ICCJ. Decizia nr. 928/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs

Decizii penale ICCJ 2013

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 928/2013

Dosar nr. 5711/30/2011

Şedinţa publică din 18 martie 2013

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 77/D/P/2001 din data de 04 august 2011, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiş sub nr. 5711/30/2011, au fost trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, inculpaţii V.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., B.P.E., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., D.D., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2, lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., V.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), precum şi inculpaţii aflaţi în stare de libertate M.I., pentru infracţiunile prev de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., C.E., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.; S.E.D., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi B.F.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 2 lit. b), pct. 16 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În fapt, s-a reţinut în sarcina inculpaţilor că au constituit un grup infracţional organizat specializat în introducerea pe teritoriul ţării de ţigări de contrabandă din Serbia. în acest sens, inculpaţii au introdus în ţară prin punctul de frontieră Moraviţa, fără a le declara, ţigări de contrabandă, de mai multe ori, şi au deţinut, transportat, depozitat pe teritoriul României ţigări cunoscând că provin din infracţiunea de contrabandă, cauzându-se un prejudiciu bugetului de stat de aproximativ 173.076 lei.

Prin sentinţa penală nr. 17 din 20 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 5711/30/2011, în baza art. 334 C. proc. pen. au fost respinse excepţiile privind schimbările de încadrare juridică a faptelor.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 320¹alin. (1) şi (7) C. proc. pen., cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.E., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen., şi cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86¹ C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului pe o perioadă de 6 ani termen de încercare stabilit în condiţiile prevăzute de art. 86²C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate de instituţia de supraveghere, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, căruia i se încredinţează supravegherea; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii din data de 29 mai 2011 şi din data de 13 iunie 2011, zile care se vor scădea în mod corespunzător din durata termenului de încercare.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen. cu aplic, art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.I. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen. şi art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. a fost obligat inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:să se prezinte, la datele fixate de instituţia de supraveghere, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Timiş, căruia i se încredinţează supravegherea; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii din data de 13 iunie 2011, care se va scădea în mod corespunzător din durata termenului de încercare.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen. cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.E.D., la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen. şi art. art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen., cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen. a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii din data de 13 iunie 2011, care s-a scăzut în mod corespunzător din durata termenului de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul B.F.M., sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă.

În baza art. 81 C. pen. s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei principale aplicate inculpatului pe o perioadă de 3 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile prevăzute de art. 82 C. pen.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenţia inculpatului asupra consecinţelor nerespectării dispoziţiilor art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata B.P.E., la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a fost interzisă inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen. şi cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpata să execute pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare, în regim de detenţie.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatei, alături de pedeapsa principală rezultantă, şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei durata reţinerii din data de 12 iunie 2011 şi a arestului preventiv de la data de 13 iunie 2011 la 08 septembrie 2011.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.M., la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen. şi cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii din data de 12 iunie 2011 şi a arestului preventiv de la data de 13 iunie 2011 la 08 septembrie 2011.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul D.D., la o pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen. şi cu aplic. art. art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul V.M., la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup infracţional organizat. în baza art. 65 alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei.

În baza art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen. şi cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă în formă continuată.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 998, 999, 1003 C. civ. şi art. 236 din Legea nr. 86/2006 au fost obligaţi inculpaţii C.E., S.E., M.I., B.F.M., V.M., B.P.E., D.D., V.M. în solidar, la plata sumei de 17.931 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile legale prevăzute de O.G. nr. 92/2003, despăgubiri civile către partea civilă A.N.A.F. - Autoritatea Naţională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, reprezentată prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 998, 999, 1003 C. civ. şi art. 236 din Legea nr. 86/2006 au fost obligaţi inculpaţii V.M., B.P.E., D.D., V.M., în solidar, la plata sumei de 166.201 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile legale prevăzute de O.G. nr. 92/2003, despăgubiri civile către partea civilă A.N.A.F. - Autoritatea Naţională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale, reprezentată prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.

A fost respinsă cererea de constituire de parte civilă formulată de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara în nume propriu, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a următoarelor cantităţi de ţigări: 1990 pachete de ţigări (ridicate la data de 29 mai 2011), 17930 pachete de ţigări M. şi 500 pachete A. (ridicate la data de 12 iunie 2011), corpuri delicte la dosarul cauzei.

În baza art. 353 C. proc. pen. raportat la art. 163 C. proc. pen. s-a menţinut sechestrul asigurător instituit asupra autoturismului, aparţinând inculpatului D.D., până la concurenţa sumelor acordate cu titlul de daune materiale.

În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen. s-a dispus restituirea către inculpata B.P.E. a telefonului mobil şi a cartelei telefonice, restituirea către inculpatul V.M. a telefoanelor mobile, a cartelelor SIM, şi a suporturilor de stocarea datelor în format electronic de tip microSD, capacitate 1GB, şi capacitate 2 GB, restituirea către inculpatul V.M. a telefoanelor mobile, a cartelei sim şi a cardului microSD de 1 GB capacitate, fără serie, restituirea către numitul D.D. a telefoanelor mobile, cartelă telefonică mobilă.

Pentru a pronunţa această sentinţă penală, Tribunalul Timiş a reţinut următoarele:

În data de 26 mai 2011, în jurul orelor 19:05, inculpaţii D.D. şi V.M. au intrat în România prin PTF Moraviţa cu autoturismul, şi s-au îndreptat, pe DN59, spre localitatea Voiteg, unde, în jurul orelor 20:20, s-au întâlnit cu inculpatul B.F.M., care s-a deplasat în acea localitate dinspre Timişoara cu autoturismul. Cei trei inculpaţi au stat la o masă pe terasa unui cafe-bar din localitatea Voiteg în jur de 20 de minute şi au discutat, stabilind ca inculpatul B. să conducă, ca ante mergător, autoturismul, care urma să vină dinspre Serbia şi în care se aflau ţigări de contrabandă, până la imobilul de pe str. Pelican din localitatea Ghiroda.

În ceea ce priveşte autoturismul, acesta a intrat pe teritoriul României prin PTF Moraviţa în jurul orelor 20:30, fiind condus de către inculpatul V.M., care era însoţit de inculpata B.P.E. - pasager pe scaunul din dreapta. În autoturism se aflau mai multe baxuri de ţigări care nu au fost declarate în punctul vamal.

În jurul orelor 20:40, inculpatul B.F.M. a plecat cu autoturismul din localitatea Voiteg spre Timişoara, conducând cu viteză redusă, oprindu-se, în jurul orelor 21:10, în staţia de carburanţi L. de pe Calea Şagului, situată la intrare în Timişoara, pentru a aştepta autoturismul. După aproximativ 10 minute, văzând că acel autoturism se apropie de staţia peco în care era parcat, inculpatul B. a ieşit din benzinărie, şi, circulând cu autoturismul său înaintea C., în coloană, au traversat Timişoara, mergând până în localitatea Ghiroda, - la imobilul care aparţine inculpatului S.E. Ajungând acolo, inculpaţii V.M. şi B.P.E. au intrat cu autoturismul C. în curtea imobilului, poarta fiind deschisă de inculpatul S., iar inculpatul B. şi-a continuat deplasarea, părăsind zona.

În respectivul imobil se aflau şi inculpaţii C.E. şi M.I., care, împreună cu inculpaţii V.M. şi B.P.E., au descărcat ţigările transportate în autoturismul C. (cca. 20 baxuri - conform declaraţiilor inculpatului C.E.), şi le-au depozitat în garajul imobilului aparţinând inculpatului S.E.D.

Apoi, s-a reţinut că în jurul orelor 22:15, inculpaţii V.M. şi B.P.E. au ieşit din curtea imobilului cu autoturismul C., cu luminile stinse, însoţiţi de inculpaţii C. şi M., care s-au urcat într-un autoturism, parcat în apropiere (aparţinând inculpatului M.), iar cele două autoturisme s-au deplasat în coloană - până pe Calea Şagului, unde autoturismul a virat pe str. Vulturilor, iar autoturismul marca C. şi-a continuat deplasarea spre PTF Moraviţa, cei doi inculpaţi părăsind teritoriul României spre Serbia în jurul orelor 23:15.

S-a mai reţinut că în data de 27 mai 2011, martorul V.D., la solicitarea inculpatului C.E., s-a deplasat la domiciliul inculpatului S.E.D. şi a preluat de acolo 6 baxuri de ţigări, pe care le-a transportat la o altă adresă din Timişoara indicată de C.E. - în zona complexului studenţesc.

În data de 28 mai 2011, în jurul orelor 19:45, inculpatul V.M. împreună cu numitul M.M.I.E., soţul inculpatei B.P.E., au intrat în România din Serbia prin PTF Moraviţa cu autoturismul C. condus de inculpatul V., transportând ţigări care nu au fost declarate în punctul vamal. Cei doi s-au îndreptat spre Timişoara, fiind aşteptaţi în staţia de carburanţi L. din Calea Şagului de la intrarea în Timişoara de inculpaţii M.I. şi C.E., aflaţi în autoturism. În jurul orelor 20:35, autoturismul C. s-a apropiat de staţia de carburanţi, astfel că cei doi inculpaţi au ieşit în şosea şi, împreună, deplasându-se în coloană - inculpaţii români cu autoturismul lor în faţă - au mers până în localitatea Ghiroda, la imobilul inculpatului S.E. Aici, ca şi cu două zile înainte, autoturismul C. a fost introdus în curtea imobilului din str. Pelican, iar inculpaţii C. şi M. au parcat în faţa imobilului şi au intrat şi ei în curte. În interior, inculpaţii au descărcat ţigările transportate cu autoturismul C. (cca. 20 de baxuri - conform declaraţiilor inculpatului C.E.) şi le-au depozitat în garajul imobilului, iar apoi, după 25 de minute, au ieşit din imobil. Inculpaţii C. şi M. s-au urcat în autoturismul şi i-au condus pe ceilalţi doi până pe Calea Şagului, unde s-au despărţit, inculpatul V. şi numitul M.M.I.E. părăsind teritoriul României prin PTF Moraviţa în jurul orelor 22:51.

Totodată s-a reţinut că în ziua următoare, inculpatul C.E. împreună cu numitul R.M., s-au deplasat cu autoturismul de culoare gri, la locuinţa inculpatului S.D. din Ghiroda. Au intrat cu autoturismul în curtea imobilului şi au încărcat în portbagajul acestuia 5 saci de culoare neagră în care se aflau cartuşe de ţigări marca M. În jurul orelor 17:25, cei doi au ieşit din acel imobil, deplasându-se prin Timişoara în direcţia Calea Şagului, fiind opriţi pe B-dul 16 Decembrie 1989 de un echipaj de poliţie. În urma controlului autoturismului, au fost găsite în interiorul portbagajului acestuia 1990 pachete ţigări marca M., netimbrate, depozitate în 5 saci menajeri negri.

Prima instanţă a constatat că întreaga cantitate de ţigări descoperită a fost reţinută de către organele vamale pe baza adeverinţei de reţinere a bunurilor şi lăsată în custodia acestora până la finalizarea cauzei.

În data de 12 iunie 2011, inculpaţii V.M. şi D.D. au intrat în România prin PTF Moraviţa, la ora 19:37, cu autoturismul, urmaţi, la un interval scurt de timp - respectiv la orele 20:18, de inculpaţii B.P.E. şi V.M., care circulau cu autoturismul marca C. În acest din urmă autoturism se aflau ţigări netimbrate care nu au fost declarate în punctul de frontieră. Cei patru s-au deplasat în coloană spre Timişoara. La orele 20:40, autoturismul marca C. a fost oprit de către organele de poliţie pentru controlul documentelor. Ceilalţi doi inculpaţi iau aşteptat, iar apoi, tot împreună, au continuat deplasarea spre Timişoara, observând însă supravegherea lor de către organele de anchetă. În acest context, la intrarea în Timişoara, pe Calea Şagului, inculpaţii V.M. şi D.D. au întors maşina şi s-au deplasat înapoi spre Moraviţa, iar inculpaţii B. şi V. au intrat în Timişoara până la sensul giratoriu de pe b-dul 16 Decembrie 1989, unde s-au întors, luând-o şi ei înapoi spre Moraviţa. Autoturismul a fost oprit de către organele de poliţie în localitatea Voiteg, iar autoturismul marca C. în localitatea Şag. Inculpaţii B. şi V. s-au blocat în maşină, refuzând să coboare sau să colaboreze cu organele de anchetă. După ce s-a reuşit deschiderea portierelor, s-a constatat că în autoturism erau transportată cantitatea de 18.430 pachete ţigări cu timbru sârbesc, respectiv - 17930 pachete ţigări nemarcate, marca M. şi 500 pachete ţigări nemarcate, marca A.

S-a reţinut că întreaga cantitate de ţigări descoperită a fost reţinută de către organele vamale pe baza adeverinţei de reţinere a bunurilor şi lăsată în custodia acestora până la finalizarea cauzei.

Prima instanţă a reţinut că deplasările inculpatului V. în România cu autoturismul C. aparţinând familiei inculpatei B., însoţit de către această inculpată (de cele mai multe ori) sau de soţul acesteia M.M.I.E. au început din luna aprilie 2011, iar însoţirea acestora de către inculpaţii D.D. şi V.M. din luna mai 2011. Din evidenţa intrărilor/ieşirilor în/din România prin PTF Moraviţa reiese că, începând din 01 aprilie 2011, aceştia au făcut numeroase deplasări în România prin PTF Moraviţa, toate intrările în ţară derulându-se seara, de multe ori chiar după ora 22:00, şi durând în jur de două ore. Astfel, s-a constatat că inculpatul V.M., în calitate de şofer al autoturismului C., şi inculpata B.P.E., în calitate de pasager, au făcut următoarele deplasări: în data de 01 aprilie 2011 au intrat în România la ora 19:37 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 21:17; în data de 09 aprilie 2011 au intrat în România la ora 21:17 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 23:34; în data de 14 aprilie 2011 au intrat în România la ora 21:35 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 23:36; în data de 22 aprilie 2011 au intrat în România la ora 21:27 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 01:00; în data de 28 aprilie 2011 au intrat în România la ora 22:27 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 0:09; în data de 06 mai 2011 au intrat în România la ora 19:50 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 23:02; în data de 14 mai 2011 au intrat în România la ora 20:26 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 22:09; în data de 16 mai 2011 au intrat în România la ora 19:48 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 01:00; în data de 20 mai 2011 au intrat în România la ora 19:12 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 21:43.

Totodată, s-a reţinut că inculpatul V.M., în calitate de şofer al autoturismului C., şi soţul inculpatei B.P.E., numitul M.M.I.E., în calitate de pasager, au făcut următoarele deplasări: în data de 19 aprilie 2011 au intrat în România la ora 21:42 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 00:01; în data de 03 mai 2011 au intrat în România la ora 19:52 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 22:42; în data de 11 mai 2011 au intrat în România la ora 20:30 şi au părăsit teritoriul ţării noastre la ora 22:56;

Prima instanţă a reţinut că în cazul deplasărilor din 03 mai, 06 mai şi 11 mai, aceştia au fost însoţiţi şi de inculpatul D.D., acesta intrând în România cu câteva minute înaintea autoturismului C. (la ora 19:46 în data de 03 mai 2011, la ora 19:17 în data de 06 mai, şi la ora 20:24 în data de 11 mai) şi părăsind ţara la un interval scurt după ieşirea autoturismului C. (la ora 22:47 în data de 03 mai 2011, la ora 23:08 în data de 06 mai şi la ora 00.42 în data de 11 mai). Totodată, în cazul deplasării din data de 14 mai 2011, aceştia au fost însoţiţi de inculpaţii D. şi V., deplasarea efectuându-se în aceeaşi modalitate, respectiv aceştia intrând în România cu câteva minute înaintea celorlalţi inculpaţi (orele 19.53) şi părăsind ţara ulterior acestora (orele 23:03).

