ICCJ. Decizia nr. 194/2013. Penal

Comentarii

0

Prin sentința penală nr. 889 din 09 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului R.I. în actul de sesizare din infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

1. în baza art. 13²din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248,art. 248¹C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.I., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată.

în baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

în baza art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) raportat la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.I. la pedeapsa de 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

în baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a), art. 80 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

în baza art. 65 C. pen., i s-a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

în baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen., au fost contopite cele trei pedepse aplicate, în final, inculpatul R.I. execută pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

în baza art. 35 alin. (2) C. pen., i s-a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

în baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II- a, b) și c) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

în baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 4 ani stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

în baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

2. în baza art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 80 și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.L., la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată.

în baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale.

în baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani și 5 luni stabilit în condițiile art. 82 C. pen.

în baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

în baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C. pen.

S-a luat act că partea vătămată Consiliul Local Municipal Constanța nu s-a constituit parte civilă în cauză.

A fost obligat inculpatul R.I. la plata către partea civilă G.P. a sumei de 10.000 euro în echivalent în lei la cursul Băncii Naționale a României la data plății efective, reprezentând daune morale.

A fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului R.I. și ridică măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului G.L., măsuri dispuse prin ordonanța din data de 15 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.

în baza art. 254 alin. (3) C. pen. rap. la art. 19 din Legea nr. 78/2000, s-a confiscat de la inculpatul R.I. suma de 1.500 euro.

Au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 3.500 RON fiecare, cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că în vederea modernizării și efîcientizării activității de transport și distribuție a energiei termice Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, a inițiat un proiect pentru automatizarea punctelor termice și monitorizarea activității acestora. Prin automatizarea punctelor termice se urmărea reglarea parametrilor de debit și temperatură în funcție de temperatura exterioară și de temperatura apei calde menajere, funcționarea automată și complet independentă, comunicarea bidirecțională cu dispecerul central, iar monitorizarea urma a se face prin echipamente de înregistrare a energiei termice în punctele termice, supravegheate permanent de dispeceri ceea ce asigura comunicarea tuturor punctelor termice cu dispeceratul central.

Pentru realizarea acestui proiect ce avea ca obiectiv "automatizarea", Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, în temeiul O.U.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice, a organizat în 2005 Licitația privind "Achiziția de pompe de termofîcare cu convertizoare de frecvență încorporată", fondurile pentru această achiziție fiind asigurate de la bugetul de stat, prin intermediul Consiliul Local Municipal Constanta.

Comisia de licitație era formată din președinte - inculpatul R.I. - director general și membrii: partea civilă G.P. - director tehnic, martorul G.G.V. - director producție, martorul E.G. - director economic, G.N. - șef serviciu juridic, martor D.S. - șef serviciu DAC, martorul B.D. - șef birou tehnic, V.M. - reprezentant SC C.P. SRL și doi reprezentanți ai Primăriei Constanța, potrivit hotărârii nr. 78 din 28 octombrie 2005 a Consiliul de Administrație al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța.

Caietul de sarcini, aprobat de Consiliul de Administrație al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța prin aceeași hotărâre, prevedea achiziționarea a patru tipuri de pompe: electropompe de circulație încălzire cu convertizor de frecvență încorporat, electropompe ajutătoare apă caldă de consum cu convertizor de frecvență încorporat, electropompe recirculare apă caldă de consum cu turație constantă și electropompe evacuare ape uzate, ce urmau a fi livrate cu următoarele componente: senzor de presiune diferențial (pentru pompele de circulație încălzire), senzor pentru reglaj presiune constantă a apei calde de consum (pentru pompele ajutătoare), senzor lipsă presiune apă LP (pentru pompele ajutătoare) și tablou de automatizare (pentru electropompele de circulație încălzire și respectiv pentru electropompele ajutătoare). Se mai prevedea că electropompele vor funcționa în regim de debit variabil (turație variabilă) și vor porni automat, iar protocolul de comunicare va fi MODBUS.

Un număr de 11 firme au cumpărat documentația de participare la licitație, însă doar trei societăți au depus oferte până la data limită, 05 decembrie 2005, respectiv: SC M.T. SRL București asociat cu K.A. Germania, SC E.E. SRL asociat cu W.A. Germania și SC A. SA București în asociație cu SC E.A. SRL București.

Deschizându-se ofertele depuse, comisia de evaluare a constatat că SC A. SA București în asociație cu SC E.A. SRL București, nu a prezentat garanția de participare la licitație, astfel încât s-a procedat la excluderea lor, rămânând spre analiză doar primele două oferte, cu următoarele valori: SC M.T. SRL București asociat cu K.A. Germania - 3.918.306,32 RON fără TVA (echivalentul a 1.071.717,49 euro) și SC E.E. SRL asociat cu W.A. Germania - 4.461.308 RON fără TVA (echivalentul a 1.220.237 euro).

Analizându-se cele două oferte, s-a constatat că oferta SC M.T. SRL București asociat cu K.A. Germania respectă toate cerințele prevăzute de caietul de sarcini, iar oferta SC E.E. SRL asociat cu W.A. Germania nu corespunde caietului de sarcini, stabilindu-se de către comisia de licitație câștigătoarea licitației deschise privind "Achiziția de pompe de termoflcare cu convertizoare de frecvență încorporate pentru 132 puncte termice și două centrale termice cu funcționare pe gaze naturale, aflate în exploatarea Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța", oferta SC M.T. SRL București asociat cu K.A. Germania, lider de asociație SC M.T. SRL cu o valoare a ofertei de 3.918.306,32 RON fără TVA (echivalentul a 1.071.717,49 euro), așa cum rezultă din hotărârea de adjudecare din 09 decembrie 2005.

La data de 16 decembrie 2005 s-a încheiat contractul de furnizare produse, între Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, în calitate de achizitor, și SC M.T. SRL în asociație cu K.A. Germania, lider de asociație fiind SC M.T. SRL care reprezenta asociația, în calitate de furnizor, obiectul contractului constituindu-l furnizarea de echipamente conform specificațiilor tehnice și a listelor de cantități de echipamente și prestarea de servicii asociate, conform caietului de sarcini în termenul convenit și în conformitate cu obligațiile asumate prin contract. Achizitorul se obligă să plătească furnizorului suma de 3.918.306,32 RON (1.071.717,49 euro) la care se adaugă TVA în sumă de 744.478,20 RON (203.626,32 euro) pentru livrarea de pompe de termoficare cu convertizoare de frecvență incorporate pentru 132 puncte termice și două centrale termice cu funcționare pe gaze naturale.

Clauza prevăzută de art. 12.4 din contract prevede că, dacă vreunul din produsele inspectate sau testate, nu corespunde specificațiilor, achizitorul are dreptul să îl respingă, iar furnizorul are obligația, fără a modifica prețul contractului, de a înlocui produsele refuzate.

Art. 14 din contract stipulează că la livrarea echipamentelor se semnează un proces-verbal de recepție preliminară, recepția finală a echipamentelor se face prin semnarea unui proces-verbal de recepție preliminară, iar livrarea produselor se consideră încheiată în momentul în care sunt îndeplinite prevederile clauzelor 14.1-14.4.

