ICCJ. Decizia nr. 2058/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2058/2013
Dosar nr. 1452/1/2013
Şedinţa publică din 12 iunie 2013
Deliberând asupra cauzei de faţă, În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 4 martie 2013, contestatorul M.M. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei penale nr. 638 din 21 februarie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 15961/63/2011.
Contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sub nr. 1452/1/2013.
În cererea depusă, contestatorul a arătat că motivele vor fi dezvoltate după motivarea şi redactarea deciziei atacate, in funcţie de considerentele instanţei de control judiciar.
Înalta Curte, din oficiu, a dispus ataşarea Dosarului nr. 15961/63/201 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală. Asupra contestaţiei în anulare de faţă:
Examinând, potrivit art. 391 alin. (1) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare formulată de contestatorul M.M. împotriva deciziei penale nr. 638 din 21 februarie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 15961/63/2011, Înalta Curte apreciază că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen., pentru următoarele considerente:
Prin decizia penală nr. 638 din 21 februarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 15961/63/2011, a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de petentul M.M. împotriva deciziei penale nr. 281 din 28 septembrie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Recurentul petent a fost obligat la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Contestaţia în anulare este o cale extraordinară de atac ce nu poate fi exercitată decât împotriva unei hotărâri definitive a cărei anulare se poate cere, numai pentru cazurile limitativ determinate prin art. 386 C. proc. pen., privitoare la încălcarea normelor de procedură cu ocazia judecării recursului sau ca urmare a pronunţării împotriva unei persoane, a două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
Prin urmare, repunerea procesului în etapa anterioară pronunţării hotărârii atacate pe această cale are loc exclusiv în situaţia îndeplinirii condiţiilor arătate. Or, în cauză aceste condiţii se constată a fi neîndeplinite. Potrivit dispoziţiilor art. 386 lit. e) C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia era obligatorie conform art. 38514 alin. (11) ori art. 3856 alin. (1) C. proc. pen.
În cauză, ascultarea condamnatului era obligatorie, având în vedere dispoziţiile art. 38514 alin. (11) teza I, C. proc. pen, nefiind audiat la instanţa de fond şi de apel. Instanţa de recurs a dat eficienţă acestor dispoziţii legale, solicitând expres condamnatului prezent la termenul de judecată din 10 ianuarie 2013 să precizeze dacă doreşte să fie audiat în cauză, informându-l cu privire la drepturile sale în proces şi consecinţele decurgând din formularea unei declaraţii, depoziţia acestuia fiind ascultată, consemnată şi ataşată la dosarul cauzei.
Se constată, aşadar, că instanţa de recurs a depus diligentele necesare în vederea respectării dreptului la apărare, informând condamnatul că are dreptul de a fi audiat, dar şi de a păstra tăcerea cu privire la faptele de care este acuzat, iar în exercitarea acestui drept, condamnatul a decis să menţină declaraţiile anterioare, fără a mai comunica şi alte aspecte suplimentare instanţei de judecată. Ori, faţade acest aspect, nu se poate reţine sub nicio formă faptul că inculpatului nu i s-a respectat dreptul de a fi audiat in cauză, ocazie cu care a fost asistat de apărător ales, avocat P.L.N., in substituirea avocatului P.M.
Condamnatul a avut posibilitatea de a se consulta cu avocatul care îl asista, iar în ceea ce priveşte modul în care a fost consiliat se constată cu uşurinţă că rezultatul consultării a fost acela de a dori să dea declaraţie în cauză, alături de alţi inculpaţi, astfel cum rezultă din încheierea de şedinţă de la data de 10 ianuarie 2013.
De asemenea, este de menţionat că judecata în recurs a parcurs mai multe termene de judecată, derulate în majoritate în prezenţa condamnatului şi în mod constant a avocatului său ales. Aceasta înseamnă că persoana condamnată a avut posibilitatea de a se consulta cu avocatul său, inclusiv în ceea ce priveşte modul de exercitare a dreptului de audiere în proces.
Ca atare, văzând dispoziţiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.M., împotriva deciziei penale nr. 638 din 21 februarie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 15961/63/2011.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., contestatorul va fi obligat la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul M.M. împotriva deciziei penale nr. 638 din 21 februarie 2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 15961/63/2011.
Obligă contestatorul la plata sumei de 250 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2053/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215... | ICCJ. Decizia nr. 2059/2013. Penal. Asocierea pentru... → |
|---|