De asemenea, s-a constatat că au mai existat două deplasări ale inculpaţilor B.P.E. şi V.M. în România şi în perioada în care erau supravegheaţi de organele de cercetare, respectiv în datele de 05 iunie 2011 şi 09 iunie 2011 - relevante în acest sens fiind considerate informaţiile privind evidenţa intrărilor/ieşirilor din ţară, precum şi procesele-verbale întocmite de organele de cercetare penală la datele de 08 iunie 2011 şi 10 iunie 2011. În ceea ce priveşte data de 05 iunie 2011, s-a reţinut că aceştia au intrat prin PTF Moraviţa la ora 20:47 şi s-au deplasat în direcţia localităţii Jamu Mare, organele de cercetare neputând însă supraveghea activitatea acestora întrucât erau pregătiţi să monitorizeze activitatea pe ruta Moraviţa - Timişoara. În jurul orelor 23:00, cei doi inculpaţi au revenit la PTF Moraviţa şi au părăsit teritoriul României. În ceea ce priveşte data de 09 iunie 2011, s-a constatat că inculpaţii au intrat în România la ora 20:45, inculpatul V. fiind la volanul autoturismului C., şi s-au deplasat spre localitatea Oraviţa. La ieşirea din localitatea Grădinari se afla staţionat autoturismul, de culoare maro, care a aşteptat trecerea autoturismului C., apoi a pornit, depăşind toate autoturismele până a ajuns în faţa autoturismului C., şi, în coloană, s-au deplasat până în fata imobilului de pe str. Răcăşdiei din Oraviţa, autoturismul C. fiind introdus în curtea imobilului, iar autoturismul fiind parcat în apropiere, conducătorul acestuia intrând şi el în acelaşi imobil. La scurt timp, conducătorul autoturismului a părăsit imobilul, la fel şi inculpaţii, autoturismul C. fiind condus până la ieşirea din Oraviţa de o persoană cu un moped. În acea seară, inculpaţii B. şi V. au părăsit teritoriul României la orele 23:05.

În conformitate cu dispoziţiile art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, prima instanţă a reţinut că constituie infracţiunea de contrabandă introducerea în sau scoaterea din tară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri.

Totodată, aşa cum s-a reţinut din prevederile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, sunt asimilate infracţiunii de contrabandă colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă.

În acelaşi timp, s-a reţinut că potrivit prevederilor art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), complicitatea este acea formă a participaţiei penale care constă în înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală de către o altă persoană.

Faţă de aceste dispoziţii legale, prin raportare la materialul probatoriu administrat în cauză, prima instanţă a constatat că faptele inculpaţilor B.P.E. şi V.M. de a introduce în ţară diferite cantităţi de ţigări în mod repetat, în mod ilegal, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, precum şi de a transporta şi preda astfel de mărfuri (în datele de 26 mai 2011 şi 12 iunie 2011 - inculpata B. şi în datele de 26 mai 2011, 28 mai 2011 şi 12 iunie 2011 inculpatul V.) întrunesc, fiecare în parte, elementele constitutive ale infracţiunilor de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Totodată, prima instanţă a constatat că faptele inculpaţilor D.D. şi V.M. de a supraveghea şi însoţi introducerea în ţară, în mod repetat, în mod ilegal, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, de ţigarete cu valoare mai mică de 20.000 lei, precum şi operaţiunile ulterioare de transport şi predare a acestora, şi de a efectua acte de ajutor în acest sens (în datele de 26 mai 2011 şi 12 iunie 2011) întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la contrabandă, prevăzute de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 270 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

De asemenea, instanţa de fond a constatat că faptele inculpatului S.E.D. de a depozita în mod repetat la domiciliu ţigări provenite din contrabandă şi de a preda astfel de bunuri inculpatului C.E. în vederea comercializării întrunesc, fiecare în parte, elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

S-a reţinut că faptele inculpatului C.E. de a însoţi, în mod repetat, transporturi de ţigări de contrabandă, de a participa la depozitarea acestora, iar apoi de a prelua şi transporta astfel de produse, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Totodată, s-a reţinut că faptele inculpatului M.I. de a însoţi în mod repetat transportul de ţigări de contrabandă şi de a participa la depozitarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

În ce priveşte fapta inculpatului B.F.M., care la solicitarea inc. D.D. şi V.M., a însoţit un transport de ţigări de contrabandă până la depozitul inc. S.E.D., prima instanţă a constatat că aceasta întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Totodată, ţinând seama de condiţiile de existenţă ale infracţiunii continuate, respectiv unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluţie infracţională şi pluralitatea de acte de executare, prima instanţă a reţinut în sarcina inculpaţilor B.P.E., V.M., D.D., V.M., C.E., S.E.D., M.I., şi prevederile art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), apreciind că în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, care a fost suficient de determinată şi care s~a menţinut pe parcursul desfăşurării întregii activităţi infracţionale, inculpaţii, în mod repetat, au efectuat acte de introducere în ţară, în mod ilegal, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, de ţigarete cu valoare mai mică de 20.000 lei, precum şi operaţiuni ulterioare de transport şi predare a acestora (inculpaţii B. şi V.), acte de ajutor în acest sens constând în supravegherea şi însoţirea transporturilor, organizarea acestora (inculpaţii V. şi D.), acte de depozitare a acestora (inculpatul S.), acte de ajutor la transportul acestora şi participare la depozitarea acestora (inculpatul M.), precum şi acte de ajutor la transportul acestora, participare la depozitare, precum şi preluare şi transport (inculpatul C.), fiecare dintre aceste acţiuni realizând, din punct de vedere obiectiv şi subiectiv, elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă, respectiv complicitate la contrabandă.

La stabilirea vinovăţiei inculpaţilor Tribunalul Timiş a avut în vedere, în primul rând, declaraţiile inculpaţilor C.E., S.E.D. şi M.I., care au fost apreciate ca fiind concordante, toate evidenţiind participarea lor, cât şi a celorlalţi inculpaţi la activitatea infracţională în modalitatea mai sus descrisă.

Astfel, s-a reţinut că inculpatul C.E. a recunoscut integral, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa în actul de inculpare. Totodată, s-a constatat că inculpaţii S.E.D. şi M.I., deşi în faza de urmărire penală au recunoscut cu anumite nuanţări (inculpatul S.) sau nu au recunoscut participarea la activitatea infracţională (inculpatul M.), în faţa instanţei, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, au recunoscut integral săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor în modalitatea descrisă prin actul de inculpare, solicitând aplicarea procedurii prevăzute de art. 320¹C. proc. pen.

În ceea ce priveşte activităţile infracţionale derulate în data de 26 mai 2011, s-a reţinut că inculpatul C.E. a recunoscut implicarea sa în depozitarea la inculpatul S.E.D. a unor ţigări nemarcate, introduse în ţară şi transportate până la acel imobil de inculpaţii V.M. şi B.P.E. Astfel, s-a constatat de către prima instanţă că în declaraţia dată în faza de urmărire penală, inculpatul a precizat că în seara respectivă a mers la imobilul lui S.E. din Ghiroda, care era folosit drept depozit pentru ţigaretele aduse din Serbia, unde au venit cu autoturismul marca C. inculpaţii V.M. - care conducea autoturismul, şi B.P.E., pasager în acesta. împreună cu aceştia a descărcat din autoturism circa 20 baxuri de ţigări marca M. ne timbrate, pe care le-au depozitat în garajul imobilului lui S.E. S-a reţinut că această declaraţie a fost menţinută prin cea dată în faţa instanţei de judecată, unde a arătat că recunoaşte integral starea de fapt reţinută prin actul de inculpare - respective desfăşurarea acestor activităţi cu participarea şi a inculpatului M.I.

Totodată, s-a reţinut că inculpatul a recunoscut şi activităţile infracţionale derulate în data de 28 mai 2011, arătând că în data respectivă, împreună cu inculpatul M.I., folosind autoturismul acestuia din urmă de culoare neagră, au ghidat de la intrarea în Timişoara - din Calea Şagului - până la imobilul inculpatului S.E.D. din Ghiroda, autoturismul marca C. cu numere de corp diplomatic ce venea cu ţigări de la B. Acolo, a descărcat împreună cu şoferul - cetăţean de origine sârbă recunoscut în persoana inculpatului V., şi celălalt pasager - un bărbat de origine africană - ţigările, fiind vorba de vreo 20 de baxuri ţigări marca M. După depozitarea acestora, a procedat din nou la ghidarea acestora spre ieşirea din oraş, spre Calea Şagului.

De asemenea, prima instanţă a constatat că inculpatul a recunoscut şi actul de contrabandă din data de 29 mai 2011, arătând că a mers cu autoturismul său personal la imobilul lui S.E. şi a luat din garajul în care erau depozitate ţigările 4 baxuri de ţigări, le-a încărcat în autoturism şi le-a transportat prin Timişoara, spre Calea Şagului, fiind oprit în trafic, în zona str. Reşiţa, de organele de poliţie, care au ridicat respectiva cantitate de ţigări.

Tribunalul Timiş a apreciat că declaraţiile inculpatului C.E. se coroborează cu cele ale inculpatului S.E., care a recunoscut şi el, atât prin declaraţiile din faza de urmărire penală, cât şi prin cea dată în faţa instanţei de judecată, participarea la activitatea infracţională sub forma depozitării unor cantităţi de ţigări netimbrate, aduse în datele de 26 mai 2011 şi 28 mai 2011, în garajul imobilului său din Ghiroda, inculpatul arătând că a fost atras în activitatea infracţională de C.E., care i-a propus să pună la dispoziţie garajul locuinţei pentru depozitul unor ţigări netimbrate în schimbul unor sume de bani, şi că respectivele cantităţi de ţigări au fost aduse în cele două date indicate cu o maşină gen microbuz de culoare neagră cu geamuri fumurii, având sigla corp diplomatic (CD), de către un şofer de rasă europeană şi o femeie de culoare din rasa africană (o dată) şi un bărbat de culoare de rasă africană (altă dată).

Totodată, s-a apreciat că declaraţiile celor doi inculpaţi se coroborează şi cu declaraţia dată de inculpatul M.I. în faţa instanţei, acesta recunoscând implicarea sa în activităţile infracţionale din data de 26 mai 2011 - sub forma participării, alături de C.E., la descărcarea şi depozitarea în garajul imobilului lui S.E. a mai multor baxuri de ţigări netimbrate aduse acolo de inculpaţii V. şi B., precum şi ghidarea ulterioară a acestora, împreună cu inculpatul C., până la ieşirea din Timişoara, şi din data de 28 mai 2011 - sub forma participării, alături de C.E., la ghidarea autoturismului marca C. condus de inculpatul V. - care transporta ţigări din Serbia, de la intrarea în Timişoara până la locuinţa lui S.E. din Ghiroda, descărcarea şi depozitarea ţigărilor în garajul imobilului, precum şi ghidarea ulterioară a autoturismului sârbesc, împreună cu inculpatul C., până la ieşirea din Timişoara.

În al doilea rând, prima instanţă a apreciat ca relevante şi declaraţiile date în cauză de inculpata B.P.E., care a recunoscut şi ea, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei, cu anumite nuanţări în ceea ce priveşte propria contribuţie, că a participat, alături de inculpatul V., de două ori la introducerea în România şi transportul până la Timişoara, cu autoturismul marca C. Voyager, a unor cantităţi de ţigări netimbrate. Aceasta a precizat că, în urma unei înţelegeri realizate de soţul său cu un cetăţean sârb, au acceptat să pună la dispoziţie autoturismul familiei lor şi totodată să însoţească câteva transporturi de ţigări efectuate cu acesta în România în schimbul unor sume de bani, ei având credinţa că paşaportul diplomatic le conferă imunitate. În acest context, s-a reţinut că a însoţit două astfel de transporturi de ţigări în România, autoturismul fiind condus de fiecare dată de inculpatul V., care se ocupa în prealabil şi de încărcarea ţigărilor. La primul transport ţigările au fost duse la o casă; şoferul a intrat cu autoturismul în curtea imobilului, unde erau mai mulţi bărbaţi, şi împreună au descărcat ţigările, care erau ambalate în saci menajeri negri. În ceea ce priveşte al doilea transport, a arătat că este vorba de cel din data de 12 iunie 2011, când au fost opriţi în trafic de organele de urmărire penală şi reţinuţi.

În ceea ce priveşte participarea inculpatului B. şi a inculpaţilor V.M. şi D.D. la actele materiale de contrabandă derulate în data de 26 mai 2011, prima instanţă a apreciat ca relevante în primul rând declaraţiile date în cauză chiar de inculpatul B.F.M., care a recunoscut, atât în faza de urmărire penală, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, starea de fapt reţinută în sarcina sa în actul de inculpare, respectiv faptul că s-a întâlnit în data de 26 mai 2011 în localitatea Voiteg cu inculpaţii V.M. şi D.D. şi că, in urma discuţiilor cu aceştia, a condus autoturismul marca C. în Ghiroda, susţinând însă, în ultima declaraţie dată în faza de urmărire penală, şi în cea dată în faţa instanţei, că a făcut acest lucru doar pentru a-i face un serviciu inculpatului V., fără a avea vreun beneficiu, şi că nu a cunoscut că ar fi vorba de vreo activitate ilicită. S-a reţinut că în prima declaraţie dată în faza de urmărire penală, inculpatul a arătat totuşi că, deşi V. nu i-a dat amănunte, întrucât maşina era camuflată cu folii pe geamuri, a bănuit că se ascunde ceva ilicit şi că este posibil ca în aceasta să se afle ţigări de contrabandă - activitate în vogă în acea zonă a ţării.

Tribunalul a considerat că aspectele reliefate de inculpaţii C., S., M., B. şi B. cu privire la activităţile derulate în data de 26 mai 2011, atât de ei, cât şi de inculpaţii sârbi sunt confirmate şi de procesele-verbale de filaj şi redare a imaginilor înregistrate în mediul ambiental, întocmite de organele de urmărire penală în datele de 27 mai 2011 şi 01 iunie 2011 pe baza autorizaţiei emise de instanţa de judecată.

Potrivit acestor procese-verbale, s-a reţinut că în data de 26 mai 2011, ora 20:00, într-o parcare situată între localitatea Voiteg şi Jebel a staţionat auto. La orele 20:20, acest autoturism a fost observat staţionat în apropierea unui cafe-bar din Voiteg, iar la o masă de pe terasa localului se aflau 3 indivizi, identificaţi ulterior în persoana inculpaţilor B.F.M., V.M. şi D.D., care vorbeau în limba sârbă. După aproximativ 20 de minute, B.F.M. a urcat în auto, ceilalţi doi rămânând la masă, circulând cu viteză redusă până la intrarea în Timişoara, oprind în apropiere de staţia Peco L. la ora 21:10.

Totodată, prima instanţă a apreciat că respectivele aspecte sunt confirmate şi de declaraţiile martorului V.D. care a arătat că a doua zi, în data de 27 mai 2011, la solicitarea inculpatului C.E., s-a deplasat la domiciliul inculpatului S.E.D. şi a preluat de acolo 6 baxuri de ţigări, pe care le-a transportat la o altă adresă din Timişoara indicată de C.E. - în zona complexului studenţesc.

Referitor la activităţile infracţionale derulate în data de 28 mai 2011, tribunalul a considerat că declaraţiile inculpaţilor C., S. şi M. se coroborează cu procesul-verbal de filaj întocmit la data de 01 iunie 2011 de către organele de cercetare penală, proces verbal întocmit în urma activităţilor specifice de supraveghere operativa realizate de lucrătorii BCCO Timiş.

În ceea ce priveşte actul material de contrabandă din data de 29 mai 2011, prima instanţă a apreciat că declaraţiile inculpatului C.E. pot fi coroborate cu procesul-verbal întocmit în data de 01 iunie 2011 privind redarea notelor de supraveghere operativă derulată faţă de acest inculpat în data de 29 mai 2011, conform căruia în data respectivă, în jurul orelor 14:45, inculpatul C.E. a mers împreună cu numitul R.M. pe terasa cafe-barului P. din Calea Şagului, în apropierea intersecţiei cu bd. Dâmboviţa. în jurul orei 17:00 au părăsit respectiva terasă şi au plecat cu autoturismul, la imobilul de pe strada Pelican, intrând cu autoturismul în curtea acelui imobil. În jurul orelor 17:25, cei doi au ieşit, circulând cu aceeaşi maşină până pe b-dul 16 Decembrie 1989 în direcţia Calea Şagului, unde au fost opriţi de un echipaj de poliţie. În urma controlului, au fost identificate un nr. de aproximativ 4 baxuri de ţigări marca M. cu timbru sârbesc.

Totodată, prima instanţă a considerat că relevant este şi procesul-verbal de constatare întocmit la data de 29 mai 2011 de către organele de cercetare penală, proces verbal întocmit în prezenţa martorilor asistenţi S.L. si B.G.M.

