ICCJ. Decizia nr. 1922/2013. Penal

Comentarii

0

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1922/2013

Dosar nr. 904/2012

ŞedinŢa publică din 5 iunie 2013

Prin sentinţa penală nr. 172/ P din 8 dec. 2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, secţia penală.

În baza art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.l.A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă,.

În baza art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului P.l.A. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat faţă de inculpatul P.l.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi lit. b), respectiv dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 15 mai 2012 la zi.

În baza art. 350 şi 160^b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive luate faţă de inculpatul .l.A.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., a fost condamnat acelaşi inculpat N.A. la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului N.A. pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului N.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi lit. b), respectiv dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare aplicată inculpatului N.A.

În baza art. 82 C. pen., s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni, termen compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de 2 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

Pentru a se pronunţa astfel prima instanţă a reţinut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa nr. 96/ P din 9 iulie 2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului P.l.A. pentru săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, fapte prev. de: art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C.pen şi de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Totodată, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului N.A., pentru săvârşirea, în forma complicităţii a două infracţiuni concurente de trafic de influenţă, fapte prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C.pen şi de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

În considerentele actului de sesizare al instanţei, s-a reţinut că, în intervalul 3 - 14 mai 2012, prevalându-se de calitatea de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F., inculpatul P.l.A. a pretins de la denunţătorul P.C.F., atât prin intermediul denunţătorului D.F., cât şi în mod nemijlocit, remiterea unei importante sume de bani în valută, respectiv iniţial a sumei de 10.000 euro, majorată ulterior la 50.000 euro şi, în final, negociată la 25.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă şefii săi ierarhici, indicaţi nominal în mod expres, în vederea clasării lucrării diverse înregistrate pe rolul organului de poliţie mai sus menţionat din 8 mai 2012, care avea ca obiect verificarea activităţii SC P.G.D.E. SRL Năvodari, societate administrată de către denunţătorul P.C.F.

De asemenea, s-a stabilit că inculpatul P.l.A., în perioada 14 mai - 15 iunie 2012, acţionând în mod similar, dar în baza unei rezoluţii infracţionale distincte, a pretins de la aceiaşi denunţători remiterea unei alte sume de bani, negociate în final la nivelul a 4.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă colega sa de serviciu A.M., ofiţer de poliţie judiciară în cadrul aceluiaşi serviciu al I.J.P. Constanţa, căreia îi fusese repartizată spre soluţionare lucrarea diversă privind verificarea activităţii SC P.G.D.E. SRL Năvodari, determinând-o pe aceasta să claseze respectiva lucrare, primind la data de 15 iunie 2012, în mod efectiv de la denunţătorul P.C.F. suma de bani pretinsă, găsită asupra sa la aceeaşi dată, cu ocazia constatării infracţiunii flagrante.

Referitor la inculpatul N.A., s-a reţinut că, acesta, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F., în perioada 3 - 14 mai 2012, cât şi ulterior, în intervalul 14 mai - 15 iunie 2012, l-a sprijinit pe inculpatul P.l.A. la punerea în executare a două rezoluţii infracţionale distincte ce au stat la baza săvârşirii de către cel din urmă a infracţiunilor de trafic de influenţă descrise anterior, în sensul că, a participat, în mod activ la mai multe dintre discuţiile purtate de către inculpatul P.l.A. cu denunţătorii P.C.F. şi D.F. şi a intervenit direct pe parcursul acestor conversaţii, pentru a conferi o mai pregnantă aparenţă de realitate susţinerilor colegului său de serviciu, referitoare la pretinsa influenţă pe care acesta ar fi avut-o asupra şefilor săi ierarhici şi. ulterior, asupra ofiţerului de poliţie A.M., precum şi pentru a spori încrederea celor doi denunţători în posibilităţilor inculpatului de a determina adoptarea unei soluţii favorabile de clasare a lucrării diverse ce avea ca obiect activitatea societăţii comerciale administrate de către primul denunţător.

În mod concret, s-a reliefat că, la data de 11 mai 2012, la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, s-au prezentat numiţii P.C.F., administrator al SC P.G.D.E. SRL Năvodari, şi D.F., administrator al SC D.A.G.P.P. SRL Medgidia, care au adus la cunoştinţă comiterea unor infracţiuni de corupţie de către ofiţeri şi subofiţeri de poliţie judiciară din cadrul S.I.F. al I.J.P. Constanţa.

S-a evidenţiat că, în perioada martie - aprilie 2012, SC P.G.D.E. SRL Năvodari, al cărei administrator este numitul P.C.F., a participat şi a fost desemnată drept câştigătoare a unei licitaţii publice organizate de către Primăria Oraşului Murfatlar, Jud. Constanţa, licitaţie având ca obiect atribuirea lucrărilor de modernizare a unor străzi din această localitate, în cadrul unui proiect finanţat din fonduri europene.

La data de 3 mai 2012, anterior semnării contractului de execuţie lucrări între societatea menţionată şi autoritatea publică contractantă, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari s-au deplasat mai mulţi lucrători de poliţie din cadrul S.I.F. şi al Serviciului Criminalistic ale I.J.P. Constanţa, constituiţi în două echipe, în vederea efectuării unor verificări cu privire la documentele în baza cărora societatea mai sus menţionată ar fi executat lucrări de asfaltare şi ar fi încasat sume de bani de la autoritatea contractantă.

Verificările de la sediul SC P.G.D.E. SRL au fost extinse, din dispoziţia comisarului şef de poliţie P.G., la Primăria Oraşului Murfatlar, în acel loc deplasându-se o echipă de control, formată din inspectorul principal P.I.A., subinspectorul M.A. şi agentul şef principal N.T., precum şi alţi lucrători din cadrul Serviciului Criminalistic al I.J.P. Constanţa, pentru a verifica concomitent documentele referitoare la aceleaşi aspecte.

La acest moment, s-a explicat de numitul P.C.F. că nu fusese încă semnat procesul - verbal de execuţie a lucrărilor şi că, în consecinţă, nu este în măsură să prezinte documentele solicitate.

După plecarea persoanelor mai sus menţionate, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari au rămas lucrătorii de poliţie A.M. şi F.D., din cadrul S.I.F., care au întocmit un proces - verbal de control, în cuprinsul căruia au menţionat atât aspectele comunicate verbal de către administratorul firmei verificate, cât şi predarea de către acesta din urmă a mai multor înscrisuri ce-i fuseseră solicitate în mod expres.

În acelaşi timp, Ia sediul Primăriei Oraşului Murfatlar, în absenţa primarului, echipa de control a luat legătura cu denunţătorul D.F., administrator al SC D.A.G.P.P. SRL Medgidia, firmă care asigura asistenţa tehnică a proiectului menţionat, căruia i s-a solicitat să prezinte documentaţia de licitaţie referitoare la oferta tehnică şi financiară formulate de SC P.G.D.E. SRL Năvodari, precum şi contractul de execuţie lucrări.

Totodată, lucrătorii de poliţie din cadrul Serviciului Criminalistic al I.J.P. Constanţa au procedat la efectuarea de fotografii judiciare ale mai multor străzi din oraşul Murfatlar, întocmind ulterior o planşă fotografică.

Întrucât numitul D.F. îl cunoştea pe inculpatul P.I.A., i-a solicitat acestuia informaţii în legătură cu obiectivele verificărilor şi dacă există vreo posibilitate de rezolvare pe cale amiabilă a situaţiei, ofiţerul de poliţie comunicându-i că este vorba despre relaţiile comerciale dintre Primăria Oraşului Năvodari şi, respectiv, Primăria Oraşului Murfatlar şi SC P.G.D.E. SRL Năvodari şi, i-a promis că va discuta despre acest subiect cu şeful său de birou, respectiv cu comisarul şef P.G., care este singura persoană în măsură să adopte o decizie.

Referitor la împrejurările în care s-au declanşat aceste controale, s-a stabilit că, în cursul lunii martie 2012, în exercitarea atribuţiilor rezultând din fişa postului, inspectorul de poliţie A.M. a întocmit Planul de acţiune pe linia prevenirii, descoperirii şi combaterii faptelor ilegale comise în domeniul construcţiilor pe raza Jud. Constanţa, plan care, după ce a fost avizat de către şeful S.I.F., comisar şef T.l., şi aprobat, pentru inspectorul şef al I.J.P. Constanţa, de către adjunctul acestuia din urmă, respectiv de către comisarul şef M.C., a fost înregistrat în data de 30 martie 2012.

În planul de acţiune menţionat, s-a prevăzut efectuarea de acţiuni de verificare a respectării dispoziţiilor Legii nr. 50/1991 rep., Legii nr. 10/1995 rep., precum şi ale Legii nr. 241/2005 de către agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, respectiv a constructorilor de imobile din Mun. Constanţa, de verificare a respectării de către executanţii lucrărilor de construcţii a prevederilor legale privind munca Ia negru, precum şi a respectării reglementărilor legale în vigoare privind realizarea actelor de comerţ de către agenţii economici care au ca obiect principal de activitate depozitarea şi comercializarea materialelor de construcţii.

Planul de acţiune prevedea, în mod concret şi expres, un număr de zece agenţi economici care urma a fi verificaţi, respectiv SC D.S.C. SRL Constanţa, SC A. SA Cernavodă, SC P.G.D.E. SRL Năvodari, SC M.S.S.C. SRL Constanţa, SC F.T. SRL Constanţa, SC I.C. SRL Constanţa, SC R.T.I. SRL Eforie Sud, SC O.C. SRL Schitu, SC K. SRL Tuzla şi SC C. SRL Constanţa.

Rezultatele verificărilor întreprinse la data de 3 mai 2012 au fost materializate în două procese - verbale, care, însoţite de documentele predate de către reprezentanţii celor două entităţi menţionate, au fost înregistrate în evidenţele I.J.P. Constanţa - S.I.F. ca lucrare cu caracter divers, sub nr. 54874 din 8 mai 2012, pe baza propunerii formulate de către inspectorul de poliţie A.M., căreia i-a şi fost repartizată spre soluţionare.

În aceste împrejurări, în seara de 3 mai 2012, denunţătorul D.F. a fost contactat telefonic de către inculpatul P.l.A., care i-a comunicat faptul că, în urma discuţiilor purtate cu şeful său, comisarul şef P.G., problema poate fi rezolvată favorabil, stabilind să se întâlnească în ziua următoare pentru a-i transmite mai multe detalii.

Conform înţelegerii, în ziua de 4 mai 2012, la solicitarea inculpatului P.l.A., numitul D.F. s-a întâlnit cu acesta pe terasa restaurantului Z. din Mun. Constanţa, ocazie cu care, inculpatul i-a descris denunţătorului consecinţele nefavorabile la care s-ar putea expune întregul proiect finanţat din fonduri europene şi, implicit, activitatea sa, în situaţia în care atât acesta, cât şi numitul P.C.F. nu vor „colabora” cu comisarul şef P.G.

Aspectele relatate au fost comunicate de către denunţătorul D.F. numitului P.C.F., acesta din urmă manifestându-şi disponibilitatea de a „colabora” cu organele de poliţie şi chiar de a oferi o sumă de bani într-un cuantum rezonabil, întrucât, potrivit propriilor afirmaţii, atitudinea adoptată de către lucrătorii de poliţie cu ocazia controlului efectuat la SC P.G.D.E. SRL Năvodari în ziua de 3 mai 2012 îi sugerase faptul că aceştia urmăresc să primească din partea sa „o atenţie”.

În acest context, în seara de 7 mai 2012, în jurul orei 21:00, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari au sosit numitul D.F. şi inculpatul P.l.A., acesta din urmă, ca răspuns la întrebarea martorei P.E., soţia denunţătorului P.C.F., afirmând că acţiunile de verificare întreprinse de lucrătorii de poliţie din cadrul S.I.F. la SC P.G.D.E. SRL Năvodari nu vizează, în realitate, această societate comercială şi că, în consecinţă, denunţătorul poate sta liniştit, întrucât nu va avea probleme, situaţia sa datorându-se faptului că „a fost prins la mijloc”.

În continuare, inculpatul P.l.A. şi numiţii P.C.F. şi D.F. s-au deplasat la restaurantul S.L. din staţiunea Mamaia, unde, inculpatul, i-a comunicat numitului P.C.F. faptul că, a doua zi, va avea loc un nou control la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, şi, la solicitarea celor doi denunţători acesta promiţând că va participa personal la efectuarea verificării.

De asemenea, inculpatul a dat asigurări numitului P.C.F. că nu va exista nici o problemă în ceea ce-l priveşte şi că, cel mai probabil, „dosarul” va fi închis, sugerându-i, totodată, că, în schimb, va trebui să fie „pregătit” pentru încheierea verificărilor, întrucât aceasta este pretenţia şefului său, comisar şef P.G., numitul P.C.F. precizând că, este dispus să remită respectivului ofiţer de poliţie o sumă modică, cuantificată, la solicitarea inculpatului P.l.A., la nivelul a 5.000 lei.

În ziua de 8 mai 2012, conform celor comunicate de către inculpat, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari s-au efectuat verificări suplimentare, realizându-se o inventariere a bunurilor imobile, a autovehiculelor şi utilajelor aflate în patrimoniul societăţii, s-au ridicat copii ale actelor de proprietate, din echipa de poliţişti care s-a deplasat Ia faţa locului făcând parte, potrivit înţelegerii prestabilite, şi inculpatul P.l.A.

În cursul controlului, având în vedere conversaţia din seara precedentă, numitul P.C.F. l-a întrebat pe inculpat dacă este de acord să-i remită suma de 5.000 lei propusă, inculpatul precizând, referitor la cuantum, că urmează a se consulta cu comisarul şef P.G. şi că-i va transmite denunţătorului pretenţia concretă a şefului său.

În consecinţă, la data de 9 mai 2012, în jurul orei 10:00, numitul D.F. s-a întâlnit din nou cu inculpatul P.l.A., în Constanţa, în clubul X, unde, i s-a pus în vedere numitului D.F. să-i transmită numitului P.C.F., din partea comisarului şef P.G., pretenţia privind remiterea cu titlu de mită a sumei de 10.000 euro, în caz contrar şeful său urmând să furnizeze presei informaţii privind presupusele afaceri nelegale derulate de SC P.G.D.E. SRL Năvodari în colaborare cu Primăria Oraşului Năvodari, situaţie ce ar fi adus un important prejudiciu de imagine celor două entităţi juridice, cu menţiunea că, numitul D.F. s-a conformat solicitării.

În aceiaşi zi, în jurul orei 18:00, cu ocazia unei noi întâlniri solicitate în mod expres de către inculpat, numitului D.F. i s-a comunicat de lucrătorul de poliţie faptul că şeful acestuia, P.G., pretinde să primească de la P.C.F., de la primarul în exerciţiu al oraşului Năvodari, M.N., şi de la primarul în exerciţiu al oraşului Murfatlar, C.G., suma de 50.000 euro, sumă care urma a fi împărţită de către comisarul şef P.G. cu şeful S.I.F. comisar şef L.I., şi cu unul dintre cei doi adjuncţi ai şefului I.J.P. Constanţa şi care trebuia remisă de către denunţători chiar în sediul I.J.P. Constanţa, solicitare care a fost transmisă de numitul D.F., denunţătorului P.C.F.

La data de 11 mai 2012, în jurul orei 12:00, a avut loc o întâlnire, în incinta restaurantului S.L. din Mamaia, între denunţătorii D.F., P.C.F. şi inculpatul P.l.A., la care a participat şi inculpatul N.A., inspector de poliţie în cadrul S.I.F. al I.J.P. Constanţa, coleg de serviciu şi prieten cu inculpatul, acesta din urmă prezentându-l celor doi denunţători ca fiind „fratele” său, care „cunoaşte speţa”, asigurându-i astfel că pot discuta nestingheriţi.

În aceste împrejurări, numitul P.C.F. a luat cunoştinţă, în mod nemijlocit, de la inculpatul P.l.A., despre cuantumul sumei de bani ce-i era pretinsă cu titlu de mită, denunţătorul, precizându-i că nu se află în posesia unei astfel de sume, şi a propus să ofere o sumă inferioară, respectiv 25.000 - 30.000 euro, şi arătând că, nu este în măsură să se angajeze în numele primarilor oraşelor Năvodari şi Murfatlar.

În această situaţie, ambii inculpaţi au afirmat că vor transmite oferta comisarului şef P.G. şi că, în opinia lor, suma propusă este rezonabilă din punct de vedere al cuantumului, inculpatul N.A. oferindu-se ca, în acel moment, să-l contacteze telefonic pe comisarul şef P.G., despre care cei doi poliţişti susţineau că se află în acel moment la Bucureşti, pentru a-i comunica oferta denunţătorului şi a-i solicita să revină neîntârziat la Constanţa pentru a primi banii.

La solicitarea expresă a denunţătorului P.C.F., inculpaţii au promis că vor încerca să-i intermedieze o întâlnire nemijlocită cu şefii lor ierarhici, în mod concret cu comisarii şefi T.l. şi P.G., la sediul I.J.P. Constanţa, drept garanţie a faptului că cel dintâi nu va mai avea probleme după remiterea sumei de bani pretinse cu titlu de mită, însă şi-au exprimat îndoiala cu privire la faptul că cei doi ofiţeri vor accepta să primească banii în mod direct de la denunţător.

Totodată, s-a convenit ca răspunsul pe care îl va da ofiţerul de poliţie P.G. cu privire la oferta formulată de către numitul P.C.F. să le fie comunicat neîntârziat, telefonic, de către inculpatul P.l.A. celor doi denunţători, urmând a fi stabilite apoi în mod concret detalii cu privire la data şi locul predării sumei de bani pretinse cu titlu de mită.

După întâlnirea desfăşurată în circumstanţele expuse anterior, numiţii P.C.F. şi D.F. s-au prezentat la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, unde au formulat oral denunţuri în legătură cu faptele de corupţie săvârşite de către ofiţerii de poliţie din cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F., denunţuri ce au fost consemnate în cuprinsul unui proces-verbal.

Denunţătorul D.F. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală telefonul mobil marca S.G., pe care îl utilizează, şi s-a procedat la verificarea datelor stocate în memoria acestuia, rezultatul verificării fiind consemnat în cuprinsul unui proces - verbal, după cum urmează:

„Comunicările cu numitul P.l.A., înregistrate în agenda telefonică sub titlul „P. E. C.”, ce corespunde numărului de apel la data de 3 mai 2012: apeluri iniţiate - orele: 16:58, 16:58, 16:59, 16:59; apeluri respinse - orele 13:37 şi 13:38; apeluri primite - orele 17:02, 17:17; la data de 5 mai 2012: apeluri primite - 9:46; la data de 7 mai 2012: apeluri primite - 14:05; apeluri iniţiate - 15:22, 18:36; apeluri respinse - 18:03; SMS transmise: - 15:44 „La 6.00 intru la ore. Am un curs important pe seismica construcţiilor.” - 15:54 „Intru la curs. Ne vedem peste o oră şi 45 min. OK” la data de 8 mai 2012: apeluri primite - 10:35; la data de 9 mai 2012: apeluri primite: 12:27, 13:28, 18:54; 19:05; apeluri iniţiate: 12:37, 14:26; la data de 10 mai 2012: apeluri primite: 7:46, 12:54, 17:30, 19:36; apeluri iniţiate: 16:32; la data de 11 mai 2012: apeluri iniţiate: 9:52, 9:54, 12:55, 14:44, 17:56, 17:57; SMS trimise: - 11:16: „Am ajuns la Land.” 12:58: „Ii sunt dator, cândva mi-a salvat viaţa. Fii lângă el. OK”.

„Comunicările cu P.C.F., ce utilizează numărul de apel X la data de 3 mai 2012: apeluri iniţiate - orele: 13:34, 17:18, 18:18; apeluri respinse - orele 13:31; apeluri primite - orele 8:02, 17:34, 17:17, 19:36, 20:03; la data de 4 mai 2012: apeluri primite - orele 7:33, 12:30, 15:32, 18:13; la data de 5 mai 2012: apeluri primite - orele 18:13; la data de 7 mai 2012: apeluri primite- orele 7:54, 12:23, 18:58; apeluri iniţiate - orele: 12:01, 13:39, 17:12, 20:16, 22:01; la data de 8 mai 2012: apeluri iniţiate -orele: 9:01, 10:36, 16:22, 18:44, 20:56; apeluri nepreluate - orele 19:48, 20:45; apeluri primite - orele 16:36, 17:31, 19:49,22:45; la data de 9 mai 2012: apeluri primite - orele 7:55, 11:58, 19:58; apeluri iniţiate - orele: 14:46, 19:34;

SMS trimis - orele 19:45: „Apar lucruri f interesante, chiar senzaţionale”; la data de 10 mai 2012; apeluri primite - orele 10:20; apeluri iniţiate - orele: 9:36, 12:55, 16:53; apeluri respinse - orele 8:41; SMS trimis - orele 9:37: „Eram într-o discuţie, scuze”; orele 11:11: „Mai întârzii o oră. Scuze”; la data de 11 mai 2012: apeluri primite - orele 8:29, 14:21, 14:30; apeluri iniţiate - orele: 9:07, 15:49; apeluri respinse - orele 9:05.

S-a reliefat că, ora setată pe telefonul verificat corespunde cu ora de iarnă, fiind decalată cu o oră, astfel că orele consemnate în procesul - verbal sunt, de asemenea, decalate cu o oră în minus faţă de timpul real la care au fost purtate convorbirile”.

În acest context, prin ordonanţa nr. 96/ P din data de 11 mai 2012, ora 15:30, s-a dispus cu titlu provizoriu, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate de denunţători şi ofiţerul de poliţie P.l., precum şi interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor în mediu ambiental, purtate de denunţătorii P.C.F. şi D.F. cu ofiţerul de poliţie P.l. şi cu alţi lucrători din cadrul I.J.P. Constanţa, cărora le va fi remisă cu titlu de mită o anumită sumă de bani, precum şi cu orice alte persoane care ar putea fi prezente la aceste întâlniri.

Prin încheierea nr. 3/ P din 13 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în Dosarul nr. 646/36/2012, s-a dispus confirmarea legalităţii şi temeiniciei ordonanţei nr. 96/ P din data de 11 mai 2012, ora 15:30, a D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, precum şi prelungirea cu 28 zile a perioadei autorizării aceloraşi activităţi procedurale, în intervalul 13 mai 2012, ora 17:00 -9 iunie 2012, ora 17:00, fiind emisă în acest sens autorizaţia nr. 2 din 13 mai 2012.

În baza încheierii nr. 4/ P din 8 iunie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa în Dosar nr. 646/36/2012, s-a dispus reînnoirea autorizaţiei nr. 2, pe o perioadă de 30 zile, în intervalul 9 iunie 2012, ora 17:00 - 8 iulie 2012, ora 17:00.^

În baza aceleiaşi încheieri a fost emisă de către Curtea de Apel Constanţa autorizaţia nr. 3 din 8 iunie 2012privind interceptarea şi înregistrarea, pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport, a convorbirilor şi comunicărilor purtate la/de la alte două posturi telefonice identificate pe parcursul urmăririi penale ca fiind utilizate de către ofiţerul de poliţie P.l., pentru o perioadă de 30 zile, în intervalul 9 iunie 2012 - 8 iulie 2012.

Totodată, prin încheierea nr. 4/ P din 8 iunie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, a fost confirmată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr. 96/ P din data de 7 iunie 2012, ora 11:30 a D N A - Serviciul Teritorial Constanţa şi s-a dispus autorizarea pe mai departe, pentru o perioadă de 28 zile, în intervalul 9 iunie 2012 - 6 iulie 2012, cu privire la înregistrarea audio şi video, pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport, a convorbirilor şi comunicărilor purtate în mediu ambiental la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari de către ofiţerul de poliţie P.l.A. şi orice alţi lucrători de poliţie din cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F.

La data de 11 mai 2012, între denunţătorul D.F. şi inculpatul P.l.A. au fost purtate mai multe discuţii telefonice, inculpatul comunicându-i faptul că a vorbit doar cu unul dintre şefii săi, celălalt, respectiv comisarul şef P.G., fiind plecat din localitate, şi că a fost acceptată suma de 25.000 euro, indicată codificat „doi stupi jumate”.

Totodată, la insistenţele celor doi denunţători, inculpatul P.l.A. i-a asigurat că, după remiterea cu titlu de mită a sumei convenite, vor fi rezolvate toate problemele numitului P.C.F., urmând ca şefii săi să se ocupe de celelalte persoane (primarii oraşelor Năvodari şi Murfatlar), cărora denunţătorul ar fi trebuit să le transmită solicitarea de mită.

În acest sens, se face trimitere la conţinutul convorbirii telefonice purtate la data de 11 mai 2012, ora 18:58:34, între denunţătorul D.F. şi inculpat.

P.I.A. - Ai auzit? Am vorbit într-o parte, mai am într-o parte! O parte a zis „da”, mai tre" şi ailantă „da”! Dup-aia gata!

D.F. - Păi, asta vroiam, mă, să vorbesc cu tine!

P.I.A. - Da!

D.F. - Să-mi spui şi mie, să mă liniştesc şi eu!

P.I.A. - Da, da, da! Da, în principiu da! Şi acesta, iar pentru ăilanţi, bulangiii ăilanţi doi, a zis: „Bă,e treaba noastră pentru ăilanţii!”

D.F. - Pentru ăilanţii? Da, mă, da! E cum am discutat!

P.EA. - Da! Exact cum am discutat, aşa am pus problema! Da!

D.F. - Că, dacă au ceva cu ei.

P.I.A- Da! vezi, ce a zis, ce a zis.ce a zis băiat" ăla, aşa să fie, tată!

D.F. - Aşa este, mă! Acum, cât e, ca să ştie cât să scoată, o sută, două.

P.I.A. - Da, tată!

D.F. - Doi stupi sau trei stupi?

P.I.A- Doi jumate!

D.F. - Doi jumate? Doi jumate!

D.F. - Ok! Păi, nu, ca să ştiu, că el era încurcat, de trei sau de doi jumate şi nu ştia cât!

P.I.A.- Da! Nu, tată, da? Ce-am zis, aia am zis, da!

P.I.A. - Ce să te mai liniştesc, mă, că aia e! Eu te sun, dacă e, atuncea şi ne vedem în oraş.

D.F. - Bine! Păi, asta vreau să ştiu, că mai mi-ai zis că, credeam că ai vorbit cu amândoi!

P.I.A. - Nu, că unu" e plecat!

În aceiaşi zi, la ora 20:39:32, inculpatul P.I.A. l-a contactat telefonic pe numitul D.F., acesta comunicându-i inculpatului că i-a transmis denunţătorului P.C.F. acceptul privind remiterea cu titlu de mită a sumei de 25.000 euro şi stabilind totodată să se întâlnească în cursul aceleiaşi seri:

P.I.A. - Pe unde eşti, zic?

D.F. - Mă, eu o să vin, mai trec puţin pe la Tuzla, o să vin dinspre Tuzla cu. cu maşina de la primărie, o să vin la Constanţa şi vreau să mă retrag spre casă. Vroiam să-ţi spun că am vorbit cu, cu F., este ok!

P.I.A. - Da!

D.F. - l-am comunicat 2,5. este super bine!

P.I.A. - Da, da!

D.F. - E încântat! Omu", ce să zic, s-a mai eliberat puţin că ai venit, ai venit cu ceva ferm şi, e OK!

P.I.A. - Da, da, mă! Da, mă, da!

P.I.A - Da! Când ai tu timp! Când ajungi pe Mamaia.

D.F. Fă-ţi timp.

P.I.A- Când ajungi pe Mamaia, la Hotel R., mă suni!

D.F. - Deci în Mamaia, la Hotel R.. E foarte bine, pentru că mergem undeva, vine şi el dinspre Năvodari să îi spui ce trebuie să, să se întâmple şi.

P.I.A.- Da, mă!

La aceiaşi dată, în jurul orei 21:30, denunţătorul D.F. s-a întâlnit cu inculpatul P.I.A., care se afla la sediul SC B.C. SRL Constanţa, aparţinând martorului G.S., respectiv în zona Hotelului R. din Mun. Constanţa, iar, la ora 21:53:47, l-a contactat telefonic pe numitul P.C.F. şi i-a comunicat că ofiţerul de poliţie îi transmite că trebuie să stea liniştit, „că e totul OK” şi, pentru a-l convinge de acest fapt, sus-numitul i-a înmânat telefonul său mobil inculpatului P.I. pentru a discuta personal cu denunţătorul P.C.F., între cei doi având loc următorul dialog:

„P.I.A.- Tati, stai liniştit, eu am vorbit acolo, i-am zis: „Domnule, n-are nicio vină omul acesta pentru certurile şi scandalurile care sunt. A zis că-şi bagă în ea de lucrare, nici nu mai face nimic, şi cu asta basta, n-are nicio vină”. Ăstalaltu" zice: „Păi cum, mă, n-a început?” „N-a început, domnule, nimica, şi cu asta basta. El a spus chestia asta, a zis „domnule, eu nu vreau să mă amestec nici cu ăia, nici cu ăia, nu am nicio treabă, eu sunt un simplu constructor, şi cu asta basta. Eu am de pus pe masă asta, şi cu asta basta”.

P.C.F.- Cu banii. auzi.

P.I.A.- „E prietenul meu, el vrea să facă asta ca să se închidă tot ce e, şi cu asta basta. Asta pune el pe masă şi asta zice el. Dacă e aşa, bine, dacă nu.”

PC.F.- A, deci a rămas să-i dăm 25 de mii şi gata.

P.I.A- A rămas aşa, şi cu asta basta.

P.C.F.- Şi se şterge tot? Adică, se şterge tot!

P.I.A. - Da, tată.

P.C.F.- Oricum, se înţelege foarte clar că n-a fost nicio vină şi că totul e corect, nu?

P.I.A. -Da, da, stai liniştit.

P.C.F.- Băi, nevastă-mea trebuie să nască, eu. aleargă pe partea ai, aleargă după bani, fa rost de bani, împrumută-te, înnebuneşte, ia-o încotro, îi acceptă, nu-i acceptă. Dacă spuneai „nu, mai mult”, nu ştiam de unde s-o iau, ce să dau.

P.I.A. - Da, da, da, aşa ai spus, aşa am spus şi eu mai departe, şi cu asta basta.”Da, domnule, nu-i nicio problemă, da!”

P.C.F.- Deci, se termină dosarul meu, totul este perfect, înseamnă că rămânem prieteni pe viitor, dac-o fi vreodată ceva, nu?

P.I.A. - Gata, nu mai vorbim.”

La data de 12 mai 2012, ora 12:00:06, denunţătorul D.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.I.A. şi, pe parcursul discuţiei purtate, i-a dat de înţeles că numitul P.C.F. se află în posesia sumei de bani pretinse cu titlu de mită, ofiţerul de poliţie răspunzându-i că trebuie să aştepte până luni (14 mai 2012) pentru rezolvarea problemelor discutate:

D.F.- Măi, vroiam să-ţi spun că e OK.

P.I.A.- Da.

D.F.- Şi s-a umplut borcanul.

P.I.A.- Da.

D.F. - Şi aşteptăm.

P.I.A.- Până luni. Până luni, da?

În dimineaţa zilei de 14 mai 2012, în două rânduri, respectiv la orele 9:02 şi 09:10, numitul D.F. a fost sunat pe telefonul mobil de către inculpatul P.l.A., care i-a cerut iniţial să se întâlnească de îndată la sediul I.J.P. Constanţa, iar, ulterior, i-a reproşat că a întârziat, solicitându-i, de asemenea, să se deplaseze neîntârziat, împreună cu numitul P.C.F., la locul indicat, unde acesta îi va aştepta, precizându-i că a venit special la serviciu în acest scop, deşi, oficial, se afla în concediu de odihnă.

În această situaţie, denunţătorii P.C.F. şi D.F. s-au prezentat la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, unde celui dintâi i-a fost instalat echipament tehnic de înregistrare audio - video şi i-a fost înmânată suma de 25.000 euro, pe care el însuşi o procurase, compusă din bancnote ale căror serii fuseseră în prealabil consemnate într-un proces -verbal de către organele de urmărire penală.

În timp ce sus-numiţii se aflau ia sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, respectiv în jurul orei 9:40, D.F. a fost din nou contactat telefonic de către inculpatul P.l.A., care i-a comunicat un alt loc de întâlnire, respectiv la restaurantul chinezesc din zona C.C. din Constanţa.

S-a stabilit faptul că schimbarea de către inculpat a locului de întâlnire cu denunţătorii s-a datorat împrejurării că acesta fusese admonestat şi i se interzisese de către comisarul şef P.G. să se mai deplaseze la firma denunţătorului P.C.F. şi să mai invoce în orice context numele său.

A rezultat că, după ce i s-a transmis de către inculpatul P.l.A. pretinsa solicitare a ofiţerilor cu funcţii de conducere privind remiterea cu titlu de mită a sumei de 50.000 euro, la constituirea căreia ar fi trebuit să contribuie şi primarii localităţilor Năvodari şi Murfatlar, numitul P.C.F. a luat legătura cu martorul M.N., primarul oraşului Năvodari, şi i-a comunicat pretenţiile lucrătorilor de poliţie, care, l-a contactat telefonic pe comisarul şef P.G. şi i-a reproşat maniera în care acţionau lucrătorii de poliţie din subordinea sa, pe care o considera ca fiind abuzivă.

Faptul că, urmare intervenţiei martorului M.N., inculpatul P.l.A. a avut o discuţie cu şeful său de birou, în urma căreia a adoptat o altă conduită în raporturile cu denunţătorii, reiese, de asemenea, atât din afirmaţiile făcute pe parcursul mai multor discuţii purtate în mediu ambiental, discuţii înregistrate autorizat, cât şi din declaraţiile martorilor A.M. şi F.D., lucrători de poliţie în cadrul S.I.F. al I.J.P. Constanţa, potrivit cărora, în rândul colegilor inculpatului a circulat un zvon privind interdicţia comunicată acestuia de către comisarul şef P.G. de a se mai deplasa la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari.

S-a apreciat că, în acelaşi sens este şi conţinutul convorbirii telefonice purtate în dimineaţa de 14 mai 2012, la ora 9:54:22, între inculpaţii P.l.A. şi N.A., astfel:

P.I.A. - Alo?

N.A. - Da.

P.I.A. - De ce era, mă, crizat?

N.A.- Aaaa ! Nu ştiu, mi-a zis, a zis: „Băi, zi-i Iu" ăla să nu se mai ducă pă nicăieri, în p**a mea.

P.I.A.- Da.

N.A. - .Să stea în banca lui. P.I.A., da.

N.A. - Şi să nu mai folosească numele meu pe nicăieri, că se loveşte la celălalt cap

(neinteligibil).

P.I.A.- Aaaa! Bine, gata, gata, gata, gata, am înţeles, am înţeles.

N.A. - Bine, pa, pa.

După ce denunţătorul D.F. a purtat cu inculpatul discuţia telefonică în cursul căreia i s-a comunicat de către acesta din urmă un alt loc de întâlnire decât cel convenit iniţial, cel dintâi a plecat singur la întâlnire, dar, constatând că restaurantul chinezesc era închis, la ora 10:01 l-a apelat pe inculpatul P.l.A. şi i-a adus la cunoştinţă acest aspect, sus-numitul solicitându-i să caute un alt local în zona respectivă.

Ca atare, la ora 10:07, denunţătorul D.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.l.A. şi i-a comunicat că este deschis restaurantul R. din aceeaşi zonă, convenind să se întâlnească în acest local, aspect pe care i l-a transmis telefonic şi numitului P.C.F.

În jurul orei 10:30, cei trei s-au întâlnit în incinta restaurantului R. din zona C.C. din Constanţa, iar, pe cursul discuţiilor purtate cu acest prilej, care au fost înregistrate de către numitul P.C.F., inculpatul P.l.A. le-a comunicat interlocutorilor faptul că şefii săi s-au răzgândit şi nu mai doresc să primească nicio sumă de bani, întrucât au existat nişte intervenţii din exterior pe lângă şeful biroului, şeful serviciului şi adjunctul I.J.P. Constanţa, aceste intervenţii sau presiuni fiind în favoarea numitului P.C.F.

Totodată, pe parcursul discuţiei purtate, inculpatul P.l.A. l-a asigurat pe numitul P.C.F. despre faptul că, având în vedere schimbarea de atitudine a şefilor săi, nu trebuie să-şi mai facă griji cu privire la nicio posibilă consecinţă negativă a verificărilor ce fuseseră declanşate la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari şi nici cu privire la modul de soluţionare a lucrării diverse având acest obiect.

De asemenea, P.I.A. i-a sugerat lui P.C.F. ca, la finalizarea acestei lucrări, aflate în lucru la colega sa A.M. şi în care urma a fi adoptată o soluţie de clasare, să ofere o anumită sumă de bani, respect 500 sau 1.000 euro, atât poliţistei mai sus menţionate, cât şi sie însuşi.

S-a precizat de inculpatul P.I.A. că, probabil, finalizarea lucrării va fi în 2 sau 3 săptămâni, interval în care el personal se va afla în concediu de odihnă, iar, la reluarea activităţii, se va ocupa de rezolvarea problemei, împreună cu colega sa, A.M.

Ospătara - V-aţi lăsat aici telefoanele. (pe masa alăturată)

P.I.A. - Da, da, lăsaţi-le acolo, doamnă. Rezervăm masa pentru prieteni. M-am dus, (neinteligibil) şi am vorbit şi cu ăla, şi cu ăla. Zic: „Băi, uite-aşa, aşa, aşa.” „Da, domne", nicio problemă.” Doar dădea din cap, aşa. „Bun, zic, măi, mă duc să vorbesc cu ăla sau nu mă duc?” „Mda, du-te, vezi tu”. Şi după ce am ajuns la notariat, am fost să legalizez un act, ca să-i trag gazele, ştii, şi, dup-aia, mă sună T. T. mă sună şi zice: „Mă, vezi că m-a sunat unul dintre şefi şi a zis să-ţi vezi de treaba ta şi cu asta basta”. Şi a zis să-mi văd de treaba mea, să nu mă mai duc nicăieri, înţelegi? Dar eu am apucat să vorbesc cu vol. Bine, mă, şi cu asta basta, ce să vă zic? Las-o aşa, vezi-ţi de treabă, nu ştiu ce vâlvă s-a făcut pe acolo, ce, cum, ce? A, nu ştiu, nu cunosc, aşa dar nu mai e nimeni interesat de nicio speţă, de nicio treabă, înţelegi? Deci, n-am nicio treabă. Nu ştiu ce vâlvă s-a făcut. Cred că mie mi-au zis aşa, după aia s-au sucit.