Referitor la modalitatea de plată, art. 19 din contract arată că achizitorul are obligația de a efectua plata către furnizor în patru rate semestriale pe parcursul anului 2006 și 2007, conform documentelor de livrare, acordă avans furnizorului în limita valorică prevăzută de lege și numai în schimbul unei scrisori bancare de returnare a avansului și va face demersuri pentru asigurarea fondurilor necesare în vederea reducerii termenului de decontare, plățile parțiale și în avans vor conduce la diminuarea prețului contractului pentru care se va negocia un procent de diminuare. Totodată, se prevede că nu va fi considerat terminat contractul până când procesul verbal de recepție finală nu va fi semnat de comisia de recepție.

Cu privire la penalități, prin art. 23 din contract se stipulează că, în cazul în care, din vina sa exclusivă, furnizorul nu-și îndeplinește obligațiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din prețul contractului, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală din prețul contractului, cota procentuală zilnică stabilindu-se la 0,06% din prețul contractului.

în completarea contractului încheiat între Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța și SC M.T. SRL, s-au încheiat două acte adiționale: Actul adițional nr. 1, la data 23 iunie 2006, fiind înregistrat, motivat de redimensionarea pompelor, ce are ca obiect achiziția de încă 8 pompe, mai precis 4 bucăți pompe pentru exploatare-montaj și 4 bucăți pompe rezervă, valoarea acestora fiind de 948.159,33 RON, echivalentul a 259.336,27 euro, și Actul adițional nr. 2, la data de 15 decembrie 2006, fiind înregistrat, ce are ca obiect achiziția a 8 pompe în valoare totală de 135.569,66 RON, echivalentul a 37.080,40 euro.

Valoarea totală a contractului a devenit astfel 5.746.513,57 RON cu TVA.

Livrarea produselor a început din data de 29 decembrie 2005, fiind întocmite procesele-verbale de recepție.

în toate procesele-verbale de recepție întocmite la data de 19 iunie 2006 este menționat faptul că electropompele au fost livrate fără panoul de control model avansat al dispozitivului de acționare Pump Drive și fără certificate de calitate și certificate de garanție.

Prin adresa din 04 octombrie 2006 semnată de Directorul Tehnic al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, partea civilă G.P. și Șeful Biroului Investiții, martora N.R., se solicită SC M.T. SRL trimiterea specialistului pentru înlocuirea display-urilor vechi cu cele de ultimă generație la punctele termice unde au fost montate electropompele, precum și prezentarea certificatelor de calitate și garanție, aducându-se la cunoștință că recepția acestora a fost amânată deoarece nu au fost livrate display-urile de ultimă generație și accesoriile, în caz contrar urmând a fi re turnate.

SC M.T. SRL a răspuns că în documentația de licitație nu s-a specificat nimic referitor la display-uri, varianta de transmitere de date cerută, MODBUS fiind dezvoltată și implementată împreună cu display-ul cu led-uri, schimbarea tipului de display impunând costuri suplimentare de 500 euro/display.

Din procesul verbal încheiat la data de 24 octombrie 2006 între reprezentanții Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice și reprezentantul SC M.T. SRL rezultă că s-a constatat că panourile de control nu sunt conforme cu oferta tehnică prezentată la licitație și anexată la contract, motiv pentru care nu s-au putut executa conexiunile electrice și asigura astfel punerea în funcțiune a pompelor și a transmisiunilor de date.

Prin raportul de constatare întocmit la data de 14 aprilie 2008 de Serviciul Specialiști din cadrul Direcției Naționale Anticorupție s-a stabilit că ofertele tehnice depuse de SC M.T. SRL prezintă electropompele circulație încălzire și electropompele ajutătoare ca fiind dotate cu un tablou de automatizare Pump Drive prevăzut cu afișaj digital, afîrmându-se că electropompele circulație și ajutătoare vor fi cu turație variabilă, iar semnalele se vor transmite la calculatorul de proces printr-o legătură serială, iar protocolul de comunicare va fi MODBUS, însă, analizând caracteristicile tehnice ale tabloului de automatizare ofertat (Pump Drive cu afișaj digital), s-a constatat că protocolul de comunicare este LON și, pentru a se putea asigura transmisia de date între echipamente dotate cu diferite protocoale de comunicare trebuie achiziționat și interpus un convertor LON-MODBUS sau PROFIBUS-MODBUS.

Specialistul Direcției Naționale Anticorupție a concluzionat că SC M.T. SRL a furnizat electropompe dotate cu tablouri de automatizare Pump Drive diferite de cele ofertate, produsele livrate fiind dotate cu Pump Drive cu afișaj cu led-uri în loc de afișaj digital, acestea având posibilități de reglare inferioare.

S-a mai reținut că oferta tehnică depusă de SC M.T. SRL nu îndeplinea cerințele caietului de sarcini, iar produsele livrate nu respectau nici acestea cerințele respective.

Un alt aspect constatat de specialist prin raportul întocmit la data de 14 aprilie 2008, se referă la faptul că nu s-a utilizat acea clauză contractuală care dădea posibilitatea conducerii Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, reprezentată de inculpatul R.I., ca, în cazul în care plățile efectuate pentru produsele livrate de SC M.T. SRL, se realizau integral, să se poată renegocia prețul inițial al contractului, ceea ce ar fi condus la o diminuare a cheltuielilor de la bugetul instituției ocazionate de derularea contractului pentru termoficarea Constanței, produsele fiind achitate integral în anul 2006, conform facturilor emise de SC M.T. SRL.

Prejudiciul cauzat este constituit, astfel, din suma echivalentă a produselor necorespunzătoare calitativ, conform caietului de sarcini, ce au fost acceptate la livrare, adică 4.789.437,33 RON (echivalentul a 1.309.985,32 euro), la care se adaugă suma de 142.442,72 RON cu care s-ar fi putut diminua cheltuielile bugetare ale instituției dacă inculpatul R.I. și-ar fi exercitat corespunzător atribuțiile și ar fi renegociat prețul contractului, conform clauzelor stabilite inițial.

Inculpatul R.I. a solicitat să se constate nulitatea absolută a raportului de constatare tehnico-științifică întocmit de specialistul Direcției Naționale Anticorupție, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 112 alin. (1) C. proc. pen., fiind încălcate și dispozițiile art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 43/2002, acesta neputând constitui mijloc de probă, însă solicitarea nu este întemeiată, valoarea probatorie a constatării tehnico-științifice urmând a fi avută în vedere prin coroborarea cu alte probe administrate.

Raportul de expertiză tehnică, efectuat în cursul cercetării judecătorești, a concluzionat că nu există diferențe între prevederile caietului de sarcini și cele prezentate în oferta tehnică, existând o abatere de 15% a caracteristicilor bunurilor furnizate față de caietul de sarcini și și oferta tehnică. S-a stabilit că pompele furnizate lucrează în conformitate cu cele prevăzute în caietul de sarcini, precum și faptul că au fost acceptate, din punct de vedere al unor caracteristici tehnice (și) alte produse decât cele ofertate.

Expertul a arătat că în toate cele 99 de stații de lucru analizate, pompele lucrează și asigură performanțele de lucru impuse, evaluarea funcționării pompelor fiind făcută punctual atât în perioada de iarnă cât și în afara acesteia.

în același timp, expertul a precizat că pompele, fiind montate în circuit și aflate în stare de funcționare, nu au putut fi testate din punct de vedere al tuturor parametrilor tehnici aferenți caietului de sarcini. A mai arătat expertul că, în limita observațiilor/determinărilor făcute în cele 99 de puncte de lucru Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, abaterea de 15% menționată nu a fost regăsită în performanțele de funcționare a instalațiilor de încălzire.