Nu în ultimul rând, prima instanţă a avut în vedere şi adeverinţa de reţinere a respectivei cantităţi de ţigări nr. 38A din 29 mai 2011 întocmită de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.

În ceea ce priveşte activităţile de contrabandă derulate în data de 12 iunie 2011, prima instanţă a apreciat că declaraţiile inculpatei B.P.E. pot fi coroborate, în primul rând, cu situaţia intrărilor-ieşirilor în/din România prin PTF Moravita, acestea evidenţiind că în data respectivă, în jurul orelor 19:36, inculpaţii V.M. şi D.D. au intrat în România cu un autoturism, urmaţi la scurt timp - 20:17 - de inculpaţii V.M. şi B.P.E., care circulau cu auto marca C.

Totodată, s-a considerat că acestea se coroborează cu procesul-verbal de filaj şi redare a notelor de supraveghere operativă, întocmit de organele de urmărire penală în datele de 13 iunie 2011 pe baza autorizaţiei emise de instanţa de judecată.

De asemenea, relevante au fost considerate de prima instanţă şi procesul-verbal de constatare întocmit în data de 13 mai 2011 de către organele de cercetare penală, conform căruia la orele 21:30 pe raza localităţii Voiteg a fost oprit în trafic autoturismul, care circula dinspre Timişoara către Stamora Moravita, iar la legitimarea persoanelor din auto s-a constatat că era vorba de inc. D.D. - şoferul şi V.M. - pasager pe scaunul din dreapta, precum şi procesul-verbal de constatare întocmit de organele de cercetare penală la data de 12 iunie 2011, în prezenţa martorilor asistenţi O.A.F. si S.I.S., referitor la oprirea în trafic a inculpaţilor B. şi V.

Tribunalul a considerat că aspectele reliefate în acest proces-verbal sunt confirmate şi de fotografiile efectuate de lucrătorii criminalişti din cadrul IPJ Timiş cu această ocazie, planşa fotografică ataşată procesului-verbal fiind extrem de relevanta cu privire la cantitatea de ţigări găsită în autoturismul C. si modul in care erau transportate.

În ceea ce priveşte celelalte deplasări ale inculpaţilor V. şi B. în România, singuri sau însoţiţi de inculpaţii D. şi V., prima instanţă a considerat ca relevante evidenţele privind situaţia intrărilor/ieşirilor în/din România în acea perioadă, precum şi procesele-verbale de filaj întocmite de organele de cercetare penala in datele de 08 iunie 2011 si 10 iunie 2011, ca urmare a supravegherii operative derulate cu privire la inculpaţii V. si B.

S-a reţinut că inculpaţii V.M., D.D. şi V.M. nu au recunoscut nici în faza de urmărire penală şi nici în faza cercetării judecătoreşti participarea la activitatea infracţională.

S-a constatat că inculpatul V.M. a susţinut în permanenţă că el a făcut deplasările în România cu inculpata B.P.E. şi cu soţul acesteia întrucât fusese angajat de către acesta din urmă, fără forme legale, pentru a presta în mod ocazional serviciul de şofer, el cunoscând că scopul călătoriilor îl reprezintă cumpărăturile. De fiecare dată, s-au deplasat la M. sau la R. şi, o dată, au intrat şi în Timişoara pentru un tur al oraşului. Referitor la deplasarea sa la imobilul din Ghiroda, inculpatul nu a recunoscut aceste aspecte, susţinând că o singură dată a mers la o casă din Timişoara, fiind vorba de un service-auto întrucât făcuse pană - unde a fost condus de un taximetrist. A mai precizat că, exceptând această situaţie când a fost condus de un taximetrist la service-ul auto, nu a urmat niciodată nicio maşină pentru a ajunge la vreo destinaţie şi nici nu s-a deplasat la vreun imobil. De asemenea, a susţinut în permanenţă că el nu a avut cunoştinţă de faptul că se transportau ţigări în autoturism, el nepunând întrebări în legătură cu bunurile din acesta.

Totodată, s-a constatat că inculpaţii V.M. şi D.D. au susţinut că nu au nicio legătură cu ceilalţi inculpaţi şi că în data de 12 iunie 2011 au venit în România pentru a merge la M. Timişoara la cumpărături, însă că, văzând din şosea că rampa este coborâtă - fapt din care reieşea că magazinul este închis - au plecat înapoi spre Serbia. Referitor la scopul deplasării, s-a reţinut că în declaraţia dată în faza de urmărire penală inculpatul V. a indicat că doreau să cumpere mobilă, însă ulterior, în faţa instanţei, a revenit asupra acestui aspect, atât el, cât şi celălalt inculpat precizând că de fapt doreau să facă o comparaţie de preţuri şi să achiziţioneze anumite accesorii - de ex. lămpi şi aparate de aer condiţionat. în ceea ce priveşte activităţile din data de 26 mai 2011, s-a constatat că inculpatul V. a precizat că îşi aminteşte că s-a întâlnit cu inculpatul B., pe care îl cunoştea de mai mulţi ani, într-o localitate pe ruta Timişoara-Moraviţa şi au discutat la modul general, însă că nu este adevărat că i-ar fi cerut acestuia să ghideze o maşină neagră până în Ghiroda. S-a mai reţinut că inculpatul D. a precizat că el nu îl cunoaşte pe B. şi că îşi aminteşte că în ziua respectivă V. a discutat cu mai multe persoane, dar nu ştie dacă unul dintre acelea a fost inculpatul B.

Prima instanţă a constatat însă că susţinerile inculpaţilor V.M., V.M. şi D.D. sunt contrazise de declaraţiile celorlalţi inculpaţi audiaţi în cauză, precum şi de celelalte mijloace de probă administrate cu care acestea se coroborează, toate acestea evidenţiind cu claritate participarea tuturor inculpaţilor la activitatea infracţională în modalitatea mai sus-descrisă.

Referitor la inculpatul V.M., s-a apreciat că nerealitatea declaraţiilor acestuia este evidenţiată, în primul rând, de declaraţiile inculpaţilor C.E. şi B.P.E., ambii confirmând prin declaraţiile date în cauză, faptul că acesta a participat la introducerea în ţară în datele de 26 mai 2011 şi 12 iunie 011, alături de inculpata B.P.E., şi în data de 28 mai 2011 alături de soţul inculpatei B., de ţigări ne timbrate din Serbia prin PTF Moraviţa, şi la transportul acestor ţigări în datele de 26 mai 2011 şi 28 mai 2011 la imobilul inculpatului S. din Ghiroda, unde au fost depozitate, participând inclusiv la descărcarea acestora din autoturism. Totodată, s-a considerat că deplasarea inculpatului V. în două rânduri la imobilul inculpatului S. şi participarea la descărcarea ţigărilor în garajul acestuia, fapt nerecunoscut de inculpatul V., a fost confirmată şi de declaraţiile date în faza de urmărire penală de inculpatul S., acesta arătând că ţigările au fost aduse de un şofer de rasă europeană care a participat la descărcarea acestora. împrejurarea că acel şofer a fost inculpatul V.M. este confirmată de evidenţa intrărilor/ieşirilor din ţară, din care reiese că acesta a intrat în România în calitate de şofer al autoturismului C., în datele de 26 mai 2011 şi 12 iunie 2011 însoţit de inculpata B., precum şi în data de 28 mai 2011 însoţit de M.M.I.E., precum şi de procesele-verbale de supraveghere operativă întocmite de organele de cercetare penală, care confirmă faptul că, ulterior intrării în ţară în datele de 26 şi 28 mai 2011, inculpatul V. este cel care a condus autoturismul marca C. până la imobilul din Ghiroda, str. Pelican, introducându-l în curtea acestuia.

În acelaşi timp, tribunalul a constatat că nerealitatea susţinerilor acestui inculpat este evidenţiată şi de declaraţiile inculpaţilor C., M. şi B., care confirmă faptul că în data de 26 mai 2011 inculpatul V. şofer al autoturismului marca C. - a fost condus la acel imobil de către inculpatul B. - care a circulat cu autoturismul în faţa acestuia de la intrarea în Timişoara până la acea adresă, iar apoi, la plecare, de inculpaţii C. şi M. până la ieşirea din Timişoara - aceştia circulând în faţă cu autoturismul, aceşti din urmă inculpaţi conducându-l, atât la venire cât şi la plecare, şi în data de 28 mai 2011. S-a apreciat că declaraţiile acestor inculpaţi se coroborează cu procesele-verbale de filaj şi redare a imaginilor înregistrate în mediul ambiental, întocmite de organele de urmărire penală în datele de 27 mai 2011, 01 iunie 2011 pe baza autorizaţiei emise de instanţa de judecată, conţinutul acestora confirmând activitatea de conducere realizată de respectivii inculpaţi.

Totodată, prima instanţă a constatat ca relevante pentru caracterul nereal al declaraţiilor inculpatului V. şi aspectele reliefate de situaţia intrărilor/ieşirilor în ţară, din care rezultă că acest inculpat a efectuat aproape toate deplasările în România împreuna cu inculpata B. sau, după caz, cu soţul acesteia, seara, la ore foarte târzii, de multe ori intrarea in ţară realizându-se după ora 22:00, fiind astfel evident ca scopul acestora nu puteau fi cumpărăturile - aşa cum a justificat acest inculpat - din moment ce toate magazinele din oraş se închid la acea oră.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii V.M. şi D.D., s-a considerat că nerealitatea susţinerilor acestora este confirmată în primul rând de declaraţiile date în cauză de inculpatul B., care a confirmat întâlnirea avuta cu aceştia in data de 26 mai 2011 şi conducerea, urmare a solicitării acestora, ca antemergător, a autoturismului marca C. pana la imobilul lui S.E. Prima instanţă a considerat că declaraţiile acestui inculpat se coroborează cu procesele-verbale de supraveghere operativă şi redare a imaginilor înregistrate în mediul ambiental, întocmite de organele de urmărire penală în datele de 27 mai 2011 si 01 iunie 2011 pe baza autorizaţiei emise de instanţa de judecată, care confirmă întâlnirea celor trei inculpaţi în localitatea Voiteg, precum şi conducerea ulterioară de către inculpatul B., ca antemergător, a autoturismului C., condus de inculpatul V., de la intrarea în Timişoara şi până la imobilul inculpatului S. din Ghiroda. Totodată, relevanta pentru dovedirea implicării acestor doi inculpaţi în activitatea de contrabandă ce formează obiectul cauzei este apreciată de către instanţă şi evidenţa intrărilor/ieşirilor din România, din cuprinsul acesteia reieşind că cei doi inculpaţi au însoţit de mai multe ori, nu doar în datele de 26 mai 2011 si 12 iunie 2011 - când s-a dovedit că au transportat ţigări - pe inculpatul V. şi inculpata B., sau soţul acesteia, după caz, în timp ce efectuau deplasări în România, în zone apropiate de PTF Moraviţa. Nu în ultimul rând, s-a considerat că relevant este şi procesul-verbal de procesul-verbal de filaj şi redare a notelor de supraveghere operativă, întocmit de organele de urmărire penală în datele de 13 iunie 2011 pe baza autorizaţiei emise de instanţa de judecată, din cuprinsul căruia reiese că în data de 12 iunie 2011 inculpaţii V. şi B., care se aflau în autoturismul C., şi inculpaţii D. şi V., care circulau cu autoturismul de culoare argintiu, s-au deplasat în coloana de la Moraviţa până la intrarea în Timişoara, autoturismul întorcând la intrarea în oraş, iar celalalt autoturism în sensul giratoriu din calea Sagului.

În ceea ce priveşte apărările inculpatului B.F.M. în sensul că nu a avut cunoştinţă de faptul că autoturismul pe care l-a condus la imobilul inculpatului S.E.D. transporta ţigări de contrabandă, fiind astfel în eroare de fapt cu privire la o împrejurare care determină caracterul penal al faptei, prima instanţă a constatat ca acestea nu pot fi reţinute. în acest sens, instanţa a avut in vedere, în primul rând, chiar declaraţia dată de acest inculpat în faza de urmărire penală în data de 13 iunie 2011, când a arătat că, deşi inculpaţii V. şi D. nu i-ar fi dat detalii despre maşina pe care urma să o conducă, el a bănuit că în aceasta se transporta ceva ilicit şi că era posibil ca in aceasta sa fie transportate ţigări de contrabandă - inculpatul având deci reprezentarea faptului ca este posibil să acorde ajutor la efectuarea unui transport de ţigări de contrabandă şi acceptând acest lucru. În acelaşi timp, instanţa de fond a apreciat ca aceste susţineri sunt contrazise de neconcordanţele existente între declaraţiile date de acest inculpat în cursul procesului cu privire la justificarea prezenţei sale în localitatea Voiteg în seara respectivă, în faza de urmărire penală inculpatul susţinând că s-a deplasat la rugămintea inculpatului V., cu care se întâlnise cu o zi înainte în Timişoara şi care i-a spus că doreşte să vorbească ceva cu el a doua zi în acea localitate, iar în faţa instanţei că se deplasase în acea localitate pentru a achiziţiona panouri de la o firmă din localitate şi s-a întâlnit întâmplător cu cei doi inculpaţi (aspect nedovedit de inculpat şi necredibil având în vedere ora care inculpatul s-a deplasat in acea localitate, precum şi împrejurarea că, cu ocazia supravegherii operative desfăşurate de organele de cercetare penală nu s-a constatat deplasarea inculpatului la vreo firma din acea localitate), toate acestea evidenţiind nesinceritatea inculpatului cu privire la aceste aspecte şi încercarea acestuia de a se exonera de răspundere. Nu în ultimul rând, prima instanţă a apreciat că nu se poate omite nici legătura existentă între acest inculpat şi alţi inculpaţi implicaţi în activitatea infracţională, exceptându-l pe inculpatul V., chiar inculpatul B. confirmând că este prieten apropiat cu inculpatul C.E. şi că îl cunoaşte şi pe inculpatul M. De altfel, s-a considerat că existenta acestei relaţii apropiate este confirmată şi de procesul-verbal de redare a convorbirilor telefonice înregistrate, întocmit de organele de cercetare penala la data de 18 iulie 2011, atât frecvenţa convorbirilor, cât şi limbajul familiar folosit confirmând existenţa unei relaţii foarte apropiate şi cunoaşterea de către cei doi a numeroaselor aspecte despre afacerile derulate.

În ceea ce priveşte cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de apărătorii inculpaţilor B.P.E. şi V.M., prima instanţă le-a respins ca nefondate, apreciind că materialul probatoriu a evidenţiat cu claritate participarea inculpatei B.P.E. la două acte materiale de introducere în ţară de ţigări cu valoare mai mică de 20.000 lei, în mod ilegal, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, precum şi de transport şi predare a unor astfel de mărfuri - respectiv în datele de 26 mai 2011 şi 12 iunie 2011, precum şi participarea inculpatului V.M. la 3 astfel de acte de introducere în ţară de ţigări şi transport şi predare până la Timişoara - respectiv în datele de 26 mai 2011, 28 mai 2011 şi 12 iunie 2011 - fapte ce întrunesc în mod evident elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Relevante în acest sens au fost considerate de prima instanţă chiar declaraţiile inculpatei B. - care a recunoscut aceste acte materiale, care se coroborează cu cele ale inculpaţilor C., S. şi M., toţi confirmând că au fost introduse în ţară şi transportate până la imobilul din Ghiroda, unde au fost depozitate ţigări de contrabandă atât în data de 26 mai 2011, cât şi în data de 28 mai 2011. S-a reţinut că toate aceste declaraţii sunt susţinute şi de declaraţiile martorului V.D., care a arătat că a preluat o parte din aceste ţigări în data de 27 mai 2011 de la imobilul inculpatului S., precum şi de procesele-verbale întocmite în data de 29 mai 2011, care atestă preluarea unei cantităţi din acele ţigări în acea dată de C.E. şi transportul acestora pe raza oraşului Timişoara.

S-a constatat că organele de urmărire penală au reţinut în sarcina inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D., V.M., M.I., C.E., S.E.D. si B.F.M., şi infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 39/2003 s-a reţinut că constituie infracţiune iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. Noţiunea de grup infracţional organizat este definită de legiuitor prin dispoziţiile art. 2 din Legea nr. 39/2003 astfel : grup infracţional organizat - grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material. Observând prevederile art. 2 alin. (1) lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003 prima instanţă a reţinut faptul că printre infracţiunile grave se regăsesc şi infracţiunile de contrabandă prevăzute de Legea nr. 86/2006.