P.C.F. - Măi, I., eu am banii la mine, măi, tată, să dau banii, să dau tot. Că, de asta zic, m-am dat peste cap, m-am.

P.I.A. - Că eu i-am zis Iu" ăsta de dimineaţă: „Măi, vino încoace, că eu i-am zis băiatului să vină să vorbească şi el, să asta, să vadă.”

P.C.F. - Hai, că abia te aud. Mai zi mai tare, te rog, că abia te aud.

P.I.A. - Zic, i-am zis să vină şi el, să aibă garanţia că.

P.C.F.- A, că nu-i dau?

P.I.A. - Că nu e nicio treabă. Oricum are banii. „Nu, zice, nici să nu auzim de asta. Ce, el n-are încredere în tine? Ai vorbit cu noi un lucru.” Zic: „Domne", a zis că vrea şi el să vadă, să fie sigur că ce face, aia e!” Şi ăsta zice, P. zice: „Măi, ai semnat în numele meu, nu ştiu ce?” Alalatul: „Du-te, că ai vorbit cu alalatul.” „Da”. „Păi, hai, vezi ce faci?” (neinteligibil) am venit special pentru chestia asta.

P.C.F. - Măi, I., mi-ai dat o mare relaxare, ca să zic aşa. M-ai blocat total. Să înţeleg că?

P.I.A. - Şi aşa că las-o aşa, las-o aşa. Lucrarea e la colega mea. Eu am vorbit cu ea, înţelegi? Şi i-am zis aşa: „Măi, ţine lucrarea, vezi, uşor, uşor, uşor. Aşa, oricum mai e puţin încă ceva de scris, nu semna nicio hârtie.”

P.C.F. - Păi, să-mi dea şi mie un răspuns, ceva, să.

P.I.A. - Ascultă-mă puţin. Mai las-o vreo lună de zile, că am zis să nu mai spună la nimeni, eşti primul meu dosar penal. Am vrut să-l înregistrez la. Şi nu s-a mai înregistrat. Fiindcă fata asta tot a fost plecată. Stai aşa, stai aşa, nu s-a mai (neinteligibil) nimeni pe chestia asta, ştii?

P.C.F.- Aha.

P.I.A. - La niciun (neinteligibil). V-aţi luat liber, înţelegi? Şi vezi ce zice.

Dacă ne cheamă cineva de mână, dacă (neinteligibil), dacă nu, nu. Şi la sfârşit.

D.F. - Mie mi se pare prea.

P.I.A.- Şi la sfârşit, când o să se claseze lucrarea, peste o săptămână, două, trei, vorbim cu ea, facem o chetă, şi asta este.

P.C.F.- Măi, tu eşti nebun?

D.F. - Măi, să nu facă vreo cheie, măi I., măi.

P.I.A.- Nu se face nicio cheie. Totul este vorba numai de, e vorba numai de cacialmale şi de băgat vrăjeli şi de aruncat fitile, şi acuma s-a făcut clica mare şi sunt şi eu acolo. Unii poate se feresc de mine, unii poate nu. Unii zic: „De ce l-aţi băgat pe bidiviul ăsta în joc, acolo.? Stai aşa. Dacă ăsta mănâncă borş la ăialalţi?” Ăialalţii zic: „Stai că ăsta nu mănâncă" îl, ştii? Şi s-a făcut o clică din asta, aşa, şi fiecare acuma a zis „pas” şi toată lumea.

P.C.F. - Auzi, dar tu cu cine ai vorbit iniţial de cerut bani şi astea?

P.I.A. - Cu şefii toţi. Cu şeful meu de serviciu.

P.C.F.- Cine, T.?

P.I.A. – T., da. – T. şi cu P.

P.I.A. - Nu mai vorbi, las-o aşa. Faci. Iţi vezi de treabă, şi cu asta basta. Las-o aşa. I-am zis: „Mă, omul a zis că-şi bagă picioarele în ea de lucrare”. I-am zis şi la unul, şi la altul. „El n-a început lucrarea aia. (neinteligibil) de-al lui.” I-am zis şi la unul, şi la altul. „Păi, stai mă, că s-a început.” „Nu s-a început domne", nimica, zic, a zis că el poate să facă altă licitaţie, că el are alte lucrări” zic, ştii? Şi eu i-am zis, domne zice. Bine, eu m-am dus la ăsta, ăsta zice: „Vorbeşte cu şefu"„. M-am dus la ălalaltu zice: „Dă-i şi tu drumu" acolo, vezi, fă şi tu rost de bani”. Dar nici unul să zică: „Adu-l, măi, pe băiatul să-i zic eu.” Aia era o lucrare care urma să se claseze, să o claseze fata asta, ştii? După ce se făcea aşa, trebuia să-i spun eu Iu" aia: „Măi, dă-i şi lui (neinteligibil)”, ştii? Aia e o diversă, aia se pune la mapă peste două săptămâni, când se strâng hârtiile, aşa, şi ei le semnează pe toate şi nu vede când semnează. Ai înţeles? Bam, bam, bam, şi la revedere. Aşa că (râde). Aşa că staţi liniştiţi, mergeţi pe mâna mea că

P.C.F. - Să-ţi dea (neinteligibil)

P.I.A. - Staţi liniştiţi, mergi pe mâna mea, că s-a făcut asta şi mergi pe mâna mea, că aia se duce lucrarea aia, ştii? E acolo şi o să vezi cum o să o claseze fata. Când s-a clasat, o să-ţi zic: „Florine, vino tată, aşa, să-ţi arăt cum scrie Clasată”, şi atuncea o să te bufnească râsul. Ţine banii liniştit la tine şi stai liniştit.

D.F. - Să nu folosească informaţia.

P.I.A.- N-o să păţească nimic. (neinteligibil). acolo era şi acum, eram şi eu la mijloc acolo şi: „Stai aşa, ce-ai făcut cu ăsta că nu ştiu ce.” Şi am vorbit cu ei dimineaţă şi după aia am intrat în şedinţă şi am stat vreo 40 de minute şi, după aia, când am plecat eu, m-a sunat T., zice: „Vezi. că a zis ăla”.

P.C.F. – T., care T.?

P.I.A. - Prietenul care am venit cu el la masă.

P.C.F. - Aa, cu tatuaj aicea?

P.I.A. - Da.

P.C.F. - Am zis că-i fratele tău pe bune, ăla.

P.I.A. - Zice: „Frate, zice (neinteligibil) treabă, nu ştiu ce.” Cred că s-au cârâit cine ştie cum, ce-a zis: „Bă, ăla a zis atâta, nu i-au dat, ăla a zis nu ştiu cum Ia mai dă-i în p**a mea.” Nu ştiu ce-a fost acolo cu M., cu ca să le vină aşa trunchiate vorbele, ştii, aiurea, aiurea, aiurea şi dacă pui botul înainte, te duci pe p**ă. Şi i-am zis Iu" Florin, când l-am văzut, că s-a ajuns la chestia asta aşa. Ştii că ţi-am zis atunci: „Ori lăsăm aşa şi mergem la (neinteligibil) şi mergem la.

D.F. - înseamnă că meritul e al tău în toată treaba asta.

P.I.A.- Normal, păi când mă întorc eu din concediu (neinteligibil).

P.C.F. - Cât stai în concediu?

P.I.A. - Trei săptămâni.

P.C.F. - Aaa, stai o grămadă.

P.I.A. - Tu îţi dai drumul frumos la treabă.

P.C.F. - Mă, da" nu vine nimeni, mă, în trei săptămâni? Nu se răzgândesc mâine să sune sau poate să te scoată pe tine, să mă cheme pe mine?

P.I.A. - Dacă mă sună pe mine cineva în seara asta, uite pariu fac cu tine pe ce vrei tu. Maşina ţi-o dau (râde) maşina mea.

P.C.F. - Mă, Florine, mă surprinde, mă, da" cincizeci de milioane la zece mii, după aia la cincizeci de mii de euro, după aia p**a, nu mai vreau nimic.

D.F. -. (neinteligibil). (râde)

P.I.A.- .(neinteligibil). în spate l-a dat, când a venit chestia (neinteligibil) eu n-am nicio vină. Nu stă în lucrarea asta, îşi bagă p**a în ea şi n-o mai ia, aşa a zis. E rău (neinteligibil) sacrificiu pe ăştia doi, că, până la urmă, de ce să-i sacrifici pe ăştia doi? El (neinteligibil) pe ăştia doi, nu m-am gândit că are.

P.C.F. - Avea ceva cu ăla de Murfatlar?

P.I.A. - Cu amândoi, mă, cu amândoi. (neinteligibil). eu am crezut că glumeşte. Bine, din ce spun eu acuma, nu.

P.C.F. - Cu cine să vorbesc, mă l., mă?

P.I.A. - Eu sunt mic şi eu am făcut lobby între ei, bang, bang, bang şi l-am întrebat pentru ce-i aia, ce-i aia. Nu ştiu care a fost treaba, ştii. Poate o să-mi spună, sau poate o să spună.

P.C.F. - Auzi, da" avea treabă şi cu adjunctul, a vorbit adjunctul ceva cu ei, nu ştii?

P.I.A. - Păi, ei tot timpul vorbesc cu adjunctul.

P.C.F. - Aa! O fi sunat cineva, mă, şi o fi zis: „Băi!”

D.F. - Că oameni de bine îţi dai seama că mai sunt.

P.I.A. - Şi cu adjunctul. Ştie şi adjunctul care-i treaba, cum să nu ştie.

P.C.F. - Da" tu îţi dai seama că mi-ai făcut un cadou, că naşte nevastă-mea, ştii?

P.I.A. - .(neinteligibil).

P.C.F. - Da" scopul, până la urmă, care a fost la mine, ce?

P.I.A. - Asta nu mă întreba, că nu ştiu. Care-i scopul şi ce s-a.

P.C.F.- Deci, n-avea practic nimic cu mine sau cum?

P.I.A. - .(neinteligibil). Au auzit ăştia că lucraţi acolo, au auzit că e vorba de bani mulţi (neinteligibil) că se fac mai întoarsă, mai nu ştiu ce.

P.C.F.- Am trezit lumea, gata, mi-am revenit, m-am luminat la faţă.

P.I.A.- Ştii cum a fost, când am început lucrarea, ştii. când am început lucrarea atuncea, când nu erau probe, când nu erau aşa, atuncea dorea probe. Bine, oricum erau şi dacă nu s-a început nimica şi.. (neinteligibil). Ăştia, cu toată nebunia asta.(neinteligibil). bineînţeles că s-a auzit, şi m-a aruncat pe mine în faţă, ştii, înţelegi tu?”Lasă, că vorbeşte el.” Dacă o fi ceva, intru eu, ştii? înţelegi? Şi nimeni nu vroia să vină să zică: „Da, mă.” A zis: „Da, mă, nicio problemă.” Aşa interpretez eu, ştii? înţelegi? Şi i-am zis atuncea Iu" F., atuncea, dar nu se aplică (?) pe loc.

P.C.F.- Lu" F., care F.?

P.I.A.- (neinteligibil).

P.C.F.- A!

P.I.A.- Nu poate să rezolve pe loc, înţelegi tu? (neinteligibil) „Am dovezile, stai aşa,” (neinteligibil) ce-am vorbit cu fata asta şi a zis că trebuie (neinteligibil) i-a luat numărul de telefon, nu i-a dat nimica, mi-a zis: „Băi, cum, mă (neinteligibil)” Facem şi noi cinste. Cinste. Cinste de o mie de lei, ăia (neinteligibil) şi lucrarea aia, în faţa ta, claseaz-o. Şi gata.

P.C.F.- Fata asta cine e, M.?

P.I.A.- Da.

P.C.F.- M. e sau cum o cheamă?

P.I.A.- Da. (aprobă din cap), (neinteligibil).”

Cu acelaşi prilej, inculpatul P.I.A. i-a invitat pe numiţii D.F. şi P.C.F. la un grătar, pentru a mai sta de vorbă relaxaţi cu privire la această problemă, întâlnirea urmând a avea loc în ziua următoare, respectiv 15 mai 2012, la sediul SC B.C. SRL Constanţa, aparţinând martorului G.S., în zona Hotelului R. din mun. Constanţa.

În ziua de 15 mai 2012, înjurai orei 16:30, denunţătorul D.F. s-a întâlnit la locul stabilit cu inculpatul P.I.A., care era însoţit de către inculpatul N.A., discuţiile purtate cu acest prilej fiind înregistrate de către cel dintâi.

Cu ocazia acestor discuţii, atât inculpatul P.I.A., cât şi inculpatul N.A. care a participat activ la conversaţie, fiind în cunoştinţă de cauză cu privire la toate aspectele discutate, i-au relatat denunţătorului faptul că asupra şefilor lor au fost exercitate presiuni din exterior, în favoarea numitului P.C.F., astfel încât nici unul dintre aceştia nu mai vrea să primească vreo sumă de bani şi nici să mai aibă vreun contact cu lucrarea, inculpatul N.A. precizând că, de fapt, şefii lor ar fi primit banii ceruţi cu titlu de mită de la numitul P.C.F., dar unul dintre poliţiştii din subordinea acestora, al cărui nume a refuzat să-l comunice, „a făcut o prostie” şi „a vorbit ce nu trebuia”, context în care s-a decis să se renunţe la primirea oricărei sume de bani oferite de către denunţător, în mod concret purtându-se următoarea discuţie:

P.I.A.- Lasă-mă, m-ai înţeles? Sunt mai multe chestii.

D.F. - La noi, nu ştiu. .Vezi, tu o vezi aşa. la noi e altfel, mă.

P.I.A.- Mă, eu ştiu, eu. când vorbeşti cu mine, tu n-ai.

D.F. - Băi, T.!

P.I.A.- Păcat că ne-am întâlnit pe drum cu.

D.F. - Deci, eu când mă duc undeva şi am făcut o carte undeva, băi, să vin după 7 ore, cu altă carte!

P.I.A. - Stai, măi, nebunule, dacă ţine numai de tine!

D.F. - Păi, la ora zece, ţinea de tine?

N.A. - Vrei să-ţi zic o treabă ? Vrei să-ţi zic o treabă ? Acolo, după ce s-a vorbit, o persoană a şuntat, undeva. Nu de la noi. Din altă parte. Deci nu de la noi din. Mă-nţelegi ? Nu contează cine. Dac-o să vrea să zică vreodată.

D.F. - Băi, mă, mă simt prost, spune-mi, frate, ca să ştiu şi eu unde s-a rupt filmul!

P.I.A. - Ce vrei să-ţi spun, mă, nebunule? Ce vrei să-ţi spun?

D.F. - Adică, a cerut mai mult?

N.A. -Nu.

P.I.A. - Sunt alte chestii, m-ai înţeles?

N.A. - Şi, din cauza aia, s-au creat.

P.I.A. - El cică.

D.F. - Nu e, că ştii cum a fost, mă T.?

P.I.A. - Ştie T. toată treaba!

D.F. - Ştie. nu, mă, îmi spui la ora. zece mii, îl sun pe orau", OK! Limite normale. Mă suni la 17. 50! A-nceput ăla să facă crize! îmi spune: „faceţi masă mare, să pună şi M., să pună şi ăla, ăla”.

N.A. - Cineva din grupul vostru a stricat toată treaba, a vorbit omu", trebuia săvorbească. Mai mult de atât nu pot să-ţi spun, că eu, când nu-i treaba mea, nu-i combinaţia mea, nu mă bag!

D.F. - Păi, a şuntat pozitiv sau negativ?

N.A. - Negativ, îţi dai seama, dacă era pozitiv se rezolva. Nu mai era chestia cu „fugi, du-te înapoi, du-te-nainte, du-te-napoi”. Nu? Logic?

D.F. - Pe urmă mă-nţeleg cu el: 25. 25.000. Ştii, de astea. Mă, eşti nebun? Luni e pregătită toată lumea. „Nu mai e!”. Iţi dai seama că l-am înnebunit pe ăla, „10.000, 50.000, dă-mi relaxare, e bine, la masă la S., 25, vine, nu mai e!” Am înnebunit! Acuma, lumea ce zice? Capcane! Capcane, nu mai are încredere nici în mine!

P.I.A. - Zice de mine, că eu am făcut asta!

N.A. - Nu a făcut el, deci, îţi garantez eu.

D.F. - Deci, îţi spun eu! Ştii ce-a zis lumea, ştii cum a început şi cu mine? „Băi, F., nu cumva, sigur nu e vreo manglă între tine şi l.?” Uite, na, îmi fac sfânta cruce, am doi copii acasă!

N.A. - N-a avut nici el nicio treabă!

D.F. - Frate, nu cumva aţi făcut vreo combinaţie, nu cumva voi.?

P.I.A. - La gradu" ăsta nu se face aşa ceva.

N.A. - N-are nicio treabă. Şi-ţi zic: dintr-un alt loc, e cu totul altceva.

P.I.A. - M-ai înţeles? Deci, la gradul ăsta nu se fac chestii de-astea.

D.F. - A intervenit problema la modul: cum, „lăsaţi-l în pace” sau ce?

P.I.A. - Nu-i nicio. Sub nicio formă „lăsaţi-l în pace”! A fost altă chestie şi eu am simţit.

D.F. - Să-lardă?

P.I.A. - Eu am simţit chestia asta şi-am lăsat-o aşa, i-am zis să stea aşa. Şi ai să vezi tu că cum zic eu, aşa o să fie cel mai bine.

D.F. - Păi nu, mă, ştii ce-i bine? Să-i spui toate lucrurile astea, că omu" ştii ce? El în sinea lui simte că are o datorie, simte ca oricare, că, na, vine din modul de a, din mediul de afaceri. Suntem amândoi în mediul de afaceri, şi eu, şi tu.

N.A. - O persoană care la un moment dat vorbise bine n-a intervenit de bine, au ajuns la urechile mele şi tot aşa, au ajuns nişte mici probleme şi de acolo a plecat.

P.I.A. - Şi de acolo a plecat rahatul. Dar nu-i pentru el! Şi el să-şi vadă de treaba lui! Şi nu-l priveşte pe el nimic! Ai înţeles? Şi cu asta basta.

N.A. - .toată cacealmaua aia.

P.I.A. - Ce vroiai, să, să-i iau banii de-aiurea? Lasă-l aşa. Că eu, dacă eram.

D.F. - Mie în continuare mi se pare.

P.I.A. - Băi, auzi ?

D.F. - Ai zis la masă că. Mi-a zis T. la masă că e OK şi cine a vorbit a vorbit de bine.

P.I.A. - Băi, lasă, mă, aia e altă treabă.

D.F. - Frate, ştii ce? Uite că suntem, aşa, într-un loc ca lumea. Mă gândesc să nu fie o treabă, să fie peste voi şi la un moment dat să nu putem s-o rezolvăm.

P.I.A. - Nu mai e nimica, în legătură cu el nu e nicio problemă. Aşa e. Şi vrei să-ţi mai spun ceva?

D.F. - Se schimbă lumea.

P.I.A. - Da, mă, zi, ăsta-i nebun. Peste 3 săptămâni, cum ţi-am zis eu.

D.F. - Băi, frate, voi vorbiţi altfel, noi altfel, eu le văd altfel. Eu, când mă duc la minister c-o treabă şi am vorbit ceva, păi să mă duc io să-l zăpăcesc p-ăla, 10 mii, 9 mii, 50 de mii, ştii ce zice ăla? Marş, măi Cu cine, ăla? Ăla? Piramidal, toată lumea, la revedere, tată, te şterge, mă ! Din telefoane, din mail-uri, din tot, te-aruncă-n aer! Şi p-ormă ştii ce face? Că ei se plimbă dintr-un minister în altul, ştii? Ajung la turism, îmi rezolv aia şi p-ormă, ştii? „Eject” de peste tot, adică te-ai tăiat cu totu"! Adică, ştii cum e? Ca şi cum aş pune pe un telefon 220, în loc să-l bag la 12 să se-ncarce, pun direct 220 pe el, asta înseamnă! Şi de-aia nu-nţeleg eu la voi cum e sistemul!

P.I.A. - .Dacă eu. dacă eu cu T. ajungeam cu mâna noastră la „P.G.” acolo, într-o oră era tâlhărit, tot, tată, lumea era bucuroasă, eram de mult acasă, dormeam. Ai înţeles tu? Hă, hă. Dacă eu.

D.F. - Acum, orau" a rămas în sinea lui că tre" să dea, tre" să.

P.I.A. - Nu este aşa?

D.F. – T., omu" a rămas că tre" să dea ceva, înţelegi?

N.A. - Şi între timp.

D.F. - Acuma, nu mai tre" să dea.

N.A. - .Între timp, unul din voi, că asta eu nu pot să spun cine, că eu nu mă bag, unul din voi, din punctul meu de vedere, a făcut o prostie. Şi de la prostia aia s-a stricat toată şmecheria. Ce vrei să faci?

P.I.A. - Te-a pus pe gânduri.

D.F. - M-a pus pe gânduri, da" ăsta m-a pus de-o săptămână pe gânduri. E- n, acuma. Măi, T., tre" să mă-nţelegi.

P.I.A. - Băi, tu ai încredere în mine?

D.F. - Am încredere în tine, da" tre" să mă-nţelegi. Să-ţi mai spun o dată, am un şantier în lucru.

N.A. - Fă ce-a zis el, că-i bine.

D.F. - De două săptămâni mi s-a blocat, frăţioru" meu! Io, la sfârşit, acuma, în fază determinantă, la perna de piatră. Nu am cum să mai pregătesc faza determinantă care este anunţată în toată linia, peste. Eu nu am cum s-o mai pregătesc, pentru că şantierul meu două săptămâni a stat pe zero, asta-nseamnă că toate cererile de rambursare pentru data de. se amână. Da" se amână pentru când, că nici nu poţi să preconizezi? Ai înţeles. De aia nici nu poţi să preconizezi un grafic. Acum, tu-mi spui mie, „stai relaxat, nu mai îmi dai nimic”. El, când ştia că dă, „linişte, am dat, m-am asigurat”. Tu, acum: „stai liniştit, stai liniştit, stai liniştit, stai liniştit”. 10, 20, 50, 20, 10, a luat-o pe arătură.

P.I.A. - Ce să-ţi mai zic, mă? Lasă-l aşa şi cu asta basta. Vezi-ţi de lucrare şi vezi-ţi de astea.

D.F. - Mă, măcar pentru sufletul meu, pentru sufletul meu, spune-mi mie despre ce-a fost vorba, întreb şi eu în prostia mea. Uite, eu, în cazul ăsta, eu sunt mai prost ca tine, pentru că nu-mi dau seama cum merge la voi rotiţa!

N.A. - Păi, şi dacă-ţi zic, tot zic, şi nu pot să-ţi zic. Nu eşti tu, eu pot să bag mâna în foc. Dacă nu mă crezi nici pe mine.

D.F. - Nu, mă, problema mea e să. Doamne fereşte, mă frăţioare, eu am 12 luni grafic pe ăsta, numai ăştia, numai ăştia. Eu nu mai ştiu pe nimeni.

N.A. - Păi, eu, el se referă strict la lucrarea lui, la chestia asta, strict la problema asta, lucrarea aia îşi vede de drumul ei, asta e, ce să ne mai.

P.I.A. - .Care se poate suplimenta cu 20 %. Las-o aşa şi.o să vadă, după ce vin din concediu, atuncea.

D.F. - De aia vreau să-l aduc şi pe el, tot evit. Îl evit acuma, că el a rămas că noi doi facem combinaţii. Păi, ştii ce-mi spune? „Dacă era ceva, de ce n-a venit şi T.”

P.I.A. - Cum?

D.F. - „Dacă era ceva, de ce n-a venit şi T.?”

P.I.A. - Unde?

D.F. - La întâlnire.

P.I.A. - Păi, cine a zis?

D.F. - Tu ai zis: „m-a sunat T., mi-a zis să mă opresc!”

P.I.A. - Când?

D.F. -Când, mă, la.

P.I.A. - A, atunci, păi aşa i-a zis şefu".

S-a susţinut că, în cursul discuţiilor, inculpatul P.I.A. i-a cerut din nou numitului D.F. să-i transmită lui P.C.F. să stea liniştit, întrucât nu el a fost cel vizat de acţiunea declanşată de către şefii săi, dar că, pentru a preveni orice schimbare de atitudine din partea acestora, el însuşi va interveni pe lângă colega sa A.M., căreia îi este repartizată lucrarea diversă, pentru a nu înregistra respectiva lucrare ca dosar penal şi pentru a întocmi referat de clasare, într-un termen cât mai scurt, probabil 2 sau 3 săptămâni, respectiv după revenirea sa din concediul de odihnă.

La rândul său, denunţătorul D.F. l-a asigurat pe inculpatul P.I.A. că numitul P.C.F. îi va fi recunoscător, fiind dispus să-i ofere pentru ajutorul acordat chiar şi suma de 5.000 euro, având în vedere că nu mai era necesar să remită cei 25.000 euro pretinşi anterior de către şefii ofiţerului de poliţie: „Păi, i-ai scutit de 25. Dă decât 5. Şi-a făcut omu" calculele cum trebuie”, inculpatului P.I.A., apreciind respectiva sumă ca fiind prea mare, precizând că, la finalizarea lucrării, dacă numitul P.C.F. va dori, poate să „fie atent” faţă de poliţista A.M. şi faţă de sine şi să le ofere o sumă de bani, pe care a indicat-o în mod expres, precizând textual: „pentru mine, 2-3 mii de euro”.

La data de 28 mai 2012, denunţătorul D.F. a fost contactat telefonic de către inculpatul P.l.A., care i-a comunicat că s-a întors în Constanţa, anterior fiind plecat la Praga, că mai are de efectuat câteva zile din concediul legal de odihnă şi i-a solicitat o întâlnire pentm ziua următoare.

A doua zi, respectiv 29 mai 2012, în jurul orei 16:30, numitul D.F. a fost sunat de către inculpatul P.l.A. şi ulterior, în jurul orei 18:00, s-a întâlnit cu acesta la restaurantul D.V., situat în Constanţa, discuţia purtată fiind înregistrată de către denunţător.

Pe parcursul acestei întâlniri, inculpatul P.l.A. a dat asigurări ferme că, după ce-şi va relua activitatea profesională, se va preocupa cu prioritate de rezolvarea problemei numitului P.C.F., întrucât colega sa A.M. îl aşteaptă, pentru a întocmi referatul de clasare a lucrării, precizând că, după ce numitul P.C.F. va vedea personal soluţia de clasare, este de aşteptat să îi „cinstească” în mod corespunzător atât pe el însuşi, cât şi pe sus-numita, rară a menţiona, cu acest prilej cuantumul sumei de bani solicitate de la P.C.F. cu titlu de mită, dar a făcut în mod repetat referire la discuţia purtată anterior cu numitul D.F. pe această temă, respectiv la suma de 3.000 euro, pe care o pretinsese în mod expres cu ocazia întâlnirii din data de 15 mai 2012, între cei doi purtându-se următoarea discuţie:

P.I.A.- Da, mă, eu am vorbit cu colega aia, când vin, s-o arunce şi ea la mapă şi cu asta basta.

D.F. - Eu credeam că deja a aruncat-o la mapă.

P.I.A.- Nu, mă, păi, până nu vin eu şi aşa, n-o aruncă. Nu ţi-am zis, mă, eu, prin.

D.F. - Nu, mă.

P.I.A.- Cum îţi spun eu paşii, aşa o să fie, ce naiba!

D.F. - Problema e, când te întorci, să vezi, să le mai citeşti gândurile la ăştia, ca să vezi ce mai zic.

P.I.A.- Nu mai zic nimic.

D.F. - Tu nici n-ai mai fost.

P.I.A.- M-am întâlnit ieri cu. naşu", M.

D.F. - Şi-a dat şi F. seama că e vorba de M.

P.I.A.- Las" că vine fratele tău şi le rezolvă pe toate. Uite, frate, aici e problema, mi-aduci omul, cutare, cutare, şi închidem problema.

D.F. - În rest?

P.I.A.- În rest, toate bune. Mai am o săptămână de concediu. Săptămâna asta, ce mai e din ea.

D.F. - Voi să vă faceţi treaba acuma să, să închideţi cum trebuie, să închideţi acolo.

P.I.A.- Nu ţi-am zis, mă? Cum am vorbit, exact cum am vorbit, aşa facem. Tu îi spui exact cum şi ce fel.

D.F. – I., dacă apare ceva între timp, să mă pui, frăţiorul meu, în gardă, te rog frumos! Crezi că poate să mai apară ceva?

P.I.A.- În legătură cu el? Vorbesc eu acum când ajung şi.

D.F. - Măcar ştii ce vreau să ştiu? Măcar vreau să ştiu că, dacă e ceva, să pregătesc hârtiile, să nu fiu plecat pe undeva, adică să., să ştiu să ne pregătim, să nu stau. Să te cheme, să fii la alte primării şi să vezi din nou partea aia.

P.I.A.- Da, mă, nu-i problemă. Stai liniştit, mă duc acum şi mă ocup eu, tată, de tot.

D.F. - Măcar să te pui la punct, că dacă tot ai fost în concediu.

P.I.A.- Da, da, da, da, da, da, da, da.

D.F. - Da" presupun că, dacă era ceva, te anunţa ăla, nu?

P.I.A.- Da, sigur m-anunţa. Mă anunţa colega mea, că la ei e plângerea.

D.F. – M., M., M., M.

P.I.A.- M. A.M. M.

D.F. – A.? M.? M., mă? T.?

P.I.A.- Turcoaică, căsătorită cu român.

P.I.A.- Deci, dacă era el obiectivu" principal, să fii sigur că nu scăpa decât cu vreo douăzeci de mii. Ai înţeles? Da" nu a fost el obiectivu" principal, înţelegi? Ei, n-a fost el obiectivu" principal.

D.F. - Mă, da" totuşi s-a creat o cacealma. S-a creat o. Cum spui tu, că dinozaurii ăştia bătrâni îşi fac, dacă tot ieşea de undeva, când. Că, până la urmă, pentru liniştea la mai multă lume, ştii cum e, îţi cumperi liniştea şi las-o, frate, că banii se fac.

P.I.A.- (neinteligibil) eu m-am gândit, bă, să ştii că a depins şi de mine într-o anumită măsură.

D.F. - Mi-am dat seama.

P.I.A.- Că eu, ştii ce puteam să zic? Da, mă, a dat ăsta banii (neinteligibil). Ăsta era liniştit că, fiind aşa, în conjunctura asta, şi dacă. (expresie trivială). Stai, mă, ţine banii, stai uşor, că nu se ştie, înţelegi? Dac-o fi vreodată să se întâmple ceva şi să. asta, să-i dai. Îi dai, dacă tot aveai să-i dai, nu? Dacă nu, lasă aşa, că nu eşti obiectivu" principal (neinteligibil). Astea-s căile pe care mergi. Dac-o iei aşa, se dublează! Sau aşa. şi cu asta basta. Da" la cacealma trebuie să iei pe psihic, pam-pam, pam-pam. Uite pisica, nu e pisica, ştii?

D.F. - Ai venit în ziua aia, băi. S-a schimbat, OK. Cu T. şi că, bă, un coleg de-al nostru a încurcat nişte lucruri, iar pentru mine a fost un semn de întrebare, că, ştii cum, tu m-ai citit pe mine, eu stau, te ascult, da mintea mea lucrează!

D.F. - Da" să fie bine, mă, ştii!

P.I.A.- Şi acuma, aştepţi să vină ăsta, să. să terminăm lucrarea, s-o închidem, să-l chemăm pe băiat să vadă, să ne cinstească corespunzător şi gata.

D.F. - Hai, că te-am luat pe toate părţile. De-o fi ceva, mă pui în gardă dinainte.

P.I.A.- De-o fi ceva, te pun eu imediat în gardă.

D.F. - Mergem?

P.I.A.- Mergem.

D.F. - Ne vedem luni?

P.I.A. - Ne vedem luni.

D.F. - Ne-auzim luni la un telefon. În principiu îmi spui, bă, e OK, spui la telefon şi, dacă e, ne vedem.

P.I.A.- Da, mă. Dacă e să vorbesc cu colega aia, spun: „Hai să închidem lucrarea asta. (neinteligibil).”. M-aşteaptă pe mine, că i-am zis. „(neinteligibil). când o să vină cu acte.” „Da, mă, cum spui tu.” Da, mă, şi după aia vorbim cu aia şi.

D.F. - . Luni aştept vorbă de la tine.

P.I.A. - Te-am pupat.

D.F. - Şi eu te-am pupat şi, totuşi, aştept luni o veste bună.

P.I.A. - Luni te sun. (neinteligibil). Spune-i că ai vorbit cu mine, aşa, să pregătească şi el cum am zis, ce-am zis, o să vorbesc şi cu fata aia, şi facem exact cum am spus, da?

I - Da, da.

Pe data de 4 iunie 2012, la ora 17:23:00, inculpatul P.l.A. l-a contactat telefonic pe denunţătorul D.F. şi i-a comunicat că, deşi nu s-a întâlnit cu colega sa A.M., întrucât în ziua respectivă nu s-a lucrat, a reuşit totuşi să discute cu aceasta şi să stabilească finalizarea lucrării diverse în ziua următoare, 5 iunie 2012, moment în care îl va chema la sediul I.J.P. Constanţa pe P.C.F., căruia îi va arăta documentul prin care s-a dispus clasarea respectivei lucrări, dialogul purtat cu această ocazie fiind următorul:

P.I.A. - Bine, ai vorbit.?

D.F. - N-am sunat şi nu ne-am întâlnit pentru că ştiam că azi nu se lucrează şi tocmai de-aia.

P.J.A. - Îhî. Mâine.

D.F. - Ce să vorbesc, cu cine să vorbesc?

P.I.A. - Cu F. ai vorbit ?

D.F. - Bă, m-am mai întâlnit cu el, am mai stat de vorbă, i-am zis c-o să vii din concediu şi că, după ce vii din concediu, p-ormă stăm de vorbă.

P.I.A. - E OK.

D.F. - Mă-ntreba, mă-ntreba că ce concediu scurt ai avut, aşa, o săptămână se stă în concediu, nu se stă 21?

P.I.A. - Trei săptămâni, mă, am avut, nebunule!

D.F. - Trei săptămâni, a, eu i-am zis că o săptămână, zic „a intrat omu" o săptămână în concediu”.

P.I.A. - Trei săptămâni.

D.F. - Îhî.

P.I.A. - Da! Păi eu, mâine eu am vorbit deja. Am vorbit cu, tovarăşa, da. Şi, m-aşteaptă mâine, când aşa, mă duc, vorbesc, bam, bam, bam, după aia te sun şi după aia vorbim.

D.F. - Cum să nu, tătuţu, cum să nu! Cum zici tu că e mai bine, aşa facem!

P.I.A. - Da, gata, bine.

D.F. - Ştii ce vreau eu? Atâta vreau, o chestie că e OK, adică dacă tot te duci la o discuţie deseară, să demonstrăm că totul e OK. Ai înţeles?

P.I.A. - Da, păi îl chem încoace, mă, fără discuţie!

D.F. - Da. Sau îl chemi tu, dacă nu mâine, poimâine, îl chemi, mâine seară, poimâine îl chemi, la tine acolo.

P.I.A. - ÎI chem, îl chem, îl chem, îl chem, îl chem.

D.F. - ÎI chemi la tine acolo şi mai bine să fii şi tu şi cu fata aia, să vină el la voi acolo.

P.I.A.- Îhî. Da, tată.

D.F. - Da" aşa rămâne, pentru că e să mă-ntâlnesc cu el, aşa-i spun, marţi seara, dacă nu, miercuri dimineaţa.

P.I.A. - Te sun eu. Te sun eu înainte. Te sun eu, înainte cu o zi.

D.F. - Da. Da" cel mai bine acolo, ca să vadă şi el, cu ochii lui, eu zic că e perfect.

P.I.A. - Gata, cel mai bine aşa. E perfect.

La data de 5 iunie 2012, în jurul orei 13:30, în timp ce ambii denunţători se aflau la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, D.F. a fost din nou contactat telefonic de către inculpatul P.l.A., care l-a întrebat dacă P.C.F. este la birou, întrucât el se află în drum spre Năvodari, în interes de serviciu, şi ar dori să-i facă o vizită acestuia, comunicându-i-se că, este posibil ca P.C.F. să nu se afle la ora respectivă la sediul societăţii sale şi l-a sfătuit să-l contacteze telefonic în prealabil.

Totodată, inculpatul l-a rugat pe denunţător să-l sune el pe P. şi să-i transmită acestuia să-l contacteze, precizând totodată că, începând din data de 6 iunie 2012, îşi va schimba numărul de telefon mobil şi că îi va comunica ulterior noul număr de telefon la care va putea fi apelat, cu menţiunea că, potrivit cererii, numitul P.C.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.l.A., convenind să-l aştepte la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari peste un interval de timp de circa 45 - 60 minute.

S-a procedat la instalarea asupra denunţătorului P.C.F. a echipamentului tehnic de înregistrare audio - video.

Inculpatul P.l.A. a sosit ia sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, în jurul orelor 17,30, fiind însoţit de către inculpatul N.A. şi i-a comunicat denunţătorului că nu a putut discuta în mod concret cu colega sa de serviciu, A.M., întrucât mama acesteia suferise o comoţie cerebrală, dar că sus-numita ştie ce are de făcut, urmând să claseze lucrarea în cel mai scurt termen posibil, aspecte confirmate de către ofiţerul de poliţie N.A. atât verbal, în mod explicit, prin precizarea datei la care survenise afecţiunea medicală, cât şi implicit, prin gestică şi mimică sugestive, cu precizarea că, la această discuţie a participat şi martora P.E.

În acest context, denunţătorul P.C.F. i-a oferit inculpatului P.l.A. suma de 1.000 euro pentru colega sa, ofertă pe care acesta nu a acceptat-o, modificându-şi brusc atitudinea, în sensul că părea în mod vădit încurcat şi nemulţumit şi schimba cu învinuitul N.A. priviri amuzate şi, în acelaşi timp, depreciative faţă de propunerea formulată de denunţător, inculpatul P.l.A. motivând neacceptarea banilor prin invocarea faptului că trebuie să discute în prealabil pe această temă cu A.M.