în urma verificărilor în teren, a arătat că panourile de automatizare Pump Drive aferente pompelor livrate sunt dotate cu afișaj cu led-uri în loc de aiișaj digital, cum era prevăzut în caietul de sarcini, afișajul numeric este net superior afișajului cu led-uri, iar protocolul de comunicație implementat este de tip LON și nu MODBUS, așa cum se cerea prin caietul de sarcini.

în răspunsul la obiecțiuni, expertul a arătat că a vizitat toate stațiile de pompare și pompele au fost vizionate în stare de funcționare. De asemenea, au fost testate din punct de vedere funcțional toate pompele și toate au funcționat corespunzător comenzilor date, stabilind în mod direct că pompele sunt echipate cu un modul hardware necesar protocolului MODBUS.

Astfel, atât raportul de constatare tehnico - științifică cât și expertiza tehnică au concluzionat că SC M.T. SRL a furnizat electropompe diferite de cele ofertate, produsele livrate fiind dotate cu afișaj cu led-uri în loc de afișaj digital, iar protocolul de comunicație implementat este de tip LON și nu MODBUS, așa cum se cerea prin caietul de sarcini.

Aceste concluzii s-au coroborat cu declarațiile martorilor D.S., B.D., N.R., G.G.V., angajați ai Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, cu responsabilități în încheierea și derularea contractului încheiat cu SC M.T. SRL, ce ocupau diferite funcții de specialitate în cadrul acestei instituții.

Martorul B.D., care în 2006 era șeful Biroului Tehnic și a făcut parte din comisia de licitație, a arătat că oferta corespundea caietului de sarcini, pompele erau fabricate în Germania și aveau în dotare pump drive-uri. A mai arătat că în Germania a constatat, la producător, împreună cu martorul D.S., că pump drive-urile erau în probe și pompele nu erau dotate cu acestea, deși oferta preciza expres acest lucru, iar prețul includea și pump drive-urile. A precizat ca a asistat la punerea în funcție parțială a pompelor, dar nu s-a întocmit proces-verbal de punere în funcțiune întrucât pompele nu corespundeau calitativ. Martorul a declarat ca informarea a fost făcută de martorul D.S., iar D.A., reprezentantul SC M.T. SRL, i-a spus ca șefii știau de aceasta problema. Martorul a mai precizat ca a fost demis din funcție și mutat în alt compartiment, presiunile care se făceau pornind de la inculpatul R.

Martorul D.S., membru al comisiei de licitație, (care a demisionat în anul 2007), a declarat că documentația corespundea caietului de sarcini, iar cu ocazia deplasării în Germania, la producător, împreună cu alți doi colegi, a constatat că pompele prezentau anumite modificări față de documentație, primelor loturi livrate lipsindu-le panoul de control. Martorul a arătat că delegatul SC M.T. SRL l-a asigurat că se cunoaște la nivel superior acest aspect, astfel explicându-se și faptul că pompele livrate de câteva luni nu fuseseră puse în funcțiune. Martorul a adus la cunoștința directorului tehnic, G.P., acest aspect, făcând și un referat pe care l-a trimis Biroului de Investiții care a trimis o adresa către furnizor, acesta răspunzând ca, pentru a livra ceea ce au ofertat, trebuie să se plătească 400-500 euro/dispozitiv, însă s-a continuat livrarea pompelor modificate. Martorul a subliniat ca partea de comunicare era o condiție esențială a caietului de sarcini și, dacă acestea nu ar fi fost menționate în oferta, SC M.T. SRL nu ar fi câștigat licitația, pompele livrate având deficiențe de ordin pecuniar și tehnic, respectiv sunt mult mai ieftine decât cele ofertate și, din punct de vedere tehnic, se îngreunează exploatarea și depanarea, fiind identice cu cele vechi în raport de principiile de funcționare. A specificat că recepția s-a făcut cantitativ și nu calitativ pentru a putea fi introduse în magazie, neputându-se face o recepție calitativă atâta timp, cât nu au fost puse în funcțiune.

Din declarația martorului N.R., fost șef al Biroului Investiții, destituită la data de 01 iunie 2007, și secretar la comisiei de licitație, rezultă că oferta era corespunzătoare caietului de sarcini, dar pompele livrate nu corespundeau tehnic cu cele ofertate întrucât nu aveau display digital, ci cu led-uri și, deși s-a corespondat cu SC M.T. SRL, solicitându-li-se livrarea echipamentelor complete și a pump drive-urilor contractate, li s-a răspuns că pentru display-ul digital trebuie plătită suma de 500 euro pentru fiecare pompa, astfel că li s-a pus în vedere celor de la SC M.T. SRL să respecte contractul, predând documentele noului director tehnic, Ș.N. Martora a relevat ca intre inculpatul R.I. și G.P. s-au purtat discuții contradictorii pe tema pompelor la ședințele ce aveau loc in fiecare zi de luni, tensiunile dintre cei doi apărând în momentul în care aceasta a refuzat să semneze un act adițional la contract. A mai arătat martora că motivul destituirii sale din funcție și mutarea într-o funcție inferioară l-a constituit faptul că făcea parte din echipa lui G.P., astfel că a demisionat în octombrie 2007.

Martorul G.G.V., angajat la Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța în perioada 2004-2007, ultima funcție fiind cea de director de producție, din care a fost demis, propunându-i-se o funcție de șef de sector, motiv pentru care a demisionat, a precizat că a făcut parte din comisia de licitație, oferta societății câștigătoare îndeplinind condițiile din caietul de sarcini.

Aceste declarații ale martorilor reliefează că s-au livrat alte produse decât cele ofertate, cu caracteristici de producție net inferioare, precum și faptul că inculpatul R.I., în exercitarea atribuțiilor sale de director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, pe întreaga derulare a acestui contract, a făcut toate demersurile pentru a fi acceptate aceste produse, chiar dacă cunoștea că nu sunt cele care fuseseră contractate în vederea modernizării rețelei de termoficare, înlăturându-i din funcțiile de conducere pe angajații care, sesizând neconcordanță între pompele livrate și cele ofertate, au încercat să impună furnizorului respectarea contractului.

Partea civilă G.P., director tehnic în cadrul Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța pe parcursul încheierii și derulării contractului cu SC M.T. SRL, membră a comisiei de licitație, a arătat că după a doua livrare de pompe, chiar la începutul anului 2006, a primit semnale de la specialiștii din subordine că aceste pompe sunt necorespunzătoare cu cele ofertate, sens în care a procedat la analizarea situației, iar după primele montaje a realizat că pompele livrate de SC M.T. SRL nu funcționează corespunzător din punct de vedere tehnic, nefiind echipate cu dispozitivul pump drive conform celui specificat în ofertă, purtând o corespondență cu reprezentanții SC M.T. SRL, în vederea lămuririi acestei situații. Aceasta a subliniat ca oferta prezentată de către SC M.T. SRL la licitație presupunea un tip de pompă cu turație variabilă și convertizoare încorporate care, deși în caietul de sarcini se specifică, referitor la partea de automatizare, că este element distinct, include în pompă și pump drive-ul, adică prețul care s-a oferit pentru fiecare tip de pompă includea automat și pump drive-ul, acesta nefiind cotat în mod diferit.