Ca atare, s-a considerat că se poate vorbi despre existenţa infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 atunci când grupul constituit are ca scop săvârşirea unor infracţiuni de contrabandă.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii V.M., B.P.E., D.D., V.M., M.I., C.E. şi S.E.D., prima instanţă a constatat că dovezile administrate în cauză au confirmat că fiecare dintre aceştia a participat, în mod repetat, la comiterea infracţiunilor de contrabandă sau a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de contrabandă, fie prin acte de autorat (sub forma introducerii mărfurilor de contrabandă, sub forma transportului acestora, a depozitării, a deţinerii în vederea valorificării ţigărilor de contrabandă), fie prin acte de ajutor la aceste acţiuni (prin însoţirea şi supravegherea transporturilor, negocieri cu alte persoane care să acorde la rândul lor ajutor, coordonarea activităţii acestora), beneficiind şi de concursul altor persoane, care nu au fost trimise în judecată în prezentul dosar (este cazul numiţilor M.M.I.E., C.D., C.C., V.N. şi V.A., A.S.B., J.D., B.C., R.M., M.C., B.A., R.I., C.R.A., Z.E., D.D. - persoane cu privire la care s-a dispus disjungerea şi continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi art. 270 alin. (1), (2) lit. a), b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006). S-a reţinut că a fost dovedită existenţa mai multor acte materiale derulate în perioada 26 mai 2011-12 iunie 2011 şi există indicii că această activitate infracţională a fost derulată începând din cursul lunii aprilie 2011 (relevante în acest sens fiind evidenţele cu privire la intrările/ieşirile în România ale inculpaţilor) şi că ar fi continuat, fiind întreruptă tocmai de intervenţia organelor de cercetare penală. S-a constatat că activitatea infracţională a fost organizată într-un grup bine coordonat, în care fiecare inculpat avea un rol bine stabilit, cu certitudine fiecare având cunoştinţă de existenţa şi rolul celorlalţi participanţi: inculpata B.P.E. - punerea la dispoziţie a autoturismului marca C. şi însoţirea transporturilor de ţigări pentru a se prevala de imunitatea diplomatică de care credea că beneficiază în virtutea calităţii soţului său de consilier în cadrul ambasadei Congo din Serbia, inculpatul V.M. - introducerea în ţară a mărfurilor de contrabandă prin sustragerea de la controlul vamal şi transportul acestora până la diverse locaţii, el fiind cel care conducea autoturismul cu care erau transportate ţigările, inculpaţii V.M. şi D.D. - supravegherea introducerii în tara şi a transportului de ţigări, precum şi atragerea şi coordonarea unor persoane care sa acorde ajutor în acest sens, inculpatul S.E.D. - depozitarea repetată a ţigărilor de contrabandă, inculpatul M.I. - însoţirea în mod repetat a transporturilor de ţigări de contrabandă şi până la locul de depozitare, participarea la depozitarea acestora, precum şi conducerea ulterioară a persoanelor care le transportau, inculpatul C.E. - coordonarea activităţii infracţionale în România, însoţirea, în mod repetat, a transporturilor de ţigări de contrabandă, participarea la depozitarea acestora, preluarea şi transportarea de astfel de produse, găsirea altor persoane care să acorde ajutor pentru derularea activităţii infracţionale.

În opinia primei instanţe, scopul acţiunilor conjugate era evident, şi anume obţinerea de sume de bani, în mod fraudulos, prin acţiuni de contrabandă având ca obiect ţigări aduse din Republica Serbia.

Ca atare, luând în considerare aspectele mai sus evidenţiate, Tribunalul Timiş a apreciat că în privinţa celor şapte inculpaţi sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, apărând astfel ca neîntemeiate atât susţinerile apărătorilor acestora în sensul că se impune achitarea acestora sub aspectul săvârşirii acestei infracţiuni, cât şi excepţia privind schimbarea încadrării juridice din această infracţiune în cea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323 C. pen. - care a fost, pe cale de consecinţă, respinsă.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.F.M., în contextul în care s-a reţinut că participarea acestuia s-a limitat la conducerea, ca antemergător, a autoturismului cu care se transportau ţigări în data de 26 mai 2011 de la intrarea în Timişoara până la locul de depozitare, rolul său fiind redus, şi la dosar s-a considerat că nu există probe certe în sensul că acest inculpat ar fi avut reprezentarea faptului că există o asociere cu o anumita continuitate a mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni de contrabanda, cu un anumit plan de acţiune şi roluri determinate - deci că a avut reprezentarea existenţei unui grup infracţional organizat la care a înţeles să adere, prima instanţă a apreciat că în ceea ce îl priveşte pe acest inculpat nu se poate reţine ca fiind realizată latura subiectivă a acestei infracţiuni şi, astfel, s-a considerat că se impune achitarea acestuia sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în temeiul art. 11 alin. (2) lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte susţinerile apărătorului inculpatului V. în sensul că reţinerea în sarcina acestui inculpat a infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este de natură a exclude reţinerea şi a infracţiunii de complicitate la contrabandă, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), prima instanţă le-a apreciat ca nefondate, neputându-se vorbi de o absorbţie în contextul în care este vorba de două infracţiuni cu conţinut juridic diferit, fiecare dintre acestea sancţionând conduite diferite, infracţiunea scop nefiind absorbită în conţinutul constitutiv al infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. S-a reţinut că această din urmă infracţiune sancţionează fapta de a iniţia sau constitui un grup infracţional organizat ori de a adera sau sprijini sub orice formă un astfel de grup, ea consumându-se în momentul săvârşirii acestor acţiuni independent de realizarea infracţiunilor care intră în scopul grupului, această infracţiune existând chiar şi în contextul în care nu s-au realizat infracţiunile care constituie scopul grupului. De altfel, s-a considerat că relevante în acest sens sunt şi dispoziţiile art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, potrivit cărora "dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârşirea unei infracţiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni".

Sub aspectul formei de vinovăţie, prima instanţă a reţinut că inculpaţii V.M., B.P.E., D.D., V.M., M.I., C.E. şi S.E.D. au acţionat cu intenţie directă în cazul tuturor faptelor reţinute în sarcina acestora, împrejurare ce rezultă din faptul că atitudinea lor psihică faţă de faptele comise a fost calificată prin scopul urmărit - obţinerea unor foloase materiale ilicite.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul B.F.M., s-a apreciat că acesta a săvârşit fapta de complicitate la contrabandă, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu intenţie indirectă, respectiv a prevăzut rezultatul faptei sale - cauzarea unui prejudiciu bugetului de stat prin ajutorul dat la desfăşurarea activităţii de contrabandă - şi a acceptat acest rezultat.

Prin urmare, prima instanţă a dispus condamnarea inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D., V.M., M.I., C.E. şi S.E.D. pentru infracţiunile reţinute în sarcina lor prin actul de inculpare, iar a inculpatului B.F.M. pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, la individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate ţinându-se seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârşite, persoana inculpaţilor, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În primul rând, instanţa a luat în considerare limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor. Astfel, infracţiunile de contrabandă şi infracţiunile asimilate acestora, precum şi complicitatea la aceste infracţiuni prevăzute de art. 270 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006 se sancţionează cu închisoare de la 2 la 7 ani;infracţiunea de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sancţionează cu închisoarea de la 5 la 20 de ani, fără ca pedeapsa aplicată să poată fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru cea mai gravă dintre infracţiunile ce formează scopul grupului.

S-a reţinut că la termenul de judecată din data de 05 septembrie 2011, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpaţii C.E., S.E.D. şi M.I. au învederat instanţei că recunosc integral săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare şi au solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, cerere care a fost încuviinţată de instanţă în condiţiile prevăzute de art. 320¹ alin. (2) şi următoarele C. proc. pen.

În consecinţă, în condiţiile prevăzute de art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. aceşti inculpaţi au beneficiat, în prezenta cauză, de o reducere a limitelor de pedeapsă stabilite de legiuitor cu o treime, sancţiunile fiind stabilite după cum urmează: infracţiunile de contrabandă şi infracţiunile asimilate acestora, precum şi complicitatea la aceste infracţiuni, prevăzute de art. 270 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006 vor fi sancţionate cu închisoarea de la 1 an şi 4 luni la 4 ani şi 8 luni; infracţiunea de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 va fi sancţionată cu închisoarea de la 3 ani şi 4 luni la 13 ani şi 4 luni, fără ca pedeapsa aplicată să poată fi mai mare decât închisoarea de 7 ani, pedeapsa prevăzută de lege pentru cea mai gravă dintre infracţiunile ce formează scopul grupului;

Instanţa de fond a apreciat că faptele inculpaţilor prezintă un pericol social ridicat, avându-se în vedere în acest sens amploarea activităţilor infracţionale, numărul persoanelor implicate, valoarea ridicată a prejudiciului, modalitatea în care a fost adusă la îndeplinire hotărârea infracţională, care a presupus pregătirea minuţioasă a întregii activităţi ce a avut drept consecinţă fraudarea bugetului public, în vederea atingerii scopului urmărit - obţinerea unor foloase materiale ilicite.

În momentul individualizării pedepselor, tribunalul a luat în considerare şi persoana inculpaţilor. Astfel, prima instanţă a constatat, în primul rând, că la data desfăşurării activităţii infracţionale niciunul dintre cei 8 inculpaţi nu erau cunoscuţi cu antecedente penale, toţi aflându-se la acel moment la prima abatere de acest gen, şi au dat dovadă de o bună conduită în familie şi societate, împrejurări de natură a imprima persoanei inculpaţilor o periculozitate mai redusă - şi care justifică reţinerea în favoarea acestora a circumstanţei atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.

Pe de altă parte, s-a reţinut că inculpaţii C.E., M.I. şi S.E.D. au manifestat un comportament sincer în cursul procesului, recunoscând implicarea lor în desfăşurarea activităţii infracţionale în modalitatea descrisă în rechizitoriu, ceea ce a şi condus la aplicarea disp. art. 320¹ C. proc. pen. în privinţa acestora şi a contribuit la justa soluţionare a cauzei. în acest context prima instanţă a apreciat că atitudinea lor procesuală denotă o manifestare a regretului raportat la comportamentul antisocial dovedit anterior, ceea ce imprimă faptelor comise o periculozitate mai redusă - şi justifică reţinerea în favoarea acestora şi a circumstanţei atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Totodată, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B.P.E. şi B.F.M., prima instanţă a avut în vedere şi împrejurarea că aceştia au recunoscut parţial faptele săvârşite, declaraţiile lor contribuind la justa soluţionare a cauzei (inculpata B. recunoscând actele de contrabandă din datele de 26 mai 2011 şi 12 iunie 2011, încercând doar să-şi atenueze răspunderea penală prin susţinerea că rolul său în activitatea infracţională a fost extrem de redus şi nu a luat parte la infracţiunea de grup organizat, iar inculpatul B. recunoscut parţial situaţia de fapt imputată, şi încercând să se exonereze de răspundere prin împrejurarea că nu ar fi fost întrunită latura subiectivă a infracţiunii imputate), au familii care trebuie întreţinute, aceste împrejurări, precum şi, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B. şi rolul mai redus jucat în activitatea infracţională, justificând reţinerea în favoarea acestora a circumstanţelor atenuante prev. de art. 74 alin. (2) C. pen. Totodată, s-a apreciat că disp. art. 74 alin. (2) C. pen. se impun a fi reţinute şi în favoarea inculpaţilor V.M., V.M. şi D.D. având în vedere, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul V., vârsta acestuia, împrejurarea că este student, are o situaţie familială grea, este cunoscut ca fiind o persoană bună în familie şi societate, a prestat de la o vârstă fragedă activităţi lucrative pentru a se întreţine pe sine, cât şi familia, iar în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi doi inculpaţi, având în vedere rolul acestora mai redus în activitatea infracţională, precum şi împrejurarea că au familii care trebuie întreţinute.

Raportat la aceste considerente, ţinând seama şi de prevederile art. 42 C. pen. referitoare la sancţionarea infracţiunii continuate, precum şi de disp. art. 76 C. pen. şi de disp. art. 80 C. pen. referitoare la modul de stabilire a sancţiunii în caz de concurs între cauzele de atenuare şi de agravare a răspunderii, în vederea atingerii scopului pedepsei aşa cum acesta este stabilit prin dispoziţiile art. 52 C. pen., prima instanţă a apreciat ca fiind necesare în privinţa tuturor inculpaţilor aplicarea următoarelor pedepse: inculpatul C.E. - 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); inculpatul M.I. - 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr.86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); inculpatul S.E.D. - 3 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); inculpatul B.F.M. - 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006; inculpata B.P.E. - 3 ani şi 6 luni închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); inculpatul V.M. - 4 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); inculpatul D.D. - 4 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP); inculpatul V.M. - 4 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

La stabilirea cuantumului pedepselor, prima instanţă a luat în considerare rolul fiecăruia în cadrul grupului infracţional, atitudinea procesuală manifestată, precum şi natura circumstanţelor atenuante care au fost reţinute în favoarea acestora în concurs cu cauza de agravare prev. de art. 41 alin. (2), 42 C. pen.

În cazul inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D., V.M., M.I., C.E. şi S.E.D., faptele fiind comise în concurs real de infracţiuni, în temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. instanţa de fond a aplicat pedepsele cele mai grele, după cum urmează: pentru inculpaţii M.I., C.E. şi S.E.D. - 3 ani închisoare, pentru inculpata B.P.E. - 3 ani şi 6 luni închisoare, iar pentru inculpaţii V.M., D.D. şi V.M. - 4 ani închisoare.

Raportându-se la pedepsele aplicate pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. prima instanţă a aplicat inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D., V.M., M.I., C.E. şi S.E.D. şi pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Referitor la inculpaţii C.E., M.I., S.E.D. şi B.F.M., ţinând seama de conduita bună a acestora anterior săvârşirii faptelor, de împrejurarea că au adoptat un comportament procesual corect, prezentându-se la judecată şi recunoscând faptele săvârşite, având în vedere şi gradul redus de participare la activitatea infracţională a inculpatului B., constatând că sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de art. 86¹ C. pen. în privinţa inculpaţilor C.E., M.I., S.E.D., şi de art. 81 C. pen. în privinţa inculpatului B., prima instanţă a apreciat că reeducarea celor patru inculpaţi poate avea loc şi fără privarea de libertate, prezenta hotărâre de condamnare reprezentând un avertisment pentru aceştia, astfel că, şi în situaţia în care pedepsele nu vor fi executate în detenţie, nu vor mai săvârşi fapte prevăzute de legea penală, motiv pentru care, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii C.E., M.I., S.E.D. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pe o perioadă de 6 ani termen de încercare, iar în ceea ce priveşte pe inculpatul B.F.M. suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o perioadă de 3 ani termen de încercare, termenele fiind stabilite în condiţiile prevăzute de art. 86² C. pen. şi art. 82 C. pen.

În ceea ce priveşte susţinerile apărătoarei inculpatului B. în sensul că fapta săvârşită de acesta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi s-ar impune achitarea acestuia sub aspectul săvârşirii infr. prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 în temeiul art. 10 lit. b¹) C. proc. pen., prima instanţă le-a considerat ca ne fondate, apreciind că, prin raportare la disp. art. 18¹ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., precum şi la natura faptei săvârşite de inculpat, la circumstanţele reale de săvârşire a faptei, la urmarea produsă, precum şi la persoana şi conduita făptuitorului, nu se poate reţine că fapta comisă este în mod vădit lipsită de importanţă pentru a justifica aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ.

În ceea ce priveşte latura civilă a procesului penal, tribunalul a reţinut că A.N.A.F. - Autoritatea Naţională a Vămilor, prin reprezentant Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 184.132 lei, aşa cum a fost precizată, şi majorări de întârziere, prin aceeaşi cerere, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara precizând că se constituie parte civilă în cauză pentru aceeaşi sumă şi în nume propriu.

S-a reţinut că pentru admiterea acţiunii civile formulată în cadrul procesului penal, este necesară îndeplinirea condiţiilor răspunderii civile delictuale, partea care invocă producerea unui prejudiciu material sau moral prin săvârşirea infracţiunii trebuie să dovedească existenţa şi întinderea acestuia, a faptei cauzatoare de prejudiciu, a legăturii de cauzalitate, precum şi a vinovăţiei persoanei în cauză.