Sesizând schimbarea de atitudine, numitul P.C.F. a întrebat dacă este vreo problemă cu lucrarea diversă, dar inculpatul P.l.A. nu i-a oferit un răspuns concret, ci a precizat că vor discuta acest aspect la o dată ulterioară, după care, ambii inculpaţi au părăsit sediul societăţii. După încheierea acestei întâlniri, în jurul orei 18:00, denunţătorul D.F. a fost apelat telefonic de către inculpatul P.I.A., care i-a cerut în mod insistent să se deplaseze de îndată la sediul I.J.P. Constanţa, întrucât doreşte să-i comunice ceva urgent, ceea ce s-a întâmplat.

În jurul orei 18:20, numitul D.F. a ajuns la sediul I.J.P. Constanţa, a parcat autoturismul în faţa acestei instituţii, potrivit indicaţiilor telefonice primite cu acel prilej de la inculpat, care, a ieşit din sediu, a deschis portiera din partea dreaptă faţă a autoturismului şi, fără a intra, dar părând în mod vizibil supărat, i-a comunicat că numitul P.C.F., cu care se întâlnise cu puţin timp înainte, în Năvodari, i-a oferit doar suma de 1.000 euro, sumă inferioară celei convenite în cursul unei discuţii purtate anterior plecării sale în concediu.

S-a precizat de inculpat că, suma pe care o va primi de la P.C.F. urmează a fi partajată cu colega sa A.M., context în care suma oferită de către denunţător, respectiv 1.000 euro, este în mod vădit insuficientă pentru serviciile prestate atât de către el însuşi, cât şi de către sus-numita, cu atât mai mult cu cât „tatăl” acesteia suferise recent o comoţie cerebrală şi, deci, avea nevoie de bani pentru asistenţă medicală.

Totodată, inculpatul P.l.A. i-a cerut numitului D.F. să-I contacteze telefonic pe P.C.F. şi să-i aducă la cunoştinţă cele discutate, precizându-i că aşteaptă să fie contactat de către denunţător pentru a stabili o nouă întâlnire în vederea primirii suinei de bani pretinse, respectiv 3.000 euro, întâlnire care, însă, va avea loc doar după revenirea la serviciu a ofiţerului de poliţie A.M., solicitare ce a fost transmisă imediat.

Denunţătorul P.C.F. l-a contactat telefonic pe inculpat la ora 19:15:14, motivând faţă de acesta că, intervenise o neînţelegere, dar că, urmare discuţiei cu D.F., a înţeles eroarea în care se aflase cu puţin timp înainte, fiind dispus să o remedieze chiar în aceeaşi seară.

Textual, între denunţător şi inculpat a fost purtat următorul dialog:

P.C.F. - Uite, am vorbit cu. F., mi-a zis că a fost o mică neînţelegere P.I.A.- Da, păi el vorbise ceva cu fata aia!

P.C.F. - Bun, nu ştiu ce aţi vorbit, hai s-o încheiem odată. Eu, sâmbătă. vineri, sâmbătă, duminică, sunt cu alegerile, sunt preşedinte la Năvodari la o secţie de votare, nu pot s-o mai.

P.I.A. - Când vine ea, vine ea, te sun. Că ce să-i fac? Că poate, dacă-i moare maică-sa, are 2-3 zile libere.

P.C.F.- Păi nu, dar, dacă nu ne vedem azi, cel târziu mâine, nu mai pot de poimâine, că eu chiar sunt prins cinci zile cu secţia de votare.

P.I.A. - N-are nimic, oricum nu arde. Nicăieri. Nu arde nicăieri, tati! Important e că totul e OK şi totul. e OK! (...)

Pe data de 6 iunie 2012, ora 13:06:05, inculpatul P.l.A. l-a contactat telefonic pe denunţătorul D.F., căruia i-a adus la cunoştinţă că numitul P.C.F. i-a confirmat, telefonic, receptarea în mod corect a mesajului privind cuantumul sumei de bani pe care urma să o remită în vederea clasării lucrării diverse. în ziua de 7 iunie 2012, în urma unei avertizări telefonice prealabile, inculpaţii P.l.A. şi N.A., însoţiţi de martorul N.T., s-au deplasat la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, unde se afla doar soţia denunţătorului P.C.F., respectiv martora P.E., discuţiile purtate cu acest prilej în mediu ambiental fiind înregistrate audio şi video de către organele de urmărire penală şi fiind redate integral în conţinutul unui proces - verbal.

În cursul discuţiilor, s-a reiterat relatarea evenimentelor care au determinat refuzul primirii sumei de 25.000 euro.

La data de 8 iunie 2012, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari s-au prezentat lucrătorii de poliţie P. - R.C. şi H.D., din cadrul S.I.F. al I.J.P Constanţa, care, în vederea verificării realităţii şi legalităţii derulării relaţiei comerciale dintre societatea menţionată şi SC D.G. SRL privind vânzarea -cumpărarea unor terenuri situate în Tabăra Năvodari, au solicitat numitului P.C.F. documente referitoare la acest aspect, însă denunţătorul a precizat că se află în imposibilitatea de a da curs acestei solicitări, întrucât contabila firmei lipsea la acel moment din localitate.

În aceste împrejurări, i s-a pus în vedere numitului P.C.F. să predea înscrisurile solicitate în ziua de 12 iunie 2012, ora 10:00, la sediul I.J.P. Constanţa, fiind încheiat în acest sens un proces - verbal pe care denunţătorul a refuzat să-l semneze.

Pe data de 15 iunie 2012, ora 15:55:13, denunţătorul D.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.I.A., la noul număr de telefon utilizat de către acesta, şi i-a solicitat relaţii cu privire la stadiul soluţionării lucrării diverse având ca obiect firma administrată de numitul P.C.F., inculpatul refuzând să discute pe această temă la telefon şi i-a solicitat insistent denunţătorului D.F. să se deplaseze în Medgidia, în cursul aceleiaşi zile, motivându-i faptul că trebuie să-i comunice de urgenţă nişte aspecte importante.

În aceeaşi zi, în jurul orei 20:30, denunţătorul D.F. s-a întâlnit cu P.I.A. în dreptul Şcolii din Medgidia, prilej cu care acesta din urmă i-a relatat interlocutorului său faptul că, separat de lucrarea diversă privind firma administrată de numitul P.F.C., a fost întocmit şi un dosar penal, în care acesta şi primarul din oraşul Năvodari, sunt cercetaţi în legătură cu nişte schimburi ilegale de teren.

Totodată, inculpatul P.I.A. i-a relatat denunţătorului că dosarul respectiv se află în lucru la colegul său P. - R.C. de la S.I.F. şi că va fi instrumentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, sugerând astfel faptul că organele de cercetare penală au mai mult decât simple bănuieli, respectiv unele elemente concrete privind săvârşirea unor infracţiuni de către persoanele cercetate.

De asemenea, inculpatul i-a spus denunţătorului că ofiţerul P. - R.C. a preluat de la colega sa A.M. şi lucrarea diversă privind SC P.G.D.E. SRL Năvodari, pe care intenţionează să o conexeze la dosarul penal, dar că, în virtutea bunelor relaţii de colegialitate dintre sus-numita şi celălalt poliţist, aceasta va reuşi să-l convingă pe colegul său să-i restituie lucrarea, pe care o va clasa de îndată.

S-a precizat de inculpat că, în schimbul acestor servicii, dar şi în vederea unei viitoare soluţionări favorabile a dosarului penal, că, numitul P.F.C. va trebui să remită o sumă însemnată de bani, din care a pretins să-i fie înmânată, în aceeaşi seară, suma de 4.000 euro, drept garanţie a disponibilităţii sale viitoare în acest sens, din această sumă 3.000 euro urmând a-i reveni inculpatului, iar diferenţa de 1.000 euro urmând a-i fi înmânată poliţistei A.M. şi că, că nu va întreprinde niciun demers concret pe lângă colegii săi decât în situaţia în care va primi în aceeaşi seară suma de 4.000 euro pretinsă, precum şi faptul că, în cazul unei reacţii pozitive din partea numitului P.C.F., deşi nu se află momentan în relaţii cordiale cu ofiţerul P., „deţine pârghii” pentru a interveni pe lângă acesta în vederea soluţionării dosarului penal în favoarea denunţătorului.

S-a stabilit că toate informaţiile comunicate de către inculpat denunţătorului D.F. cu ocazia întâlnirii descrise anterior au fost riguros exacte, în sensul că, într-adevăr, pe rolul I.J.P. Constanţa a fost înregistrat Dosarul penal nr. 17034 din data de 6 iunie 2012, având ca obiect sesizarea din oficiu a subcomisarului P. - R.C. cu privire la săvârşirea de către numiţii G.I. şi P.C.F. a infracţiunilor de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, şi spălare de bani, prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, precum şi de către M.N., primar al oraşului Năvodari, a infracţiunilor de conflict de interese, prev. de art. 253" alin. (1) C. pen., complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005, şi spălare de bani, prev. de art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002.

Dosarul menţionat a fost înaintat la data de 6 iunie 2012 de către organele de poliţie Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în vederea atribuirii numărului unic de înregistrare, dar, în baza rezoluţiei procurorului general al acestei unităţi de parchet, cauza a fost înregistrată în evidenţa lucrărilor cu caracter general sub nr. 496/VIII/l din data de 7 iunie 2012, ulterior fiind trimisă spre competentă soluţionare D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, prin adresa cu acelaşi număr din data de 8 iunie 2012.

S-a stabilit şi caracterul autentic al susţinerilor inculpatului P.l.A. cu privire la faptul că lucrarea diversă, aflată în lucru la inspectorul de poliţie A.M., urma a fi conexată la dosarul penal mai sus menţionat, la data de 19 iunie 2012 lucrarea respectivă fiind ridicată în original de către procuror de la sediul I.J.P. Constanţa, împreună cu adresa de înaintare nr. 54874 din 18 iunie 2012, prin care aceasta era trimisă D.N.A., în vederea reunirii la dosarul penal având ca obiect sesizarea din oficiu din data de 5 iunie 2012.

S-a reţinut, din declaraţiile martorilor A.M., P. - R.C. şi P.G. că inculpatul P.l.A. l-a informat în mod corect pe denunţătorul D.F. şi cu privire la faptul că, în absenţa de la serviciu a celei dintâi, lucrarea diversă ce-i era repartizată spre soluţionare fusese luată în fapt din fişet de către ofiţerul P. - R.C. în vederea conexării la dosarul penal pe care acesta din urmă îl formase.

De altfel, pentru a realiza o informare corectă şi completă a denunţătorului D.F. asupra situaţiei respectivei lucrări, inculpatul P.l.A., ulterior discuţiei telefonice din data de 15 iunie 2012, ora 15:55:13, dar anterior întâlnirii la care îl invitase pe acesta, a contactat-o telefonic pe martora A.M. şi i-a solicitat relaţii cu privire la restituirea de către colegul său P. - R.C. a lucrării diverse, ocazie cu care sus-numita i-a comunicat faptul că nu reintrase în posesia acesteia.

Astfel, în ziua de 15 iunie 2012, ora 17:45:02, între inculpatul P.l.A. şi martora A.M. a fost purtat următorul dialog:

P.I.A.- Ia spune-mi. ţi s-a dat înapoi ce ţi s-a luat?

A.M. - Ce, mă? Nu înţeleg.

P.I.A.- Dacă ţi s-a dat înapoi ce ţi s-a luat.

A.M. - Nu, mă, nu. Păi, eu nu ştiu ce mi s-a luat. A, stai, că eu am uitat, dracu". Nu. A rămas că, o să vorbim, cu ălalaltul, cu porcul ăla, săptămâna viitoare. Ştii tu cu cine!

P.I.A.- Aha!

A.M. - Şi acum am răbdare, să vedem despre ce-i de făcut.

P.I.A.- A, aha, aha! Bine.

A.M. - A lăsat-o aşa, ştii, că eu i-am spus: „Vezi că mai am”.

P.I.A.- Da, da, da, da! Tu mai ai?

A.M. - Păi mai am la mine o parte, că el.

P.I.A.- A, aha, aha!

A.M. - Că el, îţi explic eu luni ce a luat.

P.I.A.- Am înţeles!

A.M. -Bun!

P.I.A.- Bine, asta voiam să ştiu, că.

A.M. - Deci, deocamdată nu!

După finalizarea întâlnirii care a avut loc la Medgidia, în seara de 15 iunie 2012, numitul D.F. i-a relatat telefonic numitului P.C.F. cele discutate cu inculpatul P.I.A., cei doi prezentându- se apoi la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, unde au adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală aceste aspecte.

În timp ce se afla în sediul D.N.A., P.C.F. l-a contactat telefonic pe P.I.A., care a stabilit o întâlnire în aceeaşi seară, la ora 23:00, pe terasa restaurantului D.V. din Constanţa, denunţătorul precizând că va sosi la întâlnire însoţit de către numitul D.F., lucru acceptat de către poliţist.

La ora convenită, denunţătorii P.C.F. şi D.F. s-au deplasat la locul mai sus menţionat şi s-au aşezat împreună la o masă, pe terasa localului, după circa 20 minute la faţa locului sosind şi inculpatul P.I.A., care a luat loc la masă alături de cei doi.

În cursul discuţiei, pornind de la subiectul preluării faptice a lucrării diverse de la martora A.M. şi al controlului efectuat la data de 8 iunie 2012 la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, inculpatul P.I.A. i-a relatat numitului P.C.F. că dosarul penal în care acesta este cercetat are ca obiect, în principal, o firmă aparţinând lui M.N., respectiv SC D.G. SRL Năvodari, cu care societatea administrată de către denunţător avusese o relaţie contractuală.

Totodată, inculpatul i-a spus lui P.C.F. că de acest dosar penal se ocupă un alt coleg de-al său, cu care nu se află în relaţii prea apropiate şi că ar fi indicat să predea documentele pe care i le vor solicita organele de poliţie, pentru că nu va fi nici o problemă în acest sens. în mod concret, cei trei au discutat următoarele:

P.I.A.- A vorbit şi chestia asta. Ăla a vrut să-i bage pe gât şi lucrarea aia a Iu" ăsta şi de-asta i-a dat Iu". M-a scos pe mine, a scos şi pe ăia, a scos pe toţi, înţelegi, că l-a luat pe ăsta. Dar, câteodată, mai fac pact cu diavolul, ştii, înţelegi? Eu nu vorbesc cu el, că ne-am certat că a vrut să mă lucreze la o faptă.

P.C.F.- Eu am zis că-s caterincă, măi, eu am crezut că-s de la „economic”. Le-am cerut legitimaţiile, m-am uitat la ele.

P.I.A.- Aşa, foarte bine.

P.C.F.- Erau de la tine, ă?

P.I.A.- Da, de la mine.

P.C.F.- Eu nu-i ştiam. Zic: „Băi, n-are cum, ăştia care, aşa. îi ştiu”.

P.I.A.- Şi i-am zis chestia asta, şi asta i-a zis: „Băi, hai mă, dacă tot ai luat lucrarea cu asta. să-ţi mai dau şi ce mai. care le-am ridicat.” Şi a zis: „Nu mă, stai, că ăsta bate câmpii, ţi-o dau înapoi”, zice. Fata aşteaptă, deci totul e OK. Pe tine nu te afectează cu nimic. „Alea, ai văzut că am venit atunci să-ţi aduc hârtiile alea. Dacă nu m-ai întrebat nimic. Ai zis: „Când îmi aduci hârtiile?”. Am zis: „De luni încolo, că a zis că le pregăteşte luni.” Dar a trecut o săptămână, n-a mai zis nimeni nimic de ele, înţelegi tu? Aşa că, dacă le-ai xeroxat, nu le arunca, lasă-le acolo, poate ţi le cere vreodată cineva, ştii.

P.C.F.- Ăhă.

P.I.A.- Că, oricum, n-are ce să facă cu ele decât să le ţină şi să ţi le pună în spate la alelalte hârtii, că altceva n-are ce să facă cu ele. Aşa că, din punctul meu de vedere, totul e super OK. Şi cu asta, şi cu aia. Am auzit o vorbă, deci am auzit o vorbă care i-am spus-o şi Iu" F. Acuma, adică, nu vreau să mă băgaţi pe mine în. Că eu nu am nicio treabă, înţelegi? Am auzit o vorbă că. soră-sa şi cu M. şi din cauza asta de la domnul M., că nu ştiu ce, dosarul Iu" asta, madam .A.F., înţelegi? Asta am auzit, şi chipurile că i-ar fi zis ăia doi care conduc partidele, şi alea, voi ştiţi mai bine lucrurile cum merg. Eu zic aşa, sincer, dar oricum nu ştiţi de la mine, n-aţi auzit, n-aţi văzut.

P.C.F.- N-are, mă, nicio treabă. Dacă are vreo treabă, poate are probabil cu M.

P.I.A.- Păi, da! Dacă e aşa, e de aici. Penal are pe altă societate, ăla avea dosar dinainte, nu ştiu pe ce.

P.C.F.- Care, asta, D. asta?

P.I.A.- Da, are dosar cu ea. Are dosar cu ea! Are dosar penal şi lucrează Curtea de Apel, Parchetul Curţii de Apel. Cu ăla face el dosarul, adică madam A.F.

În acest context, având în vedere asigurările ferme oferite de către inculpatul P.I.A., în sensul că, datorită propriei intervenţii asupra colegei sale A.M., lucrarea diversă va fi soluţionată favorabil, în scopul de a-l răsplăti pentru „serviciile” sale, numitul P.C.F. a scos din borsetă suma de 4.000 euro, pe care i-a remis-o pe sub masă inculpatului, aflat în dreapta sa, acesta solicitându-i iniţial să aştepte să se deplaseze la maşină, întrucât restaurantul este dotat cu camere video de supraveghere.

Cei doi denunţători l-au asigurat că nu există posibilitatea de a fi observaţi, după care P.C.F. i-a întins poliţistului banii pe sub masă şi i-a aşezat pe piciorul acestuia.

Inculpatul P.l.A. a evitat să atingă cu mâna banii, motiv pentru care i-a împachetat în mai multe şerveţele de hârtie luate de pe masă şi i-a introdus în buzunarul din spate al pantalonilor pe care-i purta, în mod concret între acesta şi denunţători purtându-se următoarea conversaţie:

P.C.F.- Băi, I. eu ştiu că tu ţi-ai făcut treaba şi tu, mai departe, dacă e, mai îmi spui două, trei vorbe, aşa, mai mă ţii la curent: „Uite aşa dosarul, uite aşa, aşa. e treaba bună”, înţelegi? Eu nu-mi fac probleme.

P.I.A.- Pe mine nu mă interesează dosarul. Eu ce pot.

P.C.F.- Nu, mă, ce mă deranjează pe mine.

P.I.A.- Da, ţi-am zis acuma că ăla e la aia. Ăla poate să i-l dea mâine, poate să nu i-l dea înapoi, dar oricum nu are ce să facă cu ea, pentru că eu ştiu acolo cum se pune problema. L-a dus la madam aia şi pe aia o interesează de ăla, n-o interesează. La tine nu are ce să ia aia, la tine e relaţie comercială. A venit şi asta. D-aia ţi-am şi zis.

P.C.F.- Măi, I., nu mai. Eu ţi-am zis în trei cuvinte.

P.I.A.- Nu te-a întrebat aşa?

P.C.F.- Da, mă. N-am treabă. Eu am vorbit cu F., F. mi-a zis: „Băi, trebuie să facem ca omul să fie bine, că ne-a ajutat şi ne susţine, dacă e ceva e toată treaba bună”.

P.I.A. - Da, tata!

P.C.F. - Eu am pregătit patru mii.

P.I.A.- Da, tată.

P.C.F.- .Îi dai şi Iu" fata asta o mie, te descurci tu acolo să fie totul perfect, şi, mai departe, ce să zic. Dosarul, din partea ta, din punctul tău de vedere, dacă spui că e-n regulă, mai departe n-am nicio treabă şi nu mi se rupe capul şi nu mi se rupe cotoroanţa şi n-am nicio.

P.I.A.- Ai răbdare să nu fie vreo cameră.

P.C.F.- Lasă, măi, ia, măi, aicea, n-ai nicio cameră, eşti nebun la cap? Ce dracu, cameră. Bagă-i, mă, în buzunar şi gata. Eu îţi mulţumesc mult că ai fost un băiat deosebit, ai muncit, dar rugămintea mea este, dacă e ceva, să vorbeşti şi cu M., şi cu şefu" până la urmă, şi cu cum îl cheamă şi cu naş-tu".

P.I.A.- Eu nu vorbesc decât cu şefu"!

P.C.F.- A, tu ştii mai bine.

D.F. - Să fie într-un ceas bun şi să dea Dumnezeu să fie bine!

P.I.A.- Nu, şi pur şi simplu poţi să faci o încrucişare. Nu înseamnă că, dacă a venit la tine şi ţi-a cerut hârtiile alea, are ceva cu tine.

D.F. - Da, corect.

P.I.A.- Înţelegi? Într-un dosar, în primul proces-verbal îţi spune: „Fiind în continuarea dosarului penal nr. cutare, privind pe ăla”. N-are nici o treabă cu.

D.F. - Fă-ne şi nouă nota, te rugăm!

P.I. - Dar la. tot ce am vorbit aicea cu tine, nu este niciun jeg care ia banii, decât eu şi cu M.! Atât!

P.C.F.- Da, că şi M. are partea ei!

P.I. - Şi Iu" aia i-am zis aşa: „Băi, fii atent! Gândeşte-te că, ca să meargă aşa, cât de cât, iei lucrarea Iu" băiatul ăsta, îi faci raportul de clasare şi îi dai drumul la mapă, ştii, îi dai drumul la hârtii în circuit”, ştii? Ei, când primesc câte un teanc aşa de lucrări, nu prea au timp, şi începe. Mai intră câte unul acolo. (explică procedura avizării unei lucrări de către şefi) Tu, dacă aveai ceva vreodată, te anunţam eu dinainte. Dacă nu e, ce vrei să fac? Să te mint?

P.C.F.- Eu zic că este suficient acuma, da? Ajung banii.

P.I.A.- Stai liniştit, nicio problemă.

P.C.F.- Da? Banii sunt ai tăi, una pentru M.

P.I.A.- Să văd unde-i bag de nevastă-mea.

În momentele imediat următoare, la faţa locului au sosit organele de urmărire penală din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa şi al D.G.A. -Serviciul Jud. Anticorupţie Constanţa, care au procedat la constatarea infracţiunii flagrante comise de către ofiţerul de poliţie P.l.A., precum şi la identificarea în posesia acestuia a sumei de 4.000 euro, primite de la denunţătorul P.F.C.

S-a reţinut că, inculpatul P.l.A. a refuzat în mod constant să fie audiat.

Inculpatul N.A., fiind audiat, deşi a recunoscut faptul că a participat, alături de inculpatul P.l.A., la unele dintre întâlnirile acestuia din urmă cu denunţătorii P.C.F. şi D.F., respectiv la datele de 11 mai 2012 (la restaurantul S.L. din staţiunea Mamaia), 15 mai 2012 (la sediul SC B.C. SRL Constanţa, situat lângă hotelul R. din Constanţa) şi 5 iunie 2012 (la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari), a susţinut, în mod constant, faptul că nu a perceput în mod nemijlocit conţinutul conversaţiilor purtate cu aceste ocazii între inculpat şi denunţători, întrucât nu s-a aflat în permanenţă în apropierea acestora.

S-a apreciat că, apărările inculpatului N.A. trebuie înlăturate întrucât, nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declaraţiile martorilor P.C.F., D.F. şi P.E., procesul - verbal de redare a convorbirii telefonice din data de 14 mai 2012 dintre învinuit şi inculpat, procesul - verbal de redare a discuţiilor purtate în mediu ambiental la data de 15 mai 2012, precum şi înregistrarea audio şi video a întâlnirii din data de 5 iunie 2012, de la sediul SC P.G.D.E. SRL.

De asemenea, s-a arătat că, implicarea acestui inculpat în derularea activităţii infracţionale rezultă în mod direct din afirmaţiile repetate ale inculpatului P.l.A. în acest sens, afirmaţii făcute pe parcursul a numeroase discuţii purtate de către acesta cu cei doi denunţători.

În cursul urmăririi penale, s-au administrat următoarele mijloace de probă: procesul - verbal de consemnare a denunţurilor formulate de către numiţii P.C.F. şi D.F. la data de 11 mai 2012; copii ale proceselor - verbale întocmite de către lucrătorii din cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F. la datele de 3 mai 2012, 8 mai 2012 şi 7 iunie 2012, care au” fost înregistrate pe rolul organelor de poliţie ca lucrare diversă sub nr. 54.874/2012; declaraţiile denunţătorilor P.C.F. şi D.F., formulate în faţa procurorului de caz; procesele - verbale de redare integrală a conţinutului convorbirilor telefonice purtate între inculpatul P.l.A., pe de o parte, şi denunţătorii P.C.F. şi D.F., pe de altă parte, în intervalul 11 mai - 16 iunie 2012; procesele - verbale de redare integrală a conţinutului convorbirilor în mediu ambiental purtate între inculpatul P.l.A. şi alţi lucrători de poliţie, pe de o parte, şi denunţătorii P.C.F. şi D.F., pe de altă parte; planşa fotografică conţinând imagini înregistrate în mediul ambiental la data de 14 mai 2012; copii conforme cu originalul ale înscrisurilor relevante cauzei cuprinse în lucrarea diversă nr. 54.874/2012 a I.J.P. Constanţa, S.I.F., precum şi în Dosarul penal nr. 121/P/2012 al D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa; declaraţiile martorilor A.M., P.E., F.D., A.B., S.G.D., N.T., M.N., P.R.R.C., T.I., P.G., M.C., G.S. şi T.Ş.; procesul - verbal întocmit de către reprezentanţii D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa la data de 15 iunie 2012, cu ocazia consemnării seriilor bancnotelor ce compun suma de 4.000 euro şi înmânării acestei sume către denunţătorul P.C.F.; procesul - verbal de constatare a infracţiunii flagrante comise de către inculpatul P.l.A. la data de 15 iunie 2012, pe terasa restaurantului D.V. din Constanţa; planşa fotografică conţinând imagini înregistrate în mediul ambiental la data de 15 iunie 2012, cu ocazia constatării în flagrant a infracţiunii comise de către inculpatul P.l.A.; declaraţiile învinuitului N.A.

Procedura în faţa instanţei de judecată:

La termenul de judecată din 17 iunie 2012, ambilor inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă prevederile art. 320¹ C. proc. pen.

Inculpatul P.I.A., a arătat că, solicită să fie judecat în procedura simplificată.

La acelaşi termen de judecată, după audierea inculpatului P.I.A., instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 320¹ C. proc. pen., respingând cererea inculpatului, în conformitate cu dispoziţiile art. 320¹ alin. (8) C. proc. pen.

S-a stabilit, în raport de declaraţia inculpatului şi situaţia de fapt prezentată în actul de sesizare al instanţei că, inculpatul nu recunoaşte pretinderea nemijlocită a sumelor de bani, susţinând că i-au fost oferite de cei doi denunţători şi nici împrejurarea că, ar fi pretins acele sume de bani, fie pentru a interveni pe lângă superiorii săi, T.I. şi P.G., pentru încetarea controalelor la firma denunţătorului P., fie pe lângă colega sa, martora A.M., pentru pronunţarea unei soluţii favorabile de clasare.

Totodată, s-a reţinut că, s-a susţinut de inculpat, că, discuţiile referitoare la suma de 25.000, ar fi avut loc în glumă şi totodată că, nu recunoaşte negocierile anterioare cu privire la stabilirea cuantumului final al sumei de bani ce urma să fie dată cu titlu de mită superiorilor săi.

S-a avut în vedere de instanţă, la respingerea cererii şi faptul că, pentru pronunţarea asupra măsurii de siguranţă a confiscării extinse, solicitate de organul de urmărire penală, conform disp. art. 118 alin. (1) lit. p) C. pen., este necesară administrarea de probe, ceea ce procedura simplificată reglementată de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., nu permite.

De asemenea, aprecierea instanţei a avut la bază şi nerecunoaşterea de către inculpatul P.I.A. a participaţiei penale a inculpatului N.A. la comiterea celor două infracţiuni de trafic de influenţă.

Inculpatul N.A. a menţionat că nu înţelege să fie judecat în procedura simplificată.

În faţa instanţei de judecată s-a administrat următoarele mijloace de probă: audierea inculpaţilor P.I.A. şi N.A., reaudierea martorilor A.M., P.E., F.D., A.B., S.G.D., N.T., M.N., P.R.R.C., T.I., P.G., M.C., G.S. şi T.Ş.; reaudierea denunţătorilor P.C.F. şi D.F.

Referitor la măsura de siguranţă a confiscării extinse a fost audiat inculpatul P.I.A., au fost audiaţi martorii P.Ş. şi V.A., s-au solicitat şi obţinut contractele de credit ipotecar şi alte înscrisuri bancare din care rezultă condiţiile în care au fost acordate cele două credite, s-au depus înscrisuri cu privire la veniturile realizate de tatăl inculpatului şi de familia soţiei acestuia, extrase bancare referitoare la remiterea unor sume de bani de către tatăl inculpatului, către acesta.

Coroborând întregul material probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa a constatat următoarele:

Inculpatul P.I.A., a deţinut în cadrul I.J.P. Constanţa, funcţia de inspector principal de poliţie, îndeplinindu-şi atribuţiile specifice în ;cadrul S.I.F., sens în care facem trimitere la adresa nr. 31053 din 19 iunie 2012 emisă de I.J.P. Constanţa şi la fişa postului înregistrată sub nr. 54214 din 27 ianuarie 2012 ( filele 177-178 vol. III)

S-a reţinut ca principale atribuţii de serviciu, activităţi de cercetare penală, activităţi de concepere, elaborare şi punere în aplicare a planurilor de acţiune pe linia de muncă declanşată la nivel local sau judeţean, putând efectua verificări la sediile ori punctele de lucru ale diverselor societăţi comerciale, cu ocazia acţiunilor întreprinse ori în cadrul soluţionării dosarelor penale sau licrărilor diverse.

În acelaşi serviciu şi-au desfăşurat activitatea şi inculpatul N.A. dar şi martorii A.M. - inspector, F.D. - agent şef, N.T. - agent şef principal, P.R.R.C., subcomisar, şeful Biroului fiind numitul P.G. - comisar şef iar şeful serviciului martorul T.I. -comisar şef.

În cursul lunii martie 2012, în exercitarea atribuţiilor rezultând din fişa postului, inspectorul de poliţie A.M. a întocmit Planul de acţiune pe linia prevenirii, descoperirii şi combaterii faptelor ilegale comise în domeniul construcţiilor pe raza Jud. Constanţa, ce a fost avizat de comisar şef T.I., şeful S.I.F., şi aprobat de către comisarul şef M.C., pentru Inspectorul şef al I.J.P Constanţa, fiind înregistrat sub nr. 54.654 din data de 30 martie 2012.

În planul de acţiune au fost menţionaţi zece agenţi economici, respectiv SC D.S.C. SRL Constanţa, SC A. SA Cernavodă, SC P.G.D.E. SRL Năvodari, SC M.S.S.C. SRL Constanţa, SC F.T. SRL Constanţa, SC I.C. SRL Constanţa, SC R.T.I. SRL Eforie Sud, SC O.C. SRL Schitu, SC K. SRL Tuzla şi SC C. SRL Constanţa.

Totodată, s-a prevăzut efectuarea de acţiuni de verificare a respectării dispoziţiilor Legii nr. 50/1991 rep., Legii nr. 10/1995 rep., precum şi ale Legii nr. 241/2005 de către agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor, respectiv a constructorilor de imobile din Mun. Constanţa, de verificare a respectării de către executanţii lucrărilor de construcţii a prevederilor legale privind munca la negru, precum şi a respectării reglementărilor legale în vigoare privind realizarea actelor de comerţ de către agenţii economici care au ca obiect principal de activitate depozitarea şi comercializarea materialelor de construcţii.

În executarea planului, la data de 3 mai 2012, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, al cărei administrator este denunţătorul P.C.F., s-au deplasat mai mulţi lucrători de poliţie din cadrul S.I.F. şi al Serviciului Criminalistic ale I.J.P. Constanţa, constituiţi în două echipe, respectiv, în prima echipă martorii A.M. şi F.D. iar în cea de-a doua echipă, inculpatul P.l.A., N.T. şi M.A.

Planul menţionat urmărea verificarea existenţei autorizaţiilor de construire, condiţiile în care au fost eliberate, respectarea prevederilor planului urbanistic, dacă executarea lucrărilor se realizează cu muncitori angajaţi cu forme legale, identificarea societăţilor comerciale care comercializează şi transportă materiale de construcţii, dacă anumite operaţiuni comerciale s-au efectuat cu respectarea dispoziţiilor legale şi dacă sunt folosite materiale de construcţii fără acte justificative.

Conform procesului verbal din 3 mai 2012, scopul verificării l-a constituit respectarea dispoziţiilor Legii nr. 241/2005, fiind consemnată aducerea la cunoştinţă a acestuia, fără a se arăta însă, explicit ce s-a adus la cunoştinţa reprezentanţilor societăţii.

Din conţinutul procesului verbal rezultă că s-au solicitat relaţii cu privire la licitaţia organizată de Primăria oraşului Năvodari de atribuire a contractului de execuţie lucrări având ca obiect „ Modernizarea unor străzi în oraşul Murfatlar - lucrări de construcţii drumuri”, relaţii care au fost date de denunţătorul P.C.F., administratorul societăţii, fiind prezentate şi unele înscrisuri.

S-a adus la cunoştinţa organelor de poliţie de către administratorul P.C.F., că, respectivul contract nu s-a încheiat întrucât Primăria oraşului Năvodari nu a primit finanţarea necesară executării lucrării.

În cuprinsul procesului verbal nu s-a precizat faptul că la control a participat şi martorul P.G., şeful Biroului.

Din dispoziţia martorului, echipa formată din inculpatul P.l.A., N.T. şi M.A. s-au deplasat la sediul Primăriei Murfatlar, pentru a ridica actele referitoare la licitaţie, acestea neaflându-se la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari.

S-a apreciat, raportat la obiectivele planului de acţiune şi la scopul verificărilor, evidenţiat în procesele verbale din 3 mai 2012, dar şi la faptul că, acel contract de execuţie nu fusese semnat şi nu se declanşaseră efectiv lucrările, că, nici administratorul SC P.G.D.E. SRL Năvodari şi nici funcţionarii Primăriei, nu au fost informaţi, în mod corect de obiectul controlului efectuat şi că, acesta a depăşit limitele menţionate.

La sediul Primăriei, echipa de control a luat legătura cu denunţătorul D.F., administrator al SC D.A.G.P.P. SRL Medgidia, firmă care asigura asistenţa tehnică a proiectului menţionat, căruia i s-a solicitat să prezinte documentaţia de licitaţie referitoare la oferta tehnică şi financiară formulate de SC P.G.D.E. SRL Năvodari, precum şi contractul de execuţie lucrări.

Ulterior, la locul precizat, s-a deplasat şi martorul P.G., care a solicitat toată documentaţia ce a stat la baza proiectului de finanţare a lucrării atribuită SC P.G.D.E. SRL Năvodari, prezenţa acestuia la control nefiind specificată în procesul verbal.

Potrivit procesului verbal din 3 mai 2012 referitor la controlul efectuat la sediul Primăriei, obiectul verificărilor l-a constituit modul de respectare a Legii nr. 51/1991 republicată şi în nici un caz, verificarea modului de atribuire la licitaţie a contractului de execuţie.

S-a apreciat, astfel, ca fiind reale susţinerile denunţătorilor privind confuzia lor cu privire la obiectul controlului urmând să fie înlăturate declaraţiile inculpatului P.I.A. şi a celorlalţi martori, lucrători de poliţie, potrivit cu care, reprezentanţilor societăţilor controlate li s-ar fi adus la cunoştinţă scopul real al verificărilor.

Inculpatul P.I.A. şi denunţătorul D.F., se cunoşteau de mai mult timp, fiind colegi de liceu, între aceştia nefiind însă, relaţii apropiate.

După plecarea martorului P.G., denunţătorul D.F. l-a chemat la sediul Primăriei pe denunţătorul P.C.F. şi împreună cu inculpatul P.I.A. au avut o discuţie referitoare la obiectul controlului, la societăţile şi persoanele vizate, discuţie confirmată atât de denunţători cât şi de inculpat.

În cursul discuţiei, s-a stabilit ca inculpatul să revină cu informaţii suplimentare.

În acest context, denunţătorul D.F., l-a întrebat pe inculpatul P.I.A. dacă situaţia nu poate fi rezolvată pe cale amiabilă, inculpatul răspunzând că, va discuta cu martorul P.G., singura persoană în măsură să adopte o asemenea decizie, aspect susţinut de denunţător dar neconfirmat de inculpat.

Deşi infirmă o asemenea discuţie, instanţa a apreciat, raportat la comportamentul ulterior al inculpatului P.I.A., ce va fi evidenţiat, dar şi urmare a faptului că, după încheierea controlului, denunţătorul D.F., a primit de la inculpat, două apeluri telefonice, la orele 17:02, Şi 17:17, ca fiind reale relatările denunţătorul D.F., privind disponibilitatea inculpatului de a interveni în favoarea sa şi a denunţătorului P.C.F.

Apelurile telefonice au fost confirmate, probator, prin procesul - verbal de verificare a datelor stocate în memoria telefonul mobil marca S.G., pus la dispoziţie organelor de urmărire penală de D.F.

Neavând, anterior, relaţii apropiate, deşi se cunoşteau, este cert că, cei doi, în împrejurarea relatată, şi-au dat, reciproc numerele de telefon.

În măsura în care am primi ca reale susţinerile inculpatului P.l.A. potrivit cu care discuţia ar fi vizat strict controlul efectuat, nu s-ar justifica apelarea de către inculpat a denunţătorului, la scurt timp după încheierea verificărilor şi nici discuţiile telefonice sau întâlnirile ulterioare dintre cei doi, unele dintre acestea confirmate şi de inculpat.

În consecinţă, în baza argumentelor reliefate, s-au reţinut ca reale, relatările denunţătorul D.F., privind disponibilitatea inculpatului de a reveni cu informaţii suplimentare şi de a interveni în favoarea acestuia.

Aspectul este probat şi prin procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice dar şi a convorbirilor interceptate în mediu ambiental, dintre inculpat şi denunţător, începând cu data de 11 mai 2012, ulterior emiterii autorizaţiilor, din care rezultă că, inculpatul P.l.A. a acţionat pentru finalizarea favorabilă a cercetărilor declanşate la data de 3 mai 2012.

