militar în termen la o fermă pomicolă, împotriva unor persoane care ar fi încercat să sustragă fructe din această fermă.
În raport de aceste considerente, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 26 alin. (1) teza a II-a C. proc. pen., sens în care competenţa de a judeca în primă instanţă cauza îi revine Tribunalului Militar Iaşi şi, pe cale de consecinţă, îi revine în competenţa de soluţionare şi cererea de reabilitare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Constată întrerupt cursul justiţiei în cauza privind pe petentul P.D.
Trimite cauza pentru continuarea judecăţii la Tribunalul Militar Iaşi.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 8 ianuarie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 168/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 12/2013. Penal. Conflict de competenţă... → |
---|