De asemenea, s-a reţinut că faptele ilicite sunt reprezentate de infracţiunile prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) şi alin. (3) din Legea nr. 86/2006, respectiv art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006, raportul de cauzalitate între această faptă şi prejudiciu, precum şi vinovăţia inculpaţilor fiind dovedite în speţă.

În ceea ce priveşte prejudiciul cauzat, s-a reţinut că acesta este reprezentat de sumele de bani constând în taxe vamale, accize şi TVA datorate pentru cele 1990 pachete ţigări marca M. introduse în ţară în datele de 20 mai 2011 şi 28 mai 2011 - respectiv 17.931 lei - şi 17930 pachete de ţigări M. şi 500 pachete A. introduse în ţară în data de 12 iunie 2011 - respectiv 166.201 lei.

În acest sens, prima instanţă a reţinut ca potrivit dispoziţiilor art. 224 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 86/2006 şi art. 202 alin. (1) lit. a) din Regulamentul Consiliului, datoria vamală (care potrivit art. 9 din acelaşi act normativ reprezintă obligaţia unei persoane de a achita valoarea drepturilor de import care se aplică anumitor mărfuri prin dispoziţiile în vigoare ale Comunităţii şi care potrivit art. 4 din legea nr. 86/2006 reprezintă taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri) la import ia naştere prin introducerea ilegală pe teritoriul vamal al României a mărfurilor supuse drepturilor de import. Sub acest aspect, este de subliniat faptul că în conformitate cu prevederile art. 234 din Legea nr. 86/2006 datoria vamală ia naştere chiar dacă se referă la mărfuri care fac obiectul măsurilor de prohibiţie sau restricţie la import, indiferent de natura acestora.

Totodată, s-a constatat că, potrivit dispoziţiilor art. 224 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 86/2006, în cazul mărfurilor introduse ilegal în România, datoria vamală se naşte în momentul în care acestea au fost introduse în ţară, debitori fiind atât persoana care a introdus ilegal mărfurile în cauză, cât şi orice altă persoană care a participat la introducerea ilegală a mărfurilor şi care ştia sau ar fi trebuit să ştie că o astfel de introducere este ilegală, precum şi orice persoană care a cumpărat sau a deţinut mărfurile în cauză şi care ştia sau ar fi trebuit să ştie, în momentul achiziţionării sau primirii mărfurilor, că acestea au fost introduse ilegal.

S-a mai reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 236 din Legea nr. 86/2006 când există mai mulţi debitori pentru aceeaşi datorie vamală, aceştia sunt obligaţi să plătească în solidar.

De asemenea, s-a reţinut că potrivit prevederilor art. 206⁵coroborate cu disp. art. 206⁷, 206⁸, 206⁹, 206¹⁵ din Legea nr. 571/2003, tutunul prelucrat este un produs accizabil, aceste taxe fiind datorate în momentul importului acestuia, obligaţia de plată a acestora revenind, în cazul unui import neregulamentar, oricărei persoane implicate în import, precum şi oricărei persoane implicate în deţinerea acestor produse în situaţia în care produsele sunt deţinute în afara unui regim suspensiv de accize pentru care accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile legale.

Totodată, s-a reţinut că potrivit art. 126 alin. (2), art. 131, art. 134, art. 136 alin. (1) şi art. 139 din Legea nr. 571/2003, în cazul importului de ţigarete se datorează bugetului de stat şi TVA, calculat prin raportare la valoare în vamă a acestor bunuri.

Ca atare, ţinând cont şi de contribuţia fiecărui inculpat la actele materiale care au determinat producerea respectivelor prejudicii, raportându-se la prevederile art. 14 C. proc. pen. şi art. 346 C. proc. pen. prima instanţă a obligat inculpaţii la plata despăgubirilor civile către ANAF - Autoritatea Naţională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale - după cum urmează : inculpaţii C.E., S.E., M.I., B.F.M., V.M., B.P.E., D.D., V.M. în solidar, la plata sumei de 17.931 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile legale prevăzute de O.G. nr. 92/2003 (pentru cantitatea de 1990 pachete ţigări M. din cantitatea de ţigări introdusă în datele de 26 şi 28 mai 2011 - doar această cantitate fiind certă) şi inculpaţii V.M., B.P.E., D.D., V.M., în solidar, la plata sumei de 166.201 lei, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile legale prevăzute de O.G. nr. 92/2003 (pentru ţigările introduse în ţară în data de 12 iunie 2011).

În ceea ce priveşte cererea de constituire de parte civilă formulată de Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara în nume propriu, în condiţiile în care aceasta este o autoritate subordonată Autorităţii Naţionale Vamale, iar sumele datorate cu titlu de taxe vamale, accize şi TVA sunt colectate la bugetul de stat prin Autoritatea Naţională Vamală, instanţa de fond a respins-o ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

În temeiul art. 118 lit. e) C. pen. prima instanţă a procedat la confiscarea ţigărilor introduse ilegal în ţară, ţigări care au fost ridicate, pe bază de dovadă.

Contrar susţinerilor apărătoarei inculpatei B.P.E., tribunalul a constatat că nu se poate reţine că măsura confiscării ţigărilor ce au făcut obiectul infracţiunilor de contrabandă conduce la stingerea datoriei vamale şi, implicit, la necesitatea respingerii acţiunii civile formulate în contextul în care art. 256 C. vam. român este explicit în acest sens, prevăzând în mod expres că datoria vamală se stinge, în cazul confiscării, doar în situaţia în care aceasta intervine înainte de acordarea liberului de vamă în cazul mărfurilor declarate pentru un regim vamal ce implică obligaţia de plată a drepturilor - adică, aşa cum s-a arătat de CJCE prin hot. din 2 aprilie 2009 în cauza C-459/2007 (Veli Elshani împotriva Hauptzollamt Linz, paragraful 38), „pentru a determina stingerea datoriei vamale, punerea sub sechestru a mărfurilor neregulat introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii trebuie să intervină înainte ca aceste mărfuri să treacă de primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu".

Împotriva sentinţei penale nr. 17 din 20 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 5711/30/2011 au declarat apeluri, în termen legal, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara, avocatul A.A.A., inculpaţii B.F.M., B.P.E., V.M., V.M. şi D.D., criticând-o ca netemeinică şi nelegală.

Prin apelul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara hotărârea a fost criticată sub aspectul achitării inculpatului B.F.M. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În acest sens, s-a susţinut că analizând probele administrate în cauză, prin prisma prevederilor art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, se poate constata că cerinţele legii, în ceea ce priveşte existenţa grupului infracţional organizat sunt îndeplinite întrucât inculpaţii nu au acţionat întâmplător şi spontan, fără continuitate şi fără a avea roluri prestabilite. S-a învederat că, în cadrul grupului, fiecare dintre inculpaţi avea cunoştinţă de existenţa şi rolul celorlalţi, respectiv: inculpata B.P.E. punea la dispoziţie autoturismul marca C. şi însoţea transporturile de ţigări pentru a se prevala de imunitate diplomatică de care credea că beneficiază în virtutea calităţii soţului său de consilier în cadrul Ambasadei Congo din Serbia, inculpatul V.M. introducea în ţară ţigările de contrabandă prin sustragere de la controlul vamal şi transporta aceste ţigări la diverse locaţii, el fiind cel care conducea autoturismul cu care se transportau ţigările, inculpaţii V.M. şi D.D. supravegheau introducerea în ţară şi transporturile de ţigări precum şi atrăgeau şi coordonau alte persoane care să acorde ajutor în acest sens, la inculpatul S.E. se depozitau în mod repetat ţigările de contrabandă, inculpatul M.I. a însoţit în mod repetat transporturile de ţigări până la locul de depozitare şi participa la depozitarea acestora precum şi conducea ulterior persoanele care le transportau, inculpatul C.E. a coordonat activitatea infracţională în România, a însoţit în mod repetat transporturile de ţigări de contrabandă, a participat la depozitarea acestora, a preluat şi transportat astfel de produse şi a găsit alte persoane care să acorde ajutor pentru derularea activităţii infracţionale, iar inculpatul B.F.M. a aderat şi sprijinit activitatea grupului infracţional la data de 26 mai 2011, când la solicitarea inculpaţilor D.D. şi V.M. a însoţit un transport de ţigări efectuat de către B.P.E. şi V.M. până la locuinţa inculpatului S.E.D., unde au fost depozitate.

Se mai arată că audiat de către instanţă, inculpatul B. nu a recunoscut săvârşirea faptelor, deşi în faza de urmărire penală a declara că datorită faptului că maşina pe care a însoţit-o era camuflată cu folii pe geamuri, bănuia că se ascunde ceva ilicit, fiind posibil să ascundă ţigări de contrabandă, întrucât în acea zonă a ţării este de notorietate contrabanda cu ţigări, iar din supravegherile operative rezultă că la data de 26 mai 2011 inculpatul B.F.M. a aderat şi sprijinit activitatea grupului infracţional organizat, fiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

În motivarea apelurilor declarate de inculpaţii V.M. şi D.D. s-a solicitat achitarea acestora pentru ambele infracţiuni în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. Inculpaţii au criticat modul de evaluare a probatoriului, susţinând că nu au negat niciodată întâlnirea cu inculpatul B.F., ci doar că ar fi avut vreo înţelegere cu acesta ca să conducă autoturismul său în faţa autoturismului. în ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, s-a susţinut că din declaraţiile inculpaţilor date în fata Tribunalului Timiş se desprinde fără putinţă de tăgadă faptul că membrii „grupării infracţionale" practic nu se cunosc între ei, cu excepţia inculpatei B.P.E. şi V.M., respectiv a apelanţilor, că nu există o structură definită, inculpaţii nici măcar nu vorbesc aceeaşi limbă. S-a mai arătat că nici în rechizitoriu, nici în sentinţa Tribunalului Timiş nu se vorbeşte nici un moment de obţinerea unor beneficii materiale de către inculpaţii V.M. şi D.D., astfel că nu puteau face parte dintr-un grup infracţional organizat. În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de „introducere" sau „scoatere" în sau din ţară prin orice mijloace a bunurilor sau a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Astfel, condiţia esenţială a elementului material al contrabandei se referă la locul săvârşirii ei, în conformitate cu prevederile art. 270 din Legea nr. 86/2006 rezultând că o condiţie intrinsecă a laturii obiective a infracţiunii de contrabandă este aceea că introducerea sau scoaterea din tară a bunurilor să aibă loc prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, momentul consumării infracţiunii de contrabandă reprezentându-l momentul în care sunt îndeplinite practic toate condiţiile cerute de lege pentru existenţa infracţiunii. Se mai arată că subiectul activ al infracţiunii de contrabandă este persoana fizică care a săvârşit fapta direct şi nemijlocit în calitate de autor sau a participat la săvârşirea ei în calitate de instigator sau complice, iar conform art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), complice este persoana care cu intenţie înlesneşte sau ajută în orice fel la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Astfel, pornind de la definiţia dată de art. 270 din Legea nr. 86/2006 a infracţiunii de contrabandă şi a momentului consumării acestei infracţiuni, pentru a fi complice la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar trebui ca persoana să înlesnească în orice mod la săvârşirea acesteia, deci în momentul în care respectivele ţigări sunt introduse în ţară, în punctul de frontieră, ori inculpaţii nu au fost surprinşi făcând astfel de acţiuni prin care să ajute la introducerea ţigărilor în ţară, iar asupra lor nu a fost găsită nicio cantitate de ţigări introduse ilegal în ţară şi nici un momentul nu s-au ocupat cu aşa ceva. Totodată se arată că prima instanţă, la momentul la care i-a găsit vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de contrabandă, a arătat că actele de ajutor date de aceşti inculpaţi s-au realizat prin însoţirea şi supravegherea transporturilor de ţigări, însă pornind de la definiţia infracţiunii de contrabandă şi mai ales de la momentul consumării acestei infracţiuni, care are loc când cantitatea de ţigări este trecută prin sustragere de la controlul vamal, nu se poate reţine faptul că inculpaţii au fost complici la săvârşirea acestei infracţiuni. Se mai arată în motivele de apel că cei doi inculpaţi nu au fost în punctul de frontiere şi nici un moment în care s-au trecut aceste ţigări, nu au ajutat în niciun fel la trecerea acestor ţigări prin sustragere de la controlul vamal şi nu au fost găsiţi cu nicio cantitate de ţigări asupra lor provenită din infracţiunea de contrabandă.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, inculpatul B.F.M. a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea de contrabandă în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. În acest sens, s-a arătat că faţă de acesta nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă sub aspectul lipsei elementului material şi laturii subiective. S-a susţinut că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul nu a avut cunoştinţă niciun moment că inculpaţii cetăţeni sârbi transportă ţigări netimbrate şi nu a avut un scop cert/determinat, respectiv, nu a urmărit realizarea unui profit din acţiunea sa, iar din notele de filaj, interceptări telefonice, declaraţiile coinculpaţilor sau a martorilor nu rezultă că inculpatul ar fi avut o participare/implicare în actele materiale, rezoluţia infracţională fiind reţinută greşit în sarcina sa. De asemenea, se solicită a se avea în vedere existenta incidenţei unei infracţiuni de prejudiciu şi nu de pericol, inculpatul nerealizând niciun beneficiu de pe urma acestui „ajutor." Se consideră că s-a dovedit faptul că inculpatul a înţeles că-i ajute pe coinculpaţii cetăţeni sârbi dezinteresat, gestul său fiind perfect norma, context în care i-a fost solicitat ajutorul de a-i conduce la o destinaţie pe care aceştia nu o cunoşteau, fără să cunoască ce anume aveau să transporte în autoturism, acesta fiind înfoliat. Se arată că, prin urmare simplu fapt că a ajutat pe coinculpaţii cetăţeni sârbi pentru că aceştia nu cunoşteau drumul, nu îl poziţionează automat într-o persoană care ar fi săvârşit o infracţiunii, lipsind cu desăvârşire intenţia.

Se consideră de asemenea probat scopul şi prezenţa inculpatului în localitatea Voiteni, respectiv acesta a cumpărat de la firma SC V. SRL panouri „S.", deci prezenţa sa în localitate a coincis accidental şi într-un mod nefericit dovedit ulterior cu momentul întâlnirii cu coinculpaţii cetăţeni sârbi, inculpatul cunoscând coinculpaţii prin intermediul societăţii sale înregistrate în Serbia. Se mai arată că inculpatul provine dintr-o familie organizată, este căsătorit, are cinci copii minori în întreţinere, este cunoscut cu o bună reputaţie în municipiul Lugoj unde domiciliază cu familia sa, deţine mai multe societăţi comerciale, o pensiune-restaurant, desfăşoară numeroase activităţi atât în ţară, cât şi în străinătate, prin urmare duce o viaţă responsabilă şi organizată obţinând venituri din activităţi licite, situaţie ce stabileşte concret un profil al unei persoane care nu are nevoie să săvârşească infracţiuni pentru a-şi asigura un mijloc de venit. Totodată, se arată că inculpatul este la prima întâlnire accidentală cu legea penală, nu a fost niciodată reţinut şi nu s-au luat faţă de acesta măsuri privative de libertate.

Apelul declarat de avocatul A.A.A. vizează respingerea cererii acesteia de scutire de plata amenzii judiciare, fără a fi motivat.

Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei penale apelate prin prisma motivelor de apel precum şi din oficiu conform art. 371 alin. (2) C. proc. pen., instanţa de apel a apreciat că hotărârea atacată este nelegală sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaţilor B.P.E., V.M., V.M. şi D.D. pentru infracţiunea de contrabandă, respectiv complicitate la contrabandă, şi netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei şi modalităţii de executare a acesteia în ceea ce o priveşte pe inculpata B.P.E., în rest fiind în deplină concordanţă cu ansamblul probatoriului administrat în cursul procesului penal şi dispoziţiile legale aplicabile, pentru următoarele considerente:

Starea de fapt reţinută de prima instanţă corespunde realităţii, fiind rezultatul evaluării corecte şi complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul V.M., apărările sale sunt contrazise de probele administrate în cauză.