Mai mult, partea civilă G.P. a arătat că, semnalând diferența evidentă dintre caracteristicile produselor ofertate și cele efectiv livrate, a refuzat montajul și semnarea de primire a pompelor livrate și, totodată, în toate procesele-verbale de recepție, a menționat expres lipsa sau neconcordanța pump drive-ului, atitudine ce a atras un comportament șicanatoriu, abuziv din partea inculpatului R.I.

Rezultă, deci, că pompele achiziționate de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța de la SC M.T. SRL, funcționând la turație constantă, asemenea celor care deja existau în rețeaua de termoficare și nu la turație variabilă, așa cum s-a urmărit prin încheierea contractului, face ca aceste produse livrate să fie nu corespundă scopului propus, și anume, modernizarea și automatizarea rețelei de termoficare a Municipiului Constanța.

Inculpatul R.I. a arătat ca nu a avut cunoștință de existenta unor probleme legate de calitatea produselor, precizând ca pompele întruneau condițiile prevăzute în caietul de sarcini, neputându-se verifica dacă acestea corespund tehnic decât în momentul în care tot ansamblul, respectiv automatizarea, monitorizarea și dispecerizarea punctelor termice, era finalizat cel puțin la nivelul unui punct termic.

Martora Ș.N., director tehnic din mai 2007, a arătat că în luna mai 2007 în 20 din 132 de puncte termice era finalizat montajul, iar în 20-29, pompele erau în curs de montaj fizic, dar nu erau integrate în sistemul dispecer, neputându-se verifica dacă erau conforme caietului de sarcini. Martora a precizat că pompele îndeplineau cerințele caietului de sarcini, învederând existenta unor vicii de montaj, teză susținută și de martorul P.L.D., director de producție, care la momentul încheierii contractului cu SC M.T. SRL era șef la secția unde se descărcau pompele, martor care a arătat că după montarea dispeceratului central s-a verificat și s-a constatat ca din acest dispecerat se comandau toate pompele, conform caietului de sarcini, pompele funcționând cu turație variabilă.

Martorul D.A., director tehnic al SC M.T. SRL la începutul derulării relațiilor cu Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, a arătat că a participat o singură dată la o recepție de pompe în Germania împreună cu câțiva angajați ai Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, precizând că martorul D.S. a spus că dorește ca pump drive-ul să aibă afișaj electronic, dar i-a răspuns că nu au fost solicitate astfel de pompe, nemulțumire manifestată și de G.P.

Instanța de fond nu a avut în vedere declarațiile acestor trei martori, întrucât nu corespund realității față de celelalte probe administrate.

Prin urmare, a reținut că inculpatul R.I. și-a îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu, acceptând ca, pe parcursul derulării contractului din data de 16 decembrie 2005 de furnizare produse pentru modernizarea rețelei de termoficare a Municipiului Constanța, să fie livrate produse necorespunzătoare, ce nu îndeplineau criteriile stabilite prin caietul de sarcini, în sensul că acestea nu prezentau pump drive-ul necesar funcționării cu turație variabilă, și nu a renegociat prețul contractului conform clauzelor stabilite inițial, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 4.931.880,05 RON (4.789.437,33 RON - echivalentul a 1.309.985,32 euro - suma echivalentă a produselor necorespunzătoare calitativ, la care se adaugă suma de 142.442,72 RON cu care s-ar fi putut diminua cheltuielile bugetare ale instituției dacă ar fi renegociat prețul contractului, conform clauzelor stabilite inițial).

Ca urmare a refuzului părții civile G.P. și a angajaților din cadrul Direcției Tehnice, de a accepta, la momentul recepției faptice, electropompele ce nu corespundeau caietului de sarcini, inculpatul R.I. a dispus revocarea, în mod ilegal, din funcția deținută de aceasta, de director tehnic.

Partea civilă G.P. a fost numită în funcția de director al Direcției Tehnice a Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța la data 23 iulie 2004 prin decizia nr. 310, semnată, în calitate de director general, de către inculpatul R.I.

De altfel, până la apariția primelor probleme legate de derularea contractului dintre Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța și SC M.T. SRL, partea civilă G.P. s-a bucurat de o bună apreciere din partea întregului colectiv al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice și a directorului general, inculpatul R.I., în acest sens elocvente fiind atât caracterizarea pe care acesta o făcea părții vătămate în septembrie, cât și faptul că în perioadele în care inculpatul R.I. era plecat, o împuternicea să exercite atribuțiile de director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, chiar pe partea civilă G.P.

Atitudinea inculpatului R.I. la adresa părții civile G.P., a evoluat gradat, de la reproșuri verbale sau inducerea unei stări de tensiune pe parcursul anului 2006, la sancționarea pentru "grave abateri", pentru exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor privitoare la "completarea și administrarea condicilor de prezență din cadrul regiei" - în februarie-martie 2007, și a culminat cu decizia inculpatului R.I., de a o revoca din funcția de director al Direcției Tehnice pe partea civilă G.P. în mai 2007.

Deși, inculpatul R.I. a arătat că în privința revocării din funcție a lui G.P. nu a făcut decât să pună în aplicare hotărârea consiliului de administrație, revocarea acesteia a fost inițiată de chiar inculpatul R.I., în calitatea sa de director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, demersul acestuia fiind concretizat prin adresa din 14 mai 2007 către Consiliului de Administrație al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, al cărui președinte era, de altfel, invocând diferite "neajunsuri" constatate în activitatea desfășurată de aceasta, arătând că aceasta a săvârșit abateri grave de la disciplina muncii, solicitare însușită de către Consiliul de Administrație al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța prin hotărârea din 14 mai 2007, semnată în calitate de președinte al consiliului, de inculpatul R.I., aceasta fiind eliberată din funcție prin dispoziția din 15 mai 2007.

Prin sentința civilă nr. 1562 din 25 septembrie 2007 a Tribunalului Constanța, secția civilă, a fost admisă acțiunea formulată de contestatoarea P.G. în contradictoriu cu intimata Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, a fost anulată dispoziția din 15 mai 2007 a intimatei și hotărârea Consiliului de Administrație din 14 mai 2005, dispunându-se reintegrarea contestatoarei în funcția deținută anterior dispoziției din anul 2007, respectiv cea de Director Tehnic, reținându-se că intimata nu a declanșat și desfășurat ancheta prealabilă disciplinară, finalizată cu o măsură disciplinară, în aceeași zi în care a fost întocmit referatul directorului general procedându-se la adoptarea hotărârii Consiliului de Administrație, prin care contestatoarea a fost eliberată din funcția de director tehnic începând cu data de 15 mai 2007, măsura dispusă de intimată prin directorul general, nu a constituit o sancțiune disciplinară, întrucât nu s-au respectat etapele obligatorii, procedându-se la schimbarea unilaterală a felului muncii, a funcției ocupate de contestatoare conform contractului său individual de muncă, fără acordul expres al contestatoarei, absolut necesar la luarea unei asemenea măsuri.

Prin decizia nr. 8/CM din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Constanța s-a respins ca nefondat recursul formulat de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța.

La data de 28 august 2007, inculpatul R.I. a formulat o plângere penală împotriva lui G.P., prin rezoluția din 10 decembrie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, dispunându-se neînceperea urmăririi penale față de G.P. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals prev. de art. 288 C. pen. și art. 291 C. pen.

Obligat fiind de sentința civilă definitivă și executorie încă din data de 25 septembrie 2007, prin dispoziția nr. 451 din 06 noiembrie 2007, inculpatul R.I. a dispus reintegrarea părții civile G.P. în funcția deținută anterior, de Director Tehnic în cadrul Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, pentru ca în aceeași zi, să dispună prin dispoziția nr. 453 din 06 noiembrie 2007, desfacerea contractului de muncă al acesteia, invocând în acest sens hotărârea Consiliului de Administrație al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice din 27 septembrie 2007 prin care Direcția Tehnică din cadrul Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice se reorganiza.

Prin sentința civilă nr. 158 din 20 februarie 2008 a Tribunalului Constanța a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta G.P. în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, dispunându-se anularea dispoziției nr. 453 din 06 noiembrie 2007 emisă de directorul general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, anularea în parte a hotărârii din 27 septembrie 2007 a Consiliului de Administrației al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice și a dispoziției din 09 octombrie 2007 a directorului general Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, în ceea ce privește desființarea Direcției Tehnice, precum și reintegrarea reclamantei în funcția de director tehnic, reținându-se ca rezultă în mod neîndoielnic faptul că, în fapt, direcția tehnică a fost reorganizată prin preluarea unei părți din activitate de către alte structuri organizatorice, dar a păstrat în structura sa biroul tehnic și biroul investiții, desființarea sa și înființarea serviciului tehnic și investiții cu aceeași structură fiind o operațiune fără efecte reale în privința organizării activității Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, de vreme ce noul serviciu păstrează în structura sa cele două birouri rămase în structura direcției tehnice după preluarea unei părți din activitatea acesteia de către alte structuri organizatorice, iar plasarea sa în ierarhia organizatorică a Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice este aceeași cu a direcției tehnice.

A concluzionat instanța că, această reorganizare nu a fost una reală sub aspectul desființării direcției tehnice, fiind vorba doar de schimbarea denumirii direcției, restul caracteristicilor structurii organizatorice anterioare păstrându-se, în aceste condiții, desființarea postului de director tehnic prin așa - numita desființare a direcției tehnice neavând caracter efectiv.

Așadar, la numai o zi după pronunțarea sentinței civile nr. 1562 din 25 septembrie 2007 a Tribunalului Constanța, sentință ce avea caracter executoriu, la data de 26 septembrie 2007, se înregistrează referatul directorului general prin care se propun măsurile de reorganizare, adoptate a doua zi prin hotărârea consiliului de administrație din 27 septembrie 2007.

Prin dispoziția nr. 451 din 06 noiembrie 2007 se dispune reintegrarea în funcția de director tehnic a reclamantei în baza sentinței nr. 1562 din 25 septembrie 2007, deși prin hotărârea consiliului de administrație din 27 septembrie 2007 și dispoziția nr. 414 din 09 octombrie 2007, postul se desființase și, în aceeași zi, prin dispoziția nr. 453 din 06 noiembrie 2007 s-a desfăcut contractul individual de muncă începând cu o dată anterioară reintegrării - 10 octombrie 2007.

Partea civilă G.P. a arătat că și-a manifestat nemulțumirile legate de produsele livrate, motiv pentru care s-a procedat la demiterea sa de către consiliul de administrație al cărui președinte era inculpatul R.I.

Martora N.R. a relevat tensiunile dintre inculpatul R.I. și G.P. legate de refuzul acesteia de a semna un act adițional la contract, G.P. fiind revocată de inculpatul R.I. din funcția deținută de director al Direcției Tehnice, tocmai datorită faptului că a adoptat o atitudine intransigentă și s-a opus constant acceptării livrării acestor produse, precizând ca și ea a fost mutata într-o funcție inferioară întrucât făcea parte din echipa lui G.P.

De asemenea, și martorul D.S. a relatat că inculpatul R.I., deranjat de faptul că funcționarii refuză acceptarea livrării altor produse decât cele ofertate, a început să exercite asupra acestora presiuni care, treptat, s-au transformat în adevărate represalii ce au culminat cu revocarea din funcția de director tehnic a părții vătămate G.P., precum și cu reorganizarea diferitelor compartimente din cadrul regiei, pentru a înlătura astfel funcționarii incomozi.

Martora P.A., angajată în cadrul Direcției Tehnice a Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, a confirmat situația tensionată existentă în cadrul Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice pe fondul neînțelegerilor apărute în derularea contractului, precum și atitudinea șicanatorie adoptată de inculpatul R.I. la adresa părții vătămate, concretizată prin revocarea acesteia din funcția deținută.

Modalitatea nelegală de revocare din funcție, adoptată de inculpatul R.I., în calitate de director general, generată de refuzul părții civile de a accepta în derularea contractului dintre Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța și SC M.T. SRL, livrarea unor produse necorespunzătoare calitativ și constatată ulterior și de instanțele civile care au dispus reintegrarea sa în funcție, a cauzat o vătămare intereselor legale ale părții civile G.P.

Inculpații R.I. și G.L. au efectuat trei deplasări în străinătate, aceste deplasări având scop particular, turistic, desfășurarea lor fiind următoarea: prima călătorie - 21 decembrie 2005 (Olanda), a doua călătorie - 08 iulie 2006 - 16 iulie 2006 (Germania) și a treia călătorie - 16 decembrie 2006 - (Germania).

Pentru toate călătoriile enumerate, inculpatul G.L., asociatul unic al SC M.T. SRL, firma ce câștigase la data de 09 decembrie 2005, licitația organizată de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, pentru contractul de livrare de pompe pentru termoficarea Municipiului Constanța, i-a achitat inculpatului R.I., contravaloarea cheltuielilor de transport atât pentru acesta, cât și pentru soția sa, R.M., care a participat la primele două călătorii, suma totală, remisă de către inculpatul G.L. cu titlu de mită sub forma cheltuielilor ocazionate de transportul pentru aceste călătorii fiind în cuantum de 1.500 euro (300 euro pentru un bilet dus/întors, la fiecare astfel de călătorie), iar referitor la cea de-a doua călătorie efectuată în iulie 2006, în Germania, pe lângă achitarea costurilor legate de transportul dus-întors, cu avionul, i-a facilitat inculpatului R.I. obținerea și a altui folos, mai precis, posibilitatea ca familia R. să utilizeze în mod gratuit, casa de oaspeți a firmei K.

Aceste deplasări în străinătate au avut loc imediat după încheierea contractului dintre Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța și SC M.T. SRL și în timpul derulării contractului de livrare a pompelor pentru termofîcare, scopul foloaselor necuvenite fiind acela de a face un act contrar îndatoririlor de serviciu, mai precis pentru a accepta livrarea de către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, de produse ale căror caracteristici nu corespundeau specificațiilor caietului de sarcini.

Inculpații R.I. și G.L. au declarat în fața instanței că prima călătorie a fost efectuata la invitația DP Pumps, neavând legătura cu contractul încheiat cu K., invitație făcută și pe numele soției inculpatului R.I., cheltuielile fiind suportate de DP Pumps pentru ambii soți, a doua călătorie din vara anului 2006 fiind tot o călătorie privată, rezervarea fiind făcută de inculpatul G.L., iar la ziua fiului inculpatului R.I., acesta i-a adus biletele pe care inculpatul R.I. le-a achitat, dându-i suma de 600 euro în public, prima noapte din cadrul acestei călătorii fiind petrecută în casa de oaspeți a K. pentru că a doua zi avea loc recepția pompelor, apoi, fiecare și-a achitat cazarea pe cont propriu, iar a treia călătorie din decembrie 2006 a fost efectuată la invitația K. în contul derulării contractului între Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța și K., invitația făcându-se doar pentru inculpatul R.I., K. suportând cheltuielile privind transportul și cazarea, biletul fiind cumpărat de inculpatul G.L.

Susținerile inculpaților în sensul că prima călătorie a avut loc la invitația altei firme, fără legătură cu contractul încheiat, transportul pentru a doua călătorie fiind achitat de familia R., iar a treia călătorie fiind efectuată la invitația K. în legătură cu derularea contractului, nu pot fi primite.

Tribunalul nu a reținut declarația martorei D.B. care a afirmat că a fost de față în luna iunie 2006 la ziua fiului inculpatului R.I. când inculpatul R. i-a remis inculpatului G.L. suma de 600 euro, reprezentând contravaloarea biletelor de avion pentru plecarea in concediu, aceasta necorespunzând realității.

Față de cererea procurorului de schimbare a încadrării juridice, constatând că aceasta este întemeiată, în baza art. 334 C. proc. pen., Tribunalul a dispus schimbarea încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului R.I. în actul de sesizare din infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) în infracțiunea prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) și (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), întrucât inculpatul, prin prisma funcției deținute, aceea de director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice, are atribuții de control fiind astfel incidența forma agravată a infracțiunii de luare de mită.

A reținut în baza probatoriului administrat că, fapta inculpatului R.I. care, în calitatea sa de director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, și-a îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu, acceptând ca, pe parcursul derulării contractului de furnizare de produse din data de 16 decembrie 2005, încheiat între Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, în calitate de achizitor, și SC M.T. SRL București, în asociație cu K.A. Germania, în calitate de furnizori, având ca obiect "Achiziția de pompe de termoficare cu convertizoare de frecvență încorporate, pentru de 132 puncte termice și 2 centrale cu funcționare pe gaze naturale", să fie livrate produse necorespunzătoare, ce nu îndeplineau criteriilor stabilite prin caietul de sarcini, în sensul că acestea nu prezentau pump drive-ul necesar funcționării cu turație variabilă, și nu a renegociat prețul contractului conform clauzelor stabilite inițial, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 4.931.880,05 RON (4.789.437,33 RON - echivalentul a 1.309.985,32 euro - suma echivalentă a produselor necorespunzătoare calitativ, la care se adaugă suma de 142.442,72 RON cu care s-ar fi putut diminua cheltuielile bugetare ale instituției dacă ar fi renegociat prețul contractului, conform clauzelor stabilite inițial), și, totodată, a favorizat SC M.T. SRL care a obținut în acest fel, prin livrarea unor produse necorespunzătoare, un avantaj patrimonial echivalent cu prejudiciul înregistrat de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, apreciat la suma 4.931.880,05 RON, reprezentând prețul produselor necorespunzătoare livrate către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, precum și suma de bani pe care nu a mai plătit-o ca urmare a faptului că nu s-a renegociat contractul, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată prevăzute de art. 13²din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 248,art. 248¹C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului R.I. care, în calitatea sa de director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, și-a îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu, adoptând o conduită abuzivă, generată de refuzul constant al părții civile G.P., care prin prisma atribuțiilor de serviciu monitoriza calitatea tehnică a produselor achiziționate în vederea implementării acestora, de a accepta livrarea de către SC M.T. SRL, de produse necorespunzătoare din punct de vedere al specificațiilor tehnice și implementarea lor în sistemul de termofîcare al Municipiului Constanța, și a dispus revocarea acesteia din funcția pe care o deținea, mai precis de director al Direcției Tehnice din cadrul Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, cauzându-i astfel o vătămare intereselor legale, privitoare la stabilitatea în muncă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) rap. la art. 17 lit. d) din Legea nr. 78/2000.

Fapta inculpatului R.I. care, în calitatea sa de director general al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, a primit, în baza aceleiași rezoluții infracționale, pe parcursul derulării contractului de achiziții pompe de termoficare, în scopul de a face un act contrar îndatoririlor de serviciu, mai precis pentru a accepta livrarea către Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, de produse ale căror caracteristici nu corespundeau specificațiilor caietului de sarcini, de către SC M.T. SRL, de la inculpatul G.L., directorul firmei furnizoare, foloase care nu i se cuveneau, în cuantum total de 1.500 euro, constând în aceea că i-au fost plătite, în mod repetat, cheltuielile de călătorie ocazionate de cele trei deplasări în străinătate, in scop turistic, efectuate de către acesta și soția sa, R.M., care a participat doar la două asemenea călătorii, în decembrie 2005 în Olanda și în iulie 2006 în Germania, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

Cu privire la inculpatul G.L. a reținut că, în calitate de director al SC M.T. SRL, i-a remis, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatului R.I., pe parcursul derulării contractului de furnizare pompe de termoficare, foloase necuvenite, în cuantum total de 1.500 euro, constând în aceea că i-a plătit, în mod repetat, cheltuielile de călătorie ocazionate de cele trei deplasări, în scop turistic, în străinătate efectuate de către R.I. și soția sa, în scopul ca acesta să facă un act contrar îndatoririlor de serviciu, mai precis pentru a accepta livrarea de către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, de produse ale căror caracteristici nu corespundeau specificațiilor caietului de sarcini, de la SC M.T. SRL, firmă furnizoare a cărei reprezentant era, fapta sa întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită în formă continuată prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 C. pen. cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)

La individualizarea judiciară a pedepselor rima instanță a avut în vedere de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările și modalitatea de comitere, cuantumul ridicat al prejudiciului cauzat, precum și persoana inculpaților care nu au avut o atitudine sinceră, dar care au avut o conduită bună anterior săvârșirii infracțiunilor deduse judecății, reținând în favoarea acestora circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și a coborât pedepsele sub minimul special prevăzut de lege.

Instanța de fond a luat act că partea vătămată Consiliul Local Municipal Constanța nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Instanța a constatat că prin fapta sa ilicită, respectiv revocarea nelegală a părții civile din funcția de director tehnic, inculpatul R.I. a produs acesteia un prejudiciu moral concretizat în afectarea reputației părții civile care era o persoană apreciată în cadrul instituției și care a fost un angajat competent.

Instanța de fond a apreciat că acordarea sumei de 10.000 euro, cu titlu de daune morale, reprezintă o justă reparație a acestui prejudiciu, prejudiciul moral neputând fi cuantificat în bani și neconstituind un izvor al îmbogățirii fără o justă cauză.

Astfel, în baza art. 14 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul R.I. la plata către partea civilă G.P. a sumei de 10.000 euro în echivalent în lei la cursul Băncii Naționale a României la data plății efective, reprezentând daune morale.

A fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului R.I. în vederea confiscării speciale a sumei de 1.500 RON și va ridica măsura asiguratorie a sechestrului asupra bunurilor mobile și imobile ale inculpatului G.L., întrucât față de acesta nu s-a luat măsura confiscării speciale și nici nu a fost obligat la plata unor despăgubiri, măsuri dispuse prin ordonanța din data de 15 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție.

Instanța nu a dispus confiscarea sumei de 4.931.880,05 RON, reprezentând prejudiciul cauzat bugetului părții vătămate Consiliul Municipal Constanța, astfel cum a solicitat procurorul, nefiind incident cazul de confiscare specială prevăzut de art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., această sumă de bani nefiind dobândită de inculpatul R.I.

în baza art. 254 alin. (3) C. pen. raportat la art. 19 din Legea nr. 78/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul R.I. suma de 1.500 euro, reprezentând folosul injust obținut.

împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, inculpații R.I. și G.L. și partea civilă G.P., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Parchetul a criticat hotărârea în ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, susținând, în esență, că în raport de natura și circumstanțele reale în care inculpații au comis faptele reținute în sarcina lor se impunea aplicarea unor pedepse într-un cuantum mai mare și executarea acestora în regim de detenție.

Totodată a mai susținut că hotărârea este nelegală și netemeinică, întrucât nu s-a făcut aplicarea art. 118 lit. e) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 78/2000 în sensul confiscării sumei de 4.931.880,05 RON de la inculpatul R.I., sumă ce reprezintă prejudiciul produs prin infracțiunea săvârșită de acest inculpat și care nu a servit la despăgubirea părții vătămate.

Inculpatul R.I. a solicitat să se dispună achitarea sa, motivând, în esență că în cauză nu există nici un prejudiciu.

Partea civilă a solicitat majorarea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului R.I., invocând în acest sens susținerile Parchetului, obligarea acestuia să-i achite toate despăgubirile pe care le-a solicitat în cauză și confiscarea de la acest inculpat a sumei reprezentând prejudiciul cauzat unității pe care a condus-o.

Prin decizia penală nr. 213 din 29 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în majoritate, au fost admise apelurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, inculpații R.I. și G.L. și partea civilă G.P., împotriva sentinței penale nr. 889 din 09 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

A fost desființată sentința penală apelată și trimisă cauza spre rejudecare la aceeași instanță, Tribunalul București.

Onorariul avocatului din oficiu, parțial, câte 50 RON, pentru fiecare inculpat, s-a stabilit a fi suportat din fondul Ministerului Justiției.

Curtea examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosar, a apreciat ca fiind întemeiată excepția nelegalității sentinței, invocată din oficiu, cu referire la necitarea în cauză a adevăratei părți civile - Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța.

A reținut că, în cazul infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, în care subiectul activ este calificat, urmarea imediată este explicit prevăzută de lege și poate consta într-o tulburare însemnată a bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unități din cele la care se referă art. 145 C. pen. sau o pagubă patrimoniului acesteia.

Tulburarea bunului mers al unui organ sau instituții de stat ori al unei alte unități prev. de art. 145 C. pen., constă în orice fel de atingere adusă funcționării ireproșabile a acestora, tulburare care trebuie să fie însemnată, adică o tulburare de o anumită proporție și gravitate, iar constatarea acesteia într-un caz concret este atributul exclusiv al instanței de judecată.

A doua urmare prevăzută de art. 248 C. pen. constă în producerea unei pagube patrimoniului unui organ, unei instituții de stat sau unei alte unități din cele prevăzute de art. 145 C. pen., prin fapta subiectului activ, pagubă ce trebuie să fie efectivă, concretă, în caz contrar, fapta nu va avea caracter penal în afară de cazul în care s-ar putea reține prima urmare.

în speță, prima instanță a dispus condamnarea inculpatului R.I. și pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și a luat act că partea vătămată Consiliul Local al Municipiului Constanța nu s-a constituit parte civilă, dispoziții contradictorii și, în consecință, și nelegale, deoarece contractul de furnizare produse din data de 16 decembrie 2005 a fost încheiat în calitate de achizitor de către Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, contract ce prevedea atât drepturi cât și obligații pentru aceasta, iar în completarea acestui contract, ulterior, s-au mai încheiat două acte adiționale.

Conform actelor din dosar prin decizia nr. 47 din 25 ianuarie 1991 emisă de Prefectura Județului Constanța, începând cu data de 01 februarie 1991 s-a înființat Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța ca regie autonomă, ca persoană juridică, calitate în care această persoană juridică a încheiat contractul mai sus arătat și în baza căruia a primit și recepționat utilaje, pompe și pentru care a achitat suma de 4.789.437,33 RON resursă financiară ce i-a fost asigurată de Consiliul Local al Municipiului Constanța și care provenea de la bugetul general al statului și repartizată prin hotărâre de Guvern.

în aceste împrejurări în care Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, regie autonomă cu personalitate juridică a achitat contravaloarea contractului de furnizare de produse din 16 decembrie 2005 cu o sumă de bani ce i-a fost repartizată de la bugetul de stat, instanța de fond era obligată să constate calitatea de parte civilă a acesteia, să dispună citarea în dosar și să constate dacă a suferit una dintre cele două urmări prevăzute de art. 248 C. pen.

Prin necitarea în cauză a unei părți, respectiv partea civilă, prima instanță a pronunțat o hotărâre nelegală, ce atrage în opinia instanței de apel desființarea sentinței pronunțate și rejudecarea cauzei în întregime, fiind incident cazul de conexitate prevăzut de art. 34 lit. d) C. proc. pen.

împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție criticând-o pentru nelegalitate, argumentele invocate circumscriindu-se cazului de casare prev. de art. 385⁹pct. 17² C. proc. pen.

în dezvoltarea motivelor de recurs scrise și susținute oral în fata instanței, Parchetul a arătat că desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond se poate dispune doar dacă judecata a avut loc în lipsa unei părți legal citate. Or, în cauză Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța nu a avut niciodată calitatea de parte vătămată și, prin urmare, nu putea fi citată, iar motivele reținute de instanța de apel referitoare la faptul că Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța are personalitate juridică și este regie autonomă, nu sunt relevante în raport cu prevederile art. 24 C. proc. pen. care definește noțiunea de parte vătămată.

Pe cale de consecință, a solicitat admiterea recursului și trimitere cauzei pentru continuarea judecății la instanța de apel.

înalta Curte verificând cauza atăt sub aspectul motivului de recurs invocat - în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 385⁹alin. (1) pct. 17² C. proc. pen., cât și din oficiu, potrivit art. 385⁹alin. (3) C. proc. pen. - apreciază hotărârea atacată ca fiind nelegală și recursul declarat de Parchet ca fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că, la termenul de judecată din data de 11 mai 2012, instanța de apel a pus în discuția părților necesitatea introducerii în cauză a Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, iar, la data de 29 iunie 2012, cauza a fost repusă pe rol, în complet de divergență, dezbaterile fiind reluate cu privire la "excepția de nelegalitate a hotărârii cu referire la necitarea în cauză a părții civile Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, singura care poate formula eventuale pretenții civile în cauză".

Instanța de apel, în opinie majoritară, fără a face o analiză a incidenței instituției nulității sentinței apelate a apreciat că în raport de infracțiunea pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului R.I., abuz în serviciu contra intereselor publice și de împrejurarea că părțile între care s-a încheiat contractul din data de 16 decembrie 2005, cu cele două acte adiționale ulterioare, sunt Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța și SC M.T. SRL București în asociație cu K.A. Germania, se impunea citarea în cauză a Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, regie autonomă cu personalitate juridică, singura instituție ce putea formula și eventuale pretenții civile.

în legătură cu instituția nulității hotărârii atacate, se impun a fi făcute câteva precizări de către instanța de recurs, și anume, participarea părților la judecată în primă instanță constituie un drept procesual derivat din dreptul la apărarea și este garantată, printre altele, de principiul contradictorialității, consacrat de dispozițiile art. 289 C. proc. pen. Egalitatea de arme între acuzare și apărare presupune și prezența părților la judecată, instanței revenindu-i obligația de a dispune citarea lor, în conformitate cu prevederile art. 291 alin. (1) C. proc. pen.

Aceste prevederi trebuie însă corelate cu dispozițiile art. 197 alin. (1) C. proc. pen., care prevăd că încălcarea dispozițiilor ce reglementează desfășurarea procesul penal atrage nulitatea actului doar dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act.

Drept urmare, când nu s-au respectat dispozițiile legale privind asigurarea prezenței părților la judecată intervine o nulitate relativă, care poate atrage nulitate hotărârii atacate, însă sub aspect sancționator, are o singură limitare, în sensul că poate fi invocată exclusiv în interesul părții în raport cu care judecata s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor art. 291 alin. (1) C. proc. pen. și în cadrul unui anumite termen, potrivit dispozițiilor art. 194 alin. (4) C. proc. pen., în mod excepțional instanța putând lua în considerare încălcările dacă anularea actului este necesară pentru aflare adevărului și justa soluționare a cauzei.

Referitor la prima condiție se reține că nelegala îndeplinire a procedurii de citare va putea constitui motiv de casare spre rejudecare, dacă a fost invocată de însăși partea față de care procedura a citare nu a fost îndeplinită și nu de o altă parte în proces. Or, în cauză, partea vătămată Consiliul Local Constanța a fost legal citată, nu a invocat acest aspect și nici nu și-a contestat calitatea de parte vătămată în cursul procesului penal, exercitându-și drepturile procesuale conferite de lege în acest sens.

S-a motivat de către instanța de apel că infracțiunea reținută în sarcina inculpatului R.I. este o infracțiune de rezultat, a cărei existență este condiționată sub aspectul laturii obiective, de producerea urmării menționate în norma de incriminare, respectiv cauzarea unui prejudiciu în patrimoniul unui organ sau instituții de stat ori al unei unități dintre cele la care se referă art. 145 C. pen. Prin urmare, stabilirea existenței acestui element constitutiv nu se poate realiza decât în raport de persoana juridică ce, în mod real, ar putea fi prejudiciată.

Sub acest aspect se constată că în rechizitoriu nu există mențiuni contradictorii ce ar fi trebuit lămurite de către prima instanță în realizarea rolului activ și care să privească stabilirea cadrului procesul esențial pentru determinarea săvârșirii sau nu a infracțiunilor ce făceau obiectul judecății, niciuna dintre părți nu și-a contestat calitate. Totodată, Consiliul Local al Mun. Constanța cu respectarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) C. proc. pen., a precizat în adresa de la dosarul instanței de fond, că nu se constituie parte civilă în cauză, întrucât nu recunoaște prejudiciul astfel cum a fost stabilit de către specialistul Direcției Naționale Anticorupție în raportul de constatare.

Totodată, se reține că în cauză argumentele instanței de apel cu privire la calitatea de parte civilă a Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, respectiv, regie autonomă cu personalitate juridică care a achitat contravaloarea produselor furnizate în baza contractului din anul 2005 și a actelor adiționale ulterioare, nu au relevanță sub aspectul dobândirii calității de parte civilă în cauză.

în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) și (2) C. proc. pen., persoana care a suferit prin fapta penală o vătămare fizică, morală sau materială, dacă participă la procesul penal, dobândește calitatea de partea vătămată, iar dacă exercită acțiunea civilă dobândește calitatea de parte civilă.

Referitor la acest aspect, înalta Curte constată că, din punct de vedere legal, la data pretinsei fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, emiterii actului de sesizare și în prezent, Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, este regia autonomă cu personalitate juridică, află în subordinea Consiliului Local al Mun. Constanța, acționar unic al regiei.

Or, în ceea ce privește întocmirea contractului din data de 16 decembrie 2005, încheiat între Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța, în calitate de achizitor și SC M.T. SRL București, în asociație cu K.A. Germania, se constată că fondurile pentru această achiziție au fost asigurate de la bugetul de stat, prin intermediul Consiliul Local Municipal Constanța, iar din Comisia de licitație au făcut parte și doi reprezentanți ai Primăriei Constanța, potrivit hotărârii nr. 78 din 28 octombrie 2005 a Consiliul de Administrație al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța, fapt ce explică relațiile ierarhice dintre cele două instituții, faptul că licitația a fost organizată sub controlul Consiliului Local, de altfel, chiar ștampila folosită de Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța confirmă faptul că este o regie în subordinea Consiliului Local.

Mai mult, dacă s-ar accepta raționamentul instanței de apel ar însemna că fără a face vreo investiție Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Constanța a suferit un prejudiciu, în condițiile în care sumele avansate pentru achiziționarea produselor de la SC M.T. SRL București, în asociație cu K.A. Germania au fost obținute de la bugetul de stat prin intermediul Consiliului Local Constanța, asociat unic al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice. Nu poate fi acceptată nici interpretarea conform legii civile că prin obținerea sumelor de la bugetul de stat, Consiliul Local ar fi garant al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice și că obligația garantului ar fi accesorie și subsidiară celei a debitorului principal, iar răspunderea sa ar fi angajată doar dacă debitorul principal nu își execută obligația întrucât, Consiliul Local a efectuat toate plățile cu sumele din bugetul statului ce i-au fost alocate tocmai în acest sens, prin urmare obligația garantului s-a stins.

Pentru aceste motive, se reține că argumentele de ordin legislativ și modalitatea concretă în care s-a realizat licitația și finanțarea contractului de achiziție a pompelor și echipamentelor pentru îmbunătățirea furnizării energiei termice către beneficiari, conturează crearea unui eventual prejudiciu în patrimoniul Consiliului Local Constanța. Din perspectiva actelor ce reglementează organizarea și funcționarea R.A. Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice Constanța acesta nu poate avea calitatea de reprezentant al Consiliului Local, astfel cum a apreciat instanța de prim control judiciar.

Reținând că judecata în primă instanță nu a avut loc în lipsa unei părți legal citate, cadrul procesul fiind bine stabilit de către prima instanță, partea vătămată Consiliul Local al Mun. Constanța înțelegând să nu uzeze de dreptul de a se constitui parte civilă în cauză, acesta nu ar putea proceda astfel direct în calea de atac a apelului, raportat la dispozițiile art. 15 alin. (2) și (3) C. proc. pen. care stabilesc momentul până la care se poate face constituirea de parte civilă, înalta Curte constată că, în situația în care s-ar stabili ca fiind întemeiată acuzația adusă inculpatului R.I. acesta poate fi obligat la repararea prejudiciului și s-ar putea dispune confiscarea contravalorii lui, în conformitate cu prevederile art. 118 C. pen., cum dealtfel, a și solicitat Parchetul în dezvoltarea motivelor de apel.

Prin urmare, înalta Curte constată incidența cazului de casare prevăzut de art. 385⁹pct. 17² C. proc. pen., cu referire la latura civilă a cauzei vizată de recursul Parchetului, care nu se poate disocia de latura penală, și pe cale de consecință, va admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, va casa decizia și va trimite cauza pentru continuare judecății la Curtea de Apel București.

în conformitate cu prevederile art. 192 alin. (3) C. proc. pen. cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

← ICCJ. Decizia nr. 227/2013. Penal		ICCJ. Decizia nr. 205/2013. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 205/2013. Penal