ICCJ. Decizia nr. 2268/2013. Penal. Infracţiuni privind comerţul electronic (Legea nr. 365/2002). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2268/2013
Dosar nr. 2223/116/2012
Şedinţa publică din 26 iunie 2013
Asupra recursului de faţă ;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 136 din 25 septembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, în baza art. 25 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul S.I.C. domiciliat în sat M., comuna M., judeţul Călăraşi la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 C. pen., interzicându-i-se exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., începând cu data rămânerii definitive a sentinţei şi până la terminarea executării pedepsei.
A fost menţinută starea de arest a inculpatului şi s-a dedus din pedeapsa pronunţată perioada reţinerii şi a arestării preventive.
În baza art. 118 lit. b), lit. c), lit. f) C. pen., au fost confiscate un notebook marca A., montaje electronice, camere video miniaturale, acumulatori, măşti tip gură de bancomat, mulaje din silicon, baghete din material plastic, cabluri de date, recipiente de răşină, tuburi de vopsea, cutie sacâz, set pile, pistoale de lipit, şubler electronic, bunuri aflate la camera de corpuri delicte a I.P.J. Călăraşi.
S-a dispus restituirea către inculpat a sumei de 1.433 RON, ridicată de la domiciliul acestuia şi depusă la Trezoreria Municipiului Călăraşi, conform chitanţei X.
Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat, în cuantum de 3.000 RON.
Din probele administrate în cauză, în cursul urmăririi penale, respectiv: declaraţii de inculpat, declaraţii de martori, percheziţii efectuate la domiciliu, procese-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor purtate de inculpat în perioada ianuarie-mai 2012, constatarea tehnico-ştiinţifică realizată de Institutul pentru tehnologii avansate, S.R.I., probe însuşite de inculpat prin declaraţia dată în faţa instanţei de fond mai înainte de începerea cercetării judecătoreşti, în conformitate cu prevederile art. 3201 C. proc. pen., Tribunalul a reţinut că inculpatul în perioada ianuarie-mai 2012, la diferite intervale de timp, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a fabricat şi deţinut în domiciliul său din localitatea M., judeţul Călăraşi, mai multe echipamente destinate falsificării instrumentelor de plată electronică cu scopul de a le vinde persoanelor interesate, care acţionează în aria fraudelor cu carduri bancare pe diverse continente.
Echipamentele ilicite au fost confecţionate artizanal de către inculpat folosind componente din echipamente ce au fost achiziţionate de pe piaţa on-line şi recepţionate prin intermediul societăţilor de curierat rapid.
În perioada supusă anchetei, S.I.C. a fost contactat de către mai multe persoane, majoritatea cetăţeni străini, cu care a purtat conversaţii privind vânzarea unor echipamente destinate fraudării cardurilor bancare sau a unor componente ce pot fi folosite la construcţia acestora. Majoritatea comunicărilor s-au realizat prin intermediul poştei electronice, iar o parte dintre acestea prin apeluri telefonice.
Inculpatul a primit prin transfer bancar sume mari de bani de la „clienţi”, banii fiind ridicaţi, de cele mai multe ori, de prietenul său, S.T.
Instanţa de fond, analizând materialul probator administrat în cauză a reţinut că acesta demonstrează, cu certitudine şi fără putinţă de tăgadă, vinovăţia inculpatului şi săvârşirea faptei de către acesta, motiv pentru care a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei în baza dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen.
Instanţa de fond a conchis că, în drept, faptele săvârşite de inculpatul S.I.C. care, în perioada ianuarie-mai 2012, la diferite intervale de timp şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a fabricat şi deţinut la domiciliul său mai multe echipamente, destinate falsificării instrumentelor de plată electronică, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
La individualizarea pedepsei, instanţa a avut în vedere circumstanţele personale ale acestuia, faptul că este tânăr, având 24 de ani, cu studii liceale, fără ocupaţie, fără antecedente penale, poziţia sinceră de recunoaştere şi de regret al faptelor precum şi prevederile art. 3201 C. proc. pen.
Instanţa, în individualizarea pedepsei, a apreciat că pe baza ansamblului de circumstanţe atenuante avute de inculpat, se impunea aplicarea unei pedepse cu executare în regim de detenţie într-un cuantum coborât sub minimul legal prevăzut de lege.