Încadrarea juridică dată faptelor inculpaţilor V.M. şi B.P.E. este legală, introducere în ţară în cursul anului 2011 de trei ori, respectiv două ori, prin sustragerea de la controlul vamal, de ţigări cu valoare mai mică de 20.000 lei, urmată de operaţiuni de transport şi predare a acestora, întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Şi în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii V.M. şi D.D., apărările acestora sunt contrazise de probele administrate.

Încadrarea juridică dată faptelor inculpaţilor V.M. şi D.D. este legală, supravegherea, în cursul anului 2011, a introducerii în ţară, prin sustragerea de la controlul vamal, de ţigări cu valoare mai mică de 20.000 lei, şi însoţirea sau găsirea unei alte persoane care să însoţească transportul până la locul de depozitare, întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la contrabandă prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) Pentru definirea participării la comiterea unei fapte penale în calitate de complice este necesară intenţia acestuia, iar nu modul mai mult sau mai puţin mascat de participare. În speţă, inculpaţilor V.M. şi D.D. nu li s-a imputat comiterea actelor materiale specifice calităţii de autor al infracţiunii de contrabandă, astfel că susţinerile apărătorului acestora în legătură cu faptul că nu ei au introdus ţigările în ţară sau că ajutorul trebuia dat în acel moment sunt nerelevante. În sarcina inculpaţilor sus menţionaţi s-au reţinut şi probat acţiuni de sprijinire materială şi morală a acestei activităţi, respectiv supravegherea, însoţirea, găsirea unei persoane care să îndrume ca antemergător pe inculpaţii V.M. şi B.P.E. în introducerea şi transportul ţigărilor de contrabandă în ţară.

În sarcina inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D., V.M., împreună cu inculpaţii M.I., C.E. şi S.E.D., s-a reţinut în mod corect participarea repetată la comiterea infracţiunilor de contrabandă sau a infracţiunilor asimilate acesteia prin acte de introducere a mărfurilor de contrabandă în ţară, de transport, depozitare, deţinere sau valorificare a ţigărilor de contrabandă, precum şi prin acte de ajutor constând în însoţirea şi supravegherea transporturilor, negocieri cu alte persoane care să acorde la rândul lor ajutor, coordonarea activităţii acestora, participare organizată, fiecare inculpat având rolul său determinat şi fiind în relaţii cu alt membru al grupului.

Probele expuse în raport cu fiecare inculpat au relevat că: inculpatul V.M. introducea în ţară mărfurile de contrabandă prin sustragerea de la controlul vamal şi transportul acestora până la locul de depozitare, el fiind cel care conducea autoturismul cu care erau transportate ţigările; inculpata B.P.E. punea la dispoziţie autoturismului marca C., însoţea transporturilor de ţigări pentru a se prevala de imunitate diplomatică în virtutea calităţii soţului său de consilier în cadrul ambasadei Congo din Serbia şi ajuta la descărcarea acestora; inculpaţii V.M. şi D.D. supravegheau introducerea în ţară şi transportul ţigărilor, atrăgeau şi alte persoane care să le acorde ajutorul (cum este cazul inculpatului B.F.M.), în timp ce inculpatul S.E.D. depozita ţigările de contrabandă, inculpatul M.I. însoţea transporturile de ţigări de contrabandă, participa la depozitarea acestora şi la conducerea ulterioară a persoanelor care le transportau, inculpatul C.E. coordona activitatea infracţională în România, însoţea transporturile de ţigări de contrabandă, participa la depozitarea acestora, prelua şi transporta ţigările pentru valorificare. Toate aceste împrejurări de fapt, derularea în mod repetat a activităţii ce constituie scopul grupului (introducerea ţigărilor în România prin sustragerea de la controlul vamal) conduc la reţinerea existenţei organizării pe o perioadă suficientă de timp încât să depăşească noţiunea de grup ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni. Raportând starea de fapt reţinută în cauză, se constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii V.M., B.P.E., D.D. şi V.M.

Sub aspectul legalităţii şi temeiniciei pedepselor, se constată că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată fiecăruia dintre inculpaţii V.M., B.P.E., D.D. şi V.M. pentru infracţiunea de contrabandă, respectiv complicitate la contrabandă este nelegală în condiţiile în care le-au fost reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. şi nu sunt incidente dispoziţiile art. 80 alin. (2) C. pen. respectiv concursul între circumstanţe atenuante şi circumstanţe agravante. Circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. reţinute în favoarea inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D. şi V.M. au fost temeinic evaluate de Tribunalul Timiş, aceasta fiind însuşită şi de instanţa de apel, cu atât mai mult cu cât nu a făcut obiectul unui motiv al căii de atac. Potrivit dispoziţiilor art. 270 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 86/2006 infracţiunea de contrabandă şi infracţiunile asimilate acesteia se pedepsesc cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Prin incidenţa dispoziţiilor art. 76 lit. d) C. pen. În speţă se impunea aplicarea unor pedepse sub minimul special prevăzut de dispoziţiile art. 270 din Legea nr. 86/2006, ceea ce prima instanţă nu a avut în vedere, aplicând pedepse de 2 ani închisoare. În raport cu aceste prevederi legale, precum şi cu criteriile generale de individualizare a pedepselor, s-a dispus reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D. şi V.M. pentru infracţiunile prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. 41 alin. (2), 42 C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., ultimii doi pentru infracţiunile prev. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. 41 alin. (2), 42 C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., la 1 an şi 4 luni închisoare.

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpaţilor pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu reţinerea art. 74 şi 76 lit. b) C. pen., la analiza temeiniciei acestora instanţa de apel a avut în vedere criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere a faptei. Potrivit dispoziţiilor art. 52 C. pen. pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, formarea unei atitudini corecte faţă de muncă, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială. Atingerea dublului scop preventiv şi educativ al pedepsei este condiţionată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte şi durata sancţiunii şi natura sa pe de altă parte. Instanţa de apel reţine şi că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităţilor fiecărui individ şi raţională, să fie adecvată şi proporţională cu gravitatea faptelor comise. Pentru fiecare inculpat s-a luat în considerare gradul de participare la comiterea faptelor, rolul jucat în cadrul grupului, importanţa contribuţiei fiecăruia în organizarea activităţii infracţionale, dar şi conduita procesuală, sinceritatea sau nesinceritatea, prezentarea în faţa organelor judiciare. Este adevărat că inculpatul nu este obligat să recunoască săvârşirea infracţiunilor, legea conferindu-i potrivit art. 70 alin. (2) C. proc. pen. „dreptul la tăcere", respectiv dreptul de a nu face nicio declaraţie; dar în măsura în care inculpatul este de acord să dea declaraţii, potrivit art. 70 alin. (2) C. proc. pen. ceea ce declară poate fi folosit şi împotriva sa. Comportarea sinceră în cursul procesului penal reprezintă potrivit art. 74 lit. c) C. pen. o circumstanţă atenuantă, iar comportarea nesinceră în cursul procesului penal, fără a fi reglementată ca o circumstanţă agravată, poate fi de natură a influenţa pedeapsa aplicată prin prisma criteriului precizat de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) „persoana inculpatului". În speţă, se constată că inculpaţii V.M., D.D. şi V.M. au dat dovadă de nesinceritate în faţa organelor judiciare încercând să acrediteze ideea că nu au avut nicio legătură cu comiterea infracţiunii şi nici între ei, deşi legătura dintre primul şi ceilalţi doi este evidentă câtă vreme inculpatul V.M. l-a urmat pe inculpatul B.F.M. în data de 26 mai 2011, deşi solicitarea de ajutor venită din partea inculpaţilor V.M. şi D.D. fusese făcută cu scurt timp înainte, ceea ce conduce la concluzia că a fost informat de aceştia. Mai mult, deşi pe parcursul procesului, conform măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse în temeiul art. 145 şi 160²C. proc. pen., aveau obligaţia de a se prezenta în faţa organelor judiciare, aceştia nu au fost prezenţi la niciun termen în faţa instanţei de apel, neputând fi audiaţi, ceea ce denotă lipsa oricărui regret pentru faptele comise, neconştientizarea gravităţii acestora şi responsabilităţilor lor. Totodată, se apreciază că trebuie făcută distincţie între contribuţia concretă a fiecărui inculpat la comiterea infracţiunii scop (contrabandă) şi contribuţia/rolul jucat în cadrul grupului, contribuţie în raport de care se individualizează sancţiunea aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În raport de toate aceste aspecte, precum şi de incidenţa dispoziţiilor art. 76 C. pen. instanţa de apel apreciază că pedepsele de 4 ani închisoare aplicate fiecăruia dintre inculpaţii V.M., D.D. şi V.M. au fost temeinic şi legal individualizate.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B.P.E., analizând aceleaşi aspecte ca şi în cazul inculpaţilor sus menţionaţi, instanţa de apel constată că aceasta nu a avut un rol decizional în cadrul grupului, punând la dispoziţie autoturismul şi însoţind transporturile ori de câte ori erau efectuate/stabilite de ceilalţi inculpaţi; comunicarea şi colaborarea cu ceilalţi inculpaţi era una redusă, nefiind vorbitoare a limbilor cunoscute de aceştia şi fiind în relaţie directă doar cu inculpatul V.M., deşi avea reprezentarea colaborării mai multor persoane. Totodată, se reţine conduita sinceră în faţa instanţei de judecată, regretul manifestat în mod constant câtă vreme a realizat consecinţele faptelor sale asupra propriei persoane şi membrilor familiei, prezenţa la toate termenele de judecată în pofida stării materiale şi de sănătate precare, ceea ce denotă că scopul de reeducare şi prevenire a comiterii altor infracţiuni a fost parţial atins prin perioada de arest preventiv, liberarea sub control judiciar şi derularea procesului penal într-o ţară în care limitarea posibilităţilor de comunicare cu alte persoane şi cu familia este inerentă.

Toate aceste elemente au condus la concluzia că o pedeapsă de 2 ani închisoare aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., o pedeapsă rezultantă egală cu aceasta şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei sunt suficiente pentru atingerea scopului educativ şi preventiv al pedepsei. în ceea ce priveşte modalitatea de executare, se mai apreciază că trebuie să existe un echilibru între tratamentul sancţionator, efectele pe care le presupune acesta în raport de situaţia fiecărui inculpat în parte şi gravitatea faptelor comise, periculozitatea lui pentru societate, aceasta conducând la tratamentul sancţionator sus menţionat.

Analizând situaţia inculpatului B.F.M., se constată că şi în cazul acestuia starea de fapt a fost corect stabilită în raport de probele administrate, respectiv: procesele-verbale de filaj (filele 20 - 22 voi I dosar UP) şi propria declaraţie dată în cursul urmăririi penale.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată inculpatului B.F.M., în raport cu criteriile ce au fost indicate anterior, în cuprinsul prezentei decizii, se constată că a fost corect individualizată, pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare condiţionată a executării reflectând gradul de pericol social al faptei şi inculpatului, îndeplinind condiţiile pentru realizarea scopului pedepsei. În acest sens, pe lângă circumstanţele atenuante reţinute, se are în vedere gradul de implicare, natura şi importanţa redusă a ajutorului dat, forma de vinovăţie, precum şi conduita procesuală oscilantă.

În ceea ce priveşte motivul de apel al Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara referitor la achitarea inculpatului B.F.M. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 respectiv de aderare la un grup infracţional organizat, instanţa constată că este neîntemeiat. Astfel, în mod corect Tribunalul Timiş a dispus achitarea inculpatului B.F.M. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. în condiţiile în care din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine altă legătură cu activitatea respectivului grup, decât cea din 26 mai 2011. Este adevărat că în cauză a fost probată îndeplinirea situaţiei premisă, respectiv a existenţei grupului infracţional organizat, a unui nucleu format din trei persoane, în raport de care să se poată determina ulterior modalităţile alternative de comitere a infracţiunii - iniţierea, constituirea, aderarea, sprijinirea; însă simplul ajutor izolat, fără o legătură mai caracterizată cu membrii grupului nu este suficient pentru reţinerea elementelor constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în varianta sprijinirii.

În ceea ce priveşte apelul declarat de avocatul A.A.A., instanţa constată că este nefondată.

Faţă de considerentele anterior expuse, pe calea deciziei penale nr. 177/A din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Timişoara s-a dispus:

În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. s-au respins ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara, inculpatul B.F.M. şi avocat A.A.A. împotriva sentinţei penale nr. 17 din 20 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 5711/30/2011.

În temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. s-au admis apelurile declarate de inculpaţii B.P.E., V.M., V.M. şi D.D. împotriva aceleiaşi hotărâri.

S-a desfiinţat sentinţa penală nr. 17 din 20 ianuarie 2012 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 5711/30/2011 în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii B.P.E., V.M., V.M. şi D.D. şi rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 6 luni închisoare aplicată inculpatei B.P.E. şi repune pedepsele în individualitatea lor.

S-a redus la 2 (doi) ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei B.P.E. pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.

S-a redus la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatei B.P.E. pentru infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei B.P.E. în pedeapsa cea mai grea, care va fi şi pedeapsa rezultantă, inculpata urmând să execute pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare.

În temeiul art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei aplicată inculpatei B.P.E. şi stabileşte termen de încercare de 4 (patru) ani conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 şi 84 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului V.M. şi s-au repus pedepsele în individualitatea lor.

S-a redus la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului V.M. pentru infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului V.M. în pedeapsa cea mai grea, care va fi şi pedeapsa rezultantă, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, în regim de detenţie.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului V.M. şi s-au repus pedepsele în individualitatea lor.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului D.D. şi s-au repus pedepsele în individualitatea lor.

S-a redus la 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare pedeapsa aplicată inculpatului D.D. pentru infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 42 C. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului D.D. în pedeapsa cea mai grea, care va fi şi pedeapsa rezultantă, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, în regim de detenţie.

S-au menţinut în rest dispoziţiile hotărârii penale apelate. în continuare, împotriva acestei decizii în termen legal s-au exercitat recursuri de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara, inculpaţii B.F.M., V.M., V.M. şi D.D., criticând-o ca netemeinică şi nelegală.

Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara a criticat decizia sub aspectul achitării inculpatului B.F.M. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În acest sens, s-a susţinut că analizând probele administrate în cauză, prin prisma prevederilor art. 2 şi art. 7 din Legea nr. 39/2003, se poate constata că cerinţele legii, în ceea ce priveşte existenţa grupului infracţional organizat sunt îndeplinite întrucât inculpaţii nu au acţionat întâmplător şi spontan, fără continuitate şi fără a avea roluri prestabilite. S-a învederat că, în cadrul grupului, fiecare dintre inculpaţi avea cunoştinţă de existenţa şi rolul celorlalţi, respectiv: inculpata B.P.E. punea la dispoziţie autoturismul marca C. şi însoţea transporturile de ţigări pentru a se prevala de imunitate diplomatică de care credea că beneficiază în virtutea calităţii soţului său de consilier în cadrul Ambasadei Congo din Serbia, inculpatul V.M. introducea în ţară ţigările de contrabandă prin sustragere de la controlul vamal şi transporta aceste ţigări la diverse locaţii, el fiind cel care conducea autoturismul cu care se transportau ţigările, inculpaţii V.M. şi D.D. supravegheau introducerea în ţară şi transporturile de ţigări precum şi atrăgeau şi coordonau alte persoane care să acorde ajutor în acest sens, la inculpatul S.E. se depozitau în mod repetat ţigările de contrabandă, inculpatul M.I. a însoţit în mod repetat transporturile de ţigări până la locul de depozitare şi participa la depozitarea acestora precum şi conducea ulterior persoanele care le transportau, inculpatul C.E. a coordonat activitatea infracţională în România, a însoţit în mod repetat transporturile de ţigări de contrabandă, a participat la depozitarea acestora, a preluat şi transportat astfel de produse şi a găsit alte persoane care să acorde ajutor pentru derularea activităţii infracţionale, iar inculpatul B.F.M. a aderat şi sprijinit activitatea grupului infracţional la data de 26 mai 2011, când la solicitarea inculpaţilor D.D. şi V.M. a însoţit un transport de ţigări efectuat de către B.P.E. şi V.M. până la locuinţa inculpatului S.E.D., unde au fost depozitate.