Tot la data de 3 mai 2012, între denunţătorul D.F. şi inculpatul P.l.A. a intervenit înţelegerea de a se întâlni pe data de 4 mai 2012.

Deşi recunoaşte întâlnirea cu denunţătorul D.F., din data de 4 mai 2012 la terasa restauratului Z. din Constanţa, inculpatul P.l.A. nu a fost în măsură să precizeze scopul întâlnirii, problemele discutate, susţinând doar că, în acea ocazie, nu i-a solicitat vreo sumă de bani.

S-a reţinut, în baza declaraţiilor denunţătorilor, a conţinutului convorbirilor ulterioare dintre inculpat şi denunţători, dar şi a imposibilităţii inculpatului de a da amănunte despre scopul întâlnirii, că, la data de 4 mai 2012 li s-a adus la cunoştinţă denunţătorilor motivele pentru care aceştia ar trebui să colaboreze cu martorul P.G., respectiv consecinţele nefavorabile la care s-ar putea expune întregul proiect şi implicit activitatea societăţilor administrate de D.F. şi P.C.F.

Ulterior, aspectele discutate au fost aduse la cunoştinţa denunţătorului P.C.F., care şi-a exprimat acordul în sensul unei viitoare colaborări şi chiar a remiterii unei sume de bani, o asemenea posibilitate fiind presupusă de denunţător urmare a condiţiilor în care s-a desfăşurat controlul.

Pe data de 7 mai 2012, în jurul orelor 21:00, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari a avut loc o nouă întâlnire la care au participat inculpatul P.l.A., D.F., P.C.F. şi martora P.E., soţia acestuia din urmă.

Întâlnirea a fost iniţiată de inculpatul P.l.A., aspect probat cu procesul - verbal de verificare a datelor stocate în memoria telefonului mobil marca S.G., potrivit cu care, la data de 7 mai 2012, postul telefonic aparţinând inculpatului a apelat, în repetate rânduri postul telefonic al denunţătorului D.F., care a iniţiat şi el apeluri către inculpat.

Potrivit declaraţiilor denunţătorilor, în cursul discuţiilor, s-au reiterat motivele pentru care cei doi ar trebui să colaboreze cu martorul P.G., şi anume consecinţele nefavorabile la care s-ar putea expune întregul proiect şi implicit efectele negative asupra activităţii societăţilor administrate.

Întâlnirea şi discuţiile purtate la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, au fost confirmate şi de martora P.E.

De la sediul societăţii, inculpatul P.I.A., D.F. şi P.C.F. au plecat la restaurantul S.L. din staţiunea Mamaia, unde, inculpatul i-a anunţat că a doua zi, pe data de 8 mai 2012, va avea loc un nou control şi, cel mai probabil, dosarul va fi închis.

Au fost încunoştiinţaţi denunţătorii să fie „pregătiţi”, întrucât aceasta este pretenţia martorului P.G.

Audiat, inculpatul P.I.A. confirmă întâlnirea din data de 7 mai 2012, faptul că a anunţat controlul ce urmează să aibă loc a doua zi, afirmând că martorii P.G. şi T.I., pretind o sumă de bani, aspect despre care a luat cunoştinţă dintr-o discuţie dintre cei doi, care, însă, nu era real.

A susţinut inculpatul că afirmaţiile sale au fost determinate de insistenţele denunţătorului D.F., insistenţe care aveau la bază relaţiile apropiate dintre inculpat şi martorul T.I., despre care avea cunoştinţă. S-a apreciat ca reală susţinerea denunţătorului P.F.C. potrivit cu care a precizat cuantumul sumei la 5.000 euro, denunţătorul fiind direct interesat de a afla obligaţiile pe care le are pentru soluţionarea favorabilă a controlului.

Apărările inculpatului P.I.A. în sensul de a se aprecia că nu a avut nici o iniţiativă în pretinderea sumelor de bani, mai mult, că toată discuţia ar fi fost în glumă, sunt infirmate de atitudinea sa, respectiv insistenţa cu care inculpatul îl contacta pe denunţătorul D.F., de întâlnirile pe care le-a stabilit şi la care se prezenta, de a divulga data controalelor la societatea administrată de P.C.F., de a participa la controlul din 8 mai 2012, deşi nu ar fi trebuit să participe, dosarul fiind repartizat altui lucrător de poliţie.

În acest mod se confirmă susţinerile denunţătorilor potrivit cu care, l-au rugat pe inculpat să fie prezent la control, dar şi disponibilitatea inculpatului de a acţiona în favoarea societăţilor administrate de aceştia, în schimbul unor sume de bani.

În declaraţia sa, inculpatul P.I.A. a negat participarea la control, însă, susţinerea, va fi înlăturată în baza procesului verbal menţionat şi a declaraţiilor martorului N.T.

La data de 9 mai 2012, în jurul orelor 10:00 inculpatul P.I.A. s-a întâlnit cu D.F., demers ce este în continuarea discuţiei din 7 mai 2012, discuţie în care s-a pretins o sumă de bani pentru martorii P.G. şi T.I.

Inculpatul a comunicat lui D.F. că suma pretinsă de comisarul şef P.G., cu titlu de mită, este de 10.000 euro, solicitându-i transmiterea cererii către P.C.F., ceea ce s-a şi tăcut, aspecte confirmate de ambii denunţători.

Nu au fost motivate de inculpat, apelurile telefonice către D.F., cu atât mai mult cu cât, în data de 9 mai 2012, inculpatul l-a contactat pe denunţător, de patru ori.

Este real că discuţiile dintre inculpat şi denunţător, conţinutul lor, până în acest moment, sunt probate numai cu declaraţiile denunţătorilor, însă, acestea sunt în concordanţă cu recunoaşterea inculpatului că la întâlnirea din 7 mai 2012 a comunicat denunţătorilor că superiorii săi, pretind o sumă de bani pentru finalizarea favorabilă a controlului, completându-se şi cu demersurile ulterioare ale inculpatului, privind pretinderea sumei de 25.000 euro, şi cu privire la care există, în probaţiune, procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a convorbirilor înregistrate în mediu ambiental.

S-a făcut trimitere şi la declaraţia inculpatului P.l.A., potrivit cu care, a doua zi de la data controlului, s-a întâlnit cu denunţătorul D.F., ocazie cu care denunţătorul a încercat să avanseze o sumă de bani, însă nu i s-a precizat cuantumul.

S-a reţinut recunoaşterea inculpatului privind întâlnirea cu denunţătorul, faptul că s-a discutat despre o sumă de bani ce urma să fie dată de denunţător pentru cei doi martori, însă a fost înlăturată precizarea inculpatului potrivit cu care nu a pretins şi nici nu a stabilit cuantumul.

S-a avut în vedere faptul că, întâlnirea din 9 mai 2012 este în urmarea întâlnirii din 7 mai 2012, ocazie cu care, inculpatul a fost cel care a pretins o sumă de bani pentru martorii P.G. şi T.I., în vederea finalizării favorabile a controlului.

Pe data de 9 mai 2012, în jurul orelor 17,54, inculpatul l-a apelat telefonic pe denunţătorul D.F., aspect probat cu procesul - verbal de verificare a datelor stocate în memoria telefonului mobil marca S.G., pus la dispoziţie organelor de urmărire penală de denunţătorul D.F.

Prin apelul telefonic menţionat, inculpatul a stabilit o întâlnire urgentă cu D.F. care a şi avut loc.

Stabilirea intempestivă a unei întâlniri, în absenţa unei motivaţii din partea inculpatului şi a unor relaţii anterioare apropiate demonstrează interesul inculpatului în singura problemă de care era preocupat denunţătorul, şi anume soluţionarea favorabilă a controlului dar şi faptul că inculpatul a fost cel care a solicitat întâlnirea cu D.F.

Totodată, s-a probat şi împrejurarea că inculpatul avea de comunicat aspecte noi ce trebuiau aduse, de urgenţă, la cunoştinţa lui D.F., ceea ce constituie şi o prezumţie a realităţii conţinutului conversaţiei dintre inculpat şi denunţător, expusă de acesta în declaraţiile sale.

În raport de argumentele enunţate, s-a reţinut faptul că inculpatul P.l.A. i-a transmis numitului D.F., faptul că şeful acestuia, P.G., pretinde să primească de la P.C.F., de la primarul în exerciţiu al oraşului Năvodari, M.N., şi de la primarul în exerciţiu al oraşului Murfatlar, C.G., suma de 50.000 euro, sumă care urma a fi împărţită de către comisarul şef P.G. cu şeful S.I.F., comisar şef T.I., şi cu unul dintre cei doi adjuncţi ai şefului I.J.P. Constanţa.

Potrivit susţinerilor denunţătorului D.F, inculpatul a mai precizat că suma de bani trebuia remisă chiar în sediul I.J.P. Constanţa. Conţinutul conversaţiei este probat şi cu declaraţiile lui P.C.F., căruia i s-au transmis cele solicitate de inculpat.

Martora P.E., în declaraţiile date, a afirmat că i s-a adus la cunoştinţă soţului său, de D.F., cererea inculpatului P.l.A. de remitere, cu titlu de mită, a sumei de 50.000 euro, sumă cu care trebuia să contribuie şi Primarul oraşului Năvodari, aspect perceput personal, urmare a faptului că, la momentul apelului telefonic se afla cu soţul său, în autoturism, iar conversaţia s-a purtat pe spiker.

Aspectele reliefate sunt probate şi cu declaraţiile martorului M.N., Primarul oraşului Năvodari, care a susţinut că i s-a adus la cunoştinţă de denunţătorul P.C.F. faptul că se solicită suma de 50.000 euro de lucrători de poliţie, mai exact de comisarul şef P.G., la care trebuie să contribuie personal.

Realitatea cererii inculpatului P.l.A. şi susţinerilor celor doi denunţători este confirmată şi de reacţia Primarului oraşului Năvodari, care l-a contactat telefonic pe martorul P.G. şi căruia i-a adus la cunoştinţă abuzurile lucrătorilor de poliţie, convorbire ce este recunoscută de comisarul şef P.

Acesta a menţionat, referitor la conţinutul discuţiei, că martorul M.N. ar fi încercat doar să stabilească o întâlnire în cadrul căreia să discute despre firma denunţătorului P.C.F., demers cu care martorul nu a fost de acord.

La data de 11 mai 2012, în jurul orei 12:00, a avut loc o întâlnire, în incinta restaurantului S.L. din Mamaia, între D.F., P.C.F. şi inculpatul P.l.A., la care a participat şi inculpatul N.A., inspector de poliţie în cadrul S.I.F. al I.J.P. Constanţa, întâlnire confirmată atât de denunţători cât şi de cei doi inculpaţi.

A fost înlăturată apărarea inculpatului P.l.A. potrivit cu care această întâlnire a avut un caracter întâmplător, cei doi inculpaţi deplasându-se la local doar pentru a lua masa.

Astfel, potrivit procesului - verbal de verificare a datelor stocate în memoria telefonului mobil marca S.G., pus la dispoziţie organelor de urmărire penală de denunţătorul D.F., la data de 11 mai 2012, anterior momentului la care a avut loc întâlnirea, denunţătorul

D.F. a iniţiat două apeluri telefonice către inculpat, respectiv la orele 9:52, 9:54, iar la 11,16 a transmis un S.M.S. cu conţinutul „Am ajuns la L.”, fiind cert că, inculpatul P.l.A. cunoştea de prezenţa denunţătorilor în local.

Concluzia este argumentată şi prin faptul că, deşi s-a susţinut, de ambii inculpaţi că scopul deplasării lor a fost de a lua masa, nici unul dintre ei nu a mâncat.

S-a reţinut că inculpatul P.l.A. l-a prezentat pe inculpatul N.A. ca fiind un coleg de serviciu şi prieten, „fratele” său, care „cunoaşte speţa”, asigurându-i că pot discuta nestingheriţi.

Neputându-se reţine ca real scopul deplasării precizat de inculpaţi, apare ca fiind nejustificată prezenţa inculpatului N.A.

Mai mult, în condiţiile în care inculpatul P.l.A., întâlnindu-se cu cei doi denunţători, cunoştea că se va discuta despre suma de bani ce urma să fie dată cu titlu de mită superiorilor săi, este cert că a apreciat că nu va fi nici o problemă dacă aspectele enunţate vor fi cunoscute de inculpatul N.A.

Totodată, având în vedere caracterul grav al împrejurărilor ce urmau să fie discutate, cu posibile consecinţe negative şi asupra denunţătorilor, este cert că cei doi nu s-ar fi angajat în astfel de discuţii în prezenţa unor persoane necunoscute dacă nu ar fi primit asigurări de la inculpatul P.l.A. în sensul precizat de denunţători şi reţinut de instanţă. Teama denunţătorului P.C.F. în sensul exprimat a fost susţinută de acesta în declaraţiile date atât în cursul cercetării judecătoreşti.

De asemenea, s-a ţinut seama şi de comportamentul ulterior al inculpatului N.A.

Argumentele mai sus prezentate dar şi declaraţiile denunţătorilor au fost valorificate de instanţă şi pentru a înlătura apărările inculpatului P.l.A. în sensul că inculpatul N.A. nu a auzit discuţiile dintre celălalt inculpat şi denunţători cu motivaţia plecării de la masă pentru a discuta la telefon.

A fost însuşită de instanţă susţinerea denunţătorului P.C.F. potrivit cu care a arătat celor doi inculpaţi că suma de 50.000 euro este prea mare, chiar exagerată, cu atât mai mult cu cât nu i s-a adus la cunoştinţă neregulile în raport de care s-ar putea declanşa cercetări împotriva sa.

S-a avut în vedere că, în aceiaşi împrejurare, potrivit declaraţiilor denunţătorilor dar şi inculpatului P.l.A., denunţătorul P.C.F. a avansat suma de 25.000 euro, cu mult inferioară celei reţinute a fi solicitată, anterior de inculpatul P.l.A., propunere ce a fost acceptată.

Referitor la acceptarea acestei propuneri, inculpatul P.l.A. a afirmat că potrivit scenariului realizat de el, suma de 25.000 euro trebuia să fie dată martorilor P.G. şi T.I., urmând ca inculpatul să aibă grijă de rezultatul verificărilor.

A fost înlăturată apărarea inculpatului P.l.A. potrivit cu care nu le-ar fi spus denunţătorilor că va transmite oferta lor martorului P.G. şi aceasta în baza declaraţiilor lui D.F. şi P.C.F. dar şi în baza propriei susţineri a inculpatului, în sensul că a relatat denunţătorului D.F. o discuţie cu superiorul său care a fost de acord cu primirea sumei de 25.000 euro.

Fiind probată şi argumentată realitatea depoziţiilor celor doi denunţători referitoare la conţinutul discuţiilor cu inculpatul P.l.A. şi având în vedere, caracterul nejustificat al prezenţei inculpatului N.A., temerile denunţătorilor referitoare la prezenţa unei persoane străine, dar şi comportamentul ulterior al inculpatului N.A., s-a apreciat că nu există nici un motiv pentru care s-ar înlătura declaraţiile lui D.F. şi P.C.F. referitoare la inculpatul N.A.

Astfel, s-a reţinut că ambii inculpaţi au afirmat că vor transmite oferta comisarului şef P.G. şi că, în opinia lor, suma propusă este rezonabilă din punct de vedere al cuantumului, inculpatul N.A. oferindu-se ca, în acel moment, să-l contacteze telefonic pe comisarul şef P.G., despre care cei doi poliţişti susţineau că se află în acel moment la Bucureşti, pentru a-i comunica oferta denunţătorului şi a-i solicita să revină neîntârziat la Constanţa pentru a primi banii.

S-a avut în vedere şi conţinutul dialogului ambiental purtat la data de 15 mai 2012, astfel cum este prezentat în procesul verbal din 7 iunie 2012, potrivit cu care, la întrebarea expresă a denunţătorului dacă inculpatul N.A. cunoaşte toate aspectele legate de remiterea cu titlu de mită a unei sume de bani către superiorii inculpaţilor, inculpatul P.l.A. răspunde „ Ştie T. toată treaba!”

Relevante sunt şi propriile susţineri ale inculpatului N.A., ce apar sub forma unor discuţii, din data de 15 mai 2012, cu inculpatul P.l.A. şi cu D.F., potrivit cu care, inculpatul N.A. are cunoştinţă de toate aspectele legate de intervenţiile inculpatului P.l.A. pe lângă superiorii săi, de suma de bani ce urma să fie dată cu titlu de mită precum şi de motivele care au determinat neremiterea acesteia.

Astfel, inculpatul N.A. afirmă că „ Vrei să-ţi zic o treabă ? Vrei să-ţi zic o treabă ? Acolo, după ce s-a vorbit, o persoană a şuntat, undeva. Nu de la noi. Din altă parte. Deci nu de la noi din. Mă-nţelegi ? Nu contează cine. Dac-o să vrea să zică vreodată.” şi totodată, la insistenţele denunţătorului de a afla motivele pentru care nu s-a mai putut remite suma, inculpatul N.A. îşi exprimă părerea potrivit cu care „Cineva din grupul vostru a stricat toată treaba, a vorbit omu", trebuia să vorbească. Mai mult de atât nu pot să-ţi spun, că eu, când nu-i treaba mea, nu-i combinaţia mea, nu mă bag!”

De asemenea, la întrebarea denunţătorului D.F. dacă s-a şuntat pozitiv sau negativ, inculpatul N.A. răspunde „Negativ, îţi dai seama, dacă era pozitiv se rezolva. Nu mai era chestia cu „fugi, du-te înapoi, du-te-nainte, du-te-napoi”. Nu? Logic?”

Totodată, inculpatul N.A. a încearcat să îl convingă pe denunţător că nu i se poate imputa nimic inculpatului P.l.A., menţionând că „ Nu a făcut el, deci, îţi garantez eu.”, „N-a avut nici el nicio treabă!” precum şi faptul că, „ O persoană care la un moment dat vorbise bine n-a intervenit de bine, au ajuns la urechile mele şi tot aşa, au ajuns nişte mici probleme şi de acolo a plecat,” insistând şi arătând că, „ între timp, unul din voi, că asta eu nu pot să spun cine, că eu nu mă bag, unul din voi, din punctul meu de vedere, a făcut o prostie. Şi de la prostia aia s-a stricat toată şmecheria. Ce vrei să faci?”

După întâlnirea desfăşurată în circumstanţele expuse anterior, numiţii P.C.F. şi D.F. s-au prezentat la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, unde au formulat oral denunţuri în legătură cu faptele de corupţie săvârşite de către ofiţerii de poliţie din cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F.

Prin ordonanţa nr. 96/ P din data de 11 mai 2012, ora 15:30, s-a dispus cu titlu provizoriu, interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor telefonice purtate de denunţători şi ofiţerul de poliţie P.l., precum şi interceptarea şi înregistrarea convorbirilor şi comunicărilor în mediu ambiental, purtate de denunţătorii P.C.F. şi D.F. cu ofiţerul de poliţie P.l. şi cu alţi lucrători din cadrul I.J.P. Constanţa, cărora le va fi remisă cu titlu de mită o anumită sumă de bani, precum şi cu orice alte persoane care ar putea fi prezente la aceste întâlniri.

Prin încheierea nr. 3/ P din 13 mai 2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în Dosarul nr. 646/36/2012, s-a dispus confirmarea legalităţii şi temeiniciei ordonanţei nr. 96/ P din data de 11 mai 2012, ora 15:30, a D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, precum şi prelungirea cu 28 zile a perioadei autorizării aceloraşi activităţi procedurale, în intervalul 13 mai 2012, ora 17:00 - 9 iunie 2012, ora 17:00, fiind emisă în acest sens autorizaţia nr. 2 din 13 mai 2012.

În baza încheierii nr. 4/ P din 8 iunie 2012, pronunţată de Curtea de Apel Constanţa, în Dosar nr. 646/36/2012, s-a dispus reînnoirea autorizaţiei nr. 2, pe o perioadă de 30 zile, în intervalul 9 iunie 2012, ora 17:00 - 8 iulie 2012, ora 17:00.

În baza aceleiaşi încheieri a fost emisă de către Curtea de Apel Constanţa, autorizaţia nr. 3 din 8 iunie 2012 privind interceptarea şi înregistrarea, pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport, a convorbirilor şi comunicărilor purtate la/ de la alte două posturi telefonice identificate pe parcursul urmăririi penale ca fiind utilizate de către ofiţerul de poliţie P.l., pentru o perioadă de 30 zile, în intervalul 9 iunie 2012 - 8 iulie 2012.

Totodată, prin încheierea nr. 4/ P din 8 iunie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, a fost confirmată legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr. 96/ P din data de 7 iunie 2012, ora 11:30 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa şi s-a dispus autorizarea pe mai departe, pentru o perioadă de 28 zile, în intervalul 9 iunie 2012 - 6 iulie 2012, cu privire la înregistrarea audio şi video, pe suport magnetic sau pe orice alt tip de suport, a convorbirilor şi comunicărilor purtate în mediu ambiental la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari de către ofiţerul de poliţie P.I.A. şi orice alţi lucrători de poliţie din cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F.

Realitatea discuţiilor din data de 11 mai 2012 a fost confirmată de conţinutul convorbirii telefonice purtate la data de 11 mai 2012, ora 18:58:34, între denunţătorul D.F. şi inculpatul P.I.A., în cursul căreia se confirmă de inculpat că a vorbit cu unul din superiori săi care şi-a exprimat acordul cu privire la suma oferită de denunţătorul P.C.F., de 25.000 euro.

Interesul inculpatului P.I.A. în finalizarea remiterii sumei de 25.000 euro a fost probat şi de faptul că, din proprie iniţiativă l-a apelat telefonic pe denunţătorul D.F. la ora 20:39:32, care i-a comunicat că i-a transmis lui P.C.F. acceptul privind remiterea cu titlu de mită a sumei de 25.000 euro, tot inculpatul fiind cel care a stabilit necesitatea unei noi întâlniri care a şi avut loc, în aceiaşi seară în jurul orei 21:30, la sediul SC B.C. SRL Constanţa, aparţinând martorului G.S.

Aspectele reţinute au fost probate cu declaraţiile denunţătorului D.F. care se coroborează cu procesul verbal în care este redat conţinutul convorbirii telefonice purtate la data de 11 mai 2012, ora 20:39:32.

În cursul întâlnirii, la ora 21:53:47, D.F. l-a contactat telefonic pe P.C.F. şi i-a comunicat că ofiţerul de poliţie îi transmite că trebuie să stea liniştit, „că e totul OK”.

Mai mult, inculpatul P.I.A., a discutat personal, pe telefonul lui D.F., cu P.C.F., căruia i-a transmis să stea liniştit, că cel care va primi banii este prietenul său şi că va finaliza cercetarea, persoană care ar fi înţeles că nu există nimic în neregulă cu firma sa şi totodată că, a rămas să se remită suma de 25.000 euro în schimbul căreia se va şterge tot.

Aspectele reţinute au fost probate cu declaraţiile celor doi denunţători care se coroborează cu procesul verbal în care este redat conţinutul convorbirii telefonice purtate la data de 11 mai 2012, ora 21:53:47.

Ulterior, la data de 12 mai 2012, ora 12:00:06, D.F. a transmis telefonic inculpatului P.I.A. faptul că P.C.F. se află în posesia sumei de bani pretinse cu titlu de mită, ofiţerul de poliţie amânând remiterea sumei de bani pentru luni, respectiv 14 mai 2012.

Împrejurarea reţinută a fost recunoscută de inculpat, de denunţători, rezultând şi din procesul verbal în care este redat conţinutul convorbirii telefonice purtate la data de 12 mai 2012, ora 12:00:06.

Apărarea inculpatului P.I.A. potrivit cu care nu a pretins vreo sumă de bani, că interesaţi în remiterea celor 25.000 euro erau cei doi denunţători sau că, ar fi acceptat doar oferta lor de a o da pentru finalizarea favorabilă a cercetărilor, este infirmată şi de demersurile efectuate de inculpat pentru a intra în posesia acesteia.

Astfel, în dimineaţa zilei de 14 mai 2012, în două rânduri, respectiv la orele 9:2 şi 9:10, deşi era în concediu de odihnă, fără a exista vreo iniţiativă din partea celor doi denunţători, inculpatul P.I.A. l-a apelat pe D.F. căruia i-a solicitat, iniţial, să se întâlnească de îndată la sediul I.J.P. Constanţa, pentru ca, ulterior, să-i reproşeze că a întârziat, cerându-i să se deplaseze neîntârziat, împreună cu P.C.F., la locul indicat, unde acesta îi va aştepta, precizându-i că a venit special la serviciu în acest scop.

Demersurile inculpatului au fost probate cu declaraţiile denunţătorilor şi cu procesul verbal în care este redat conţinutul convorbirii telefonice purtate la data şi orele menţionate.

S-a recunoscut de inculpat că a solicitat celor doi denunţători să se prezinte la sediul I.P.J., însă nu credea că vor veni, menţiune ce a fost înlăturată, având în vedere atât demersurile anterioare pe care le-a făcut inculpatul în scopul intrării în posesia sumei de bani cât şi a celor ulterioare, pe care le vom reliefa.

Este evident că, precizarea s-a impus, în opinia inculpatului, pentru a inocula instanţei convingerea că, demersurile sale nu au avut un fundament real, că s-au efectuat în glumă, apărare care, motivat, nu a fost primită.

În acest context, denunţătorii P.C.F. şi D.F. s-au prezentat la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, unde celui dintâi i-a fost instalat echipament tehnic de înregistrare audio - video şi i-a fost înmânată suma de 25.000 euro.

S-a reţinut că seriile bancnotelor au fost, în prealabil consemnate într-un proces - verbal de către organele de urmărire penală.

În timp ce denunţătorii se aflau la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, în jurul orei 9:40, inculpatul P.I.A. l-a apelat pe D.F., căruia i-a comunicat un alt loc de întâlnire, şi anume la restaurantul chinezesc din zona Casei de Cultură din Constanţa.

Conform înţelegerii, D.F. s-a deplasat la locul stabilit şi constatând că restaurantul era închis, la ora 10:1 1-a apelat pe inculpatul P.I.A. căruia i-a comunicat impedimentul, fapt pentru care i s-a cerut de interlocutorul său să caute un alt local în zonă.

La ora 10:7, denunţătorul D.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.I.A. şi i-a comunicat că este deschis restaurantul, R. din aceeaşi zonă, convenind să se întâlnească în acest local, aspect pe care i l-a transmis telefonic şi numitului P.C.F.

În jurul orei 10:30, cei trei s-au întâlnit în restaurantul menţionat, Ioc unde, inculpatul P.l.A. Ie-a comunicat denunţătorilor faptul că şefii săi s-au răzgândit şi nu mai doresc să primească nici o sumă de bani, întrucât au existat nişte intervenţii din exterior pe lângă şeful biroului, şeful serviciului şi adjunctul I.J.P. Constanţa, intervenţii sau presiuni ce au fost în favoarea numitului P.C.F.

Inculpatul P.l.A. l-a asigurat însă, pe P.C.F. despre faptul că, având în vedere schimbarea de atitudine a şefilor săi, nu trebuie să-şi mai facă griji cu privire la nici o posibilă consecinţă negativă a verificărilor ce fuseseră declanşate la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari şi nici cu privire la modul de soluţionare a lucrării diverse având acest obiect.

Relevant în stabilirea motivului schimbării locului de întâlnire dar şi a atitudinii inculpatului P.l.A. este conţinutul convorbirii telefonice purtate în dimineaţa de 14 mai 2012, la ora 09:54:22, între inculpaţii P.l.A. şi N.A.

Potrivit acestei discuţii, inculpatul N.A. îl atenţionează pe inculpatul P.l.A. că, superiorul lor, martorul P.G. este supărat că inculpatul P.l.A. s-a folosit de numele martorului şi îi solicită să-i comunice să nu se mai ducă nicăieri, întrucât va avea neplăceri.

Împrejurarea că, discuţia celor doi inculpaţi vizează chiar la demersurile inculpatului P.l.A. relativ la societăţile celor doi denunţători, rezultă din conţinutul dialogului ambiental dintre inculpat şi denunţători, redat în procesul verbal din 7 iunie 2012.

Astfel, inculpatul P.l.A. le-a comunicat împrejurarea că a fost sunat de „T.” diminutivul numelui inculpatului N.A., care i-a comunicat următoarele: „ Mă, vezi că m-a sunat unul dintre şefi şi a zis să-ţi vezi de treaba ta şi cu asta basta”. Şi a zis să-mi văd de treaba mea, să nu mă mai duc nicăieri. înţelegi?, inculpatul continuând cu propriile sale păreri şi convingeri, respectiv: „ Dar eu am apucat să vorbesc cu vol. Bine, mă. şi cu asta basta, ce să vă zic? Las-o aşa, vezi-ţi de treabă. nu ştiu ce vâlvă s-a făcut pe acolo, ce, cum, ce.? A, nu ştiu, nu cunosc, aşa dar nu mai e nimeni interesat de nicio, de nicio speţă, de nicio treabă. înţelegi? Deci, n-am nici o treabă. Nu ştiu ce vâlvă s-a făcut. Cred că mie mi-au zis aşa, după aia s-au sucit.”

Concluzia a fost susţinută şi de declaraţiile martorului M.N., primarul oraşului Năvodari, care, după ce i s-a adus la cunoştinţă de P.F. faptul că se pretind sume de bani de lucrătorii de poliţie, l-a contactat telefonic pe comisarul şef P.G. şi i-a reproşat maniera în care acţionau lucrătorii de poliţie din subordinea sa, pe care o considera ca fiind abuzivă.

Interdicţia comunicată inculpatului P.I.A. de a se mai ocupa de cercetările de la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, rezultă şi din declaraţiile martorilor A.M. şi F.D., colegi cu inculpatul, potrivit cărora, a circulat un zvon privind interdicţia impusă acestuia de către comisarul şef P.G. de a se mai deplasa la sediul SC P.G.E. SRL Năvodari.

Totodată, conţinutul celor două convorbiri au fost relevante şi în probarea faptului că inculpatul N.A. avea cunoştinţă de afacerile inculpatului P.I.A. cu cei doi denunţători.

Astfel, în conţinutul dialogului ambiental din 14 mai 2012, ce a avut loc la restaurantul R., după ce inculpatul P.I.A. redă discuţia telefonică avută cu inculpatul N.A., referindu-se la acesta ca fund „T.”, îl identifică ca fiind colegul cu care a venit la masă la restaurantul S.L. din Mamaia.

În raport de mijloacele de probă reliefate a fost înlăturată şi apărarea inculpatului P.I.A., potrivit cu care, atitudinea sa, de a nu mai primi suma de bani, a fost determinată de faptul că a realizat că cei doi denunţători chiar vor să îi dea bani.

Concluzia a fost susţinută şi de demersurile ulterioare ale inculpatului, care nemulţumit de imposibilitatea de a mai obţine suma de 25.000 euro de la denunţători, a iniţiat, în baza altei hotărâri infracţionale, o activitate infracţională din care să obţină totuşi o sumă de bani.

Astfel, în cursul aceleiaşi convorbiri de la restaurantul R. din 14 mai 2012, fâră a exista nici o iniţiativă din partea denunţătorilor D.F. şi P.C., inculpatul P.I.A. îi informează că, lucrarea este la colega sa, martora A.M., cu care a şi vorbit şi căreia i-a solicitat să o mai ţină întrucât mai este ceva de scris şi să nu semneze nimic şi, după două sau trei săptămâni, o să claseze lucrarea, moment în care vor face o „chetă”, fiind evident că această expresie indică strângerea unei sume de bani pentru martoră, sugestia venind evident din partea inculpatului.

De asemenea, inculpatul P.I.A. le-a solicitat denunţătorilor să stea liniştiţi şi să meargă pe „mâna lui” că lucrarea va fi clasată de martora A.M., sugerându-i denunţătorului P.F. să ţină banii liniştit la el, până la momentul respectiv, urmând să se ocupe personal de finalizarea lucrării de către colega sa, cu soluţia de clasare, după ce se va întoarce din concediu.

Totodată, i-a informat că îşi va schimba numărul de telefon, urmând să le comunice noul număr.

În finalul discuţiei, inculpatul P.I.A. i-a invitat pe cei doi denunţători la un grătar, a doua zi, respectiv 15 mai 2012.

În raport de conţinutul acestei convorbiri ce confirmă realitatea declaraţiilor denunţătorilor, a fost înlăturată apărarea inculpatului potrivit cu care, denunţătorii au fost cei care au oferit o sumă de bani la momentul în care se va clasa lucrarea.

În ziua de 15 mai 2012, în jurul orei 16:30, conform invitaţiei din ziua precedentă, denunţătorul D.F. s-a întâlnit la locul stabilit cu inculpatul P.I.A., fiind prezent şi inculpatul N.A., discuţiile purtate cu acest prilej fiind înregistrate de către cel dintâi şi redate în procesul verbal din 7 iunie 2012.

Ca urmare a contestării conţinutului dialogului ambiental, înregistrarea a fost ascultată de instanţă, fiind încheiate procesele verbale din 21 noiembrie 2012 şi din care rezultă că au fost identificate toate replicile inculpaţilor şi ale denunţătorului, conform celor consemnate în procesul verbal.

S-a reconfirmat de inculpatul P.I.A. angajamentul luat în data de 14 mai 2012, precizând că, ceea ce promite va face.

Totodată, plecând de la discuţia din data de 14 mai 2012, când inculpatul P.I.A. a sugerat o „chetă” pentru el şi pentru martora A.M., denunţătorul D.F. a avansat suma de 5.000 euro.

În acest context, inculpatul N.A. a intervenit şi i-a solicitat denunţătorului să aibă încredere în inculpatul P.I.A., arătând că „Fă ce-a zis el, că-i bine”, „Păi, şi dacă-ţi zic, tot zic, şi nu pot să-ţi zic. Nu eşti tu, eu pot să bag mâna în foc. Dacă nu mă crezi nici pe mine.” şi „ Păi, eu. el se referă strict la lucrarea lui, la chestia asta, strict la problema asta, lucrarea aia îşi vede de drumul ei, asta e, ce să ne mai.”

În cursul acestei întâlniri, inculpatul P.I.A. i-a spus denunţătorului D.F., că va interveni pe lângă colega sa, martora A.M. pentru a întocmi un referat de clasare şi că i s-a oferit de denunţător, în acest scop, suma de 5.000 euro, în condiţiile în care l-a scutit de remiterea sumei de 25.000 euro, aspecte recunoscute de inculpat.

Totodată, s-a menţionat de inculpat că, din suma de 5.000 euro, 2.000 sau 3.000 euro vor fi pentru el.

Din conţinutul discuţiei ce a avut loc între inculpaţii P.I.A., N.A. şi D.F., la data menţionată, rezultă, fără echivoc, că inculpatul N.A. avea cunoştinţă de toate aspectele discutate, intervenind, în sprijinul inculpatului P.I.A. cu explicaţii referitoare la motivele pentru care nu s-a reuşit remiterea sumei de bani către superiorii celor doi inculpaţi.

Astfel, inculpatul N.A. a afirmat că „ Vrei să-ţi zic o treabă ? Vrei să-ţi zic o treabă ? Acolo, după ce s-a vorbit, o persoană a şuntat, undeva. Nu de la noi. Din altă parte. Deci nu de la noi din. Mă-nţelegi ? Nu contează cine. Dac-o să vrea să zică vreodată.” şi totodată, la insistenţele denunţătorului de a afla motivele pentru care nu s-a mai putut remite suma, inculpatul N.A. îşi exprimă părerea potrivit cu care „Cineva din grupul vostru a stricat toată treaba, a vorbit omu", trebuia să vorbească. Mai mult de atât nu pot să-ţi spun, că eu, când nu-i treaba mea, nu-i combinaţia mea, nu ma bag.

De asemenea, la întrebarea denunţătorului D.F. dacă s-a şuntat pozitiv sau negativ, inculpatul N.A. răspunde „Negativ, îţi dai seama, dacă era pozitiv se rezolva. Nu mai era chestia cu „fugi, du-te înapoi, du-te-nainte, du-te-napoi”. Nu? Logic?”

Totodată, inculpatul N.A. a încearcat să îl convingă pe denunţător că nu i se poate imputa nimic inculpatului P.l.A., menţionând că „ Nu a făcut el, deci, îţi garantez eu.”, „ N-a avut nici el nicio treabă!” precum şi faptul că, „ O persoană care la un moment dat vorbise bine n-a intervenit de bine, au ajuns la urechile mele şi tot aşa, au ajuns nişte mici probleme şi de acolo a plecat,” insistând şi arătând că, „ între timp, unul din voi, că asta eu nu pot să spun cine, că eu nu mă bag, unul din voi, din punctul meu de vedere, a făcut o prostie. Şi de la prostia aia s-a stricat toată şmecheria. Ce vrei să faci?”

S-a evidenţiat şi faptul că, la întrebarea expresă a denunţătorului dacă inculpatul N.A. cunoaşte toate aspectele legate de remiterea cu titlu de mită a unei sume de bani către superiorii inculpaţilor, inculpatul P.l.A. n a răspuns că „ Ştie T, toată treaba!”

Spre finalul discuţiei s-a confirmat de inculpatul P.l.A. că la data de 14 mai 2012, când trebuia să i se remită suma de 25.000 euro, inculpatul N.A. i-a transmis telefonic să se oprească întrucât aşa i-a zis şeful.

În declaraţiile date, denunţătorul D.F. a confirmat toate aspectele evidenţiate în procesul verbal referitoare la inculpatul N.A.. Inculpatul P.l.A. a confirmat participarea inculpatului N.A. la discuţia pe care a avut-o cu denunţătorul, în sensul că a intervenit, cerând denunţătorului să creadă afirmaţia inculpatului P.l.A. întrucât acesta ştie ce spune, referindu-se la împrejurarea că lucrarea urmează să fie clasată.

A precizat inculpatul P.l.A. că intervenţia s-a datorat unei stări uşoare de ebrietate a inculpatului N.A., realitatea fiind că, inculpatul N.A. nu cunoaşte nici un aspect, de altfel nici nu l-a luat în seamă.

Inculpatul N.A. a arătat că nu îşi recunoaşte vocea, negând că ar fi participat la discuţiile dintre denunţător şi inculpatul P.l.A.