În sfârşit, prima instanţă asupra confiscării în baza art. 118 lit. b), lit. c), lit. f) C. pen., asupra sumei ridicată de la inculpat ce se impunea a fi restituită şi asupra obligării la plata cheltuielilor judiciare.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat apel inculpatul S.I.C., criticând-o pentru netemeinicie constând în greşita individualizare a pedepsei prin cuantumul stabilit, ca şi prin modalitatea de executare, privativă de libertate.
Apelantul a solicitat desfiinţarea sentinţei primei instanțe şi pronunțarea unei hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai uşoară, situată sub limita minimului special ca urmare a aplicării art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., prin reţinerea de circumstanţe atenuante, conform art. 74-art. 76 C. pen., a cărei executare să fie suspendată condiţionat sau sub supraveghere.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin decizia penală nr. 304 din 8 noiembrie 2012, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de inculpatul S.I.C. împotriva sentinţei penale nr. 136 din 25 septembrie 2012, pronunţată de Tribunalul Călăraşi, în Dosarul nr. 2223/116/2012.
A desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi, în fond, rejudecând:
În temeiul art. 861 C. pen., a dispus ca pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare să fie suspendată sub supravegherea Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi pe un termen de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 862 C. pen.
Potrivit art. 863 alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor masuri de supraveghere:
a) să se prezinte lunar la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Călăraşi la datele stabilite de acest Serviciu;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de munca;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
Conform art. 359 C. proc. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S.I.C., de sub puterea mandatului de arestare preventivă din 31 mai 2012, emis de Tribunalul Călăraşi, dacă nu este arestat în altă cauză.
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.
Cheltuielile judiciare din apel au fost lăsate în sarcina statului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de control judiciar a constatat că apelul inculpatului este întemeiat numai în ceea ce priveşte individualizarea modalităţii de executare a pedepsei, sub acest aspect, apreciind că raportat la situaţia şi antecedentele inculpatului executarea pedepsei închisorii în regim de detenţie ar fi o măsură excesiv de aspră, în discordanţă cu profilul său socio-moral.
În acelaşi timp însă, observând comportamentul inculpatului uşor predispus către comiterea de fapte antisociale în sfera criminalităţii de tip informatic, instanţa a considerat că nu este oportună acordarea beneficiului suspendării condiţionate a pedepsei conform 861 C. pen., ci aceea a executării pedepsei sub supraveghere conform art. 861 C. pen., care permite monitorizarea atentă a conduitei inculpatului, pe perioada termenului de încercare, de către Serviciul de probaţiune căruia îi va fi încredinţa probaţiunea.
Împotriva acestei din urmă decizii, inculpatul a declarat recurs, susţinând că, greşit, i s-a refuzat aplicarea suspendării condiţionate a pedepsei prevăzute de art. 81 C. pen., deşi însăţi instanţa de apel, constată că inculpatul, prin circumstanţele avute, îndeplineşte toate condiţiile pentru aplicarea acestei modalităţi de executare, neprivativă de libertate.
Recursul inculpatului este nefondat.
Analiza actelor şi probelor dosarului învederează, într-adevăr, că strict formal inculpatul îndeplineşte condiţiile pentru a i se fi putut aplica şi beneficiul suspendării condiţionate a pedepsei, în temeiul art. 81 C. pen. Acest lucru nu este însă obligatoriu pentru instanţă, atât în timp cât aceasta constată că poate fi un risc oricât de mic pentru săvârşirea în viitor a unei alte fapte penale.
Or, în speţă, acest risc derivă din faptul că inculpatul nu are un loc de muncă care să-i asigure existenţa, situaţie ce face necesară monitorizarea aleasă în mod corect de curtea de apel, prin modalitatea de executare aleasă şi aplicată.
În raport cu cele arătate, curtea va trebui să privească recursul declarat de inculpatul S.I.C. împotriva deciziei penale nr. 304 din 8 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, ca nefondat, menţinând, astfel, hotărârea atacată.
Văzând şi reglementarea cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.I.C. împotriva deciziei penale nr. 304 din 8 noiembrie 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 350 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 iunie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2221/2013. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2270/2013. Penal → |
|---|