Cu referire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la contrabandă, încadrarea juridică este incompletă întrucât nu a existat o raportare la forma de bază, respectiv art. 270 alin. (2) lit. b), nereţinându-se nici agravanta specială prev. de art. 274 din Legea nr. 86/2006, săvârşirea faptei de două sau mai multe persoane împreună.

În mod nejustificat i s-a aplicat inculpatului B.F.M. o pedeapsă de doar 1 an închisoare a cărei executare a fost suspendată condiţionat.

În motivarea recursurilor declarate de inculpaţii V.M. şi D.D. s-a solicitat achitarea acestora pentru ambele infracţiuni în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. Inculpaţii au criticat modul de evaluare a probatoriului, susţinând că nu au negat niciodată întâlnirea cu inculpatul B.F., ci doar că ar fi avut vreo înţelegere cu acesta ca să conducă autoturismul său în faţa autoturismului marca C. În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, s-a susţinut că din declaraţiile inculpaţilor date în faţa Tribunalului Timiş se desprinde fără putinţă de tăgadă faptul că membrii „grupării infracţionale" practic nu se cunosc între ei, cu excepţia inculpatei B.P.E. şi V.M., că nu există o structură definită, inculpaţii nici măcar nu vorbesc aceeaşi limbă.

În plus, decizia este nulă întrucât lipsesc menţiunile privitoare la denumirea acestei din urmă infracţiuni pentru care a rămas condamnarea, precum şi prevederile legale în baza cărora au fost condamnaţi.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 rap. la art. 274 din Legea nr. 86/2006, deşi instanţa de apel a redus pentru fiecare pedepsele, elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de „introducere" sau „scoatere" în sau din ţară prin orice mijloace a bunurilor sau a mărfurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Astfel, condiţia esenţială a elementului material al contrabandei se referă la locul săvârşirii ei, în conformitate cu prevederile art. 270 din Legea nr. 86/2006 rezultând că o condiţie intrinsecă a laturii obiective a infracţiunii de contrabandă este aceea că introducerea sau scoaterea din ţară a bunurilor să aibă loc prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, momentul consumării infracţiunii de contrabandă reprezentându-l momentul în care sunt îndeplinite practic toate condiţiile cerute de lege pentru existenţa infracţiunii. Se mai arată că subiectul activ al infracţiunii de contrabandă este persoana fizică care a săvârşit fapta direct şi nemijlocit în calitate de autor sau a participat la săvârşirea ei în calitate de instigator sau complice, iar conform art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP), complice este persoana care cu intenţie înlesneşte sau ajută în orice fel la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Astfel, pornind de la definiţia dată de art. 270 din Legea nr. 86/2006 a infracţiunii de contrabandă şi a momentului consumării acestei infracţiuni, pentru a fi complice la săvârşirea unei asemenea infracţiuni ar trebui ca persoana să înlesnească în orice mod la săvârşirea acesteia, deci în momentul în care respectivele ţigări sunt introduse în ţară, în punctul de frontieră, ori inculpaţii nu au fost surprinşi făcând astfel de acţiuni prin care să ajute la introducerea ţigărilor în ţară, iar asupra lor nu a fost găsită nicio cantitate de ţigări introduse ilegal în ţară şi niciun momentul nu s-au ocupat cu aşa ceva. Totodată se arată că prima instanţă, la momentul la care i-a găsit vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de contrabandă, a arătat că actele de ajutor date de aceşti inculpaţi s-au realizat prin însoţirea şi supravegherea transporturilor de ţigări, însă pornind de la definiţia infracţiunii de contrabandă şi mai ales de la momentul consumării acestei infracţiuni, care are loc când cantitatea de ţigări este trecută prin sustragere de la controlul vamal, nu se poate reţine faptul că inculpaţii au fost complici la săvârşirea acestei infracţiuni.

Se solicită şi reducerea pedepselor, aplicarea unei sancţiuni cu suspendare condiţionată, cu luarea în considerare a aspectului că liderul grupului a fost condamnat la o sancţiune de doar 2 ani cu suspendare.

Inculpatul B.F.M. a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea de contrabandă în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. În acest sens, s-a arătat că faţă de acesta nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă sub aspectul lipsei elementului material şi laturii subiective. S-a susţinut că din probatoriul administrat în cauză a rezultat că inculpatul nu a avut cunoştinţă niciun moment că inculpaţii cetăţeni sârbi transportă ţigări netimbrate şi nu a avut un scop cert/determinat, respectiv, nu a urmărit realizarea unui profit din acţiunea sa, iar din notele de filaj, interceptări telefonice, declaraţiile coinculpaţilor sau a martorilor nu rezultă că inculpatul ar fi avut o participare/implicare în actele materiale, rezoluţia infracţională fiind reţinută greşit în sarcina sa. Se consideră că s-a dovedit faptul că inculpatul a înţeles că-i ajute pe coinculpaţii cetăţeni sârbi dezinteresat, gestul său fiind perfect norma, context în care i-a fost solicitat ajutorul de a-i conduce la o destinaţie pe care aceştia nu o cunoşteau, fără să cunoască ce anume aveau să transporte în autoturism, acesta fiind înfoliat. Se consideră de asemenea probat scopul şi prezenţa inculpatului în localitatea Voiteni, respectiv acesta a cumpărat de la firma SC V. SRL panouri „S.", deci prezenţa sa în localitate a coincis accidental şi într-un mod nefericit dovedit ulterior cu momentul întâlnirii cu coinculpaţii cetăţeni sârbi, inculpatul cunoscând coinculpaţii prin intermediul societăţii sale înregistrate în Serbia. Se mai arată că inculpatul provine dintr-o familie organizată, este căsătorit, are cinci copii minori în întreţinere, este cunoscut cu o bună reputaţie în municipiul Lugoj unde domiciliază cu familia sa, deţine mai multe societăţi comerciale, o pensiune-restaurant, desfăşoară numeroase activităţi atât în ţară, cât şi în străinătate, prin urmare duce o viaţă responsabilă şi organizată obţinând venituri din activităţi licite, situaţie ce stabileşte concret un profil al unei persoane care nu are nevoie să săvârşească infracţiuni pentru a-şi asigura un mijloc de venit. Totodată, se arată că inculpatul este la prima întâlnire accidentală cu legea penală, nu a fost niciodată reţinut şi nu s-au luat faţă de acesta măsuri privative de libertate.

Inculpatul V.M. a solicitat achitarea pentru ambele infracţiuni în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. Inculpatul a criticat modul de evaluare a probatoriului.

Se solicită şi reducerea pedepselor, aplicarea unei sancţiuni cu suspendare condiţionată, nu are antecedente penale, are o situaţie familială grea.

Analizând legalitatea şi temeinicia deciziei penale prin prisma motivelor de recurs precum şi din oficiu, raportat la cazurile de casare ce pot fi abordate astfel, instanţa de recurs apreciază că hotărârea atacată este deplin legală şi temeinică.

Starea de fapt reţinută de prima instanţă, menţinută şi la nivelul apelului, corespunde realităţii, fiind rezultatul evaluării corecte şi complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul recurent V.M., apărările sale sunt contrazise de probele administrate în cauză. încadrarea juridică dată faptelor inculpatului V.M. este legală, introducere în ţară în cursul anului 2011 de trei ori, prin sustragerea de la controlul vamal, de ţigări cu valoare mai mică de 20.000 lei, urmată de operaţiuni de transport şi predare a acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Astfel, inculpatul V.M. a susţinut (declaraţie Tribunalul Timiş, fila 99, voi I) că l-a cunoscut pe numitul M.M., soţul inculpatei B.P.E., prin intermediul unui prieten D.L.; că presta serviciile de şofer ori de câte ori i se solicita, a venit de mai multe ori în România cu inculpata B.P.E. sau cu soţul acesteia, dar niciodată nu a descărcat ţigări la vreun imobil; că nu a făcut transport de ţigări în cunoştinţă de cauză; că niciodată nu a avut cheile de la maşină la el şi nici autoturismul nu a rămas vreodată la el; că niciodată, când a venit în Timişoara, nu a urmărit vreo maşină pentru a ajunge la destinaţie.

În declaraţia dată de inculpatul C.E. în cursul urmăririi penale, acesta relatează implicarea inculpatului V.M. în comiterea faptelor reţinute în sarcina sa, după cum urmează: „în urmă cu 5 - 6 ani l-am cunoscut pe Ionică, iar acesta a lucrat la V. la piaţă perioadă în care l-am cunoscut. În urmă cu 2 luni de zile acesta m-a rugat să-i găsesc un depozit pe care să-l închirieze, unde să depoziteze ţigări de la sârbi de contrabandă şi mi-a mai spus că imediat ce maşina vine cu ţigările din Serbia o altă maşină vine şi le ridică, după care le va distribui prin ţară. La toată această afacere eu trebuia să încasez suma totală de 300 de euro pentru două transporturi. (.) în data de 28 mai 2011 am primit indicaţii precise de la Ionică care mi-a spus să merg în zona C. Şagului şi să ghidez spre locuinţa lui S. maşina cu ţigări şi anume o maşină cu numere de corp diplomatic din Belgrad de culoare neagră fapt pe care eu l-am făcut în sensul că după ce am identificat maşina cu pricina am ghidat-o la locuinţa lui S. din Ghiroda. În această zi eu am fost într-o maşină de culoare negru cu galben aparţinând lui M.I. care m-a însoţit. În momentul în care am ajuns la locuinţa lui S. am intrat în curtea imobilului şi aici din maşina cu numere diplomatice a coborât un individ de culoare, de rasă africană şi un cetăţean de origine sârbă care avea rolul de şofer şi toţi trei am început să descărcăm ţigările marca M. circa 20 baxuri. După ce am terminat de descărcat i-am ghidat pe ocupanţii maşinii corpului diplomatic spre ieşirea din oraş spre C. Şagului. Mai arăt faptul că înainte cu 2 zile, respectiv data de 26 mai 2011, Ionică mi-a spus să mă deplasez la depozitul pe care eu l-am găsit şi anume locuinţa lui S.D. şi să îi ghidez pe cei care aduc ţigările spre ieşirea din Timişoara. Am fost de acord şi astfel m-am deplasat în Ghiroda cu maşina lui M.I., dar el nu m-a însoţit, iar aici am văzut că cei care au adus maşina cu ţigările erau persoanele care au coborât dintr-un autoturism cu numere de corp diplomatic, iar din cabină a coborât un şofer de origine sârbă şi o doamnă de culoare, de rasă africană şi eu i-am ajutat să descarce ţigările şi să le depozităm în garaj. Arăt că ţigările aveau aceeaşi marcă, adică M. şi erau circa 20 de baxuri. (.) Cu ocazia prezentării mai multor poze am recunoscut pe şoferul care conducea maşina cu numere de corp diplomatic ce era însoţit de doamna de culoare şi anume B.P.E. şi V.M.". Aspectele sus menţionate sunt confirmate şi de inculpatul S.E.D., care a arătat că: „După alte circa 2 zile a venit la locuinţa mea şi în prezenţa mea un microbuz de culoare închisă cu sigla corpului diplomatic CD, nu mai reţin numerele de înmatriculare şi a intrat în curte, iar din cabină au coborât doi indivizi, unul de culoare neagră, de rasă africană şi un cetăţean de rasă europeană care au descărcat alte baxuri de ţigări în garajul meu." De asemenea, inculpata B.P.E. a declarat în faţa instanţei (fila 97 voi I dosar tribunal) că: „în cursul acestui an, soţul meu mi-a spus să îl ajut pe inculpatul V.M. să introducă ţigări pe teritoriul României, asigurându-mă că eu nu urma să păţesc nimic. Am venit în România împreună cu acest inculpat pentru a aduce ţigări doar de două ori. (.) Nu cunosc cui aparţineau ţigările ştiu doar că soţul meu m-a rugat să-l ajut pe inculpat cu privire la acest lucru. Mi s-a spus că pentru acest ajutor urma să primesc suma de 1600 euro. Precizez că înţelegerea a fost realizată de soţul meu şi o persoană de sex masculin al cărui nume nu-l cunosc, la Belgrad. Prima oară când am venit cu transportul de ţigări, acestea au fost duse la o casă, am intrat cu autoturismul în curtea acelui imobil. La acel imobil erau mai mulţi bărbaţi. Eu am rămas în maşină şi şoferul, inculpatul V.M. a coborât şi a descărcat ţigările. (.) La al doilea transport am fost opriţi înainte de intrarea în Timişoara de către organele de poliţie care ne-au cerut documentele, care apoi ne-au lăsat să plecăm. Apoi şoferul a văzut că pe lângă noi circula o maşină albă astfel că a întors autoturismul. După 5 minute am fost opriţi din nou de organele de poliţie. (.) Arăt că inculpatul V.M. venea la noi acasă, lua cheile autoturismului şi pleca cu acesta, iar apoi venea cu ţigările. Nu cunosc nici măcar cantităţile de ţigări încărcate. (.) Precizez că inculpatul V.M. nu era nici şoferul meu şi nici al familiei mele, nu eram noi cei care îi plăteam salariul. Foloseam termenul şofer pentru inculpatul V.M. pentru că el era cel care conducea maşina." Declaraţiile analizate anterior se coroborează cu situaţia intrărilor/ieşirilor din România, precum şi procesele verbale de filaj şi redare a imaginilor înregistrate în mediul ambiental întocmite de organele de urmărire penală, consemnările acestora fiind expuse pe larg în sentinţa penală atacată şi fiind însuşite de instanţa de prim control judiciar.

Prin urmare, în mod corect în sarcina inculpatului V.M. s-a reţinut că a participat la introducerea în ţară de ţigări netimbrate din Serbia prin PTF Moravita, în datele de 26 mai 2011 şi 12 iunie 2011, alături de inculpata B.P.E., iar în data de 28 mai 2011 alături de soţul inculpatei, ţigări ce nu au fost declarate la controlul vamal; precum şi la transportul acestor ţigări la imobilul inculpatului S. din Ghiroda, unde au fost depozitate, participând inclusiv la descărcarea acestora din autoturism. Totodată, se reţine că implicarea acestuia nu a constat doar în activitatea de a conduce autoturismul cu care s-au transportat ţigările, având legătură cu ceilalţi inculpaţi de naţionalitate sârbă sau română, dovadă că ştia despre autoturismele care îl îndrumau ca antemergători până la locul de depozitare sau de acolo la ieşirea din Timişoara, că prezenţa în autoturism a inculpatei B.P.E. era doar pentru a crea o aparenţă de oficialitate deplasării - dovadă că unul dintre transporturi a fost efectuat cu participarea soţului inculpatei; că detaliile deplasărilor nu erau date de inculpata B.P.E. întrucât este greu de conceput că o persoană cu care comunica prin semne sau cuvinte minimale în limba franceză avea posibilitatea de a-i indica ce anume autoturisme trebuie să urmeze, unde îl aşteaptă acestea, toate acestea fiind dovedite cu certitudine de probele administrate, deşi au fost negate de inculpatul V.M.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii recurenţi V.M. şi D.D., de asemenea apărările acestora sunt contrazise de probele administrate.

Inculpaţii menţionaţi au contestat că în data de 26 mai 2011 ar fi solicitat inculpatului B.F.M. să ghideze o maşină cu număr de corp diplomatic până în localitatea Ghiroda; iar pentru data de 12 iunie 2011 au susţinut că au venit în România pentru a merge la Metro, la cumpărături.