Apărările celor doi inculpaţi au fost înlăturate de instanţă, având în vedere următoarele considerente:

Inculpatul P.l.A., la momentul la care a fost întrebat de instanţă dacă înţelege să urmeze procedura judecăţii simplificate, a precizat în declaraţia dată că îşi însuşeşte probele administrate în cauză, aspect asupra căruia nu a revenit, astfel încât, şi-a însuşit şi propriile afirmaţii ce sunt consemnate în procesul verbal din 7 iunie 2012, respectiv „Ştie T. toată treaba!” dar şi susţinerea că „.Dacă eu. dacă eu cu T. ajungeam cu mâna noastră la „P.G.” acolo. într-o oră era tâlhărit, tot, tată, lumea era bucuroasă, eram de mult acasă, dormeam. Ai înţeles tu? Hă, hă. Dacă eu.”

Relevantă este şi precizarea inculpatului P.I.A. prin care s-a confirmat că la data de 14 mai 2012, când trebuia să i se remită suma de 25.000 euro, inculpatul N.A. i-a spus telefonic să se oprească întrucât aşa i-a zis şeful.

Plecând de la aceste afirmaţii, este evident că tot dialogul inculpatului N.A., evidenţiat în procesul verbal, putea fi purtat de acesta, întrucât avea cunoştinţă de toate aspectele legate de remiterea cu titlu de mită a unei sume de bani către superiorii inculpaţilor.

De asemenea, astfel cum s-a arătat, inculpatul P.I.A. nu neagă faptul că, inculpatul N.A. a intervenit, cerând denunţătorului să creadă afirmaţia inculpatului P.I.A. întrucât acesta ştie ce spune, referindu-se la împrejurarea că lucrarea urmează să fie clasată.

În consecinţă, implicit, s-a recunoscut de către inculpatul P.I.A. prezenţa acestuia la momentul la care au avut loc discuţiile şi deci şi vocea inculpatului N.A.

În raport de cele evidenţiate, au fost înlăturate şi declaraţiile martorilor G.S. şi T.Ş., cu menţiunea că, cei doi martori sunt în relaţii de prietenie cu cei doi inculpaţi, astfel încât pot fi apreciate ca subiective.

S-a făcut trimitere la conţinutul integral al dialogului ambiental purtat la data de 15 mai 2012, astfel cum rezultă din procesul verbal din 7 iunie 2012.

Astfel cum s-a angajat, după întoarcerea din concediu, la data de 28 mai 2012, denunţătorul D.F. a fost contactat telefonic de către inculpatul P.I.A., care i-a comunicat că s-a întors în Constanţa, anterior fiind plecat la Praga, că mai are de efectuat câteva zile din concediul legal de odihnă, solicitându-i o întâlnire pentru ziua următoare.

A doua zi, respectiv 29 mai 2012, în jurul orei 16:30, inculpatul P.I.A. l-a apelat telefonic pe numitul D.F. şi ulterior, în jurul orei 18:00, s-a întâlnit cu acesta la restaurantul D.V., situat în Constanţa, discuţia purtată fiind înregistrată de către denunţător.

În cursul întâlnirii inculpatul P.I.A. l-a asigurat pe denunţător că a vorbit cu martora A.M. stabilind cu aceasta că în momentul în care va reveni la serviciu să finalizeze lucrarea, respectiv „să o arunce la mapă”, ceea ce înseamnă înaintarea propunerii de clasare a lucrării, în vederea confirmării.

Totodată, i-a dat asigurări denunţătorului că lucrarea se va închide cum trebuie, că este înregistrată ca lucrare diversă şi că aşa va rămâne, şi că după terminarea lucrării urmează ca denunţătorul P.C.F. să îi cinstească corespunzător.

Inculpatul P.l.A. i-a solicitat lui D.F. să îl contacteze pe P.C.F. pentru a-i aduce la cunoştinţă discuţia avută şi să se pregătească, astfel cum au stabilit, fiind evident că se referă la suma de bani ce urma să fie remisă inculpatului şi martorei A.M.

Raportat la demersurile inculpatului P.l.A. de a se reîntâlni cu denunţătorul D.F., de a relua din proprie iniţiativă discuţiile referitoare la clasarea lucrării, de a da asigurări privind soluţia finală şi de a cere să fie „cinstiţi” pentru eforturile lor, probează, încă o dată, că inculpatul a fost cel care a iniţiat activitatea infracţională reţinută în sarcina sa.

Aspectele reliefate au fost probate cu declaraţiile denunţătorilor, ce se coroborează cu procesul verbal din 7 iunie 2012 în care s-a redat conţinutul dialogului ambiental purtat la data de 29 mai 2012 între inculpatul P.l.A. şi D.F., cu procesul verbal din data de 7 iunie 2012 în care s-au redat convorbirile telefonice din 29 mai 2012 purtate între inculpat şi D.F. dar şi cu declaraţia inculpatului P.l.A. care a recunoscut că s-a întâlnit cu denunţătorul D.F., la restaurantul D.V. din Constanţa, ocazie cu care, i-a adus la cunoştinţă că îi va rezolva problema.

Pe data de 4 iunie 2012, la ora 17:23:00, inculpatul P.l.A. l-a contactat telefonic pe D.F. şi i-a comunicat că, deşi nu s-a întâlnit cu colega sa A.M., a reuşit totuşi să discute cu aceasta şi să stabilească finalizarea lucrării diverse în ziua următoare, 5 iunie 2012.

Totodată, i-a adus la cunoştinţă că îl va chema la sediul I.J.P. Constanţa pe P.C.F., căruia îi va arăta documentul prin care s-a dispus clasarea respectivei lucrări.

Aspectele reţinute au fost probate cu procesul verbal din data de 7 iunie 2012 în care s-au redat convorbirile telefonice din data de 4 iunie 2012, purtate între inculpatul P.l.A. şi D.F.

Este relevant şi faptul că inculpatul P.l.A. s-a interesat dacă denunţătorul D.F. i-a comunicat lui P.C.F. despre aspectele stabilite împreună, mai mult, a avansat propuneri de a se întâlni personal cu acesta, D.F. asigurându-l pe inculpat că va face astfel cum va hotărî inculpatul.

Demersurile inculpatului P.l.A. în sensul arătat, au continuat la data de 5 iunie 2012, când, în jurul orei 13:30, D.F. a fost contactat telefonic de către inculpatul P.l.A., care l-a întrebat dacă P.C.F. este la birou, întrucât el se află în drum spre Năvodari, în interes de serviciu, şi ar dori să-i facă o vizită acestuia, D.F. comunicându-i că, este posibil ca P.C.F. să nu se afle la ora respectivă la sediul societăţii sale şi l-a sfătuit să-l contacteze telefonic în prealabil.

S-a reţinut că, inculpatul P.l.A. l-a rugat pe D.F. să-l sune el pe P.C.F. şi să-i transmită acestuia să-l contacteze, precizând totodată că, începând din data de 6 iunie 2012, îşi va schimba numărul de telefon mobil şi că îi va comunica ulterior noul număr la care va putea fi apelat.

Răspunzând cerinţei inculpatului, P.C.F. l-a contactat telefonic, convenind să-l aştepte la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari.

În acest context, întrucât cei doi denunţători se aflau la sediul D.N.A. -Serviciul Teritorial Constanţa, s-a procedat la instalarea asupra denunţătorului P.C.F. a echipamentului tehnic de înregistrare audio - video.

Inculpatul P.l.A. a sosit la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, în jurul orelor 17,30, fiind însoţit de către inculpatul N.A., la întâlnire fiind prezentă şi martora P.E.

În cadrul discuţiilor avute, inculpatul P.l.A. i-a comunicat denunţătorului că nu a putut discuta în mod concret cu colega sa de serviciu, A.M., întrucât mama acesteia suferise o comoţie cerebrală, dar că sus-numita ştie ce are de făcut, urmânând să claseze lucrarea în cel mai scurt termen posibil.

Nu a fost primită susţinerea organului de urmărire penală potrivit cu care inculpatul N.A. a intervenit în mod explicit în discuţie prin precizarea datei la care survenise afecţiunea medicală, întrucât din procesul verbal din 7 iunie 2012 în care s-a redat în formă scrisă conţinutul dialogului ambiental purtat la data de 5 iunie 2012 între denunţătorul P.C.F., inculpatul P.l.A., nu rezultă că inculpatul N.A. ar fi intervenit în discuţie.

În consecinţă au fost înlăturate susţinerile martorei P.E. şi ale denunţătorului P.C.F., potrivit cu care inculpatul N.A. ar fi intervenit în discuţie.

Luând act de asigurările repetate ale inculpatului P.l.A. că lucrarea cu caracter divers se va clasa întrucât s-a luat legătura cu persoana care se ocupă de caz şi care, fiind informată, va da soluţia corespunzătoare, P.C.F. i-a oferit inculpatului P.l.A. suma de 1.000 euro pentru colega sa.

S-a evidenţiat faptul că, inculpatul nu a primit suma oferită însă, în chiar acest moment, fiind întrebat de denunţător dacă nu trebuie, inculpatul P.l.A. a avut o atitudine deosebit de fermă, spunând că „ trebuie să-i dai” arătând că trebuie să mai aştepte până când martora A.M. va reveni la serviciu, dând în continuare asigurări că dosarul va fi închis.

Atitudinea inculpatului P.l.A. de a nu primi suma de 1.000 euro a fost determinată de remiterea unei sume într-un cuantum mult redus faţă de cea stabilită cu denunţătorul D.F., respectiv de 5.000 euro, din care 2.000-3.000 euro, pentru sine.

Motivul neprimirii sumei de bani rezultă din faptul că, la scurt timp, inculpatul i-a solicitat telefonic lui D.F. să se întâlnească de urgenţă Ia sediul I.J.P. Constanţa, cei doi întâlnindu-se în jurul orelor 18:20., la locul stabilit.

În cursul discuţiei, denunţătorul D.F. a fost informat că P.C.F. i-a oferit doar suma de 1.000 euro, sumă inferioară celei convenite şi totodată insuficientă pentru serviciile prestate atât de către el însuşi, cât şi de către sus-numita, cu atât mai mult cu cât „tatăl” acesteia suferise recent o comoţie cerebrală şi, deci, avea nevoie de bani pentru asistenţă medicală.

Totodată, i-a solicitat lui D.F. să-l contacteze pe P.C.F. şi să-i aducă la cunoştinţă cele discutate, precizându-i că aşteaptă să fie contactat de către denunţător pentru a stabili o nouă întâlnire în vederea primirii sumei de bani pretinse, respectiv 3.000 euro, întâlnire care, însă, va avea loc doar după revenirea la serviciu a ofiţerului de poliţie A.M., solicitare ce a fost transmisă imediat.

Denunţătorul D.F., în declaraţiile date, a confirmat aspectele reţinute.

Audiat, inculpatul P.l.A. a neagat că s-ar fi întâlnit cu denunţătorul D.F. în împrejurările arătate sau că i-ar fi transmis nemulţumirile sale cu privire la cuantumul sumei.

Apărarea inculpatului P.l.A. a fost înlăturată în baza declaraţiilor lui D.F., a conţinutului convorbirilor telefonice purtate la data de 5 iunie 2012 ora 19:15:14, între inculpatul P.l.A. şi P.C.F., (fila 169) şi la data de 6 iunie 2012 ora 13:06:05, între inculpatul P.l.A. şi D.F., (fila 135), redate în procesele verbale din data de 7 iunie 2012.

Astfel, în discuţia din data de 5 iunie 2012 ora 19:15:14, deci imediat după întâlnirea de la sediul societăţii, P.C.F. i-a spus inculpatului că a vorbit cu D.F. care i-a zis că a existat o neînţelegere, inculpatul P.l.A. recunoscând, printr-un răspuns afirmativ că, a fost o neînţelegere.

Şi în această convorbire, inculpatul l-a asigurat pe denunţătorul P.C.F. că totul este în regulă.

Este cert că discuţia cu privire la neînţelegerea intervenită ar fi putut avea loc decât dacă D.F. ar fi fost informat cu privire la neînţelegere, informare ce nu putea fi făcută decât de inculpat, şi totodată, dacă s-ar fi conformat cererii inculpatului P.l.A. de a lua legătura cu P.C.F. pentru a i se atrage atenţia asupra neînţelegerii.

În cursul logic al cererilor inculpatului P.l.A. este şi apelul telefonic din data de 6 iunie 2012 ora 13:06:05, când denunţătorul D.F. îi comunică inculpatului P.l.A., că, potrivit cererii sale, a discutat cu P.C.F. căruia i-a spus că suma ce trebuie remisă este de 3.000 euro şi nu de 1.000 euro şi că acesta este de acord, cei doi stabilind ca inculpatul P.l.A. să îl contacteze direct pe denunţătorul P.C.F.

Este de remarcat, în sensul concluziei enunţate, că, dacă inculpatul P.l.A. nu ar fi efectuat demersuri privind lămurirea aspectelor legate de cuantumul sumei ce trebuia să fie remisă, nu exista nici un motiv ca denunţătorul P.C.F., la scurt timp după întâlnirea avută cu inculpatul la sediul societăţii, să îl contacteze şi să îi comunice că a luat act de neînţelegere.

Referitor la inculpatul N.A., s-a reţinut că, deşi acesta nu a intervenit verbal în discuţia purtată între inculpatului P.l.A. şi denunţătorul P.C.F. la data de 5 iunie 2012, la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, acesta avea cunoştinţă de scopul deplasării şi a acordat un sprijin moral inculpatului P.l.A. în demersurile sale de a obţine de Ia denunţătorul P.C.F. suma pretinsă pentru a-şi trafica influenţa asupra colegei sale, martora A.M.

În primul rând, s-a evidenţiat concluzia anterioară a instanţei, argumentată prin analiza probelor existente la dosarul cauzei, sens în care s-a făcut trimitere la considerentele mai sus expuse, potrivit cu care inculpatul N.A. a acordat sprijin inculpatului P.l.A. în obţinerea sumei de 25.000 lei de la denunţătorul P.C.F. pentru a interveni pe lângă martorii P.G. şi T.I., în scopul sistării cercetărilor referitoare la SC P.G.D.E. SRL Năvodari.

S-a reamintit că, sprijinul a constat în participarea inculpatului N.A., la întâlnirea ce a avut loc la restaurantul S.L. din Mamaia şi unde a intervenit pentru a întări convingerea celor doi denunţători că inculpatul P.l.A. poate interveni pe lângă superiorii săi pentru sistarea cercetărilor şi că aceştia pretind, în schimb o sumă de bani şi totodată în negocierea sumei de bani.

Aşa cum s-a reliefat, s-a putut stabili că inculpatul N.A., avea cunoştinţă de toate demersurile inculpatului P.l.A. orientate, iniţial, în traficarea influenţei sale faţă de superiorii săi şi ulterior faţă de martora A.M., în scopul clasării lucrării, precum şi de faptul pretinderii de către inculpatul P.l.A. a unor sume de bani de la denunţătorul P.C.F. atât pentru sine cât şi pentru persoanele faţă de care şi-a traficat influenţa.

Deplasarea la SC P.G.D.E. SRL Năvodari s-a făcut în afara orelor de serviciu, neexistând la dosarul cauzei nici o probă din care să rezulte că la data respectivă, în Năvodari, ar fi avut loc activităţi pe linie de serviciu în care să fie desemnaţi cei doi inculpaţi, fie separat fie împreună, aspect susţinut de inculpatul P.l.A. şi înlăturat de instanţă.

Apărarea inculpatului P.l.A. a fost infirmată chiar de inculpatul N.A., acesta fiind anunţat de colegul său că vor merge la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari.

Mai mult, întâlnirea era incertă întrucât, anterior, inculpatul P.l.A. trebuia să îl contacteze pe P.C.F. pentru a constata dacă se află sau nu la sediul societăţii întrucât inculpatul N.A. avea cunoştinţă de „afacerile” inculpatului P.l.A. cu administratorul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, de faptul pretinderii unei sume de bani pentru a interveni pe lângă martora A.M., apreciem că, şi-a dat seama şi a acceptat să participe, pentru susţinerea inculpatului P.l.A.

Astfel cum s-a susţinut denunţătorul P.C.F., inculpatul N.A., a fost în acord cu inculpatul P.l.A. de a nu primi suma de 1.000 euro, aspect ce rezulta din gestica inculpatului N.A., cu care inculpatul P.l.A. s-a consultat din priviri.

Pe data de 7 iunie 2012, D.F. îl anunţă pe P.C.F. că inculpatul P.l.A. se va deplasa la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, fapt pentru care denunţătorul P.C.F. îl contactează telefonic pe inculpat care îi aduce la cunoştinţă că va efectua un control la punctul de lucru al societăţii.

Aspectul este probat cu procesul verbal din 18 iunie 2012 în care s-a redat conţinutul convorbirii telefonice din data de 7 iunie 2012 ora 11:26:51.

La data menţionată, inculpaţii P.l.A. şi N.A., însoţiţi de martorul N.T., s-au deplasat la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, unde se afla doar martora P.E., discuţiile purtate cu acest prilej în mediu ambiental fiind înregistrate audio şi video de către organele de urmărire penală şi fiind redate integral în conţinutul procesului verbal din 8 iunie 2012 (fila 139).

S-au discutat aspecte legate de motivele care au condus la neremiterea sumei de 25.000 euro.

Pe data de 15 iunie 2012, ora 15:55:13, D.F. l-a contactat telefonic pe inculpatul P.l.A., la noul număr de telefon, şi i-a solicitat relaţii cu privire la stadiul soluţionării lucrării diverse având ca obiect firma administrată de numitul P.C.F.

Inculpatul a refuzat să discute pe această temă la telefon, urmând să discute când se vor întâlni, precizare care arată, şi la acest moment, disponibilitatea inculpatului în finalizarea soluţionării în interesul denunţătorilor a lucrării diverse.

împrejurarea relatată rezultă din procesul verbal din 6 iulie 2012 în care s-a redat conţinutul convorbirii telefonice menţionată, (fila 195 voi.IV).

Conform promisiunii că se vor întâlni şi vor discuta, în aceeaşi zi, în jurul orei 20:30, D.F. s-a întâlnit cu inculpatul P.l.A. în dreptul şcolii din Medgidia, prilej cu care acesta din urmă i-a relatat interlocutorului său faptul că, separat de lucrarea diversă privind firma administrată de numitul P.F.C., a fost întocmit şi un dosar penal, în care acesta şi primarul din oraşul Năvodari, sunt cercetaţi în legătură cu nişte schimburi ilegale de teren.

Totodată, inculpatul P.l.A. l-a informat că dosarul respectiv se află în lucru la colegul său P.R.C. de la S.I.F. şi că va fi instrumentat de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, sugerând astfel faptul că organele de cercetare penală au mai mult decât simple bănuieli, respectiv unele elemente concrete privind săvârşirea unor infracţiuni de către persoanele cercetate.

De asemenea, inculpatul i-a spus denunţătorului că ofiţerul P.R.C. a preluat de la colega sa A.M. şi lucrarea diversă privind SC P.G.D.E. SRL Năvodari, lucrare pe care intenţionează să o conexeze la dosarul penal.

Inculpatul P.l.A., în declaraţia dată, a recunoscut că s-a întâlnit cu denunţătorul D.F. în dreptul şcolii din Medgidia, şi că l-a informat cu privire la aspectele menţionate însă, i-a precizat denunţătorului că datorită problemelor apărute nu mai face nici un demers.

S-a menţionat de inculpat că, şi în aceste împrejurări, D.F. l-a anunţat că, denunţătorul P.C.F. este de acord să îi ofere suma de 4.000 euro pentru că a intervenit pe lângă martora A.M. şi pentru eforturile depuse.

Contrar acestei declaraţii, D.F., a arătat că inculpatul P.l.A. l-a asigurat că, în virtutea bunelor relaţii de colegialitate martora A.M. şi celălalt poliţist, P.R.C., aceasta va reuşi să-l convingă pe colegul său să-i restituie lucrarea, pe care o va clasa de îndată.

S-a relatat de denunţător că, inculpatul a solicitat ca în schimbul acestor servicii, dar şi în vederea unei viitoare soluţionări favorabile a dosarului penal, P.F.C. va trebui să remită o sumă însemnată de bani, din care a pretins să-i fie înmânaţi, în aceeaşi seară, 4.000 euro, drept garanţie a disponibilităţii sale viitoare, din care 3.000 euro pentru sine şi 1.000 euro pentru martora A.M.

Pentru a-l convinge pe D.F. să remită suma de bani pretinsă, inculpatul i-a precizat că nu va întreprinde nici un demers concret pe lângă colegii săi deşi are această posibilitate, decât după ce va intra în posesia sumei de bani, arătând că, deţine pârghii pentru a interveni pe lângă ofiţerul P. în vederea soluţionării dosarului penal în favoarea denunţătorului.

În declaraţia dată, P.C.F. a confirmat că i s-a transmis cererea inculpatului, D.F., conform celor aflate de la inculpatul P.I.A., comunicându-i şi faptul că, distinct de această lucrare, a fost întocmit un alt dosar penal, în care ar fi cercetat, împreună cu Primarul oraşului Năvodari, dosar pentru a cărui rezolvare favorabilă vor fi emise alte pretenţii băneşti.

În raport de cererea inculpatului P.l.A., P.C.F. s-a prezentat la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, unde i s-a instalat echipament tehnic de înregistrare audio-video şi i s-a predat suma de 4.000 euro.

În jurul orelor 22:20, denunţătorul P.C.F. l-a contactat pe inculpatul P.I.A., convenind să se întâlnească în jurul orelor 23:00 la restaurantul D.V. din Constanţa, precizând că va veni însoţit de D.F.

Instanţa şi-a însuşit susţinerea celor doi denunţători privind pretinderea de către inculpatul P.I.A. a sumei de 4.000 euro, având în vedere următoarele considerente.

Iniţial, suma pretinsă de inculpatul P.I.A., atât pentru sine cât şi pentru colega sa a fost de 5.000 euro, din care 3.000 euro pentru sine şi diferenţa pentru colega sa, astfel încât, numai acesta putea aprecia asupra sumei ce urma să i se remită pentru serviciile efectuate, în noile condiţii ale preluării dosarului de un alt poliţist, reducând suma ce urma să fie dată martorei A.M.

Astfel cum rezultă clin conţinutul dialogului ambiental purtat la data de 15 iunie 2012, între denunţători şi inculpatul P.I.A., redat în procesul verbal din 19 iunie 2012 (fila 178 voi.IV), inculpatul P.I.A. le relatează că a vorbit cu martora A.M. căreia i-a spus să îşi ia lucrarea de la poliţistul care a preluat-o, să încheie un raport şi să îi dea drumul la mapă, exprimându-şi convingerea că, lucrarea va fi semnată tară a mai fi verificată, mizând pe lipsa ele timp şi pe multitudinea lucrărilor.

Este evident că, cele precizate de inculpatul P.I.A. coincid cu cele susţinute de denunţător, respectiv că, „ în virtutea bunelor relaţii de colegialitate dintre sus-numita şi celălalt poliţist, aceasta va reuşi să-l convingă pe colegul său să-i restituie lucrarea, pe care o va clasa de îndată”.

De asemenea, în discuţia purtată, referindu-se la noul dosar format, care priveşte atât societatea denunţătorului cât şi alte 10 societăţi, şi la care se va conexa şi lucrarea diversă, inculpatul îi asigură pe cei doi denunţători că, şi în situaţia în care se fac cercetări cu privire la SC P.G.D.E. SRL Năvodari, nu înseamnă că vor avea probleme, fiind vizat doar martorul M.N., şi că oricum, ceea ce îl interesează pe inculpat este doar lucrarea ce vizează societatea menţionată.

În continuare, deşi până în acel moment nu se discutase nimic cu privire la vreo sumă de bani şi după ce i-a asigurat pe denunţători de disponibilitatea sa, precizează că, numai el şi martora A.M. vor lua suma de bani ce va fi dată de aceştia.

Totodată, inculpatul i-a asigurat pe cei doi denunţători că, nu minte şi că, în măsura în care poate rezolva ceva va rezolva.

In sensul celor menţionate de denunţători, astfel cum rezultă din dialogul ambiental, inculpatul i-a asigurat de disponibilitatea sa şi pentru viitor în vederea soluţionării problemelor ce apar în legătură cu SC P.G.D.E. SRL Năvodari şi că, suma de bani dată, este atât pentru demersurile sale anterioare cât şi cele viitoare.

Relevant în reţinerea concluziei că inculpatul P.l.A. a fost cel care a pretins suma de 4.000 euro, de la denunţătorul P.C.F., prin intermediul denunţătorului D.F., este şi precizarea din conţinutul discuţiei, la momentul în care se remite efectiv suma de 4.000 euro.

S-a evidenţiat din conţinutul dialogului:

PCF - „Eu am vorbit cu F., F. mi-a zis: „Băi, trebuie să facem ca omul să fie bine, că ne-a ajutat şi ne susţine, dacă e ceva e toată treaba bună”.

P.I.A. - Da, tata!

P.C.F.- Eu am pregătit patru mii.

P.I.A. - Da, tată.

P.C.F.- Îi dai şi Iu" fata asta o mie, te descurci tu acolo să fie totul perfect, şi, mai departe, ce să zic. Dosarul, din partea ta, din punctul tău de vedere, dacă spui că e-n regulă, mai departe n-am nicio treabă şi nu mi se rupe capul şi nu mi se rupe cotoroanţa şi n-am nicio.”

Nimic din conţinutul întregii discuţii nu duce la concluzia că inculpatului P.l.A., în condiţiile problemelor apărute, ar fi avut în intenţie să nu se mai implice, astfel încât se impune înlăturarea apărării sale sub toate aspectele.

Convingerea instanţei are la bază şi faptul că, tot în data de 15 iunie 2012, inculpatul P.l.A., ulterior discuţiei telefonice din 15 iunie 2012, ora 15:55:13, cu D.F., dar anterior întâlnirii la care îl invitase pe acesta, a contactat-o telefonic pe martora A.M., şi i-a solicitat relaţii cu privire la restituirea de către colegul său P.R.C. a lucrării diverse, ocazie cu care sus-numita i-a comunicat faptul că nu reintrase în posesia acesteia.

Împrejurarea reţinută rezultă din conţinutul convorbirii telefonice din ziua de 15 iunie 2012, ora 17:45:02, între inculpatul P.l.A. şi martora A.M., redat în procesul verbal din 18 iunie 2012 (fila 168 voi.IV). Este de remarcat că la acel moment, martora A.M. nu se afla la serviciu, iar inculpatul P.l.A., nefiind repartizat în dosar, nu avea nici un motiv să ceară relaţii de la martoră, fiind evident şi faptul că, acest dialog s-a purtat cât de cât codificat.

Din conţinutul acestei convorbiri rezultă interesul inculpatului P.l.A. ca acel dosar să fie restituit colegei sale.

De asemenea, comparând stadiul lucrării diverse cu aspectele relatate denunţătorilor de către inculpatul P.l.A., s-a constatat realitatea şi exactitatea informărilor, ceea ce probează că permanent inculpatul s-a interesat de dosar, deşi, nefiindu-i repartizată lucrarea, nu există altă justificare decât cea reţinută de instanţă, a interesului inculpatului. în acest sens sunt declaraţiile martorilor A.M. şi F.D.

Revenind la derularea activităţii infracţionale, la ora convenită, denunţătorii P.C.F. şi D.F. s-au deplasat la locul mai sus menţionat şi s-au aşezat împreună la o masă, pe terasa localului.

După circa 20 minute la faţa locului a sosit şi inculpatul P.l.A., care a luat loc la masă alături de cei doi.

S-a discutat despre preluarea lucrării diverse de la martora A.M. de controlul efectuat la data de 8 iunie 2012 la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, despre persoanele care efectuează verificările inculpatul arătându-le modul în care trebuie să se comporte.

Inculpatul le-a relatat că a vorbit cu martora A.M. căreia i-a spus să reintre în posesia lucrării, să încheie un raport şi să îi dea drumul la mapă, exprimându-şi convingerea că, lucrarea va fi semnată fără a mai fi verificată, mizând pe lipsa de timp şi pe multitudinea lucrărilor.

Totodată inculpatul a expus şi aspectele reliefate de instanţă atunci când s-a motivat înlăturarea apărărilor inculpatului P.l.A. şi însuşirea declaraţiilor denunţătorilor referitoare la pretinderea de inculpat a sumei de 4.000 euro, la care facem trimitere.

În acest context, având în vedere asigurările ferme oferite de către inculpatul P.l.A., în sensul că, datorită propriei intervenţii asupra colegei sale A.M., lucrarea diversă va fi soluţionată favorabil, în scopul de a-l răsplăti pentru „serviciile” sale, numitul P.C.F. a scos din borsetă suma de 4.000 euro, pe care i-a remis-o pe sub masă inculpatului, aflat în dreapta sa, acesta solicitându-i iniţial să aştepte să se deplaseze la maşină, întrucât restaurantul este dotat cu camere video de supraveghere.

Cei doi denunţători l-au asigurat că nu există posibilitatea de a fi observaţi, după care P.C.F. i-a întins poliţistului banii pe sub masă şi i-a aşezat pe piciorul acestuia.

Inculpatul P.l.A. a evitat să atingă cu mâna banii, motiv pentru care i-a împachetat în mai multe şerveţele de hârtie luate de pe masă şi i-a introdus în buzunarul din spate al pantalonilor pe care-i purta, în mod concret. Ulterior, la faţa locului au sosit organele de urmărire penală din cadrul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa şi al D.G.A. – S.J.A. Constanţa, care au procedat la constatarea infracţiunii flagrante comise de către ofiţerul de poliţie P.l.A., precum şi la identificarea în posesia acestuia a sumei de 4.000 euro, primite de la denunţătorul P.F.C.

Aspectul este probat şi cu declaraţiile martorilor S.G. şi A.B.

Apărarea inculpatului P.l.A.:

S-a invocat că a fost provocat în comiterea celor două infracţiuni de către denunţătorii D.F. şi P.F.C., aspect e ar rezulta din depoziţiile acestora.

Provocarea inculpatului a continuat la momentul în care s-a încercat realizarea flagrantului din data de 14 mai 2012, aspect ce rezultă din înregistrările ambientale ce se regăsesc la fila 80 voi IV.

În exemplificare, s-a arătat că, pe de o parte, D.F. a încercat să-l tragă într-o cursă, prin crearea unui ambient prietenos, deşi se realiza flagrantul, iar pe de altă parte, P.C.F., a încercat să-l forţeze ca să primească banii, după ce i s-a spus că nu doreşte nici un ban „Măi I., eu am banii la mine, măi tată . Să dau banii, să dau tot, că de asta zic, m-am dat peste cap, m-am.”

S-a susţinut că, tot în cadrul încercării de realizare a flagrantului, P.C.F. îşi exprimă nemulţumirea de faptul că inculpatul nu dorea să primească banii, aspect probat prin afirmaţiile „ Îţi dai seama, Bomba, Bomba! şi deodată buff.” „Nu-i bine nici că se termină aşa, că n-are nici o finalitate, S-a relevat că provocarea inculpatului a continuat şi în data de 15 mai 2012 (la grătar, unde inculpatul l-a invitat pe denunţător, în calitate de prieten, iar acesta din urmă a venit pregătit pentru a-l provoca şi înregistra), prin convingerea acestuia de către denunţătorul D.F., care după ce l-a invitat la vorbă, smulgându-i practic cuvintele, i-a recomandat inculpatului 5.000 de euro în loc de 2.000-3.000 euro, cum acesta spusese iniţial, mărind astfel suma, pentru a-l putea trage din nou în cursa întinsă.

Provocarea inculpatului s-a realizat şi de către denunţătorul P.C.F. în data de 5 iunie 2012, când acesta i-a oferit inculpatului 1.000 euro ( fila 124 vol IV), în cadrul discuţiei ce a avut loc la sediul societăţii denunţătorului prin afirmaţia,, Păi bun, îţi dau 1.000 euro, îi dai şi ei, nu ştiu. Tu o rezolvi! Sau nu e cazul?”.

S-a susţinut că nu poate fi avută în vedere relatarea denunţătorului P.C.F., precum că inculpatul a refuzat banii, făcând un gest, o mimică, cum că ar fi prea puţin, întrucât din imaginile ce se află la dosarul cauzei nu se observă aşa ceva.

Provocarea inculpatului a avut loc şi în data de 6 iunie 2012, când denunţătorul P.C.F. i-a solicitat inculpatului, prin intermediul discuţiilor telefonice, să-i dea acestuia o sumă de bani (fila 170 vol. IV), prin afirmaţia „ Sună dacă poate în seara asta, dacă poate mâine, hai s-o rezolvăm şi la revedere, ne vedem seara în oraş, fixezi o locaţie, da, eu într-o oră două am tot ce-mi trebuie şi am rezolvat problema şi la revedere ! Hai, te rog eu frumos!”

S-a considerat că provocarea inculpatului a urmat şi a doua zi, în data de 7 iunie 2012 de către denunţătorul D.F., prin rugăminţile şi insistenţele acestuia la afirmaţia inculpatului, care nu mai dorea să continue şi să iasă din cursa întinsă, cele precizate fiind susţinute de convorbirea telefonică a celor doi( fila 175 voi IV).

P.I.A.: Nu ştiu, treaba voastră cu cine vorbiţi, nu ştiu ce să vă zic, că pe mine mă depăşeşte, eu nu mai mă bag. Nu mă bag, nu mai. Eu nu mai, ştergem ce -am vorbit, vedem ce iese la sfârşit şi atunci stăm de vorbă.

D.F.: Bine tată, eu mizez în continuare pe sprijinul tău.

P.I.: Da mă da, nu-i.

D.F.: I. nu mă lăsa, mă hai mă, ce naiba, adică am făcut linişte, am făcut tot şi…

S-a apreciat că, prin aceste insistenţe se poate observa nu numai că inculpatul a fost provocat, ci se doreşte cu tot dinadinsul a se realiza flagrantul, în contextul în care, se făcuse linişte.

Continuarea provocării şi realizării cu orice preţ a flagrantului a avut loc şi în data de 15 iunie 2012, când denunţătorul D.F. l-a forţat pe inculpat să se întâlnească cât mai repede şi să-i dea bani pentru a îndeplini obiectivul - realizarea flagrantului - aspecte ce sunt susţinute de convorbirea telefonică redată la fila 196 vol. IV

P.I.A.: Da, da o lăsăm pe săptămâna viitoare.

D.F.: Aoleu! Păi săptămâna care vine înseamnă luni, astăzi suntem, vineri, luni, marţi.

Provocarea a culminat cu flagrantul din 15 iunie 2012, când denunţătorul P.C. l-a forţat pe inculpat să primească banii şi să-i bage în buzunar, asigurându-l totodată că nu este nici o cameră de luat vederi în jur, deşi flagrantul era în plină desfăşurare, aspecte ce rezultă din convorbirile ambientale redate la fila 184 vol. IV, respectiv:

P.C.F.: Lasă măi, ia mă aicea, n-ai nicio cameră, eşti nebun la Curtea de Apel Constanţa ? Ce dracu, cameră, Bagă-i măi în buzunar şi gata.

În concluzie, s-a arătat că cei doi denunţători au determinat inculpatul să săvârşească fapta prin intervenţii repetate, de unde rezultă că singurul scop avut în vedere a fost acela de al determina pe inculpat să accepte luarea unei sume de bani şi de a se obţine probe spre a demonstra eventualul comportament anterior al acestuia.

S-a făcut trimitere la sentinţa penală nr. 138 din 26 martie 2012 pronunţată de tribunalul Constanţa în Dosar nr. 11244/118/2011.

Această apărare a inculpatului a fost înlăturată, în baza materialului probator administrat în cauză, analizat în considerentele mai sus reliefate, la care s-a făcut trimitere, cu precizarea, în sinteză, a elementelor avute în vedere de instanţă.

Pentru a se reţine provocarea, este necesar să se constate că inculpatul nu avea în intenţie comiterea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, însă a fost determinat să săvârşească astfel de acte în scopul de a se obţine probe, situaţie inexistentă în cauză.

La data de 3 mai 2012, urmare a controlului declanşat la societatea administrată de P.C.F. care avea legături cu societatea lui D.F., acesta din urmă, cunoscându-l pe inculpatul P.l.A., pentru protejarea propriilor afaceri, l-a întrebat pe inculpat, dacă situaţia creată nu se poate rezolva favorabil.

În acest context, inculpatul P.l.A. a iniţiat două apeluri telefonice către D.F., în convorbirile avute arătându-şi disponibilitatea de a interveni în favoarea acestuia, precizând că totul depinde de deciziile pe care le vor lua superiorii săi, mai mult, din proprie iniţiativă stabileşte o întâlnire cu denunţătorul, în data de 4 mai 2012.

De asemenea, la data de 4 mai 2012, tot inculpatul a fost cel care i-a informat pe D.F. şi P.C.F. despre motivele pentru care denunţătorii ar trebui să colaboreze cu martorul P.G., respectiv consecinţele nefavorabile la care s-ar putea expune întregul proiect şi implicit asupra activităţii societăţilor celor doi denunţători.

Şi întâlnirea din data de 7 mai 2012 a fost iniţiată tot de inculpatul P.l.A., care, în cursul discuţiilor, a reiterat motivele pentru care cei doi ar trebui să colaboreze cu martorul P.G., asigurându-i că dosarul va fi închis, în schimb, vor trebui să fie „pregătiţi”, întrucât aceasta este pretenţia martorului P.G.

Este relevant că şi întâlnirea din 9 mai 2012 s-a realizat din iniţiativa inculpatului P.l.A., acesta comunicându-le suma de bani pretinsă de comisarul şef P.G., întâlnire ce a fost precedată de numeroase apeluri telefonice ale inculpatului către denunţătorul D.F.

Pe aceiaşi linie sunt şi acţiunile inculpatului P.l.A. din data de 11 mai 2012, de negociere a cuantumului sumei, de informare cu privire la acceptarea sumei stabilite, atât prin întâlniri directe cât şi telefonic.

S-a făcut trimitere şi la demersurile inculpatului din data de 14 mai 2012, de stabilire a locului de întâlnire pentru remiterea sumei de bani, rară a exista vreo iniţiativă din partea celor doi denunţători.

Este de observat că, toate convorbirile telefonice şi întâlnirile ce au avut loc între cei doi denunţători şi inculpatul P.l.A., anterior şi ulterior sesizării organelor de urmărire penală, nu au fost determinate de P.C.F. şi D.F., ci au avut la bază iniţiativa inculpatului P.l.A.

S-a evidenţiat faptul că, tot inculpatul P.l.A., nemulţumit de imposibilitatea de a mai obţine suma de 25.000 euro de la denunţători, a iniţiat, în baza altei hotărâri, o activitate infracţională din care să obţină totuşi o sumă de bani.

Referitor la pretinderea sumei de 5.000 euro, s-a reţinut faptul că, în data de 14 mai 2012, fără a exista nici o iniţiativă din partea denunţătorilor D.F. şi P.C., inculpatul P.l.A. îi informează pe denunţători despre persoana la care se află lucrarea diversă, că deja a vorbit cu aceasta în vederea întocmirii unui raport de clasare, tot inculpatul fiind cel care a pretins o sumă de bani pentru demersurile sale şi pentru martora A.M.

În acest context, D.F. doar a precizat cuantumul sumei ce urma să fie remisă.

În data de 28 mai 2012, tot inculpatul P.l.A. a fost cel care l-a apelat telefonic pe denunţătorul D.F., stabilind o întâlnire cu acesta la data de 29 mai 2012, când, l-a informat pe denunţător de intervenţia sa pe lângă martora A.M. în scopul de a o determina pe aceasta să claseze lucrarea, pretinzând ca după terminarea lucrării să i se remită o sumă de bani.

Demersurile inculpatului au continuat şi pe data de 4 iunie 2012, când l-a contactat telefonic pe denunţătorul D.F. şi i-a comunicat că, deşi nu s-a întâlnit cu colega sa A.M., a reuşit totuşi să discute cu aceasta şi să stabilească finalizarea lucrării diverse în ziua următoare precum şi la data de 5 iunie 2012, când îl informează pe P.C.F. despre acţiunile sale, în cadrul unei întâlniri la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari.

Numai în aceste împrejurări P.C.F. i-a oferit inculpatului suma de 1.000 euro pentru colega sa, remiterea sumei realizându-se potrivit cererilor anterioare ale inculpatului.

Deşi inculpatul nu a primit suma oferită, fiind întrebat de denunţător dacă nu trebuie, inculpatul P.l.A. a avut o atitudine deosebit de fermă, spunând că „trebuie să-i dai”.

Sunt de reţinut şi demersurile ulterioare ale inculpatului P.l.A. cu privire la lămurirea neînţelegeri referitoare la cuantumul sumei ce trebuia remisă, efectuate atât în data de 5 iunie 2012 cât şi în data de 6 iunie 2012. Nu poate fi apreciată ca având caracter provocator iniţiativa lui D.F. din data de 15 iunie 2012, de a-1 apela telefonic pe inculpat pentru a cere relaţii despre stadiul lucrării, având în vedere demersurile anterioare ale inculpatului P.l.A. şi solicitările acestuia de a i se remite sumele de bani stabilite.

Refuzul inculpatului de a discuta a fost determinat de grija de a nu vorbi la telefon astfel de probleme, în condiţiile în care, în cursul convorbirii îşi exprimă acordul de a se întâlni cu denunţătorul, aspect ce rezultă din procesul verbal din 6 iulie 2012 în care s-a redat conţinutul convorbirii telefonice (fila 195 vol.IV.)

Lipsa provocării a fost probată şi de discuţia dintre inculpat şi D.F. la momentul întâlnirii lor din Medgidia, în data de 15 iunie 2012, în cursul căreia inculpatul a relatat despre stadiul exact al lucrării, de preluarea acesteia de un alt ofiţer şi de faptul întocmirii unui alt dosar, a dat asigurări că este posibilă restituirea lucrării şi în final clasarea sa, pretinzând pentru eforturile sale şi ale martorei o sumă de bani.

Numai în raport de solicitările inculpatului P.l.A., denunţătorul P.C.F. s-a prezentat la sediul D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, în vederea realizării flagrantului.

Nimic din conţinutul discuţiei din data de 15 iunie 2012 nu conduce la concluzia că inculpatul P.l.A., ar fi avut în intenţie să nu se mai implice, ori să nu mai ia suma de bani pretinsă şi că, aceasta s-ar fi întâmplat doar urmare a acţiunilor denunţătorilor. încadrarea Juridică:

Fapta inculpatului P.I.A., care, în intervalul 3 -14 mai 2012, prevalându-se de calitatea de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F., a pretins de la denunţătorul P.C.F., atât prin intermediul denunţătorului D.F., cât şi în mod nemijlocit, remiterea unei importante sume de bani în valută, respectiv iniţial a sumei de 10.000 euro, majorată ulterior la 50.000 euro şi, în final, negociată la 25.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă şefii săi ierarhici, indicaţi nominal în mod expres, în vederea clasării lucrării diverse înregistrate pe rolul organului de poliţie mai sus menţionat sub nr. 54874 din 8 mai 2012, care avea ca obiect verificarea activităţii SC P.G.D.E. SRL Năvodari, societate administrată de către denunţătorul P.C.F., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen.

Fapta inculpatului P.I.A., care, în perioada 14 mai - 15 iunie 2012, acţionând în mod similar, dar în baza unei rezoluţii infracţionale distincte, a pretins de la aceiaşi denunţători remiterea unei alte sume de bani, negociate în final la nivelul a 4.000 euro, în scopul de a interveni pe lângă colega sa de serviciu A.M., ofiţer de poliţie judiciară în cadrul aceluiaşi serviciu al I.J.P. Constanţa, căreia îi fusese repartizată spre soluţionare lucrarea diversă privind verificarea activităţii SC P.G.D.E. SRL Năvodari, determinând-o pe aceasta să claseze respectiva lucrare, primind la data de 15 iunie 2012, în mod efectiv de la denunţătorul P.C.F. suma de bani pretinsă, găsită asupra sa la aceeaşi dată, cu ocazia constatării infracţiunii flagrante, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de influenţă prev. de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen.

Faptele inculpatului N.A., care, în calitate de ofiţer de poliţie judiciară în cadrul I.J.P. Constanţa, S.I.F., în perioada 3 - 14 mai 2012, cât şi ulterior, în intervalul 14 mai - 15 iunie 2012, l-a sprijinit pe inculpatul P.I.A. la punerea în executare a două rezoluţii infracţionale distincte ce au stat la baza săvârşirii de către cel din urmă a infracţiunilor de trafic de influenţă, în sensul că, a participat, în mod activ la mai multe dintre discuţiile purtate de către inculpatul P.I.A. cu denunţătorii P.C.F. şi D.F. şi a intervenit direct pe parcursul acestor conversaţii, pentru a conferi o mai pregnantă aparenţă de realitate susţinerilor colegului său de serviciu, referitoare la pretinsa influenţă pe care acesta ar fi avut-o asupra şefilor săi ierarhici şi, ulterior, asupra ofiţerului de poliţie A.M., precum şi pentru a spori încrederea celor doi denunţători în posibilităţilor inculpatului de a determina adoptarea unei soluţii favorabile de clasare a lucrării diverse ce avea ca obiect activitatea societăţii comerciale administrate de către primul denunţător, întrunesc elementele constitutive a două infracţiuni de trafic de influenţă, în forma complicităţii, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen. şi de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen.

Apărarea inculpatului P.l.A. privind schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de de trafic de influenţă prev. de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., aflate în concurs real, într-o singură infracţiune de trafic de influenţă prev. de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen.

Faptele, acţiunile, actele incriminate au fost reţinute în modalitatea în care ar caracteriza două infracţiuni distincte de trafic de influenţă, deşi au fost săvârşite în mod similar, astfel cum precizează rechizitoriul, unele în continuarea celeilalte, fără pauză, fără momente de renunţate la rezoluţia infracţională iniţială, sens în care se face trimitere la momentul când se sfârşeşte prima infracţiune, 14 mai 2012 şi momentul la care începe ce de a doua infracţiune, 14 mai 2012.

S-a apreciat că, momentul 3 mai 2012, când D.F. l-a întrebat pe inculpat dacă există vreo posibilitate de rezolvare pe cale amiabilă a situaţiei, în referire la lucrarea înregistrată sub nr. 54874 din 8 mai 2012 iar inculpatul P.I.A. a promis că va discuta despre acest subiect cu şeful său de birou, confirmând, la aceeaşi dată, că problema poate fi rezolvată favorabil, este momentul săvârşirii, consumării infracţiunii de trafic de influenţă.

Traficarea cu influenţă a avut, în mod permanent, continuu, unul şi acelaşi obiect, respectiv lucrarea menţionată, aceeaşi destinaţie, în sens generic ofiţer de poliţie, în mod particular, determinaţi prin funcţie şi nume, în condiţiile în care identitatea funcţionarilor este lipsită de relevanţă, din perspectiva existenţei infracţiunii de trafic de influenţă.

S-a făcut trimitere la faptul că, la data de 15 mai 2012 şi la data de 7 iunie 2012 se discuta tot de fapta comisă în perioada 3 mai 2012 - 14 mai 2012, astfel că niciodată nu s-a făcut nici o distincţie din perspectiva rezoluţiei infracţionale.

S-a susţinut că, toate celelalte acţiuni, activităţi, discuţii, negocieri asupra sumei de bani, nu reprezintă altceva decât mijloace de realizare, de punere în practică, de concretizare a faptei comise, în baza rezoluţiei infracţionale unice. Modalitatea normativă în care s-ar fi comis cele două infracţiunii o reprezintă actul pretinderii, urmat de primirea, în cea de a doua situaţie, a unei sume de bani, respectiv 4.000 euro.

S-a susţinut că, în ambele cazuri, scopul traficării influenţei, a fost intervenţia pe lângă şefii ierarhici, în prima situaţie, şi pe lângă o colegă de servici, în cea de-a doua situaţie, în vederea clasării aceleiaşi lucrări diverse, înregistrate sub nr. 54874 din 8 mai 2012 şi care avea ca obiect verificarea activităţii SC P.G.D.E. SRL.

Totodată, în ambele situaţii au fost reunite acte de negociere repetate în legătură cu cuantumul sumei de bani, care reprezintă folosul necuvenit.

Apărarea inculpatului N.A. privind schimbarea încadrării juridice din două infracţiuni de trafic de influenţă prev. de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 26 C. pen. rap la art. 257 alin. (1) C. pen., în forma complicităţii, aflate în concurs real, într-o singură infracţiune de trafic de influenţă prev. de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 26 C. pen. rap. la art. 257 alin. (1) C. pen.

S-a arătat că infracţiunea de trafic de influenţă este o infracţiune comisivă şi instantanee şi se consumă în momentul în care persoana care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă, asupra unui funcţionar sau salariat, primeşte ori pretinde sau acceptă daruri.

Pentru consumarea infracţiunii nu are importanţă dacă s-a produs sau nu intervenţia pe lângă un funcţionar, dacă s-a efectuat ori nu actul ce intră în atribuţiile de serviciu ale funcţionarului, fiind fără eficienţă juridică, în cazul pretinderii de foloase ori acceptării promisiunii de foloase, împrejurarea că pretenţia a fost sau nu satisfăcută, ori promisiunea de foloase a fost sau nu respectată.

Traficul de influenţă este o infracţiune cu consumare anticipată, deoarece simpla pretindere şi simpla acceptare de promisiuni, care constituie un început de punere în executare a hotărârii infracţionale sunt suficiente pentru a consuma infracţiunea, de aceea tentativa este asimilată cu fapta consumată.

Deşi o dată cu pretinderea foloaselor sau acceptarea promisiunilor, infracţiunea de trafic de influenţă este consumată, primirea ulterioară a foloaselor primite sau pretinse constituie, alături de activitatea ilicită ce o precede, o unitate infracţională naturală, este o infracţiune unică iar disp. art. 41 alin (2) C. pen., referitoare la infracţiunea continuată nu sunt aplicabile.

În concluzie, s-a arătat că infracţiunea de trafic de influenţă s-a consumat în momentul în care, autorul P.I.A., prevalându-se de influenţa presupusă sau reală pe care o are pe lângă funcţionari, salariaţi ai I.P.J. Constanţa, a pretins şi acceptat promisiunea de foloase, pentru a determina soluţionarea favorabilă a lucrării diverse.

Nu există concurs de infracţiuni, chiar dacă autorul a pretins ulterior de la accesaşi persoană suma cuvenită pentru alt salariat din cadrul instituţiei, spre a-l determina la soluţionarea favorabilă a aceleiaşi lucrări, întrucât activitatea, în ansamblu a autorului se încadrează în disp. art. 257 C. pen., ca infracţiune unică, fără aplicarea art. 41 C. pen.

S-a apreciat, raportat la situaţia de fapt reţinută, astfel cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, analizat în considerentele mai sus enunţate, că activitatea infracţională a inculpaţilor P.l.A. şi N.A. realizează elementele constitutive a câte două infracţiuni de trafic de influenţă, aflate în concurs real.

La data de 3 mai 2012, urmare a controlului declanşat la societatea administrată de denunţătorul P.C.F. care avea legături cu societatea denunţătorului D.F., acesta din urmă, cunoscându-l pe inculpatul P.l.A., pentru protejarea propriilor afaceri, l-a întrebat pe inculpat, dacă situaţia creată nu se poate rezolva favorabil.

În acest context, la data menţionată, în cadrul unor discuţii telefonice, inculpatul P.l.A., l-a asigurat pe denunţătorul D.F., de disponibilitatea sa de a interveni în favoarea lor, arătând că, totul depinde de deciziile pe care le vor lua superiorii săi.

În opinia instanţei data de 3 mai 2012 este momentul la care inculpatul a luat hotărârea infracţională de a-şi trafica influenţa asupra superiorilor săi, în scopul neimplicării societăţilor la care cei doi denunţători erau administratori, într-o viitoare cercetare penală.

La data de 4 mai 2012, în realizarea acestei rezoluţii infracţionale, inculpatul P.l.A. i-a informat pe denunţători despre motivele pentru care denunţătorii ar trebui să colaboreze cu martorul P.G., respectiv consecinţele nefavorabile la care s-ar putea expune întregul proiect şi implicit activitatea societăţilor.

La data de 7 mai 2012, în executarea rezoluţiei infracţionale, inculpatul P.l.A. pretinde de la denunţători o sumă de bani pentru a fi remisă martorului P.G., pentru ca cercetările să fie închise, moment în care, P.C.F., propune o sumă în cuantum de 5.000 euro.

În perioada 8 mai 2012 - 11 mai 2012, au loc negocieri între inculpatul P.l.A. şi denunţătorii P.C.F. şi D.F. privind cuantumul sumei pretinse în scopul remiterii sale către martorii P.G. şi T.I., pentru rezolvarea tuturor problemelor denunţătorilor.

Demersurile inculpatului P.l.A., efectuate în intervalul de timp menţionat, de negociere a cuantumului sumei pretinse, reprezintă tot acţiuni de pretindere a unor diverse sume de bani, şi care intră în conţinutul infracţiunii de trafic influenţă, acte materiale realizate în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale.

Pe data de 14 mai 2012, inculpatul P.l.A. s-a întâlnit cu denunţătorii P.C.F. şi D.F. la restaurantul R., unde, inculpatul P.l.A. le-a comunicat denunţătorilor faptul că şefii săi s-au răzgândit şi nu mai doresc să primească nici o sumă de bani, întrucât au existat nişte intervenţii din exterior pe lângă şeful biroului, şeful serviciului şi adjunctul I.J.P. Constanţa, intervenţii sau presiuni ce au fost în favoarea numitului P.C.F.

Totodată, inculpatul P.l.A. l-a asigurat pe numitul P.C.F. despre faptul că, având în vedere schimbarea de atitudine a şefilor săi, nu trebuie să-şi mai facă griji cu privire la nici o posibilă consecinţă negativă a verificărilor ce fuseseră declanşate la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari şi nici cu privire la modul de soluţionare a lucrării diverse având acest obiect.

S-a apreciat data de 14 mai 2012, la care i s-a adus la cunoştinţă inculpatului P.l.A. interdicţia de a primi suma de bani pretinsă de la denunţătorul P.C.F., momentul final al activităţii infracţionale desfăşurate în baza rezoluţiei infracţionale constând în traficarea propriei influenţe pe lângă superiorii săi, P.G. şi T.I., în vederea excluderii celor două societăţi din sfera cercetărilor penale, ce s-ar fi declanşat în urma controlului din 3 mai 2012.

Nemulţumit de imposibilitatea de a mai obţine suma de 25.000 euro de la denunţătorul P.C.F., inculpatul P.l.A., a luat, la data de 14 mai 2012, hotărârea infracţională de a-şi trafica influenţa pe lângă martora A.M., în scopul de a o determina pe aceasta să finalizeze cercetările ce vizau societăţile administrate de denunţători, lucrare ce i-a fost repartizată, prin întocmirea unui raport cu soluţia „clasare”, pretinzând pentru activitatea sa şi pentru martoră, o sumă de bani de la denunţătorul P.C.F.

S-a reţinut că, până în acest moment, inculpatul P.l.A. a pretins o sumă de bani de la denunţătorul P.C.F., pentru a-şi trafica influenţa pe lângă superiorii săi, urmând ca aceştia să decidă finalizarea cercetărilor cu privire la societatea administrată de denunţător şi care tăceau obiectul lucrării penale înregistrată sub nr. 54.874 din 8 mai 2012.

La data de 14 mai 2012, dar după încheierea discuţiilor referitoare la suma de 25.000 euro, inculpatul P.l.A. a pretins o sumă de bani de la denunţătorul P.C.F., pentru a-şi trafica influenţa pe lângă martora A.M., persoană căreia i se repartizase lucrarea penală înregistrată sub nr. 54874 din 8 mai 2012, pentru ca aceasta să finalizeze lucrarea prin întocmirea unui raport cu soluţia „clasare”.

În caracterizarea atitudinii subiective a inculpatul P.l.A. în raport de activitatea infracţională anterioară, s-a făcut trimitere la conţinutul dialogului ambiental care a avut loc la data de 14 mai 2012, în care, la insistenţele denunţătorului de a afla amănunte despre ceea ce s-a întâmplat, inculpatul îi sugerează, ferm, să nu mai vorbească şi să o lase aşa.

Relevant, în sensul reţinerii unei noi rezoluţii infracţionale, este faptul că, pentru prima dată, inculpatul P.l.A. i-a informat pe denunţători, că lucrarea este la colega sa, martora A.M., cu care a şi vorbit şi căreia i-a solicitat să o mai ţină, urmând ca, după două sau trei săptămâni, să claseze lucrarea, şi, totodată, pretinde, pentru aceste demersuri, primirea unei sume de bani, fără sa menţioneze cuantumul.

S-a evidenţiat astfel, că are loc un nou act de pretindere, pentru traficarea influenţei faţă de o altă persoană, cu atribuţii diferite decât a celor pentru care s-a pretins prima sumă de bani, pentru ca aceasta să decidă, în nume propriu, o anumită soluţie, diferită de ceea ce puteau decide persoanele faţă de care s-a traficat iniţial influenţa de către inculpatul P.l.A.

Demersurile ulterioare ale inculpatului P.l.A. nu reprezintă decât acte materiale în executarea acestei noi hotărâri infracţionale, acte care, în sinteză, au constat în:

La data de 15 mai 2012, în continuarea discuţiei din data de 14 mai 2012, când inculpatul P.l.A. a sugerat o „chetă” pentru el şi pentru martora A.M., denunţătorul D.F. a avansat suma de 5.000 euro, iar inculpatul şi-a exprimat acordul, arătând că, 2.000 sau 3.000 euro vor fi pentru el.

Discuţiile purtate între inculpat şi denunţător referitor ia pretinderea sumei de 25.000 euro de către inculpat, pentru superiorii săi, au fost declanşate pentru ca acesta să înţeleagă lipsa de finalitate şi continuarea cercetărilor, astfel încât, nu pot constitui, în opinia instanţei, un argument în sensul apărării formulate de cei doi inculpaţi.

La data de 29 mai 2012, inculpatul P.l.A., în executarea noii hotărâri infracţionale, l-a asigurat pe denunţător că a vorbit cu martora A.M. stabilind cu aceasta să dispună clasarea lucrării, pretinzând, încă o dată, ca, la terminarea lucrării denunţătorul P.C.F. să îi cinstească corespunzător.

La data de 4 iunie 2012, s-au reluat convorbirile telefonice între inculpatul P.l.A. şi denunţătorul D.F., în care primul l-a asigurat că a efectuat alte demersuri pentu ca martora A.M. să claseze lucrarea, iar la data de 5 iunie 2012, denunţătorul P.C.F. i-a oferit inculpatului P.l.A. suma de 1.000 euro pentru colega sa, sumă ce nu este primită, inculpatul fiind nemulţumit de cuantum, dar despre care se afirmă că trebuie dată.

Pe data de 15 iunie 2012, inculpatul P.l.A., după o informare privind stadiul lucrării şi în principal a faptului că lucrarea a fost preluată de un alt coleg, l-a asigurat pe denunţătorul D.F. că martora A.M. va reuşi să-l convingă pe colegul său să-i restituie lucrarea, pe care o va clasa şi a pretins ca denunţătorul P.C.F. să remită o sumă însemnată de bani, din care să-i fie înmânată, în aceeaşi seară, suma de 4.000 euro, drept garanţie a disponibilităţii sale viitoare.

La aceeaşi dată, inculpatul P.l.A. a primit suma de bani menţionată, realizându-se infracţiunea de trafic de influenţă şi în modalitatea primirii.

Având în vedere că, activitatea infracţională a inculpatului N.A., astfel cum a fost reţinută, a fost desfăşurată, atât în raport de prima hotărâre infracţională cât şi în raport de cea de-a doua rezoluţie infracţională a inculpatului P.l.A., s-a apreciat ca neîntemeiată şi cererea acestuia privind schimbarea încadrării juridice.

Apărarea inculpatului N.A. în sensul că, nu a desfăşurat acte de complicitate la infracţiunile de trafic de influenţă comise de inculpatul P.l.A.

În cauză, momentul consumării infracţiunii este 3 mai 2012 şi, în raport cu acest moment se analizează contribuţia anterioară sau concomitentă a complicelui, altfel ele nu se mai încadrează în antecedenţa cauzală şi nu mai pot constitui acte de participare.

Pentru existenţa complicităţii este necesar, din punct de vedere obiectiv, ca activitatea complicelui să fi contribuit efectiv la săvârşirea infracţiunii

Din punct de vedere al laturii subiective, se cere intenţia complicelui, voinţa acestuia de a săvârşi actele materiale, a căror reprezentare o are, ştiind că ajută la săvârşirea faptei de către altă persoană, că, prin activitatea sa, înlesneşte sau ajută la înfăptuirea traficului de influenţă de autor, şi voieşte să desfăşoare această activitate.

Ori, infracţiunea de trafic este instantanee, caracter ce este incompatibil cu acte de participaţie ulterioară.

S-a relevat că, inculpatul N.A. nu a participat la acţiunea de verificare a societăţii administrată de P.C.F. şi nu a avut nici o discuţie sau înţelegere cu cei doi denunţători, pe care de altfel nu-i cunoştea.

S-a susţinut că, dialogul ambiental purtat la data de 12 mai 2012, a avut loc după consumarea infracţiunii, dialog care, de altfel, conţine aprecieri generale, fără semnificaţi, care nu pot fi interpretate ca elemente de apreciere a complicităţii inculpatului N.A.

S-a apreciat ca neîntemeiată apărarea inculpatului N.A., urmând să fie înlăturată, având în vedere următoarele considerente:

Prin complicitate se înţelege, în general, sprijinul dat de o persoană, în orice mod şi prin orice mijloace, unei alte persoane, la săvârşirea unei infracţiuni.

Pentru a fi în prezenţa complicităţii, este necesar ca această activitate de ajutare si înlesnire, pe care o săvârşeşte complicele, să fie alăturată activităţii infracţionale a autorului, activitatea complicelui să se angreneze în cauzalitatea psihică dar si morală a faptei.

Complicele colaborează la săvârşirea faptei prin acţiuni indirecte şi mediate, ceea ce determină caracterul accesoriu şi secundar al participaţiei sale.

Acţiunile complicelui nu determină şi nu realizează în mod nemijlocit fapta prevăzută de legea penală, ci îi înlesneşte autorului această realizare, determinând, prin sprijinul pe care îl dă, ca acesta să săvârşească mai uşor, mai repede şi mai sigur fapta incriminata.

Actele de complicitate nu realizează prin ele însele fapta şi nu reprezintă o contribuţie indispensabilă în procesul comiterii ei.

Complicele trebuie să aibă reprezentarea infracţiunii pe care o săvârşeşte autorul precum şi a faptului că actul său contribuie la comiterea faptei unită cu voinţa de a coopera la realizarea acesteia.

Activitatea complicelui poate fi atât materială cât şi morală, contribuind la întărirea sau întreţinerea hotărârii infracţionale, la crearea unei stări psihice necesară în vederea executării faptei.

Contribuţia complicelui se poate concretiza şi în asistenţa în timpul executării faptei, ajutând la întărirea hotărârii infracţionale, întrucât prezenţa sa, reprezintă un stimulent sau o încurajare.

Pentru reţinerea participaţiei unei persoane sub forma complicităţii trebuie dovedită, pe de o parte, înlesnirea sau ajutorul dat de complice la săvârşirea faptei sau promisiunea de tăinuire a bunurilor, ori de favorizare a infractorului, iar, pe de altă parte, existenţa intenţiei, respectiv faptul că persoana calificată drept complice prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea faptei sau, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestuia.

În toate cazurile însă, indiferent de forma concretă în care se săvârşeşte complicitatea, trebuie să existe o înţelegere între complice şi autor, înţelegere care trebuie să fie anterioară sau cel mult concomitentă săvârşirii faptei, înţelegere ce poate fi probată şi prin atitudinea ulterioară a inculpatului.

În ceea ce priveşte prima infracţiune, sprijinul a constat în participarea inculpatului N.A., la întâlnirea ce a avut loc la restaurantul S.L. din Mamaia şi unde a intervenit, în mod direct, pentru a întări convingerea celor doi denunţători că inculpatul P.l.A. poate interveni pe lângă superiorii săi pentru sistarea cercetărilor şi că aceştia pretind, în schimb o sumă de bani şi totodată în negocierea sumei de bani.

Astfel, la data de 11 mai 2012, în jurul orei 12:00, a avut loc o întâlnire, în incinta restaurantului S.L. din Mamaia, între denunţătorii D.F., P.C.F. şi inculpatul P.l.A., la care a participat şi inculpatul N.A., inspector de poliţie în cadrul .S.I.F. al I.J.P. Constanţa, întâlnire la care, inculpatul P.l.A. l-a prezentat denunţătorilor pe inculpatul N.A. ca fiind un coleg de serviciu şi prieten cu inculpatul, mai mult ca fiind „fratele” său, care „cunoaşte speţa”, asigurându-i astfel, că pot discuta nestingheriţi.

În baza argumentelor evidenţiate de instanţă şi la care facem trimitere, s-a reţinut că, inculpatul N.A. avea cunoştinţă de activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul P.l.A.

În acest context, inculpatul N.A. a intervenit direct în discuţia cu cei doi denunţători, intervenţie constând în precizarea că inculpatul P.l.A. ar avea influenţă asupra superiorilor săi, participarea directă la negocierea sumei şi promisiunea că va transmite cuantumul sumei negociate către persoanele care au solicitat-o, aspecte ce sunt legate de actele materiale prin care se realizează conţinutul constitutiv al infracţiunii de trafic de influenţă.

Stabilind că, inculpatul N.A. avea cunoştinţă de activitatea infracţională a inculpatului P.l.A., prin intervenţia sa directă în discuţia cu cei doi denunţători, inculpatul N.A. şi-a însuşit activitatea infracţională a inculpatului P.l.A. în sprijinirea căreia, cu intenţie, a efectuat actele de ajutor reliefate.

S-a evidenţiat că, în perioada 8 mai 2012 - 11 mai 2012, au avut loc negocieri între inculpatul P.l.A. şi denunţătorii P.C.F. şi D.F. privind cuantumul sumei pretinse în scopul remiterii sale către martorii P.G. şi T.I., pentru rezolvarea tuturor problemelor denunţătorilor.

S-a stabilit de instanţă că, demersurile inculpatului P.l.A., efectuate în intervalul de timp menţionat, de negociere a cuantumului sumei pretinse, reprezintă tot acţiuni de pretindere a unor diverse sume de bani, şi care intră în conţinutul infracţiunii de trafic influenţă.

În consecinţă, activitatea infracţională a inculpatului N.A. s-a realizat în intervalul de timp în care, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul P.l.A. efectua acte materiale ce intră în conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, acte materiale, caracterizate ca fiind unice în realizarea scopului urmărit de inculpat.

În ceea ce priveşte a doua infracţiune, reţinem, că la data de 15 mai 2012, după ce reconfirmă angajamentul luat de a interveni pe lângă colega sa, martora A.M., inculpatul P.l.A. a acceptat oferta denunţătorului D.F. de a i se da suma de 5.000 euro, în raport de actul pretinderii ce a avut loc pe data de 14 mai 2012.

În cursul dialogului ambiental, inculpatul P.l.A. încearcă să îl convingă pe denunţător că are încredere în martoră şi că aceasta va acţiona astfel cum i s-a cerut.

În acest context, inculpatul N.A. a intervenit şi îi solicită denunţătorului să aibă încredere în inculpatul P.l.A., arătând că „Fă ce-a zis el, că-i bine”, „Păi, şi dacă-ţi zic, tot zic, şi nu pot să-ţi zic. Nu eşti tu, eu pot să bag mâna în foc. Dacă nu mă crezi nici pe mine.” şi „ Păi, eu. el se referă strict la lucrarea lui, la chestia asta, strict la problema asta, lucrarea aia îşi vede de drumul ei, asta e, ce să ne mai.”

S-a evidenţiat că acest îndemn al inculpatului N.A. intervine după ce, în prealabil, l-a asigurat pe D.F. că ceea ce s-a întâmplat în cazul traficării influenţei pe lângă martorii P.G. şi T.I., nu s-a datorat inculpatului P.l.A. şi aceasta pe fondul neîncrederii denunţătorului că situaţia s-ar putea repeta.

Pe lângă îndemnul de a avea încredere în colegul său, inculpatul N.A. îi dă asigurări denunţătorului D.F. că lucrarea va primi soluţia precizată de inculpatul P.l.A., aceea de clasare.

Aceste susţineri ale inculpatul N.A. probează că, avea cunoştinţă de noua hotărâre infracţională a colegului său de a-şi trafica influenţa pe lângă martora A.M. te în schimbul pretinderii pentru sine şi pentru martoră a unei sume de bani.

În acest context, prin intervenţia sa directă în discuţia dintre denunţător şi inculpatul P.I.A. în sensul menţionat, inculpatul N.A. şi-a însuşit activitatea infracţională a inculpatului P.I.A. în sprijinirea căreia, cu intenţie, a efectuat actele de ajutor reliefate.

La data de 5 iunie 2012, cei doi inculpaţi au sosit la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari, ocazie cu care, luând act de asigurările repetate ale inculpatului P.I.A. că, lucrarea cu caracter divers se va clasa, că s-a luat legătura cu persoana care se ocupă de caz şi care, fiind informată, va da soluţia corespunzătoare, denunţătorul P.C.F. i-a oferit inculpatului P.I.A. suma de 1.000 euro pentru colega sa, şi cu toate că nu a primit-o, întrucât cuantumul nu coincidea cu suma pretinsă, a susţinut că trebuie să fie dată o sumă de bani.

S-a reţinut că, deşi inculpatul N.A. nu a intervenit verbal în discuţia purtată între inculpatului P.I.A. şi denunţătorul P.C.F. acesta avea cunoştinţă de scopul deplasării şi a acordat un sprijin moral inculpatului P.I.A. în demersurile sale de a obţine de la denunţătorul P.C.F. suma pretinsă pentru a-şi trafica influenţa asupra colegei sale, martora A.M.

Convingerea instanţei a avut la bază, cele două concluzii privind actele de sprijin a activităţii infracţionale a inculpatului P.I.A., realizate în datele de 11 mai 2012 şi 15 mai 2012.

S-a stabilit şi faptul că, în aceiaşi împrejurare, inculpatul P.I.A. s-a consultat din priviri cu inculpatul N.A., referitor la primirea sumei de 1.000 euro, fiind de acord ca acesta să nu o ia, atitudine ce a rezultat din gestica inculpatului N.A., sprijin ce a fost acordat chiar în legătură cu un act material ce intră în conţinutul constitutiv al infracţiunii de trafic de influenţă.

S-a evidenţiat că, în perioada 14 mai 2012 - 15 iunie 2012, s-au desfăşurat de inculpatul P.I.A., astfel cum am reliefat, acte de pretindere şi de primire a unei sume de bani pentru a-şi trafica influenţa pe lângă martora A.M., pentru clasarea lucrării.

S-a stabilit de instanţă că, demersurile inculpatului P.I.A., efectuate în intervalul de timp menţionat, de convingere a denunţătorilor că are influenţa necesară pentru a interveni pentru clasarea lucrării, că a intervenit pe lângă colega sa, de pretindere a unor sume de bani şi de primire a sumei de 4.000 euro, reprezintă acte materiale ce intră în conţinutul infracţiunii de trafic influenţă.

În consecinţă, activitatea infracţională a inculpatului N.A. s-a realizat în intervalul de timp în care, în mod repetat, dar în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul P.l.A. efectua acte materiale ce intră în conţinutul infracţiunii de trafic de influenţă, acte materiale, caracterizate ca fiind unice raportat la scopului urmărit de inculpat.

Constatând că faptele există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţii P.l.A. şi N.A., instanţa, în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., a pronunţat condamnarea acestora.

Individualizarea pedepsei.

S-au avut în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de limitele de pedeapsă prevăzute în legea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

S-a apreciat că, faptele inculpatului P.l.A. prezintă, în concret un grad ridicat de pericol social determinat de împrejurările şi modalitatea de comitere a celor două fapte, constând în aceea că, în calitatea sa de ofiţer de poliţie judiciară, într-un departament important al I.P.J. Constanţa, cel de investigare a fraudelor, a pretins sume de bani pentru a-şi trafica influenţa pe lângă colegii săi, în scopul de a-i determina pe acesta să claseze o lucrare ce viza activitatea comercială a două societăţi.

S-a luat în considerare, durata activităţii infracţionale ce s-a derulat într-un interval de o lună şi jumătate, perioadă în care acesta a negociat sumele de bani ce urmau să fie remise colegilor săi, a obţinut informaţii de la colegii săi pe care le-a divulgat persoanelor cercetate şi a anunţat data controalelor, faptul că a lăsat să se creadă că se poate negocia aplicarea legii şi probitatea colegilor săi, chiar şi a celor cu funcţii de conducere, creînd astfel percepţia caracterului instituţionalizat al actelor de corupţie.

S-a ţinut seama şi de repetabilitatea activităţii infracţionale, ceea ce demonstrează o anumită perseverenţă infracţională.

Raportat la toate aceste elemente s-a apreciat că s-a adus o atingere gravă autorităţii instituţiei în care era angajat, atingere de care se va ţine seama la stabilirea cuantumului pedepsei şi a modalităţii de executare a acesteia.

Totodată, s-au avut în vedere şi circumstanţele personale favorabile ale inculpatului, constând în vârstă, pregătire şcolară şi profesională, integrare familială, sprijin familial, evoluţia profesională, faptul că în intervalul de 7 ani de la angajare nu a avut abateri şi raportat la acestea faptul că inculpatul P.l.A. prezintă şanse de reintegrare socială.

S-a luat în considerare şi atitudinea inculpatului faţă de fapta comisă, de minimalizare a propriei contribuţii, de considerare că, a ajuns în situaţia de a fi cercetat pentru fapte de corupţie datorită încrederii pe care a avut-o faţă de denunţătorul D.F. şi nu datorită propriei sale hotărâri de a obţine, în mod facil, bani prin încălcarea atribuţiilor de serviciu.

Urmare a circumstanţelor reale evidenţiate care imprimă faptelor un grad ridicat de pericol social concret şi care trebuie evidenţiat dar şi urmare a celor mai sus reliefate referitoare la atitudinea faţă de fapte şi consecinţele acestora, s-a apreciat că nu se pot reţine în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante.

În aceste condiţii, circumstanţelor personale favorabile li s-a dat eficienţă prin stabilirea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.

Prin sentinţa penală nr. 172/ P din 18 decembrie 2012 Curtea de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru C.P.M.F., în baza art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a condamnat pe inculpatul P.l.A. la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref la art. 257 alin. (1) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a condamnat pe inculpatul P.l.A. la pedeapsa de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) c. pen. Şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului P.l.A. pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani şi 10 (zece) luni închisoare.

În raport de aceleaşi considerente evidenţiate la individualizarea cuantumului pedepsei, s-a apreciat, că, scopul şi funcţiile pedepsei, astfel cum sunt reglementate prin dispoziţiile ait.52 C. pen., nu se pot realiza decât prin executarea efectivă, în condiţiile art. art. 57 c. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului P.l.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi lit. b), respectiv dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Având în vedere că, faţă de inculpat s-a luat măsura reţinerii şi ulterior măsura arestării preventive la data de 15 mai 2012, măsură ce a fost menţinută în tot cursul procesului penal, instanţa, în baza art. 88 C. pen., a dedus din durata pedepsei aplicată inculpatului P.l.A. durata reţinerii şi arestării preventive, începând cu data de 15 mai 2012 la zi.

S-a apreciat că, şi la acest moment procesual se menţin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

În acest sens s-a făcut trimitere la faptul că s-a pronunţat o hotărâre de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate în baza unui probatoriu confirmat şi analizat de instanţă şi totodată, că, la dosarul cauzei există date concrete că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, probat prin reacţia negativă a populaţiei faţă de actele de corupţie la nivelul unei instituţii care a fost creată tocmai pentru a aplica legea. In consecinţă, în baza art. 350 C. proc. pen., în ref. la art. 160^b alin. (3) C. proc. pen., s-a menţinut măsura arestării preventive pentru inculpatul P.l.A.

Pentru inculpatul N.A. s-a apreciat de asemenea că, faptele acestuia prezintă, în concret un grad ridicat de pericol social determinat de împrejurările şi modalitatea de comitere, constând în aceea că, tot în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, a acordat sprijin efectiv în activitatea infracţională desfăşurată de acesta, astfel cum a fost reliefată, circumstanţele reale ale comiterii faptei de către autor, astfel cum au fost reliefate, urmând să se răsfrângă şi asupra acestuia.

S-a avut în vedere însă, contribuţia efectivă a inculpatului, împrejurarea că, în sarcina acestuia se reţin doar trei acte de sprijin şi acestea nu pentru obţinerea unor sume de bani ci în considerarea unor relaţii de prietenie greşit apreciate.

S-a ţinut seama şi de repetabilitatea activităţii infracţionale, ceea ce demonstrează o anumită perseverenţă infracţională.

Totodată, s-au avut în vedere şi circumstanţele personale favorabile ale inculpatului, constând în vârstă, pregătire şcolară şi profesională, integrare familială, sprijin familial, evoluţia profesională, făptui că anterior nu a avut abateri şi raportat la acestea faptul că inculpatul N.A. prezintă şanse de reintegrare socială.

S-a luat în considerare şi atitudinea inculpatului faţă de faptele comise, în sensul negării activităţii infracţionale.

Urmare a circumstanţelor reale evidenţiate care imprimă faptelor un grad ridicat de pericol social concret şi care trebuie evidenţiat dar şi urmare a celor mai sus reliefate referitoare la atitudinea faţă de fapte şi consecinţele acestora, s-a apreciat că nu se pot reţine în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante. Faţă de cele reliefate, instanţa, în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, a condamnat pe inculpatul N.A. la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare. In baza art. 26 C. pen. rap la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, a condamnat pe inculpatul N.A. la pedeapsa de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. Şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite şi s-a aplicat inculpatului N.A. pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului N.A. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice şi lit. b), respectiv dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

În ceea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei, s-a apreciat că, în cauză sunt întrunite condiţiile impuse de art. 81 C. pen., scopul pedepsei putând fi atins şi fără executarea efectivă a acesteia. în acest sens s-a tăcut trimitere la activitatea infracţională minimă a inculpatului, acesta înlesnind activitatea autorului prin convingerea denunţătorilor de posibilităţile colegului său de a le rezolva problemele şi de încrederea pe care trebuie să o aibă în acesta precum şi la împrejurarea că, sprijinul s-a acordat în virtutea relaţiilor de prietenie cu inculpatul P.l.A.

S-au avut în vedere şi circumstanţele personale favorabile reţinute de instanţă.

În consecinţă, instanţa, în baza art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare aplicată inculpatului N.A.

În baza art. 82 C. pen., s-a stabilit un termen de încercare de 4 ani şi 6 luni termen compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de 2 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare.

S-a solicitat de organul de urmărire penală, luarea măsurii de siguranţă a confiscării extinse a bunurilor inculpatului P.l.A., a căror valoare excede nivelului veniturilor licite ale acestuia, potrivit disp. art. 22 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, coroborate cu disp. art. 3 din Legea nr. 63/2012.

S-a solicitat să se aibă în vedere modificarea dispoziţiilor C. pen. privitoare la măsura de siguranţă a confiscării, prin Legea nr. 63 din data de 17 aprilie 2012, respectiv reglementarea în disp. art. 1182 alin. (1) lit. p) a instituţiei confiscării extinse, care prevede că sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 118, în cazul condamnării unei persoane pentru comiterea anumitor infracţiuni, printre care şi infracţiunile de corupţie, încriminate de Legea nr. 78/2000, dacă fapta este susceptibilă de a-i procura un folos material.

Pe parcursul urmăririi penale s-a procedat la verificarea şi ataşarea la dosarul cauzei a declaraţiilor de avere întocmite de către inculpatul P.l.A. şi soţia acestuia, P.D.A. (ofiţer de poliţie judiciară în cadrul B.C.C.O.A. Constanţa), în perioada 2009 - 2012.

Astfel, potrivit declaraţiilor de avere ataşate dosarului cauzei, în perioada mai sus menţionată inculpatul P.l.A. a declarat următoarele:

În cursul anului 2008:venituri din salarii: 25.000 lei pentru titular şi 21.000 lei pentru soţie; daruri de nuntă: 150.000 lei; achiziţionarea prin credit bancar ipotecar a 2 apartamente situate în Constanţa, având fiecare valoarea impozabilă declarată de 100.000 euro;

În cursul anului 2009: venituri din salarii: 28.000 lei pentru titular şi 20.000 lei pentru soţie; alocaţie de stat pentru copil: 2.000 lei; un credit bancar ipotecar în valoare de 100.000 euro, contractat de la B.R.D., Sucursala Constanţa în anul 2008;

În cursul anului 2010: venituri din salarii: 25.000 lei pentru titular şi 20.000 lei pentru soţie; alocaţie de stat pentru copil: 2.000 lei; venituri din cedarea folosinţei bunurilor: 1.200 lei; achiziţionarea a două autovehicule, respectiv o remorcă şi o rulotă;

În cursul anului 2011: venituri din salarii: 27.600 Iei pentru titular şi 24.000 lei pentru soţie; alocaţie de stat pentru copil: 240 lei;

Totodată, potrivit declaraţiilor de avere ataşate, numita P.D.A. a declarat următoarele:

În cursul anului 2008: venituri din salarii: 24.000 lei pentru titular şi 27.600 lei pentru soţ; achiziţionarea prin credit bancar ipotecar a 2 apartamente situate în Constanţa, având fiecare valoarea impozabilă declarată de 100.000 euro; un autoturism marca, fabricat în anul 2002; venituri din vânzarea unui autoturism: 7.000 euro;

În cursul anului 2009:venituri din salarii: 21.000 lei pentru titular şi 27.200 lei pentru soţ; alocaţie de stat pentru copil: 500 lei; două credite în valoare de câte 100.000 euro, ambele scadente în anul 2043; venituri din vânzarea unui autoturism: 7.500 euro;

În cursul anului 2010: venituri din salarii: 20.000 lei pentru titular şi 25.000 lei pentru soţ; alocaţie de stat pentru copil: 480 lei; venituri din cedarea folosinţei bunurilor: 12.000 lei; două credite bancare în valoare de câte 100.000 euro, contractate de la B.R.D., Sucursala Constanţa şi B.P., Sucursala Constanţa;

În cursul anului 2011: venituri din salarii: 23.800 lei pentru titular şi 28.800 lei pentru soţ; alocaţie de stat pentru copil: 485 lei; un autoturism marca, fabricat în anul 2004, o remorcă şi o rulotă; două credite în valoare de câte 100.000 euro.

Au fost ataşate dosarului cauzei documentele bancare aferente contractelor de credit încheiate de către sus-numiţii, stabilindu-se următoarele:

La data de 12 iunie 2008, între soţii P.l.A. (împrumutat) şi P.D.A. (coîmprumutat), pe de o parte, şi B.R.D., Sucursala Constanţa, Ag. D.M., a fost încheiat contractul de credit imobiliar, având ca obiect acordarea cu împrumut a sumei de 100.000 euro, pentru o perioadă de 360 luni, respectiv în intervalul 12 iunie 2008 - 12 iulie 2038.

Potrivit graficului de rambursare a creditului, împrumutul urma a fi restituit eşalonat, în rate lunare cu valoarea de câte 761 euro în primul an şi, respectiv, în cuantum descrescător de la 874,60 euro la 848,04 euro în perioada următoare.

La data de 30 septembrie 2010, în baza actului adiţional la contractul de credit imobiliar, dobânda aferentă împrumutului a fost renegociată şi stabilită la un nivel mai redus, acordându-se totodată şi o perioadă de graţie de 12 luni la plata dobânzii, astfel încât rata lunară pentru perioada 15 octombrie 2010- 15 octombrie 2011 a fost de aproximativ 340 euro, iar pentru perioada următoare, până la scadenţa creditului total, rata a fost stabilită în cuantum descrescător, de la 730,80 euro la 510,30 euro.

În perioada 12 iunie 2008 - 15 iunie 2012, soţii P.l.A. şi P.D.A. au achitat lunar ratele aferente creditului astfel contractat, cu precizarea că ultima plată a fost efectuată la data de 15 iunie 2012.

La data de 16 iunie 2008, între soţii P.l.A. (Codebitor) şi P.D.A. (debitor), pe de o parte, şi Bancpost SA., Sucursala Constanţa, a fost încheiat un contract de credit ipotecar, având ca obiect acordarea cu împrumut a sumei de 161.000 chf, reprezentând echivalentul a circa 100.000 euro, pentru o perioadă de 420 luni, respectiv în intervalul 16 iunie 2008-12 iulie 2043.

Potrivit contractului de creditul ipotecar mai sus menţionat, împrumutul urma a fi restituit eşalonat, în rate lunare egale cu valoarea de câte 708,62 chf în primul an cu dobândă fixă de 3,9 % şi, respectiv, în cuantum variabil în perioada următoare, în raport de variaţia indicelui la 6 luni, la care urma a se adăuga marja fixă de 3,9%.

Conform situaţiei financiare la data de 3 iulie 2012, comunicată de unitatea bancară creditoare, soţii P.l.A. şi P.D.A. au achitat lunar ratele aferente creditului astfel contractat, cu precizarea că unica restanţă la plată a fost înregistrată în luna iunie 2012, întârzierea fiind de 3- 5 zile.

S-a apreciat, că, în mod evident, valoarea ratelor aferente celor două credite bancare contractate de către inculpatul P.l.A. şi soţia sa în vederea achiziţionării celor două imobile deţinute în coproprietate, rate care au fost achitate cu regularitate în perioada iunie 2008 - iunie 2012, depăşeşte cu mult nivelul veniturilor obţinute licit de către cei doi funcţionari publici.

Astfel, având în vedere clauzele contractelor de împrumut, cei doi soţi au achitat lunar suma de aproximativ 1.500 euro, în timp ce veniturile salariale lunare ale acestora nu au depăşit, cumulat, nivelul de 4.100 lei, echivalent a mai puţin de 1.000 euro.

În acelaşi sens, este de precizat şi faptul că, pe parcursul discuţiilor purtate cu denunţătorul D.F., însuşi inculpatul P.l.A. i-a descris interlocutorului său, în repetate rânduri, modalitatea în care obişnuieşte să primească de la majoritatea persoanele fizice sau juridice, verificate şi/sau cercetate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, diferite sume de bani, cuprinse de regulă între 500 şi 1.000 lei.

Astfel, relevante ar fi conţinutul dialogului ambiental cu privire la sursa ilicită a veniturilor suplimentare realizate de către inculpatul P.l.A. şi destinate achitării debitelor bancare sunt următoarele afirmaţii ale acestuia ce au avut loc la data de 15 mai 2012: „.dacă eu, dacă eu cu T. ajungeam cu mâna noastră la „P.G.” acolo, într-o oră era tâlhărit, tot, tată, lumea era bucuroasă, eram demult acasă, dormeam, ai înţeles tu?” şi la data de 29 mai 2012, „Au relaţii şi nu poţi să-i prinzi cu flagrant, cu, cu prostii din astea. Astea sunt mizilicuri, ştii? Lucrează la alte niveluri, înţelegi? Nu-i ca la noi, cum am fost noi la început. Mă duceam acolo şi să mă spargă ăla că am luat 5 milioane sau 10 milioane şi să te zăpăceşti”.

S-a apreciat că în cauză, nu sunt întrunite condiţiile impuse de textul legal menţionat pentru a se dispune confiscarea extinsă, având în vedere următoarele considerente:

Din probele administrate în cauză, rezultă că, în perioada de referinţă, respectiv contractarea celor două credite ipotecare şi până la data de 15 iunie 2012, când a încetat activitatea infracţională a inculpatului P.l.A., acesta şi soţia sa au dispus şi de alte venituri decât cele salariale care au putut fi folosite pentru plata ratelor lunare, conform graficelor de rambursare, aspecte care sunt probate atât cu declaraţii de martori cât şi cu înscrisuri.

Astfel, în baza declaraţiilor martorului P.Ş. şi a înscrisurilor privind veniturile realizate de acesta şi a extraselor bancare, rezultă că acest martor a remis fiului său, începând cu anul 2006 şi până în anul 2010 sume cuprinse între 10.000 şi 35.000 lei, iar începând cu 2010, sume cuprinse între 1.500 şi 2.000 lei iar cu ocazia celebrării căsătoriei martorul i-a dat inculpatului suma de 30.000 lei.

În aceiaşi perioadă, martorul a avut în locaţie şi o fermă cu pomi fructiferi şi animale, livrând inculpatului diverse produse.

Şi martora V.A., mama soţiei inculpatului a avansat familiei P. atât sume de bani dar şi produsele necesare hranei.

S-a probat prin declaraţiile martorei şi prin înscrisuri că pe lângă activitatea didactică desfăşurată, a prestat şi alte activităţi constând în desfacerea de produse din care a obţinut diverse sume de bani pe care le-a economisit şi din care a dat şi familiei inculpatului, atunci când erau solicitate.

De asemenea, începând cu anul 2009, familia martorei a realizat venituri din apicultură, din care a economisit, parte din acestea fiind folosite şi în ajutorul familiei P.

S-a reţinut că, începând din anul 2008, familia inculpatului a dispus şi de suma de 150.000 lei, obţinut ca dar de nuntă.

Totodată, nu s-au evidenţiat cheltuieli excesive ale familiei. Raportat la aceste noi probe, s-a apreciat că inculpatul dispunea de sumele necesare acoperirii diferenţei dintre veniturile lunare ale sale şi ale soţiei pentru acoperirea ratelor lunare şi pentru celelalte cheltuieli, în condiţiile în care familia era ajutată şi cu produsele necesare hranei.

S-a avut în vedere, aspect ce rezultă chiar din declaraţiile de avere că o perioadă familia P. a obţinut şi venituri din închirierea unuia din apartamentele achiziţionate.

Faptul că unele dintre veniturile inculpatului nu au fost reliefate în declaraţia de avere, nu constituie un impediment de a le lua în considerare, în condiţiile în care unele dintre ele sunt dovedite cu înscrisuri.

Conform art. 118² alin. (2) C. pen., confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).

În raport de aspectele reliefate şi reţinute în baza materialului probator administrat în cauză, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiţii, întrucât, veniturile obţinute de inculpat şi soţia sa acoperă valoarea ratelor lunare ce au fost achitate, plata acestora începând din anul 2008, instanţa neputând să îşi formeze convingerea că diferenţa de venituri a fost obţinută din activităţi infracţionale de natura celor reţinute în sarcina inculpatului P.l.A.

În consecinţă, cererea de confiscare extinsă a fost respinsă ca neîntemeiată.

Având în vedere că, organul de urmărire penală nu a prezentat un deviz al cheltuielilor judiciare efectuate în cursul urmăririi penale, în aprecierea acestui cuantum, s-a ţinut seama de activităţile desfăşurate şi anume interceptări ale convorbirilor telefonice şi a dialogurilor ambientale, perioada pe care aceste activităţi au fost desfăşurate, respectiv 11 mai 2012 - 15 iunie 2012, celelalte acte de urmărire penală care nu au implicat costuri deosebite, durata urmăririi penale, numărul de persoane implicate.

În justificarea cheltuielilor efectuate în cursul judecăţii s-a ţinut seama de numărul termenelor de judecată, de numărul citaţiilor şi a celorlalte acte procedurale efectuate, deplasările inculpatului la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie pentru soluţionarea recursurilor declarate de acesta.

În baza tuturor acestor elemente s-a apreciat că, pentru inculpatul P.l.A. s-a avansat de stat suma de 25.000 lei iar pentru inculpatul N.A. suma de 6.000 lei, la plata cărora au fost obligaţi cei doi inculpaţi în considerarea dispoziţiilor art. 191 C. proc. pen.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – D.N.A. -Serviciul Teritorial Constanţa şi inculpaţii P.l.A. şi N.A.

În motivele scrise Ministerul Public a invocat cazurile de casare prevăzute art. 385 pct. 17 Şi art. 14 C. proc. pen.:

1 .Art. 385⁹ pct. 172 C. proc. pen., în sensul că instanţa de fond a tăcut o greşită aplicare a legii, respectiv a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei rezultante de 2 ani şi 6 luni închisoare, aplicată inculpatului N.A., în baza dispoziţiilor art. 81 C. pen., deşi acesta a fost condamnat pentru comiterea a două infracţiuni de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, preăzute de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. Art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen., respectiv greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpatului P.I.A., şi neaplicarea dispoziţiilor art. 64 lit. c) C. pen.

3.Art. 385 pct. 17 C. proc. pen., cu privire la modalitatea de soluţionare, de către instanţa de fond, a solicitării organului de urmărire penală privind aplicarea dispoziţiilor art. 118 alin. (2) C. pen., referitor la confiscarea extinsă, respectiv confiscarea a două imobile (apartamente), proprietatea inculpatului P.I.A.

În motivele de recurs inculpatul P.I.A. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17, 17² si 14 c.proc .pen.

1. Art. 385⁹ alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., respectiv faptei săvârşite i s-a dat o greşită încadrare juridică.

În susţinerea acestui motiv s-a arătat că, în baza art. 334 c.proc. pen. inculpatul a solicitat, în faţa instanţei de fond, schimbarea încadrării juridice din doua infracţiuni prevăzute de art. 6 si art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 257 alin. (1) C. pen., aflate in concurs real, intr-o singură infracţiune prevăzută de art. 6 si art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 257 alin. (1) C. pen.

S-a susţinut că hotărârea instanţei de fond de respingere a cererii de schimbare a încadrării juridice este greşita, pentru următoarele motive:

- modalitatea normativă prevăzută de lege şi care defineşte latura obiectivă a infracţiunii este, în ambele situaţii, actul pretinderii, urmat de primirea, în cea de a doua situaţie, a unei sume de bani, 4.000 euro;

- scopul traficării influenţei a fost intervenţia pe lângă şefii ierarhici (în prima situaţie) şi pe lângă o colegă de serviciu (în cea de a doua situaţie), în vederea clasării aceleiaşi lucrări înregistrată sub nr. 54874 din 8 mai 2012 şi care avea ca obiect verificarea activităţii SC P.G.D.E. SRL);

- în ambele situaţii, sunt reţinute acte de negociere repetate în legătură cu cuantumul sumei de bani care reprezintă folosul necuvenit;

- acţiunile au fost reţinute in modalitatea în care ar caracteriza doua infracţiuni distincte de trafic de influenţă, deşi au fost săvârşite „în mod similar” (cum precizează rechizitoriul), unele în continuarea celorlalte, fără a renunţa la rezoluţia infracţională iniţială. Traficarea influenţei a avut, în mod permanent, continuu, unul şi acelaşi obiect, respectiv soluţionarea favorabilă a lucrării înregistrate sub nr. 54874 din 8 mai 2012, privind verificarea activităţii SC P.G.D.E. SRL.

Ca urmare, apărarea a susţinut că inculpatul P.l.A. a săvârşit o singură infracţiune de trafic de influenţă, la data de 3 mai 2012, atunci când infracţiunea s-a consumat, tocmai prin producerea rezultatului infracţional (a lăsat să se înţeleagă că are influenţă şi că poate interveni), în baza unei rezoluţii infracţionale unice.

2. Art. 385⁹ alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., respectiv prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

În susţinerea acestui motiv s-a arătat că, la termenul de judecată din 17 septembrie 2012, inculpatul P.l.A. a formulat cerere pentru ca judecata sa se realizeze în condiţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Instanţa de fond nu s-a mulţumit a consemna poziţia inculpatului, în sensul în care recunoştea în totalitate faptele descrise în actul de sesizare a instanţei şi înţelegea ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci a procedat la ascultarea in extenso a inculpatului, asupra tuturor detaliilor cauzei, mai înainte de momentul începerii cercetării judecătoreşti.

În astfel de condiţii, in mod evident, inculpatul nu a formulat o declaraţie care să care să satisfacă, în mod absolut, probatoriul administrat în cursul urmăririi penale.

Apărarea a susţinut că imposibilitatea pronunţării unei hotărâri unitare cu privire la dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., pe de o parte si cu privire la cererea de confiscare extinsă, pe de altă parte, nu poate să determine neaplicarea unor dispoziţii legale de favoare pentru inculpat.

3. Art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., respectiv prin hotărâre au fost aplicate pedepse greşit individualizate.

În susţinerea acestui motiv s-a arătat că instanţa de fond trebuia să ia în considerare şi circumstanţele personale, care sunt de natură a demonstra existenta unor circumstanţe atenuante în favoarea inculpatului P.l.A., inclusiv acelea care rezulta din recunoaşterea faptelor, conform art. 74 C. pen., fapt care ar fi putut determina stabilirea unei pedepse într-un cuantum situat la nivelul minimului prevăzut de lege, precum si stabilirea unei modalităţi de executare neprivative de libertate, prin suspendarea condiţionată a executării acesteia.

În susţinerea existentei unor circumstanţe personale, cu valoare de circumstanţe atenuante, s-a făcut trimitere la situaţia familială (căsătorit, are un copil în vârstă de 3 ani) şi socială a inculpatului (integrat social si familial, cu posibilităţi certe de asigurare a veniturilor necesare), dar şi la comportamentul procesual ireproşabil.

Pentru toate aceste motive, în temeiul disp. art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen., s-a solicitat condamnarea inculpatului P.l.A., pentru o singură infracţiune de trafic de influenţă, cu reţinerea dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi cu aplicarea art. 81 sau de art. 86¹ C. pen.

Inculpatul N.A., în motivele de recurs, a invocat cazurile de casare prevăzute de art 385 alin. (1) pct. 10, 12, 18, 17, 14 C. proc. pen.:

1. Art. 385 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. In susţinerea acestui caz de casare inculpatul a precizat că instanţa de fond nu s-a pronunţat cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esenţiale pentru inculpat, de natură să garanteze dreptul la apărare şi să influenţeze soluţia procesului. Inculpatul a susţinut că nu a participat la acţiunile de verificare a societăţii administrată de martorul P.C.F., nu a avut nici o discuţie sau înţelegere cu cei doi denunţători, pe care, de altfel, nu îi cunoştea.

Dialogul ambiental purtat la data de 15 mai 2012, transcris în procesul verbal din 7 iunie 2012 de Serviciul Teritorial D.N.A. Constanţa, a fost contestat de inculpatul N.A., deoarece înregistrarea conţine aprecieri generale din alte domenii de activitate, care nu pot fi interpretate ca activităţi de complicitate. Inculpatul a susţinut că expertiza de specialitate a înregistrării, a fost respinsă de instanţă deşi se impunea pentru clarificarea condiţiilor în care a fost realizată şi pentru a stabil dacă vocea aparţine inculpatului N.A. şi dacă a intervenit o alterare a înregistrării.

Îndoiala asupra corectitudinii celor înregistrate este justificată de înlăturarea de pasaje din convorbire.

În ce priveşte transcrierea se constată omisiuni esenţiale, care denaturează conţinutul convorbirii.

Pe de altă parte, instanţa a înlăturat nejustificat declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor G.S. şi T.Ş., care au participat la discuţiile care au avut loc la data de 15 mai 2012.

2. Art. 385 alin. (1) pct. 12 si 18 C. proc. pen. în susţinerea acestui caz de casare inculpatul a precizat că motivarea hotărârii s-a mărginit la a prelua aspecte din rechizitoriului, fără a se raporta la declaraţiile inculpaţilor şi probele administrate pe parcursul cercetării judecătoreşti.

Eroarea gravă de fapt, având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite, de condamnare a inculpatului N.A. se referă la aceea că probele administrate în cauză au scos în evidenţă faptul că inculpatul N.A. nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunilor.

Apărarea a susţinut că probatoriile administrate nu ii vizează pe inculpatul N.A., cu excepţia înregistrării din 15 mai 2012 realizată de denunţătorul D.F. cu aparat telefonic al acestuia, redată în conţinutul procesului verbal din 7 iunie 2012, contestat de inculpat.

Instanţa de fond nu a motivat care sunt actele de complicitate reţinute în sarcina inculpatului N.A.

Hotărârea de condamnare a inculpatului N.A. este motivată pe baza unor prezumţii judiciare fără ca împrejurările de fapt, ce formează obiectul probaţiunii să fie dovedite.

4. Art. 385⁹ alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii pe aspectul încadrării juridice

În susţinerea acestui caz de casare s-a precizat că cei doi inculpaţi, prin avocaţi, au solicitat, în temeiul ari. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare, din două infracţiuni prevăzute de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 in referire la art. 257 alin. (1) C. pen. cu aplicarea ari. 33 lit. a) C. pen., într-o singură infracţiune prevăzută de art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 in referire la art. 257 alin. (1) C. pen.

Inculpatul N.A., a fost trimis în judecată în calitate de complice la infracţiunile săvârşite de autorul P.l.A.

Cerinţa esenţială pentru a putea fi subiect activ (autor) al infracţiunii de trafic de influenţă este ca făptuitorul să aibă influenţă sau să lase să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar sau alt salariat. Prin sintagma „lasă să se creadă că are influenţă” se înţelege aceea că persoana afirmă că datorită relaţiilor personale, poate determina la un anumit funcţionar o anumită atitudine ori poate obţine o anumită rezolvare.

Prin expresia „are influenţă” se înţelege că acea persoană se bucură în mod real de încrederea funcţionarului sau altui salariat ori că bunele relaţii personale cu acesta corespund realităţii.

Infracţiunea de trafic de influenţă s-a consumat în momentul în care autorul P.l.A., prevalându-se de influenţa presupusă sau reală pe care o are pe lângă funcţionari, salariaţi ai I.P.J. Constanţa a pretins si acceptat promisiunea de foloase pentru a determina soluţionarea favorabilă a unei lucrării.

Nu există concurs de infracţiuni, chiar dacă autorul a pretins ulterior de la aceeaşi persoană suma cuvenită pentru alt salariat din cadrul instituţiei, spre a-l determina la soluţionarea favorabilă a aceleiaşi lucrări, activitatea autorului în ansamblu se încadrează în dispoziţiile art. 257 C. pen., ca infracţiune unică fără aplicarea art. 41 C. pen.

În cauză, momentul consumării infracţiunii este 3 mai 2012 şi în raport de acest moment se analizează contribuţia anterioară sau concomitentă a complicelui,

Din lucrările dosarului rezultă că N.A. nu a participat la acţiunea de verificare a societăţii administrată de P.C.F., nu a avut nici o discuţie sau înţelegere cu cei doi denunţători, pe care, de altfel, nu îi cunoştea.

Dialogul ambiental purtat la data de 15 mai 2012. după consumarea infracţiunii, conţine aprecieri generale, fără semnificaţie, care nu pot fi interpretate ca activităţi de complicitate a inculpatului N.A.

5. Art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., prin hotărâre s-a făcut o greşită individualizare a pedepsei principale de doi ani şi şase luni pentru a doua faptă reţinută în sarcina inculpatului N.A. prin raportare la circumstanţele reale: doar trei acte de sprijin în considerarea unor relaţii de prietenie greşit apreciate, dar şi la circumstanţele personale: vârsta, pregătirea şcolară şi profesională, integrarea familială, evoluţia profesională.

6. Art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a art. 64 lit. b) C. pen. cu privire la dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat prin raportare la criteriile de individualizare care trebuie particularizate şi pentru pedepsele accesorii.

În concluzie s-a solicitat, în temeiul art. 385¹⁵ pct. 2 lit. b) C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice într-o singură infracţiune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 78/2000 in referire la art. 257 alin. (1) C. pen. şi achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 in referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În subsidiar, s-a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate pentru a doua infracţiune, prin reducerea cuantumului la doi ani şi înlăturarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. b) C. pen.

Curtea, analizând hotărârea din perspectiva motivelor invocate şi, din oficiu sub toate aspectele de fapt şi de drept, apreciază recursul declarat de Ministerul Public ca fiind fondat pentru următoarele considerente:

În faza judecării recursului s-a procedat la audierea inculpaţilor, inculpatul P.I.A. a declarat că recunoaşte în totalitate faptele cercetate, astfel cum sunt descrise în rechizitoriu şi achiesează la materialul probator administrat, iar inculpatul N.A. a negat activitatea infracţională imputată.

Declaraţia de recunoaştere a inculpatului P.l.A. se coroborează cu datele ce rezultă din procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi ambientale, declaraţiile martorilor, procesul verbal de prindere în flagrant.

Din conţinutul declaraţiilor inculpaţilor şi motivelor de recurs se reţine că inculpaţii nu contestă situaţia de fapt menţionată în actul de sesizare şi în cuprinsul sentinţei de condamnare, ci contestă caracterizarea în drept a faptelor cercetate, negând pluralitatea infracţională. înalta Curte reţine că pluralitatea infracţională este determinată de pluralitatea funcţionarilor pe lângă care inculpaţii ar fi trebuit să acţioneze în sensul influenţării activităţii acestora cu consecinţe benefice în favoarea celor cercetaţi în lucrarea 54874 din 8 mai 2012, din pluralitatea şi caracterul distinct al sumelor solicitate în considerarea acestor funcţionari, din activităţile distincte pe care aceştia ar fi trebuit să le exercite în considerarea atribuţiilor de serviciu.

Relevant pentru a determina pluralitatea infracţională este şi argumentul legat de faptul că infracţiunea se consumă la momentul pretinderii, iar faţă de datele din prezenta cauză inculpatul a desfăşurat activităţi distincte de pretindere, iniţial pentru suma de 10.000 euro, majorată la 50.000 euro şi în final negociată la 25.000 euro ce era destinată şefilor ierarhici şi ulterior pentru sumă negociată la 4.000 de euro destinată altui funcţionar, respectiv o colegă de serviciu ce instrumenta, într-o primă fază lucrarea.

De altfel, inculpatul P.I.A. a recunoscut cele două activităţi distincte de pretindere a unor sume de bani urmate de activităţi de negociere.

Ca urmare, nu se poate reţine susţinerea apărării referitoare la o unitate naturală a infracţiunii ce ar fi determinată de aprecierea generală iniţială a inculpatului P.I.A. legată de demersurile ulterioare necesare rezolvării favorabile a lucrării menţionate, deoarece, astfel cum s-a arătat anterior, pluralitatea acţiunilor de pretindere a unor sume de bani distincte, în considerarea unor funcţionari cu atribuţii distincte determină pluralitatea infracţională.

În ceea ce priveşte contribuţia coinculpatului N.A., prima instanţă a precizat de altfel multiplele situaţii în care acesta l-a însoţit pe colegul său, inculpatul P.I.A. şi a explicitat conţinutul şi efectele acestei contribuţii ce a constat într-un ajutor deschis şi in cunoştinţă de cauză acordat coinculpatului, în susţinerea tranşantă a inculpatului P.I.A. în demersurile acestuia, aspecte susţinute de declaraţia de recunoaştere a inculpatului P.I.A., de înregistrările convorbirilor telefonice şi în mediul ambiental şi de declaraţiile martorilor oculari. Fără a relua exhaustiv analiza contribuţiei infracţionale a acestuia, realizată riguros de prima instanţă, înalta Curte reiterează numai aspectele legate de întâlnirea din data de 15 mai 2012, în jurul orei 16:30, invocată în motivele de recurs, din care rezultă conţinutul activităţii şi contribuţia activă, atât în cadrul discuţiilor cât şi pe aspectul susţinerii inculpatului şi încercării de determinare a denunţătorilor de a remite suinele de bani.

Inculpatul N.A. a apreciat referitor la înregistrările ambientale din data de 15 mai 2012, că sunt tară semnificaţie infracţională, deşi conţinutul acestora fost recunoscut de coinculpatul P.I.A. şi de martorii participanţi la acele întâlniri (f. 82, 87 ). Martorul P.C.F. a explicat că a acceptat să remită sumele de bani datorită tracasărilor şi ameninţărilor la care a fost supus (f.86 verso). Înalta Curte constată că nu poate reţine apărarea formulată, înregistrările atestând conduita infracţională a acestui inculpat, care a afirmat, în cadrul întâlnirii menţionate, susţinând activ discuţia şi poziţia coinculpatului P.I.A. şi faptul că: „unul din voi (referindu-se la denunţători), din punctul meu de vedere, a făcut o prostie. Şi de la prostia aia s-a stricat toată şmecheria.Cineva din grupul vostru a stricat toată treaba, a vorbit omu", trebuia să vorbească. Mai mult de atât nu pot să-ţi spun, că eu, când nu-i treaba mea, nu-i combinaţia mea, nu mă bag!” De asemenea, în aceeaşi întâlnire, inculpatul N.A. a încercat să consolideze încrederea denunţătorilor în posibilitatea inculpatului P.l. de a le rezolva acestora problemele, îndemnându-l pe martorul D.F. „Fă ce-a zis el, că-i bine”. Nu este însă de neglijat faptul că întâlnirea din data de 15 mai 2012 nu a fost singura la care a participat inculpatul N.A., contribuţia sa fiind evidentă şi în cele ce au avut loc în datele de 11 mai 2012, când s-a negociat suma pretinsă de 50 000 euro la 25 000 euro, la restaurantul S.L. şi la cea din data de 5 iunie 2012, de la sediul SC P.G.D.E. SRL Năvodari. De altfel inculpatul nu a negat participarea la aceste întâlniri, ci a susţinut că nu a avut reprezentarea derulării unor activităţi infracţionale în prezenţa sa. înalta Curte reţine, din cuprinsul declaraţiei inculpaţilor, că aceştia au recunoscut prezenţa alături de martorii denunţători în restaurantul S.L. la data de 11 mai 2012, iar inculpatul P.l.A. a relatat şi faptul că N.A. a fost prezent şi la întâlnirea din data de 5 iunie 2012 la sediul societăţii SC P.G.D.E. SRL Despre întâlnirea din 11 05 2012, martorii D.F. şi P.C. au afirmat că a fost prezent şi inculpatul N.A. ce a fost prezentat de P.l.A. ca fiind colegul său de muncă ce cunoaşte foarte bine situaţia, implicarea sa ulterioară în discuţie demonstrând realitatea acestor susţineri (f. 81 verso, 85 ). De altfel, inculpatul N.A. a fost cel care a afirmat că suma de 25 000 euro, negociată cu denunţătorii, va fi acceptată de şefii săi (f. 85).

Apărarea inculpatului N.A. referitoare la lipsa unei conduite infracţionale nu poate fi însă reţinută, ansamblul probator evocat anterior şi analizat şi de către prima instanţă, demonstrând implicarea activă şi voluntară a acestuia în cadrul activităţii infracţionale, faptul că avea cunoştinţă de întregul demers infracţional al coinculpatului, pe care îl sprijinea in mod eficient, iar demersurile părţilor din faza de recurs nu demonstrează lipsa de consistenţă a raţionamentului primei instanţe şi lipsa de utilitate a probelor ce au stat la baza acestuia. In motivele de recurs inculpaţii au invocat în apărare declaraţiile martorilor G.S. şi T.Ş., audiaţi de instanţa de fond în şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2012 (fi 61), care însă nu au relevat date utile cauzei sau care să producă un beneficiu situaţiei juridice a inculpaţilor.

Ca urmare, înalta Curte apreciază că inculpaţii au acţionat concertat, conjugându-şi eforturile pentru atingerea scopului infracţional, iar ansamblul probator administrat este apt să facă această dovadă şi să răstoarne prezumţia de nevinovăţie.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul N.A. a acţionat cu intenţie directă rezultată din aceea că a avut reprezentarea clară a faptei, urmărind prin eforturi proprii producerea rezultatului socialmente periculos.

Faţă de toate aceste argumente, Înalta Curte apreciază că în actele de sesizare, de inculpare şi în hotărârea instanţei de fond au fost corect descrise şi caracterizate în drept activitatea ilicit penală şi contribuţiile infracţionale, astfel încât nu se impune schimbarea încadrării juridice.

Efectuarea expertizei înregistrărilor care să ateste autenticitatea acestora, în mod corect a fost apreciată ca lipsită de utilitate în condiţiile în care realitatea dialogurilor, respectiv conţinutul acestora şi identitatea participanţilor au fost atestate de probatoriile administrate şi anume de declaraţiile inculpatului P.A. şi martorilor denunţători D.F. şi P.C.F. şi, nu în ultimul rând, de datele strânse în procedura flagrantului.

Aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. c) şi art. 76 C. pen.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpatului P.I.A. referitoare la aplicarea dispoziţiilor art 320¹ C. proc. pen., Înalta Curte reţine că prima instanţă, prin încheierea din data de 17 septembrie 2012 a evaluat riguros conţinutul declaraţiei acestuia şi a apreciat motivat asupra neîntrunirii exigenţelor textului, cu consecinţa respingerii cererii de aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. Solicitarea aplicării dispoziţiilor menţionate se realizează într-un termen sau etapă procesuală expres prevăzută de legiuitor ce se plasează anterior începerii cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe, astfel încât, în faţa instanţei de recurs, inculpatul, ce a participat la procedura derulată împotriva sa nu poate beneficia de repunerea în termenul de a solicita aplicarea art 320¹ C. proc. pen., ca o consecinţă a unei recunoaşteri totale şi necondiţionate a activităţii infracţionale în calea de atac.

În legătură cu această conduită relativ sinceră instanţa de control judiciar apreciază că nu se justifică nici reţinerea în favoarea sa a dispoziţiilor referitoare la circumstanţele atenuante judiciare, întrucât textul invocat, art 74 alin (1) lit c) C. pen., este incident atunci când acea colaborare a inculpatului cu organul judiciar a constat în prezentarea benevolă în faţa organului judiciar şi a condus la identificarea şi descoperirea participanţilor, efecte ce nu se pot reţine faţă de modul de sesizare şi condiţiile în care s-au efectuat actele premergătoare finalizate cu surprinderea în flagrant a inculpatului P.I.A.

Individualizare judiciară a pedepselor.

Individualizarea pedepselor principale şi a modalităţii de executare

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate faţă de inculpaţi se vor avea în vedere criteriile enumerate de art. 72 C. pen. care prevede că la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile părţii generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Conform normei de incriminare, art. 257 C. pen., infracţiunea de trafic de influenţă se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 10 ani, iar potrivit art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, maximul special se majorează cu 2 ani.

Pe aspectul gradului de pericol social concret al faptelor şi făptuitorilor instanţa reţine:

Pluralitatea de participanţi a creat premisele pentru atingerea scopului şi obţinerea beneficiului infracţional prin conjugarea eforturilor proprii.

Pluralitatea actelor de executare demonstrează pentru fiecare inculpat în parte perseverenţa infracţională ce se va reflecta într-o distincţie în planul cuantumului pedepsei.

Contribuţia efectivă a fiecărui inculpat, distinctă de numărul actelor materiale săvârşite, este de asemenea un criteriu util aspectului analizat. Sub acest aspect se vor avea în vedere eforturile proprii ale inculpatului P.I.A. care se detaşezjă de ale coinculpatului prin frecvenţă şi conţinut.

Cuantumul ridicat al sumelor pretinse (50.000 euro negociată la 25.000 euro) relevă nu numai un grad sporit de pericol social al infracţiunilor, dar şi un grad sporit de periculozitate ai făptuitorilor care manifestau o desinhibare totală pe tărâm infracţional.

Conduita inculpatului N.A. în cursul procesului penal s-a înscris în aceiaşi parametri de negare a acţiunilor ilicit penale sau de încercare de diminuare a contribuţiei infracţionale ori a elementelor esenţiale angajării răspunderii penale, in timp ce inculpatul P.I.A. a colaborat cu instanţele de judecată, recunoscând activitatea infracţională reţinută în sarcina sa, însă faţă de acesta se reţine şi contribuţia determinantă în cadrul acţiunilor ilicite, coinculpatul N.A. sprijinind această conduită, fără a avea însă rolul determinant.

Înalta Curte apreciază că pedepse orientate spre minimul special pentru cornplice (2 ani şi 6 luni închisoare) şi uşor sporite pentru autor (3 şi respectiv 3 ani şi 10 luni închisoare) vor fi suficiente şi eficiente pentru atingerea scopului preventiv şi educativ al sancţiunii.

Circumstanţele personale cu accent pe lipsa antecedentelor penale, situaţia familială, ori pregătirea profesională, nu sunt eficiente pe aspectul individualizării judiciare şi nu pot conduce la necesitatea reducerii cuantumului pedepselor deoarece acestea nu subliniază decât elemente de normalitate şi, în plus, nici nu pot fi privite izolat, ci în contextul tuturor criterilor amintite. Mai mult, funcţiile deţinute şi pregătirea fiecăruia au constituit premise pentru desfăşurarea activităţii ilicite.

În ceea ce priveşte individualizarea modalităţii de executare pentru inculpatul N.A., Înalta Curte apreciază că suspendarea pedepsei principale rezultante sub supraveghere pe un termen de încercare stabilit prin adiţionarea la durata pedepsei a unui interval apropiat de maximul prevăzut de art. 86² C. proc., asigură condiţiile reevaluării atitudinii acestuia faţă de normele penale şi realizează scopul preventiv şi educativ al sancţiunii.

Gradul de pericol relativ ridicat al faptei şi făptuitorului dedus din analiza criteriilor menţionate anterior impune pentru inculpatul P.I.A. executarea pedepsei în regim de detenţie.

Individualizarea pedepselor complementare şi accesorii

Infracţiunile de corupţie au fost săvârşite de inculpatul P.I.A. în funcţiile exercitate în calitate de ofiţer de poliţie judiciară, aspect ce justifică reţinerea nedemnităţii sale nu numai în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat, prevăzute de art 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., ci şi în ceea ce priveşte dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârşirea infracţiunii, prevăzut de art 64 alin. (1) lit. c) C. pen., respectiv profesia de poliţist aceste drepturi urmând a fi avute în vedere atât pentru stabilirea conţinutului pedepsei complementare cât şi accesorii.

Pentru inculpatul N.A. natura faptelor pentru care s-a pronunţat condamnarea impune reţinerea unei nedemnităţi a acestuia în exercitarea drepturilor de natură electorală, conţinutul pedepsei accesorii stabilite de prima instanţă fiind, ca urmare, riguros.

Confiscarea extinsă înalta Curte, sub aspectul menţionat, va analiza următoarele aspecte:

1. Condiţiile dispunerii măsurii confiscării extinse;

2. Natura bunurilor vizate de măsura confiscării;

3. Posibilitatea şi condiţiile confiscării bunului obţinut din conduite anterioare actului dedus judecăţii;

4. Posibilitatea şi condiţiile confiscării bunurilor aparţinând soţului;

5. Posibilitatea confiscării bunului ipotecat.

Înalta Curte reţine că plăţile lunare aferente celor două credite, în cuantum total de cea. 1.200 euro, pentru perioada iunie 2008 - iunie 2012, au depăşit veniturile lunare totale ale celor doi soţi de cca. 1.060 euro.

În mod evident, atât în cazul confiscării simple cât şi a celei extinse măsura constituie o ingerinţă în dreptul de proprietate al reclamanţilor. în aplicarea acestei sancţiuni, instanţa de judecată va examina dacă restricţia dreptului îndeplineşte exigenţele art. 53 din Constituţie, respectiv va examina: prevederea în lege; scopul urmărit; caracterul necesar; caracterul proporţional.

Prevederea în legea română a măsurii include condiţiile de aplicare şi scopul. Astfel, potrivit art 118” C. pen., referitor la confiscarea extinsă, sunt supuse confiscării şi alte bunuri decât cele menţionate la art. 118, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracţiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material şi pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare:

a) proxenetism;

b) infracţiuni privind traficul de droguri şi de precursori;

c) infracţiuni privind traficul de persoane;

d) infracţiuni la regimul frontierei de stat a României;

e) infracţiunea de spălare a banilor;

f) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea pornografiei;

g) infracţiuni din legislaţia privind prevenirea şi combaterea terorismului;

i) infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup;

j) infracţiuni contra patrimoniului;

k) infracţiuni privitoare la nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive şi materiilor explozive;

l) falsificarea de monedă sau alte valori;

m) divulgarea secretului economic, concurenţa neloială, nerespectarea. dispoziţiilor privind, operaţiile de import sau export, deturnarea de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri;

n) infracţiuni privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc;

o) trafic de migranţi;

p) infracţiuni de corupţie, infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie, infracţiuni în legătură cu infracţiunile de corupţie, infracţiuni împotriva, intereselor financiare ale Uniunii Europene;

q) infracţiuni de evaziune fiscală;

r) infracţiuni privind regimul vamal;

s) infracţiunea de bancrută frauduloasă;

ş) infracţiuni săvârşite prin. intermediul sistemelor informatice şi al mijloacelor de plată electronice;

t) traficul de organe, ţesuturi sau celule de origine umană.

Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

a) valoarea, bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte şi, dacă este cazul, după momentul săvârşirii infracţiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanţei, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) instanţa are convingerea că bunurile respective provin din activităţi. infracţionale de natura celor prevăzute la alin. (1).

Pentru aplicarea dispoziţiilor alin. (2) se ţine seama şi de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de un terţ unui membru de familie, persoanelor cu care persoana condamnată a stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi ori dintre părinţi, şi. copii, în cazul în care convieţuiesc cu acesta, persoanelor juridice asupra cărora persoana condamnată deţine controlul.

Prin bunuri, conform prezentului articol, se înţelege şi sumele de bani.

La stabilirea diferenţei dintre veniturile licite şi valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor şi cheltuielile făcute de persoana condamnată, persoanele prevăzute la alin. (3).

Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani şi bunuri până la concurenţa valorii acestora.

Se confiscă, de asemenea, bunurile şi banii obţinuţi din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării.

Confiscarea nu poate depăşi valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate.

Confiscarea face parte din cadrul politicilor de prevenire a infracţionalităţii şi fiind prevăzută de lege, confiscarea extinsă a vizat un scop legitim.

Cu privire la proporţionalitatea cu scopul vizat, Înalta Curte a verificat dacă procedurile care s-au derulat în faţa instanţelor a oferit acuzatului şi soţiei sale, ţinând cont de gravitatea măsurilor ce au fost aplicate, o ocazie adecvată de a-şi susţine cauza în faţa autorităţilor competente. înalta Curte a constatat că această condiţie a fost îndeplinită, câtă vreme cauza a fost examinată în fond şi recurs, în urma unor proceduri contradictorii. In plus, s-au examinat faptele într-o modalitate obiectivă fără să se bazeze pe o simplă bănuială, analizând situaţia financiară a acuzatului şi soţiei sale pentru a concluziona că bunurile confiscate nu puteau fi cumpărate decât graţie folosirii unor profituri ilicite. Astfel, ţinând cont de interesul general referitor la combaterea fenomenului infracţional, înalta Curte a considerat că ingerinţa nu este disproporţionată faţă de scopul vizat.

Înalta Curte analizând condiţiile dispunerii unei astfel de măsuri deduse din textul menţionat, reţine întrunirea cumulativă a acestora astfel:

Obiectul judecăţii in prezenta cauză se referă la infracţiuni de corupţie, respectiv infracţiunea de trafic de influenţă prevăzută şi pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, în forma autoratului sau complicităţii.

Sancţiunea prevăzută de lege, potrivit caracterizării în drept a activităţii infracţionale, este închisoarea de la 2 Ia 12 ani, maximul special fiind în cuantumul determinat potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, majorat cu 2 ani faţă de norma de incriminare din C. pen.

Fapta de corupţie a fost aptă, iar nu numai susceptibilă, să-i procure participantului un folos material. Astfel inculpatului P.l.A. a obţinut un folos injust constând în suma de bani remisă, iar activitatea sa ilicit penală în perioada iunie 2008 - iunie 2012 i-a creat condiţiile realizării plăţilor către unităţile bancare.

Soţii P. au achiziţionat două apartamente cu sume de bani obţinute din contracte de credit ipotecar pentru care ratele lunare aferente au fost achitate din sume obţinute ilicit, respectiv:

- imobilul situat în localitatea Constanţa, Jud. Constanţa, obţinut prin contractul de credit nr. 1 din data de 12 iunie 2008 - de la SC B.R.D.G.S.G. SA, cu sediul în Bucureşti, sect. 1, prin B.R.D. – A.D.M., aparţinând G.R.U.P. Constanţa în valoare de cea. 100.000 euro (f. 74, vol. 5, dup);

- imobilul situat în Constanţa Jud. Constanţa, obţinut prin contract de credit din data de 16 iunie 2008 - de la B.A.N.C. P.O.S.T. SA, cu sediul în Bucureşti, sect. 3, prin Sucursala Constanţa, în valoare de 165.000 franci elveţieni - 100.751 euro (f. 109, vol. 5, dup).

De asemenea, sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţiile referitoare la faptul că:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă anterioară de 5 ani, depăşeşte în mod vădit veniturile obţinute de aceasta în mod licit;

b) Au fost administrate probatorii din care rezultă indubitabil că plăţile lunare aferente creditelor obţinute au fost achitate constant din sumele ilicite dobândite din activitatea infracţională.

Confiscarea specială are ca obiectiv deposedarea inculpatului de bunurile a căror valoare depăşeşte nivelul veniturilor licite ale acestuia.

Se constată că cele două contracte de credit au fost încheiate în 12, 16 iunie 2008, iar activitatea infracţională dedusă judecăţii în prezenta cauză s-a săvârşit în perioada mai - iunie 2012.

Ca urmare perioada iunie 2008 - iunie 2012 va constitui perioada de referinţă pentru raportarea veniturilor şi determinarea caracterului licit ori ilicit al acestora.

Astfel, Înalta Curte va avea în vedere, pentru această perioadă de referinţă, sumele totale obţinute de soţii P., lunar si va cenzura si eventualele sume obţinute de la terţi (rude), prin liberalităţi.

Având în vedere clauzele contractelor de împrumut, Ministerul Public şi prima instanţă au reţinut că cei doi soţi au achitat lunar, în perioada iunie 2008 - iunie 2012, suma de aproximativ 1.500 euro, în timp ce veniturile salariate lunare cumulate ale acestora nu au depăşit, 4.100 lei, echivalentul a mai puţin de 1.000 euro.

Înalta Curte constată că soţii P.l.A. şi P.D.A., în perioada de referinţă, au avut calitatea de funcţionari publici cu statut special în cadrul M.A.I., iar potrivit

Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, aveau obligaţia legală de a completa declaraţia de avere.

Din declaraţiile de avere pentru perioada iunie 2008 - iunie 2012,, rezultă că inculpatul P.I.A. a obţinut, împreună cu soţia sa, următoarele sume de bani şi alte bunuri mobile sau imobile (f. 5 şi urm. vol. 5 dup): In cursul anului 2008:

- venituri din salarii: 25.000 lei pentru titular şi 21.000 lei pentru soţie;

- daruri de nuntă: 150.000 lei;

- achiziţionarea prin 2 credite bancare ipotecare a 2 apartamente situate în Constanţa, având fiecare valoarea impozabilă declarată de câte 100.000 euro,

În cursul anului 2009:

- venituri din salarii: 28.000 lei pentru titular şi 20.000 lei pentru soţie;

- alocaţie de stat pentru copil: 2.000 lei;

În cursul anului 2010:

- venituri din salarii: 25.000 lei pentru titular şi 20.000 lei pentru soţie;

- alocaţie de stat pentru copil: 2.000 lei;

- venituri din cedarea folosinţei bunurilor: 1.200 lei;

- achiziţionarea a două autovehicule, respectiv o remorcă şi o rulotă; în cursul anului 2011:

- venituri din salarii: 27.600 lei pentru titular şi 24.000 lei pentru soţie;

- alocaţie de stat pentru copil: 240 lei;

Pentru aceeaşi perioadă, soţia inculpatului a precizat în declaraţiile de avere, următoarele: In cursul anului 2008:

- venituri din salarii: 24.000 lei pentru titular şi 27.600 lei pentru soţ;

- un autoturism, fabricat în anul 2002;

- venituri din vânzarea unui autoturism: 7.000 euro;

În cursul anului 2009:

- venituri din salarii: 21.000 lei pentru titular şi 27.200 lei pentru soţ;

- alocaţie de stat pentru copil: 500 lei;

- venituri din vânzarea unui autoturism, 7.500 euro;

În cursul anului 2010:

- venituri din salarii: 20.000 lei pentru titular şi 25.000 lei pentru soţ;

- alocaţie de stat pentru copil: 480 lei;

- venituri din cedarea folosinţei bunurilor: 12.000 lei; în cursul anului 2011:

- venituri din salarii: 23.800 lei pentru titular şi 28.800 lei pentru soţ;

- alocaţie de stat pentru copil: 485 lei;

- un autoturism, fabricat în anul 2004, o remorcă şi o rulotă.

Se constată că în legătură cu veniturile nete salariale declarate există diferenţe nesemnificative, între declaraţiile soţilor, astfel încât înalta Curte va reţine aceste venituri salariale în cadrul analizei următoare.

La dosarului cauzei au fost ataşate înscrisuri emanate de la unităţile bancare referitoare la derularea contractelor de credit încheiate de către soţii P., din care se reţin următoarele:

La data de 12 iunie 2008, între soţii P.I.A. (împrumutat) şi P.D.A. (coîmprumutat), pe de o parte, şi B.R.D., Sucursala Constanţa, A.D.M., a fost încheiat contractul de credit imobiliar nr. 1, având ca obiect acordarea cu împrumut a sumei de 100.000 euro, pentru o perioadă de 360 luni, respectiv în intervalul 12 iunie 2008 - 12 iulie 2038.

Potrivit graficului de rambursare a creditului, împrumutul urma a fi restituit eşalonat, în rate lunare cu valoarea de câte 761 euro în primul an şi, respectiv, în cuantum descrescător de la 874,60 euro la 848,04 euro în perioada următoare.

La data de 30 septembrie 2010, în baza actului adiţional la contractul de credit imobiliar, dobânda aferentă împrumutului a fost renegociată şi stabilită la un nivel mai redus, acordându-se totodată şi o perioadă de graţie de 12 luni la plata dobânzii, astfel încât rata lunară pentru perioada 15 octombrie 2010- 15 octombrie 2011 a fost de aproximativ 340 euro, iar pentru perioada următoare, până la scadenţa creditului total, rata a fost stabilită în cuantum descrescător, de la 730,80 euro la 510,30 euro.

În perioada 12 iunie 2008 - 15 iunie 2012, soţii au achitat lunar ratele aferente creditului astfel contractat, cu precizarea că ultima plată a fost efectuată la data de 15 iunie 2012.

La data de 16 iunie 2008, între soţii P.l.A. (codebitor) şi P.D.A. (debitor), pe de o parte, şi B.P. SA, Sucursala Constanţa, a fost încheiat contractul de credit ipotecar, având ca obiect acordarea cu împrumut a sumei de 161.000 chf, reprezentând echivalentul a circa 100.000 euro, pentru o perioadă de 420 luni, respectiv în intervalul 16 iunie 2008-12 iulie 2043.

Potrivit contractului de creditul ipotecar mai sus menţionat, împrumutul urma a fi restituit eşalonat, în rate lunare egale cu valoarea de câte 708,62 franci elvţeni (cca. 433 euro sau 1.560 lei, la cursul de schimb aferent încheierii contractului şi cea 571 euro sau 2.542 lei, la cursul de schimb din iunie 2012) în primul an cu dobândă fixă de 3,9 % şi, respectiv, în cuantum variabil în perioada următoare, în raport de variaţia indicelui la 6 luni, la care urma a se adăuga marja fixă de 3,9%.

Conform situaţiei financiare la data de 3 iulie 2012, comunicată de unitatea bancară creditoare, soţii P. au achitat lunar ratele aferente creditului astfel contractat.

Cuantumul celor două plăţi lunare pentru cele două credite (761 + 433= 1194 euro, echivalentul a cea. 4.300 lei, la cursul de 3,6) depăşeşte veniturile lunare totale ale celor doi soţi (2.083 lei salariu lunar net soţ conform declaraţiei de avere +1.750 lei salariu lunar net soţie conform declaraţiei de avere= 3.833 lei,

venituri salariale nete, echivalentul a cea. 1.064 euro ), cu excepţia perioadei de un an, între 15 octombrie 2010 - 15 octombrie 2011, în care obligaţia de plată în baza primului contract scăzând cu cea. 400 euro, ratele bancare coboară uşor sub cuantumul veniturilor totale salariale. In aceste condiţii este de domeniul evidenţei că inculpatul miza lunar, constant, pe alte sume decât cele din veniturile salariale, care să completeze veniturile salariale pentru a se asigura deopotrivă şi mijloacele necesare subzistenţei, dar şi plata ratelor aferente creditelor.

Apărările inculpatului în sensul că a primit de la părinţii săi sume importante de bani, 76.259 lei în anul 2008 şi 55.903 lei în anul 2009, nu pot fi apreciate ca sincere şi apte să facă dovada achitării ratelor din venituri obţinute licit, în perioada 2008-2012.

În primul rând, în calitate de funcţionari publici soţii P. aveau obligaţia de a însera în declaraţiile de avere aceste venituri suplimentare, or nici una dintre declaraţiile de avere completate nu se referă la donaţii ori liberalităţi făcute în favoarea lor de către rude (f. 5 şi urm. vol. 5 dup), apărarea fiind una evident pro causa. In declaraţia sa inculpatul a susţinut că suma de plată lunară de cea 700 euro era acoperită numai din salariul său, la nivelul anului 2008, ceea ce presupune de fapt că salariul său era complet utilizat în acest demers, la un curs leu-euro precizat tot de parte şi menţionat în fişa de sinteză emisă de unitatea bancară de 3,6 - f 19, vol. 2, dosar fond (3,6 x 700 = 2520). Din graficul de rambursare aferent contractului de credit încheiat cu B.R.D. (f. 183, vol. 1, dosar fond) rezultă că suma lunară de plată a fost de 760 euro (cca. 2736 lei) în primul an şi apoi de 874 euro (3146 lei), suma a scăzut la 360 euro pentru perioada 15 noiembrie 2010-15 octombrie 2011, când şi venitul net salarial al inculpatului s-a redus la 1912 lei plus 720 lei venituri cu caracter permanent, după care a revenit la cea. 725 euro (2610 lei). Cu toate acestea însă soţii aveau de acoperit şi rata pentru cel de al II-lea credit ce determina utilizarea salariului soţiei.

Pentru ambele credite inculpatul a apreciat plata lunară ca fiind în jur de cea. 1.200 euro (echivalentul a 4.320 lei (f. 162 verso, vol. 1, dosar fond).

În perioada obţinerii creditelor veniturile nete lunare ale soţilor, rezultate din adeverinţe de venit eliberate de angajator şi fişei de sinteză emisă de SC B.R.D. SA erau de 3.008 lei salariu net plus 1.703 lei salariu net plus 1.100 lei alte venituri cu caracter permanent - 5.811 lei (f. 186 şi urm. - 19 vol. 1/2 dosar fond), sume care însă nu se regăsesc în declaraţiile de avere. Având în vedere adeverinţa de venit eliberată de angajator, la nivelul anului 2008, anul semnării contractelor de credit, ar rezulta un venit net anual pentru inculpat de 42.629 lei (3.008x12 + 550x12=36.096+6.600=42.696), în timp ce declarat este un venit net anual de 25 000 lei. Acest venit net declarat şi asumat de 25 000 lei reprezintă cca. 2.083 lei lunar pentru inculpat sau cea. 2/3 din cel avut în vedere de unitatea bancară.

Apărările inculpatului în sensul că, în perioada 2008 - 2010, sora sa, ce ocupa cel de al II-lea apartament, a achitat ratele aferente creditului sunt dovedite numai pentru 3 luni, înscrisurile bancare atestând depuneri efectuate de acest terţ pentru sumele de 741 chf, în data de 23 februarie 2010 şi de 1620 chf, în data de 13 iulie 2009).

Tatăl inculpatului, audiat ca martor pe aspectul furnizării sumelor necesare familiei a arătat că începând din anul 2006-2010 a virat în contul fiului său, inculpatul P. sume de bani anuale importante, cuprinse între 10 000 lei şi 35 000 lei, iar din 2010 i-a dat cca. 10 000 - 20 000 pe an. Martorul T.l. (f. 254, vol.1, dosar fond) a precizat că, în calitate de naş de cununie, cunoaştea faptul că familia P. se întreţine numai din salariu, însă cunoştea şi faptul că tatăl inculpatului obţinea venituri substanţiale din agricultură. Analiza documentelor bancare nu a putut conduce la concluzia depunerii sumelor menţionate de către tată în conturile fiului său şi oricum acestea dacă ar fi intrat în posesia inculpatului şi soţiei sale impuneau trecerea în declaraţiile de avere or, în perioada 2008-2012, niciunul dintre soţii nu a precizat că a obţinut astfel de liberalităţi.

De asemenea, mama soţiei a declarat că a dat în beneficiul familiei sume de bani obţinute din apicultură (f. 193-194, vol.1, dosar fond). înscrisurile depuse la dosar de martora V.A., mama soţiei inculpatului, nu pot susţine afirmaţiile sale, evidenţiind venituri reduse din activitatea didactică sau din prestări de servicii, iar vânzările aferente producţiei de miere sunt atestate începând cu anul 2011 (60.000 lei pentru 2011). Analiza extrasului de cont depus de aceeaşi martoră nu atestă viramente în contul inculpatului sau soţiei acestuia, dar evidenţiază un total al tranzacţiilor, de toată perioada anului 2008, de numai 8.536 lei, în medie tranzacţii de 711 lei lunar, ce nu este apt să susţină elementele din conţinutul declaraţiei date în favoarea inculpatului şi în susţinerea situaţiei financiare a acestuia.

Fişa de cont pentru valută, atestă depunerea de către titular, inculpatul P.l.A., a ratelor, fie la ghişeu, fie prin virament bancar, pentru perioada 16 iunie 2008-31 decembrie 2010.

La nivelul lunii iunie 2008 inculpatul a deschis un cont de economii în care a depus suma de 60.000 lei, echivalentul a 16,666 euro, cont ce a fost însă închis după cea. 6 luni, la 31 octombrie 2008, tranzacţiile desfăşurate atestând consumarea disponibilului. Acesta depunere confirmă declaraţia inculpatului cu privire la sumele de care a dispus în cursul anului 2008, însă operaţiunile derulate în acest cont, în interval de cea. 6 luni, nu susţin apărarea sa cu privire la caracterul licit al sumelor folosite pentru plăţi aferente obligaţiilor deduse din contractele de credit ce se întind pe perioada iunie 2008-iunie 2012.

Ca urmare, Înalta Curte apreciază că inculpatul şi soţia sa nu au dovedit provenienţa licită a sumelor destinate achitării ratelor, în condiţiile în care se prezumă că veniturile salariale au asigurat mijloacele de subzistenţă familiei.

În ceea ce priveşte posibilitatea confiscării unui bun aparţinând (şi) soţului, Înalta Curte reţine următoarele:

Soţii P. au obţinut cele două apartamente în timpul căsătoriei, acestea intrând în proprietatea comună devălmaşă, soţia deţinând indubitabil o cotă parte.

Înalta Curte reţine că măsura confiscării a tăcut obiectul cenzurii în cele două grade de jurisdicţie, respectiv în faţa instanţelor de fond şi de recurs. Măsura a fost solicitată iniţial de procuror prin actul de sesizare şi probatorii au fost administrate încă din cursul urmăririi penale, înscrisuri (provenind de la unităţile bancare, declaraţii de avere), probatoriul fiind prelungit în faţa instanţelor (înscrisuri: extrase de cont pentru inculpat şi rudele sale ori ale soţiei; declaraţii de martori, fiind audiate rude ale soţilor, declaraţia părţii însăşi). Aceste probatorii, evidenţiate anterior, au fost administrate în susţinerea intereselor legitime ale inculpatul şi soţiei sale, chiar dacă aceasta din urmă nu a fost parte în prezenta cauză. Avocaţii aleşi ai inculpatului au susţinut interesele ambilor soţi pe aspectul măsurii confiscării, prin administrare de probatorii, de-a lungul întregii proceduri. Astfel, prin apărător ales inculpatul P.l.A. a solicitat proba cu înscrisuri şi martori pe aspectul confiscării, iar prin încheierea din data de 16 octombrie 2012, prima instanţă a admis proba cu înscrisuri în combaterea măsurii confiscării extinse solicitate de organul de urmărire penală (f.lll. 139, vol. 1). În cursul judecării în faţa primei instanţe apărătorul ales, depune la dosar înscrisuri pe aspectul confiscării extinse, precizând în scris că acestea se referă la „soţii P.” (f 14, vol. 2). Instanţa a procedat şi la audierea de martori pe acelaşi aspect. Astfel declaraţia martorului T.I. s-a referit la situaţia financiară a familiei P., dar şi a rudelor respectiv a părinţilor soţilor (f 154, vol.1, di). De asemenea, a fost depus la dosar un referat de evaluare care se preocupă şi de situaţia financiară a soţilor P. determinată de modalitatea de achitare a ratelor lunare pentru cele două credite obţinute (f 113, vol.1). Inculpatul P.l.A. a fost audiat distinct numai sub aspectul situaţiei financiare a familiei, în considerarea exercitării dreptului la apărare faţă de măsura confiscării.

În faza recursului inculpatul a mai angajat un apărător, beneficiind de apărare calificată în considerarea celor trei apărători aleşi, context în care, în procedura audierii sale a precizat că achiesează la întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, deci inclusiv la probatoriile pe care organul de urmărire penală fundamentase solicitarea de luare a măsurii confiscării extinse (f. 72, dosar recurs). Această strategie a apărării justifică lipsa preocupării de suplimentare a probatoriului pe aspectul confiscării, în recurs.

Ca urmare, în ansamblul său, procedura desfăşurată a asigurat suficiente garanţii ca soţia coproprietar să îşi protejeze adecvat propriile interese.

C.E.D.O., prin hotărârea din data de 10 aprilie 2012, pronunţată în cauza S. contra L., a arătat că reclamanta, deşi nu a fost parte în procedura penală desfăşurată împotriva soţului său a avut ocazia să administreze probe în valorificarea propriului interes (pg.47, 48-50), aspect ce a condus la concluzia lipsei încălcării drepturilor acesteia sub aspectul art. 6 parag. 1 din Convenţie.

În cadrul procedurilor penale este de dorit ca cel ce justifică un drept legitim asupra unui bun supus confiscării să fie citat şi să-şi poată organiza apărarea în formele recunoscute de procedura penală, în calitate de parte. Potrivit dreptului naţional, părţile posibil a fi implicate în cauzele penale şi drepturile şi obligaţiile acestora sunt expres prevăzute. Totuşi jurisprudenţa a recunoscut existenţa unei categorii distincte de participanţi în procesul penal, relevantă fiind în acest sens Dosarul nr. 1/2005 pronunţată în cadrul unui recurs în interesul legii. Astfel potrivit acestei decizii în aplicarea dispoziţiilor art. 54 alin. (4) şi ale art. 57 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările ulterioare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a stabilit că societatea de asigurare participă în procesul pena! în calitate de asigurător de răspundere civilă. In această calitate asigurătorul are drepturi şi obligaţii şi participă nemijlocit în procesele penale.

Ca urmare nu există nici un impediment actual ca în cursul proceselor penale să nu se dispună citarea terţului în patrimoniul căruia se va resimţi efectul măsurii de siguranţă a confiscării pentru a fi încunoştiinţat despre procedura derulată şi posibilele consecinţe asupra drepturilor sale de natură civilă, dându-i-se posibilitatea reală de a se apăra, inclusiv prin administrarea de probe. Astfel cum s-a susţinut anterior, în prezenta cauză avocatul inculpatului a susţinut interesele ambilor soţi pe aspectul măsurii confiscării, prin administrare de probatorii, iar procedura desfăşurată a asigurat suficiente garanţii ca soţia coproprietar să îşi protejeze adecvat propriile interese în procesul desfăşurat împotriva soţului său acuzat de infracţiuni de corupţie.

În aceeaşi hotărâre menţionată anterior, C.E.D.O. a arătat şi faptul că măsura confiscării dispuse faţă de soţ nu echivalează cu atestarea vinovăţiei sale în raport cu vreo infracţiune şi, ca urmare, nu se poate reţine o încălcare a art. 6 parag. 2 din aceeaşi Convenţie.

În ceea ce priveşte incidenţa legi ce a reglementat confiscarea extinsă se constată că infracţiunea cercetată este comisă în iunie 2012, după intrarea în vigoare a art. 118 C. proc., în aprilie 2010. Din momentul intrării în vigoare a acestui text a devenit previzibil şi accesibil pentru acuzat faptul că săvârşirea ulterioară de infracţiuni îl va supune exigenţelor acestei legii, măsura de siguranţă vizând şi foloase dobândite printr-o conduită anterioară. Această interpretare a textului, este susţinută de doctrină, în acest sens fiind articolul Consideraţii privind confiscarea extinsă. Aplicarea în timp a noii reglementări (în Caiete de drept penal, nr. 2/2012, pag. 29). Astfel inculpatul a săvârşit infracţiunea cercetată în prezenta cauză în iunie 2012, iar actele ilicite anterioare evaluate sub aspectul măsurii de siguranţă au fost săvârşite în perioada iunie 2008 - iunie 2012. Sub aspectul acestei activităţi anterioare infracţiunii cercetate relevante sunt poziţia inculpatului care a recunoscut activitatea infracţională descrisă în actul de sesizare, dar şi conţinutul unor convorbiri interceptate în care însuşi făptuitorul se referă la săvârşirea unor acte ilicit penale similare în perioada menţionată 2008-2012. Astfel, la data de 29 mai 2012, cu ocazia unei discuţii în cadrul restaurantului D.V., inculpatul a comparat metoda sa cu cea a şefilor săi afirmând: „au relaţii şi nu poţi să-i prinzi cu flagrant, cu,. cu prostii din astea. Astea sunt mizilicuri, ştii? Lucrează la alte niveluri, înţelegi? Nu-i ca la noi, cum am fost noi la început. Mă duceam acolo şi să mă spargă ăla că am luat 5 milioane sau 10 milioane şi să te zăpăceşti”(f 111, vol. IV, dup). înalta Curte reiterează faptul că, în recurs, în procedura audierii, inculpatul a precizat, asistat de apărători aleşi, că înţelege să achieseze la întregul material probator administrat în faza de urmărire penală, deci inclusiv la conţinutul interceptărilor. Astfel, structurată strategia apărării pentru acest inculpat, respectiv pe susţinerea unei conduite de recunoaştere totală a faptului ilicit penal şi de necontestare a probatoriilor administrate, cu excepţia audierii, nu au fost solicitate sau administrate probatorii noi în calea de atac.

Posibilitatea confiscării unor bunuri obţinute din activităţi infracţionale anterioare actului ilicit penal dedus judecăţii, cu respectarea anumitor garanţii legate de exerciţiul dreptului la apărare, este recunoscută de C.E.D.O., care atestă ca acest demers nu este contrar exigenţelor art 6 parag. 1 din Convenţie.

În ceea ce priveşte natura juridică a acestei măsuri, deşi prevăzută de legiuitor în titlul destinat măsurilor de siguranţă, prin severitatea efectelor şi prin scopul său trebuie apreciată ca o veritabilă pedeapsă. Scopul acestor măsuri nu este numai unul eminamente preventiv, ci tebuie acceptată şi natura represivă a acestei sancţiuni. Acest caracter prin el însuşi demonstrază necesitatea ca măsura confiscării extinse să facă obiectul unei dezbateri contradictorii, astfel cum s-a procedat în prezenta cauză, neputându-se reţine aplicarea ope legis.

Ca urmare, înalta Curte apreciază că măsura confiscării va viza bunurile imobile menţionate, respectiv cele două apartamente, dobândite în perioada prevăzută Ia art. 118 alin. (2) C. pen., întrucât exced nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate, respectiv suma lunară de plată dedusă din contractele de credit obţinute pentru achiziţia celor două apartamente depăşeşte veniturile (salariale, nete) lunare, totale ale soţilor.

În ceea ce priveşte posibilitatea confiscării unui bun ipotecat, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 1746 C. civ., în vigoare la data încheierii contractelor de ipotecă, precum şi dispoziţiilor din noul C. civ., art 2327, 2345 şi 2360, care preiau dispoziţiile din reglementarea anterioară, garanţia imobiliară urmăreşte bunul indiferent de proprietar, nu este o piedică în translatarea proprietăţii şi a devenit opozabilă erga omnes prin înscrierea sa în C.F. (f. 117 şi urm. vol.5 dup).

Ca urmare, trecerea bunului în proprietatea statului, prin confiscare, nu va prejudicia nici interesul părţii civile, întrucât nu va avea nici o influenţă asupra dreptului băncii de a urmări silit acest bun în baza ipotecii de rangul 1.

Pentru aceste considerente, în baza art. 385¹⁵ alin (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A., Serviciul Teritorial Constanţa, împotriva sentinţei penale nr. 172/ P din 18 decembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru C.P.M.F.

Va casa în parte sentinţa recurată şi rejudecând:

Va înlătura aplicarea dispoziţiilor art. 71 alin. (5), art. 81,art. 82 şi art. 83 C. pen. cu toate consecinţele, în ce-l priveşte pe inculpatul N.A.

În baza art. 86 C. pen., va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, aplicată inculpatului N.A. pentru cele două infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă, prev. şi ped.de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1) C. pen., respectiv de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref.la art. 257 alin. (1) C. pen., pe durata unui termen de încercare de 6(şase) ani şi 6 (şase) luni stabilit în baza dispoziţiilor art. 86” C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. va interzice inculpatului N.A. exerciţiul drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, va suspenda exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune măsurilor de supraveghere prev. de art. 86 lit. a), lit. d) C. pen., respectiv:

a) să se prezinte, la datele fixate, la S.P.V.R.S.I. de pe lângă Tribunalul Constanţa;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă în baza art. 359 C. proc. pen., va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 C. pen.

Va interzice inculpatului P.l.A. exerciţiul dreptului prev.de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, ca pedeapsă complementară.

Va interzice inculpatului P.l.A. şi exerciţiul dreptului prev.de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 118 alin. (1) lit. p) şi alin. (2) C. pen., va dispune confiscarea extinsă, în favoarea statului, a celor două apartamente obţinute cu credit ipotecar de către inculpatul P.l.A., respectiv.

- imobilul situat în localitatea Constanţa, Jud. Constanţa, obţinut prin contractul de credit din data de 12 iunie 2008 - de la B.R.D. G.S.G., cu sediul în Bucureşti, sect. 1, prin B.R.D. - A.D.M.,aparţinând G.R.U.P. Constanţa;

- imobilul situat în Constanţa Jud. Constanţa, obţinut prin contractul de credit din data de 16 iunie 2008 - de la B. P. SA, cu sediul în Bucureşti sect. 3, prin Sucursala Constanţa.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu contravin prezentei decizii.

II. Va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii P.l.A. şi N.A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

În baza art. 385¹⁶ alin (2) rap. la 381 C. proc. pen., va deduce, din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului P.l.A., timpul reţinerii şi arestării preventive de la 15 mai 2012 la 5 iunie 2013.

În baza art. 192 alin (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 225 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 25 lei, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se vor avansa din fondul M.J.

În baza art. 192 alin (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa - împotriva sentinţei penale nr. 172/ P din 18 decembrie 2012 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.

Casează în parte sentinţa recurată şi rejudecând:

Înlătură aplicarea dispoziţiilor art. 71 alin. (5), art. 81,art. 82 şi art. 83 C. pen. cu toate consecinţele, în ce-I priveşte pe inculpatul N.A.

În baza art. 86 C. pen., suspendă sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 2 (doi) ani şi 6 (şase) luni închisoare, aplicată inculpatului N.A. pentru cele două infracţiuni de complicitate la trafic de influenţă, prev. şi ped.de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref. la art. 257 alin. (1). C. pen., respectiv de art. 26 C. pen. rap. la art. 6 şi art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 în ref.la art. 257 alin. (1) C. pen., pe durata unui termen de încercare de 6(şase) ani şi 6 (şase) luni stabilit în baza dispoziţiilor art. 86" C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. interzice inculpatului N.A. exerciciţiu! drepturilor prev.de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere, suspendă exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune măsurilor de supraveghere prev. de art. 863 lit. a) Iit.d) C. pen., respectiv:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Constanţa;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

în baza art. 359 C. proc. pen.,atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86 C. pen.

Interzice inculpatului P.l.A. exerciţiul dreptului prev.de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, ca pedeapsă complementară.

Interzice inculpatului P.l.A. şi exerciţiul dreptului prev.de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 118 alin. (1) lit. p) şi alin. 2) C. pen., dispune confiscarea extinsă în favoarea statului a celor două apartamente obţinute cu credit ipotecar de către inculpatul P.l.A., respectiv:

1. Imobilul situat în localitatea Constanţa, Jud. Constanţa, obţinut prin contractul de credit din data de 12 iunie 2008 - de la SC B.R.D.G.S.G. SA, cu sediul în Bucureşti, sect. 1, prin B.R.D. – A.D.M., aparţinând G.R.U.P. Constanţa.

2. Imobilul situat în Constanţa, Jud. Constanţa, obţinut prin contractul de credit din data de 16 iunie 2008 - de la B. P. SA, cu sediul în Bucureşti sect. 3, prin Sucursala Constanţa.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu contravin prezentei decizii.

II. Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii P.l.A. şi N.A. împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului P.l.A. timpul reţinerii şi arestării preventive de la 15 mai 2012 la 5 iunie 2013.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 225 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 25 lei, reprezentând onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi,se vor avansa din fondul M.J.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.N.A. - Serviciul Teritorial Constanţa, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 5 iunie 2013;

← ICCJ. Decizia nr. 1920/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 1934/2013. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 1864/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 1874/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 189/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 1920/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 1934/2013. Penal