ICCJ. Decizia nr. 1899/2013. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1899/2013
Dosar nr. 3877/113/2012
Şedinţa publică din 04 iunie 2013
Prin sentinţa penală nr. 190 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Brăila, în baza art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) şi b) C. pen., art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.F. la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare si 3 (trei) ani pedeapsă complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II a şi lit. b) C. proc. pen. şi anume: a) dreptul de a fi ales in autorităţile publice sau in funcţii elective publice şi (b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat,pentru tentativă la săvârşirea infracţiunii de omor calificat, faptă comisă la data de 30 martie 2012, persoană vătămată C.V..
În baza art. 321 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) - b) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de un an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice, faptă comisă la data de 30 martie 2012.
În baza art. 2 alin. (l) pct. l din Legea nr. 61/1991 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) - b) C. pen., art. 76 lit. e) teza a Il-a C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat la o pedeapsă de 400 lei amendă penală pentru săvârşirea infracţiunii de port, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, faptă comisă la data de 30 martie 2012.
În baza art. 33 lit. a) – art. 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale de 3ani şi 6 luni închisoare, de un an închisoare şi 400 lei amendă penală, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare sporită la 4 (patru) ani închisoare şi 3 (trei) ani pedeapsă complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. şi anume: a) dreptul de a fi ales in autorităţile publice sau in funcţii elective publice şi (b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.
S-a dispus executarea pedepsei cu privare de libertate.
În baza art. 71 alin. (1) şi alin. (2) C. pen., au fost interzise inculpatului, pe durata de la rămânerea definitivă a hotărârii şi până la terminarea executării pedepsei, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. şi anume: a) dreptul de a fi ales in autorităţile publice sau in funcţii elective publice şi (b) dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat cu titlu de pedeapsă accesorie.
S-a constatat că inculpatul a fost reţinut şi arestat în prezenta cauză de la data de 04 aprilie 2012.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menţinută starea de arest a inculpatului.
În baza art. 88 C. pen., din pedeapsa principală de 4 (patru) ani închisoare aplicată inculpatului, a fost dedusă durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 04. aprilie 2012 la zi, respectiv 14 decembrie 2012.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea şi funcţionarea S.N.D.G.J., s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpatul M.F.
În baza art. 346, art. 14 şi urm. C. proc. pen. şi art. 1349 şi urm. Noul Cod de procedură civilă, precum şi art. 313 din Legea nr. 95/2006, cu modificările si completările ulterioare au fost admise acţiunile civile formulate şi a fost obligat inculpatul la plata după cum urmează:
- către partea civilă C.V. la plata sumei de 26.400 lei cu titlu de daune morale, rest de plată din suma totală pretinsă de 40.000 lei.
- către partea civilă Spitalul Judeţean Brăila la plata sumei de 1373,66 lei cu titlu de contravaloare a serviciilor medicale acordate victimei.
În baza art. 189 – art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat .
În baza art. 193 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă C.V. a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, reprezentând onorariu apărător ales, conform chitanţei nr. 1112 din 29 iulie 2012.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
S-a reţinut printre altele că, în seara de 30 martie 2012, în jurul orei de 23.00, inculpatul M.F. a mers la clubul O. din Brăila, aparţinând SC R.G. SRL.
Inculpatul avea asupra sa un cuţit cu lungimea de aproximativ 15 cm.
În jurul orei 2.50, în local se aflau aproximativ 20-30 persoane, printre care şi partea vătămată C.V.
În cursul serii între inculpat şi martorul S.D. s-a creat o stare tensionată, generată de martorul care, pe fondul consumului de alcool avea o atitudine insultătoare faţă de inculpat.
La ora 2.52, martorul V.C.M. a încercat să îl potolească pe S.D. însă acesta din urmă i-a aplicat o lovitură de palmă peste faţă.
În conflict a intervenit martorul T.M.F. care l-a împins pe S.D., iar apoi mai multe dintre persoanele prezente, printre care partea vătămată C.V. şi martorul M.M.
Pe calea de acces către ieşirea din local s-a creat o aglomerare de 8-9 tineri care încercau să îi liniştească pe participanţii la conflictul iniţial.
În cursul acestui conflict martorul S.D. a spart o sticlă.
După aproximativ 2 minute, inculpatul a scos cuţitul pe care îl avea asupra sa şi a început să îl urmărească pe martorul M.M. care, pentru a-şi asigura scăparea, a sărit peste mesele şi canapelele care îi obturau calea, s-a lovit de o fereastră, iar apoi, sărind din nou peste canapele, a reuşit să fugă din local, fiind urmărit de inculpatul înarmat.
În timpul urmăririi martorului, inculpatul a fost prins de braţul stâng de către partea vătămată, care l-a reţinut astfel suficient de mult timp pentru ca M.M. să poată fugi afară.
Imediat după ce a intrat în local după urmărirea martorului M.M. inculpatul, având în continuare cuţitul în mâna dreaptă, s-a îndreptat către partea vătămată aflată în acel moment în stânga barului, lângă o combină frigorifică.
Inculpatul i-a aplicat părţii vătămate lovituri de cuţit, partea vătămată s-a îndreptat în fugă către uşă, însă s-a împiedicat şi a căzut, fiind ajunsă din urmă de inculpat care s-a aplecat asupra sa şi i-a mai aplicat alte lovituri, tot cu acel cuţit.
Partea vătămată a reuşit să fugă afară şi a fost transportată de martorul M.M. la Spitalul Judeţean de Urgenţe Brăila - Corp B, unde a fost internată în perioada 31 martie - 6 aprilie 2012.
În momentul în care inculpatul a scos cuţitul şi a început să îl urmărească pe martorul M.M., persoanele aflate în local s-au speriat, o parte din cei prezenţi au fugit afară chiar înaintea martorului, alţi clienţi s-au oprit în zona uşii pentru că inculpatul ajunsese deja acolo, iar unii dintre cei care stăteau mai departe de uşă s-au retras în zone izolate, ori în biroul administratorului.
După câteva minute localul s-a golit şi a fost închis, clienţii şi personalul plecând în grabă. Este de menţionat faptul că, datorită grabei, mai mulţi martori au plecat fără să plătească, ori şi-au uitat obiecte personale (haine, poşete, chei).
În urma agresiunii partea vătămată a suferit numeroase plăgi tăiat înţepate, interesând faţă laterală a gâtului de partea stângă (regiune corporală cu formaţiuni anatomice de importanţă vitală însă superficial amplasate), leziuni produse prin lovire activă repetată cu un corp dur de tip înţepător tăietor (cuţit) ce au necesitat îngrijirile medicale pentru vindecare pe o perioadă de 35-40 zile.
După săvârşirea faptei inculpatul a pierdut sau ascuns cuţitul care nu a mai putut fi găsit.
Având în vedere situaţia de fapt reţinută, în drept, prima instanţă a apreciat că fapta inculpatului M.F., de a purta în noaptea de 30 martie 2012, asupra sa un cuţit în timp ce se afla în clubul Oscar, din municipiul Brăila, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de port, fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului, faptă prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991.
Fapta aceluiaşi inculpat, de a lovi, în aceleaşi împrejurări, de mai multe ori cu cuţitul ce îl avea asupra sa, pe partea vătămată C.V., în zone vitale ale corpului, faţa laterală a gâtului şi membrul superior stâng, producându-i leziuni ce au necesitat în total un număr de 35-40 zile îngrijiri medicale,fără punerea în primejdie a vieţii, întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., în referire la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.
Prima instanţă a apreciat că fapta aceluiaşi inculpat, de a urmări cu un cuţit în mână mai multe persoane, în timp ce se afla în clubul Oscar în noaptea de 30 martie 2012, culminând cu agresionarea părţii civile C.V., urmare căror acţiuni o parte din clienţi s-au refugiat în alte zone ale localului ori l-au părăsit,întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea liniştii publice prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen.
Împotriva sentinţei penale menţionate au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi inculpatul M.F.
În motivele de apel, Parchetul a arătat, printre altele, că faţă de gravitatea sporită a faptelor şi circumstanţele în care au fost comise, nu este justificată reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi b) C. pen., cu consecinţa reducerii cuantumului pedepsei sub minimul special redus cu o treime.
Prin decizia penală nr. 79/ A din 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi de inculpatul M.F. împotriva sentinţei penale nr. 190 din 14 decembrie 2012 a. Tribunalului Brăila, pronunţată în dosarul nr. 3877/113/2012.
A fost menţinută măsura arestării preventive a inculpatului M.F. şi deduce reţinerea şi arestarea preventivă a acestuia de la 04 aprilie 2012 la zi -12 martie 2013.
În baza art. 193 alin. (6) C. proc. pen., a fost obligat pe inculpat să plătească părţii vătămate/parte civilă C.V. suma de 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească către stat suma de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în apel.
Onorariul parţial al apărătorului din oficiu, în sumă de 50 lei, s-a dispus să fie virat către Baroul Galaţi din fondurile Ministerului Justiţiei (avocat N.L.).
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de apel a reţinut următoarele:
S-a apreciat că în mod corect prima instanţă a stabilit situaţia de fapt şi vinovăţia inculpatului M.F. pentru săvârşirea infracţiunilor de „tentativă la omor calificat”, prevăzută de art. 20 C. pen., raportat la art. 174 alin. (l) C. pen., în referire la art. 175 alin. (l) lit. i) C. pen., „ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice”, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen. şi „port fără drept, în locurile şi împrejurările în care s-ar putea primejdui viaţa sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea şi liniştea publică, a cuţitului”, prevăzută de art. 2 alin. (l) pct. l din Legea nr. 61/1991.
În acest sens, instanţa de apel a reţinut că, în mod corect instanţa de fond a avut în vedere materialul probator administrat în cauză:
- proces-verbal de cercetare la faţa locului din 31 martie 2012 şi planşă foto aferentă în care sunt consemnate aspecte referitoare la locul comiterii infracţiunilor, inclusiv prezenţa petelor de culoare brun-roşcată şi ridicarea unor fragmente de urme papilare;
- declaraţiile părţii vătămate C.V. care arată că în noaptea de 30 martie 2012, în timp ce se afla în clubul „O.” din Brăila, când a ieşit de la toaletă a observat o ceartă între mai mulţi băieţi, însă nu îşi aminteşte detalii datorită stării de ebrietate în care se afla. La un moment dat a fost lovit de un tânăr peste braţul şi antebraţul stâng de mai multe ori. Imediat a început să sângereze abundent şi a realizat că a fost tăiat. S-a speriat şi a încercat să fugă afară din local, însă în faţa uşii s-a împiedicat şi a căzut, iar cel care îl lovise 1-a urmărit, s-a aplecat peste el şi i-a aplicat lovituri în zona braţului drept, în interior şi către umăr, sub braţul drept şi în partea stângă a gâtului;
- fişe de constatări preliminare şi raport de constatare medico-legală nr. 134/2012 din 07 mai 2012 emise de S.M.L. Brăila, din care rezultă că C.V. a prezentat numeroase plăgi tăiat-înţepate interesând superficial faţa laterală a gâtului de partea stângă (regiune corporală cu formaţiuni anatomice de importanţă vitală superficial amplasate) şi braţul stâng, precum şi regiunea brahioaxilară dreapta transfixiant, şi antebraţul stâng cu secţionarea masei musculare extensoare profundă, leziuni produse prin lovire activă repetată cu un corp dur de tip înţepător-tăietor (cuţit); leziunile datează din ziua de 31 martie 2012, iar numărul cel mai mare de zile de îngrijiri medicale este de 35-40 zile, fără a pune în primejdie viaţa victimei;
- declaraţiile inculpatului M.F. care, iniţial, a arătat că în noaptea de 30 martie 2012, în incinta clubului „O.”, a intrat în conflict cu „M. ” şi S.” şi cu un alt tânăr, i-a ameninţat cu un ciob de sticlă şi a căzut peste un tânăr necunoscut şi este posibil să-i fi creat leziunile. Ulterior, inculpatul a revenit asupra declaraţiilor şi a precizat că în seara respectivă avea asupra sa un cuţit cu lungimea de aproximativ 15 cm, din care lama de 7 - 8 cm, pe care îl foloseşte în mod curent la vulcanizarea al cărei administrator este şi pe care l-a uitat în unul din buzunarele blugilor. În tot cursul serii, „S.” l-a înjurat fără ca el să riposteze. în jurul orei 02,50 inculpatul era în stare de ebrietate, „S.” a lovit pe un tânăr din local, s-a creat o busculadă, iar el i-a aplicat mai multe lovituri părţii vătămate cu un cuţit.
În faţa primei instanţe, inculpatul M.F. a recunoscut faptele pentru care a fost trimis în judecată, în modalitatea în care au fost reţinute prin rechizitoriu, fiind utilizată procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.;
- declaraţiile martorilor: M.M., Ş., V.A.N., Şt.L.M., P.V., P.D., S.N., B.O., S.M., C.A., V.C.M., N.C., P.A.I., I.M.G., I.M., T.M.F., S.D., B.D.L., A.V.P., B.G. şi F.V.M., din care rezultă împrejurările comiterii infracţiunilor, inclusiv conflictul dintre inculpat şi un alt băiat din club zis „S.”;
- raport criminalistic nr. 203504 din 04 aprilie 2012 cuprinzând cadre extrase din înregistrările camerei de supraveghere;
S-a apreciat că pedepsele aplicate inculpatului şi modalitatea de executare a pedepsei rezultante, prin privare de libertate, au fost individualizate corespunzător în raport cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.
În acest sens s-a mai reţinut că, faptele inculpatului au o anumită gravitate, localul având un număr relativ mare de persoane care vin în asemenea spaţii pentru recreere, iar agresiunea inculpatului cu un cuţit a tulburat grav liniştea şi ordinea publică, fiind justificată încadrarea juridică din alin. (2) al art. 321 C. pen. Partea vătămată a sângerat abundent, dovadă fiind urmele lăsate în local şi în afara acestuia, tăieturile multiple provocate de inculpat au vizat şi o zonă vitală, cea a gâtului, iar instrumentul folosit a fost apt să cauzeze decesul părţii vătămate, aspecte care evidenţiază comiterea şi a infracţiunii de tentativă la omor calificat.
Cu toate acestea, trebuie avute în vedere toate împrejurările săvârşirii infracţiunilor, precum şi persoana inculpatului, pentru a individualiza în mod corect sancţiunile şi modalitatea de executare a pedepsei principale rezultante.
De asemenea, s-a mai reţinut că, inculpatul şi un băiat din local, zis „S.”, au avut o dispută verbală, iar ulterior s-a produs o busculadă. Atât inculpatul cât şi partea vătămată erau în stare de ebrietate, însă lovirea lui C.V. nu s-a produs cu o anumită fermitate, aspect care reiese din natura leziunilor, poziţionarea acestora şi profunzimea lor.
Inculpatul figurează ca nefiind înscris în cazierul judiciar, iar înainte de comiterea faptelor avea o activitate comercială, fiind asociat unic şi administrator la SC F. SRL Brăila, fiind caracterizat de G.G., colaboratoare care îi ţine evidenţa prin firma ei, ca fiind o persoană corectă, un bun colaborator, o persoană responsabilă, cu bun simţ şi care nu i-a creat probleme de niciun fel.
De asemenea, instanţa de apel a reţinut că, inculpatul a achitat o sumă semnificativă din daunele morale cerute de partea vătămată C.V., rămânând o diferenţă de 26.400 lei, din totalul de 40.000 lei.
În acest context, în mod temeinic au fost reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi b) C. pen., în favoarea inculpatului, şi au fost coborâte pedepsele sub minimul special rezultat din aplicarea dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. Cuantumul sancţiunilor, inclusiv sporul de pedeapsă aplicat, precum şi modalitatea de executare, în regim de detenţie, sunt în măsură să asigure atingerea scopului educativ-preventiv al sancţiunilor, fără a ignora importanţa valorilor sociale încălcate şi gradul concret de pericol social al faptelor.
Pentru aceste argumente, instanţa de apel a considerat că sunt neîntemeiate motivele de. apel ale parchetului prin care se solicită înlăturarea circumstanţelor atenuante şi majorarea pedepselor aplicate inculpatului.
Instanţa de prim control judiciar a apreciat că nu se impune reducerea pedepselor aplicate inculpatului, respectiv suspendarea pedepsei rezultante (condiţionată sau sub supraveghere).
În acest sens s-a reţinut că, sancţiunile trebuie să se raporteze şi la natura valorilor sociale lezate, la urmările produse şi la necesitatea restabilirii ordinii de drept, iar o diminuare a pedepselor nu ar mai reflecta aceste aspecte.
De asemenea, s-a mai apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 81, art. 861 C. pen., în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei rezultante şi aprecierea referitoare la scopul pedepsei, respectiv avertismentul dat de pronunţarea condamnării.
Cu privire la latura civilă, instanţa de apel a apreciat că aceasta a fost soluţionată în mod corect, fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale (faptă ilicită, vinovăţie, legătură de cauzalitate, prejudiciu), atât faţă de partea civilă C.V. în privinţa daunelor morale, cât şi faţă de partea civilă Spitalul Judeţean Brăila în ceea ce priveşte serviciile medicale acordate părţii vătămate agresate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs partea vătămată C.V., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
La termenul stabilit pentru judecarea recursului, respectiv 04 iunie 2013, Înalta Curte, din oficiu, conform dispoziţiilor art. 302 alin. (2), raportat la art. 3851 alin. (4) şi la art. 385 15lit. a) teza a II-a C. proc. pen., a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii a recursului declarat de partea vătămată C.V., împotriva deciziei penale nr. 79/ A din 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Excepţia pusă în discuţie este întemeiată pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Examinând hotărârea atacată, din oficiu, astfel cum impun dispoziţiile art. 3856 alin. ultim, C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul art. 38515lit. a) teza a II-a C. proc. pen., constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, având în vedere că decizia penală nr. 79/ A din 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, este definitivă.
Înalta Curte reţine că inadmisibilitatea reprezintă o sancţiune procedurală care intervine atunci când părţile implicate în proces efectuează un act pe care lega nu îl prevede sau îl exclude, precum şi în situaţia când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală.
Prin art. 129 din Constituţia României, revizuită, a fost statuat principiul potrivit căruia părţile interesate pot apela la protecţia judiciară a drepturilor subiective încălcate, oferită imparţial de către instanţele competente, în cadrul procesului penal.
Mai mult, potrivit dispoziţiilor cuprinse în Codul de procedură penală, legiuitorul a impus în sarcina persoanelor interesate exercitarea drepturilor procedurale în condiţiile, ordinea şi termenele stabilite de lege sau judecător.
Prin urmare, revine persoanei interesate obligaţia de a sesiza jurisdicţia competentă, în condiţiile legii procesual penale, aceleaşi pentru subiecţii de drept aflaţi în situaţii identice.
Legea procesual penală, prin norme imperative, a stabilit un sistem al căilor de atac menit a asigura, concomitent, prestigiul justiţiei, pronunţarea de hotărâri judecătoreşti care să corespundă legii şi adevărului şi care să evite provocarea oricărei vătămări materiale sau morale părţilor din proces.
Potrivit dispoziţiilor art. 385lalin. (4) C. proc. pen., nu pot fi atacate cu recurs sentinţele în privinţa cărora persoanele prevăzute în art. 362 nu au folosit calea apelului.
Pe de alta parte, persoanele prevăzute de art. 362 C. proc. pen., pot declara recurs împotriva deciziei pronunţată în apel, chiar dacă nu au folosit apelul, dacă prin decizia pronunţată în apel a fost modificată soluţia din sentinţă şi numai cu privire la această modificare.
Potrivit dispoziţiilor art. 416 pct. 2 C. proc. pen., hotărârile primei instanţe rămân definitive la data expirării termenului de apel.
Pe de altă parte, conform art. 363 alin. (1) C. proc. pen., termenul de declarare a apelului este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel.
Conform alin. (3) al aceluiaşi articol, pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunţare, termenul curge de la pronunţare. Pentru părţile care au lipsit atât la dezbateri, cât şi la pronunţare, precum şi pentru inculpatul deţinut ori pentru inculpatul militar în termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei instituţii militare de învăţământ, ori pentru inculpatul internat într-un centru de reeducare, sau într-un institut medical-educativ, care au lipsit de la pronunţare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv.
Aşa cum rezultă din partea introductivă a încheierii din 07 decembrie 2012 pronunţată de Tribunalul Brăila, secţia penală, în dosarul nr. 3877/113/2012, în care a fost consemnată desfăşurarea dezbaterilor la instanţa de fond, şi prin care s-a dispus amânarea pronunţarea hotărârii la data de 14 decembrie 2012, la apelul nominal făcut în şedinţă publică au răspuns inculpatul M.F., personal, asistat de avocat P.D. şi partea vătămată C.V., personal, asistat de avocat B.P.
Din examinarea actelor dosarului se reţine că în cauză, împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de fond, respectiv sentinţa penală nr. 190 din 14 decembrie 2012 a Tribunalului Brăila, au declarat apel numai Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi inculpatul M.F., partea civilă C.V. neexercitând această cale de atac.
Prin decizia penală nr. 79/ A din 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila şi de inculpatul M.F. împotriva hotărârii menţionate.
Cum, în cauză, hotărârea pronunţată de instanţa de apel nu a modificat hotărârea instanţei de fond nici sub aspectul laturii penale şi nici sub aspectul laturii civile, iar partea vătămată C.V. prezentă la dezbateri, nu a exercitat calea de atac a apelului, hotărârea primei instanţe a rămas definitivă, faţă de acesta, la data pronunţării ei, respectiv la 14 decembrie 2012.
Pe de altă parte, se constată că recursul declarat de partea vătămată este şi tardiv declarat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că hotărârea atacată a fost pronunţată la data de 12 martie 2013 când recurenta parte vătămată a fost prezentă la dezbaterea apelului, fiind asistată de apărător ales, avocat B.M.P. şi a declarat recurs la data de 28 martie 2013, deci cu depăşirea termenului de 10 zile prevăzut de dispoziţiile 3853 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) teza I C. proc. pen.
În consecinţă, pentru considerentele ce preced şi ca urmare a admiterii excepţiei, conform art. 38515pct. 1 lit. a) teza a II a C proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea vătămată C.V. împotriva deciziei penale nr. 79/ A din 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.F., durata reţinerii şi arestării preventive de la data de 4 aprilie 2012 la data de 4 iunie 2013.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta parte vătămată va fi obligată la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.F., până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de partea vătămată C.V. împotriva deciziei penale nr. 79/ A din 12 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată intimatului inculpat M.F. durata reţinerii şi arestării preventive de la 4 aprilie 2012 la 4 iunie 2013.
Obligă recurenta parte vătămată la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat M.F., până la prezentarea apărătorului ales, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 4 iunie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 1841/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1949/2013. Penal → |
---|