În declaraţia dată de inculpatul B.F.M. în cursul urmăririi penale, se arată că l-a cunoscut pe inculpatul V.M. în urmă cu circa 7-8 ani şi că: „în cursul zilei de 25 mai 2011 m-am întâlnit cu el în Timişoara şi acesta mi-a spus că urmează să vină în data de 26 mai 2011 la Voiteni şi mă roagă ca în jurul orelor 19,00 să ne întâlnim la un cafebar de lângă şoseaua din satul Voiteni că are ceva de vorbit cu mine. Am fost de acord şi astfel, în seara zilei de 26 mai 2011, la ora stabilită am fost la bar şi acolo am fost aşteptat de M. care era însoţit de un alt sârb pe care eu atunci l-am văzut prima oară. Acest sârb nu vorbea nimic la masă şi chiar acesta a stat la o masă separată de noi. M mi-a cerut să fac un serviciu şi să ghidez o maşină cu numere de Belgrad în Ghiroda, fapt pe care eu l-am făcut, dar nu am primit niciun beneficiu material sau de altă natură deoarece am considerat că şi el m-a ajutat în perioada cât eu aveam afaceri în Pancevo. M. mi-a spus că maşina respectivă era un minivan de culoare neagră cu numere negre de Belgrad, iar eu să o conduc la locaţia stabilită. M. a stat cu mine până la apariţia maşinii respective, iar apoi acesta mi-a spus că pot să plec că aceasta mă va urma. Eu am mers la volanul maşinii mele până la locaţia indicată, iar apoi, după ce am văzut că minivan-ul s-a oprit eu mi-am continuat deplasarea şi am revenit acasă. Alte detalii despre maşina cu numere de Belgrad nu mi-a spus M., dar datorită faptului că maşina asta era camuflată cu folii pe geamuri bănuiam că ascunde ceva ilicit şi era posibil ca acest lucru ce-l ascundea să fie ţigări de contrabandă, fiind în vogă în acea zonă a ţării contrabanda cu ţigări". Declaraţia inculpatului B.F.M. se coroborează cu procesele-verbale de filaj care consemnează că în data de 26 mai 2011, ora 20:00, într-o parcare situată între localitatea Voiteg şi Jebel a staţionat auto; la orele 20:20, acest autoturism a fost observat staţionat în apropierea unui cafe-bar din Voiteg, iar la o masă de pe terasa localului se aflau 3 indivizi, identificaţi în persoana inculpaţilor B.F.M., V.M. şi D.D., care vorbeau în limba sârbă; că după aproximativ 20 de minute, B.F.M. a urcat în auto, ceilalţi doi rămânând la masă, circulând cu viteză redusă până la intrarea în Timişoara; precum şi că în aceeaşi seară, în jurul orelor 20:00, autoturismul marca C., condus de inculpatul V.M. a intrat în ţară prin PTF Moraviţa, circulând spre Timişoara; ambele autoturisme fiind observate în dreptul staţiei de carburanţi L. de la intrarea din Timişoara dinspre Şag, de unde au mers în coloană până la locul de depozitare a ţigărilor. Totodată, se constată că deşi inculpatul B.M.F. a susţinut că inculpatul D.D. ar fi stat la o altă masă şi nu ar fi vorbit, în procesul verbal de supraveghere operativă (fila 20 voi I dosar UP) se consemnează că „au fost observaţi trei indivizi care vorbeau limba sârbă şi care supravegheau circulaţia de pe ruta Timişoara - Deta", identificaţi ca fiind inculpaţii B.F.M., V.M. şi D.D. Totodată, se reţine evidenţa intrărilor/ieşirilor din România, din care reiese că aceşti inculpaţi au însoţit de mai multe ori, nu doar în data de 12 iunie 2011, pe inculpatul V.M. şi pe inculpata B.P.E. sau pe soţul acesteia, în timpul deplasărilor în România, în zone apropiate de PTF Moraviţa. Pe de altă parte, procesul-verbal de procesul-verbal de filaj şi redare a notelor de supraveghere operativă întocmit de organele de urmărire penală în data de 13 iunie 2011 (fila 28 voi I dosar UP) consemnează că în 12 iunie 2011 inculpaţii V.M. şi B.P.E., care se aflau în autoturismul C. şi inculpaţii D.D. şi V.M., care circulau cu autoturismul de culoare argintiu, s-au deplasat în coloană de la Moraviţa până la intrarea în Timişoara, autoturismul întorcând la intrarea în oraş, iar celălalt autoturism în sensul giratoriu din calea Şagului, aceasta în condiţiile în care inculpaţii B. şi V. fuseseră opriţi anterior de organele de poliţie pentru un control.

În aceste condiţii, aşa zisul dubiu desprins din ansamblul probator administrat nu poate fi consemnat, inculpaţii aveau reprezentarea exactă a comiterii unor infracţiuni privind mărfuri constând în ţigări de contrabandă.

Apărarea de esenţă a recurenţilor a fost aceea că asupra lor nu au fost găsite pachete de ţigări sau sume de bani ce ar fi provenit din contrabandă, însă, în speţă, inculpaţilor V.M. şi D.D. nu li s-a imputat comiterea actelor materiale specifice calităţii de autor al infracţiunii de contrabandă, astfel că susţinerile acestora în legătură cu faptul că nu ei au introdus ţigările în ţară sunt nerelevante. în sarcina inculpaţilor sus menţionaţi s-au reţinut şi probat acţiuni de sprijinire materială şi morală a acestei activităţi, respectiv supravegherea, însoţirea, găsirea unei persoane care să îndrume ca antemergător pe inculpaţii V.M. şi B.P.E. în introducerea şi transportul ţigărilor de contrabandă în ţară.

În alt plan, în sarcina inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D., V.M., împreună cu inculpaţii M.I., C.E. şi S.E.D., s-a reţinut în mod corect participarea repetată la comiterea infracţiunilor de contrabandă sau a infracţiunilor asimilate acesteia prin acte de introducere a mărfurilor de contrabandă în ţară, de transport, depozitare, deţinere sau valorificare a ţigărilor de contrabandă, precum şi prin acte de ajutor constând în însoţirea şi supravegherea transporturilor, negocieri cu alte persoane care să acorde la rândul lor ajutor, coordonarea activităţii acestora, participare organizată, fiecare inculpat având rolul său determinat şi fiind în relaţii cu alt membra al grupului.

Probele administrate, expuse de către instanţele ierarhic inferioare, au relevat că inculpatul V.M. introducea în ţară mărfurile de contrabandă prin sustragerea de la controlul vamal şi transportul acestora până la locul de depozitare, el fiind cel care conducea autoturismul cu care erau transportate ţigările; inculpata B.P.E. punea la dispoziţie autoturismului marca C., însoţea transporturilor de ţigări pentru a se prevala de imunitate diplomatică în virtutea calităţii soţului său de consilier în cadrul ambasadei Congo din Serbia şi ajuta la descărcarea acestora; inculpaţii V.M. şi D.D. supravegheau introducerea în ţară şi transportul ţigărilor, în timp ce inculpatul S.E.D. depozita ţigările de contrabandă, inculpatul M.I. însoţea transporturile de ţigări de contrabandă, participa la depozitarea acestora şi la conducerea ulterioară a persoanelor care le transportau, inculpatul C.E. coordona activitatea infracţională în România, însoţea transporturile de ţigări de contrabandă, participa la depozitarea acestora, prelua şi transporta ţigările pentru valorificare.

Toate aceste împrejurări de fapt, derularea în mod repetat a activităţii ce constituie scopul grupului (introducerea ţigărilor în România prin sustragerea de la controlul vamal) conduc la reţinerea existenţei organizării pe o perioadă suficientă de timp încât să depăşească noţiunea de grup ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni.

Raportând starea de fapt reţinută în cauză, se constată că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii V.M., B.P.E., D.D. şi V.M.

Forţarea juridică propusă de recurenţi, în sensul incidenţei nulităţii absolute a deciziei derivat din împrejurarea că, instanţa de apel reducând sancţiunea pentru infracţiunea de contrabandă, în final contopeşte această pedeapsa cu „cea mai grea de 4 ani închisoare", fără a menţiona denumirea infracţiunii pentru condamnarea respectivă şi a textelor de lege incidente, în mod evident că nu poate fi primită.

În speţă nu avem de a face decât cu o simplă tehnică de întocmire a minutei, altfel general aplicată de către organele judiciare, ce nu reclamă o reluare inutilă a fiecărei condamnări în parte, specificată la fond, ci o tratare punctuală doar a situaţiei ce a fost modificată, cu includerea situaţiei finale că „menţine în rest dispoziţiile hotărârii penale apelate".

Sub aspectul subsidiar criticat, al legalităţii şi temeiniciei pedepselor, constatându-se că pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată fiecăruia dintre inculpaţii V.M., B.P.E., D.D. şi V.M. pentru infracţiunea de contrabandă, respectiv complicitate la contrabandă este nelegală în condiţiile în care le-au fost reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen. şi nu sunt incidente dispoziţiile art. 80 alin. (2) C. pen. respectiv concursul între circumstanţe atenuante şi circumstanţe agravante, îndreptările de situaţii s-au produs cu corectitudine în apel.

În raport cu prevederile legale incidente, precum şi cu criteriile generale de individualizare a pedepselor, s-a dispus reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor V.M., B.P.E., D.D. şi V.M. pentru infracţiunile prev. de art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. 41 alin. (2), 42 C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a), alin. (2) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., ultimii doi pentru infracţiunile prev. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (2) lit. b), alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. 41 alin. (2), 42 C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., la 1 an şi 4 luni închisoare.

Pentru fiecare inculpat s-a luat în considerare gradul de participare la comiterea faptelor, rolul jucat în cadrul grupului, importanţa contribuţiei fiecăruia în organizarea activităţii infracţionale, dar şi conduita procesuală, sinceritatea sau nesinceritatea, prezentarea în faţa organelor judiciare.

Or, în speţă, se constată că inculpaţii V.M., D.D. şi V.M. au dat dovadă de nesinceritate în faţa organelor judiciare încercând să acrediteze ideea că nu au avut nicio legătură cu comiterea infracţiunii şi nici între ei, deşi legătura dintre primul şi ceilalţi doi este evidentă. Mai mult, deşi pe parcursul procesului, conform măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor impuse în temeiul art. 145 şi 160²C. proc. pen., aveau obligaţia de a se prezenta în faţa organelor judiciare, aceştia nu au fost prezenţi la nici un termen, inclusiv în faţa instanţei de recurs, ceea ce denotă lipsa oricărui regret pentru faptele comise, neconştientizarea gravităţii acestora şi responsabilităţilor lor.

Totodată, se apreciază că trebuie făcută distincţie între contribuţia concretă a fiecărui inculpat la comiterea infracţiunii scop (contrabandă) şi contribuţia/rolul jucat în cadrul grupului, contribuţie în raport de care se individualizează sancţiunea aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În raport de toate aceste aspecte, precum şi de incidenţa dispoziţiilor art. 76 C. pen. instanţa apreciază că pedepsele de 4 ani închisoare aplicate fiecăruia dintre inculpaţii recurenţi V.M., D.D. şi V.M. au fost temeinic şi legal individualizate.

Analizând situaţia inculpatului B.F.M., se constată că şi în cazul acestuia starea de fapt a fost corect stabilită în raport de probele administrate, respectiv: procesele - verbale de filaj şi propria declaraţie vastă dată în cursul urmăririi penale.

Aşa cum în mod temeinic a reţinut şi prima instanţă, afirmaţie reiterată şi în apel, inculpatul a comis infracţiunea de complicitate la contrabandă cu intenţie indirectă - a prevăzut rezultatul faptei sale şi deşi nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul a recunoscut în cursul urmăririi penale că, deşi inculpaţii V.M. şi D.D. nu l-au informat, a avut reprezentarea că se transportă mărfuri ilegale şi s-a gândit că este vorba de ţigări, dar a acceptat să ghideze maşina condusă de inculpatul V.M. până la destinaţie, ca antemergător.

Susţinerile inculpatului recurent în sensul că prezenţa sa în localitatea Voiteni ar fi fost ca să cumpere panouri de la SC V. SRL nu pot fi reţinute de instanţa de control judiciar, fiind contrazise de declaraţia pe care a dat-o în cursul urmăririi penale, de consemnările proceselor verbale de filaj şi chiar de ora târzie la care a avut loc întâlnirea cu inculpaţii V.M. şi D.D.

Legat de încadrarea juridică pentru infracţiunea de contrabandă, se reţine că B.F.M. a comis un singur act material în sensul că în 26 mai 2011, la solicitarea celor doi, V.M. şi D.D., a însoţit ca antemergător maşina cu care se transportau ţigările provenite din contrabandă, aspect ce nu reclamă altă variantă juridică decât cea incidenţă. S-a probat doar ajutorul dat, fără a exista elemente că inculpatul a avut reprezentarea că la săvârşirea efectivă a unei infracţiuni cooperează cu alte două sau mai multe persoane (concret, se învederează de către inculpat, în fapt, că V. nu i-a dat amănunte, însă întrucât maşina era camuflată cu folii pe geamuri, a bănuit că se ascunde ceva ilicit şi că este posibil ca în aceasta să se afle ţigări de contrabandă, activitate în vogă în acea zonă a ţării). De altfel, o altă calificare juridică, agravantă, nu a fost abordată în niciun moment pe parcursul procesului, inclusiv în cadrul actului de sesizare.

Pe acelaşi palier, sunt de tratat motivele de recurs ale Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara referitor la achitarea inculpatului B.F.M. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 respectiv de aderare la un grup infracţional organizat, instanţa de recurs constatând că sunt neîntemeiate.

Astfel, în mod corect Tribunalul Timiş a dispus achitarea inculpatului B.F.M. pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. În condiţiile în care din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine altă legătură cu activitatea respectivului grup, decât cea din 26 mai 2011. Este adevărat că în cauză a fost probată îndeplinirea situaţiei premisă, respectiv a existenţei grupului infracţional organizat, a unui nucleu format din trei persoane, în raport de care să se poată determina ulterior modalităţile alternative de comitere a infracţiunii - iniţierea, constituirea, aderarea, sprijinirea; însă simplul ajutor izolat, fără o legătură mai caracterizată cu membrii grupului nu este suficient pentru reţinerea elementelor constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în varianta sprijinirii. Astfel, în speţă s-a probat doar ajutorul dat la rugămintea inculpaţilor V.M. şi D.D., fără a exista elemente că inculpatul a avut reprezentare că acest ajutor este dat unui grup infracţional organizat.

Pentru aceleaşi motive, în cauză nu poate fi reţinută nici incidenţa dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 39/2003, subterfugiu juridic utilizat de procuror şi în recurs, impunându-se şi în acest caz ca inculpatul să aibă reprezentarea existenţei unui grup pe care îl sprijină, ori acestuia nu i s-au comunicat detalii sau aspecte privind implicarea altor persoane.

Infracţiunea de grup infracţional organizat presupune cea mai gravă formă a pluralităţii constituite de infractori şi care se reflectă în gravitatea pedepsei ca urmare a periculozităţii deosebite pe care o prezintă.

Art. 323 C. pen. reglementează şi sancţionează fapta de a se asocia sau de a iniţia constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni, altele decât cele arătate în art. 167 C. pen. ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri.

După cum se poate observa, art. 7 din Legea nr. 39/2003 încriminează o infracţiune de sine stătătoare, iar art. 8 din aceeaşi lege are rolul de a deosebi alte grupări sau asocieri infracţionale de cea prevăzută în art. 7, făcând însă trimitere la acestea. Astfel, deşi art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 precizează că nu poate fi considerat grup infracţional organizat, grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni, cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 7 din lege, această cerinţă este necesară şi în cazul infracţiunilor prevăzute de art. 8.

În acelaşi plan se găseşte raportarea la cel ce se pretinde că acordă sprijin unui astfel de grup (art. 8) - trebuie să aibă reprezentarea existenţei unui grup infracţional, cu toate caracteristicile sale, pe care acesta îl sprijină.

În ceea ce priveşte sancţiunea aplicată inculpatului B.F.M., în raport cu criteriile ce au fost indicate anterior, se constată că a fost corect individualizată, pedeapsa de 1 an închisoare cu suspendare condiţionată a executării reflectând gradul de pericol social al faptei şi inculpatului, îndeplinind condiţiile pentru realizarea scopului pedepsei. în acest sens, pe lângă circumstanţele atenuante reţinute, se are în vedere gradul de implicare, natura şi importanţa redusă a ajutorului dat, forma de vinovăţie, precum şi conduita procesuală oscilantă.

Faţă de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Timişoara, şi inculpaţi.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara, recurentul intimat inculpat B.F.M. şi recurenţii inculpaţi V.M., D.D. şi V.M. împotriva deciziei penale nr. 177/A din 27 septembrie 2012 a Curţii de Apel Timişoara - Secţia Penală.

Obligă recurentul intimat inculpat B.F.M. la plata sumei de 375 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 75 lei, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi V.M., D.D. şi V.M. la plata sumei de câte 375 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 75 lei, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul interpretului de limbă sârbă pentru recurenţii inculpaţi V.M., D.D. şi V.M. se va plăti din fondul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie Şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timişoara, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 18 martie 2013.

← ICCJ. Decizia nr. 90/2013. Penal. Conflict de competenţă...		ICCJ. Decizia nr. 905/2013. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 928/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs