ICCJ. Decizia nr. 2877/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). şantajul (art.194 C.p.), falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.p.), proxenet
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2877/2013
Dosar nr. 6364/95/2011
Şedinţa publică din 26 septembrie 2013
Asupra recursurilor penale de faţă ;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele :
Prin sentinţa penală nr. 233 din 20 decembrie 2011 pronunţată de Tribunalul Golj în Dosarul cu nr. 6364/95/2011, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a admis cererea reprezentantului D.I.I.C.O.T. Gorj şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpaţii: T.I., C.L. şi L.C. cu privire la infracţiunea prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001, din art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în art. 12 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, faţă de inculpaţii T.I., C.L. şi L.C., reţinându-se disp. art. 41 şi 42 C. pen. cu privire la această faptă; s-a respins cererea inculpatului T.I. de schimbare a încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa, în art. 329 C. proc. pen.
În baza art. 7 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 39/2003, a fost condamnat inculpatul T.I. la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 12 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 13 alin. (1), (2) rap. la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic, art, 41 şi 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 194 alin. (1) C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la 3 ani închisoare.
În baza art. 33 şi 34 C.pen, s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 7 alin. (1) şi 3 din Legea nr. 39/2003, a fost condamnat inculpatul C.L. zis „L." la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 12 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. Pen., a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 13 alin. (1), (2) rap. la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41-42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen., inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare; în baza art. 194 alin. (1) C. pen., a fost condamnat inculpat la 3 ani închisoare; în baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, a fost condamnat inculpatul L.C. zis „T." la 6 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 12 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 şi 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev, de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 13 alin. (1), (2) rap. la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat la 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 329 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 şi 42 C. pen., a fost condamnat inculpatul la 4 ani închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 33 şi 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea - de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
În baza art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, a fost condamnată inculpata M.O. zisă „I." la 5 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 12 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, inculpata a fost condamnată la 7 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.; în baza art. 13 alin. (1), (2) rap. la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41-42 C. pen., a fost condamnată inculpată la 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., iar în baza art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
S-au interzis inculpaţilor drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen. şi s-a dedus din pedepsele aplicate fiecărui inculpat reţinerea şi arestul preventiv de la data de 09 februarie 2011, la data pronunţării prezentei sentinţe; s-a menţinut starea de arest a celor patru inculpaţi.
S-a dispus anularea cărţii de identitate false emisă pe numele de T.C.A. de S.P.C.L.E.P. Vâlcea; s-a menţinut măsura sechestrului asigurător luată prin ordonanţa procurorului din data de 15 aprilie 2011, privind sumele de bani menţionate în ordonanţă, respectiv: 12.700 dolari SUA, 2.500 dolari canadieni, 17.830 euro, 13.700 lire sterline, 69.494 lei, precum şi cantitatea totală de 570,23 grame bijuterii, indisponibilizate de la inculpatul T.I.; s-a confiscat de la cei patru inculpaţi bunurile folosite în comiterea infracţiunilor (telefoane mobile, memory stick, cartele telefonice), conform adresei din 02 mai 2011 a D.I.I.C.O.T. Gorj.
S-a admis în parte cererea de constituire parte civilă a părţii vătămate F.L. şi a fost obligat inculpatul L.C. la 10.000 lei reprezentând daune morale către aceasta; s-a admis în parte cererea de constituire parte civilă a părţii vătămate P.I. şi a fost obligat inculpatul T.I. la 5.000 lei daune morale către aceasta; s-a luat act că părţile vătămate P.C.D., D.M.M. şi C.V.I. nu s-au constituit părţi civile.
S-a confiscat de la inculpatul C.L. suma de 2.000 euro primită de acesta de la partea vătămată G.L. (H.), sumă expediată de membrii familiei acesteia la data de 10 decembrie 2008; s-a confiscat de la inculpatul C.L. suma de 5.000 lire sterline reprezentând produs al infracţiunii în raport cu N.M.V.; s-a confiscat de la inculpatul T.I. suma de 80.000 euro reprezentând sume obţinute din comiterea infracţiunii de trafic de persoane; s-a confiscat de la inculpatul L.C. suma de 6.000 euro obţinută din comiterea infracţiunii de trafic de persoane şi proxenetism.
A fost obligat inculpatul C.L. la 10.000 lei cheltuieli judiciare statului; a fost obligat inculpatul T.I. la 10.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 600 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu în faza de urmărire penală şi s-a dispus a fi avansată din fondurile M.J.L.C. către Baroul Gorj; a fost obligat inculpatul L.C. la 8.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 300 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu în faza de judecată şi s-a dispus a fi avansată din fondurile M.J.L.C, către Baroul Gorj; va fi obligată inculpata M.O. la 6.000 lei cheltuieli judiciare statului; sumele de câte 300 lei reprezentând onorariu avocat oficiu pentru părţile vătămate P.I., Ş.A. şi H.L.R., s-a dispus a fi avansate din fondurile M.J.L.C, către Baroul Gorj.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarea stare de fapt:
La începutul lunii noiembrie 2008, inculpatul C.L. s-a întâlnit cu partea vătămată G.L. (actualmente, M.), cunoştinţă mai veche a sa, căreia i-a oferit sprijin să lucreze în Anglia, într-un restaurant, ca ospătar. La scurt timp, i l-a prezentat pe inculpatul T.I., sub pretextul că acesta are legătură directă cu persoana care solicitase necesar de forţă de muncă.
Între timp, inculpatul T.I., cu ajutorul învinuitului B.A. intrase în legătură cu T.C. din oraşul Rovinari, căreia i-a promis că o ajută să lucreze în Anglia, într-o fabrică. în aceleaşi împrejurări, inculpatul T.I. a recrutat-o şi pe partea vătămată P.I. -zisă „R.", din comuna Bîlteni, jud. Gorj, oferindu-se că o poate ajuta să lucreze în Anglia, la un local public. Faţă de P.I. şi mama acesteia, inculpatul T.I. şi-a manifestat, în mod mincinos, intenţiile de a se căsători cu tânăra respectivă, tocmai pentru a înlătura temerile acestora, că scopul urmărit de inculpat ar putea fi şi practicarea prostituţiei. Metoda de racolare a victimelor sau de câştigare a încrederii în faţa acestora cu motivarea ori promisiunea încheierii unei căsătorii se regăseşte la toţi cei trei inculpaţi bărbaţi, în special la inculpaţii T.I. şi L.C. care, în acelaşi timp, ascundeau relaţii asemănătoare acolo unde deja făceau o nouă falsă destăinuire sentimentală.
După ce inculpaţii C.L. şi T.I. au convins persoanele menţionate să-i urmeze în Anglia, aceştia s-au preocupat de cumpărarea biletelor de călătorie de la Gorj Turism S.A. Tg Jiu, pentru cursa aeriană B.A., pe ruta Bucureşti-Londra, din data de 14 noiembrie 2008. Inculpatul T.I. a cumpărat bilete pentru el, P.I. şi T.C., iar inculpatul C.L., pentru el şi partea vătămată G.L.
Prin grija celor doi inculpaţi, cele trei tinere au fost deplasate până la locuinţa folosită de inculpatul T.I., din municipiul Craiova, judeţul Dolj, unde toţi au dormit peste noapte şi, la data de 14 noiembrie 2008, s-au deplasat la aeroport în Bucureşti, iar de aici cu avionul până la Londra. Inculpaţii T.I. şi C.L. au avut sprijinul unor persoane de legătură care, de pe aeroport, i-au deplasat cu cele trei tinere până la Birmingham, într-un imobil unde stăteau şi alte rude apropiate ale inculpatului T.I. La destinaţie, celor trei persoane vătămate le-au fost ridicate actele de identitate şi au fost obligate să meargă şi să facă masaj la bărbaţi, în diferite saune din oraş, iar după aceea să întreţină şi raporturi sexuale cu aceştia, pentru sume de bani. Asupra părţilor vătămate G.L. şi P.I. s-au exercitat acte de violenţă de către inculpaţii C.L. şi T.I. După aproximativ o săptămână, T.C. a fost transferată de inc. T.I., în Italia, la învinuitul B.A., rămânând în Anglia-la Birmingham, doar părţile vătămate G.L. şi P.I., împreună cu inculpaţii T.I. şi C.L., care le-au separai, interzicându-le să ia legătura între ele sau să comunice în ţară cu telefonul, fără să fie strict supravegheate de către ei.
Părţile vătămate, G.L. şi P.I., au fost constrânse, prin violenţă şi ameninţare, să dea celor doi inculpaţi câte 2000 euro, aceştia lăsându-le posibilitatea ca, în mod controlat, să discute telefonic cu membrii familiei în ţară, pentru a le transmite sumele de bani impuse ca o datorie acumulată pentru cheltuielile de transport şi cazare. La data de 10 decembrie 2008, martorul M.M.V. (frate) a expediat în Birmingham, către G.L., suma de 1000 euro, iar martora M.G. (mama)-suma de 1.000 euro, pentru ca în schimbul banilor, inculpaţii să lase partea vătămată să revină acasă. După primirea banilor, cei doi inculpaţi au restituit actele şi au permis plecarea părţii vătămate G.L., cu un însoţitor de încredere al lor, până aproape de ţară pentru a fi convinşi că aceasta nu conduce organele de poliţie la locul unde fusese cazată. Au ameninţat-o că dacă va denunţa faptele în ţară, îi vor răpi copilul şi îi vor omorî membrii familiei.
Mama părţii vătămate P.I. a depus şi ea - pentru expedierea în Anglia - suma de 300 euro, dar tranzacţia nu s-a efectuat din cauza unor date eronate. Evenimentele ulterioare au amânat remiterea banilor.
Inculpatul T.I. a continuat să o exploateze sexual pe partea vătămată P.I., cât timp inculpatul C.L. a revenit în ţară, pentru a se lămuri în privinţa unor eventuale reclamaţii. Aşa a luat act imediat că organele de poliţie au chemat la audieri, pentru data de 09 ianuarie 2009, pe T.C., prin citaţie emisă la data de 07 ianuarie 2009. T.C. revenise şi ea în ţară împreună cu învinuitul B.A.
Inculpatul C.L., la înţelegere cu inculpatul T.I., care încă exercita exploatarea sexuală, în Anglia, a părţii vătămate P.I.-zisă „R.", s-a deplasat la datele de 7 şi 8 ianuarie 2009, în oraşul Rovinari şi pe raza comunei Bîlteni pentru a discuta cu T.C., dar şi cu mama părţii vătămate P.I., zisă „R." respectiv, P.C. Inculpaţii doreau să se convingă dacă P.C. făcuse vreo sesizare, iar mai apoi vroiau să afle motivul chemării la audieri a numitei T.C. şi să influenţeze declaraţia acesteia în favoarea lor. Pentru data de 09 ianuarie 2009, inculpatul C.L. a asigurat controlul asupra martorei T.C. şi a facilitat asistenţă juridică, după care a comunicat inculpatului T.I. că nu au fost făcute declaraţii împotriva lor. Demn de observat este faptul cu câtă rapiditate şi eficienţă acţionează membrii grupării în situaţii de pericol a fi deconspiraţi şi cum determină aflarea adevărului prin influenţarea persoanelor audiate indiferent de calitatea lor. De altfel, pe toată perioada cercetărilor, s-a observat stăruinţa inculpaţilor de a zădărnici aflarea adevărului în diferite moduri, deziderat la care infractorii nu se întrevede a renunţa cu uşurinţă. Pentru a nu fi înţeleşi inculpaţii se foloseau în comunicare de limba romanes.
După aceste evenimente, inculpaţii au considerat periculos să continue activitatea de exploatare sexuală a părţii vătămate P.I. şi au luat măsuri să o aducă în ţară.
În perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, partea vătămată P.I. a adus un beneficiu infracţional pentru inculpatul T.I., în sumă de aproximativ 10.000 euro. După încheierea etapei relatate mai sus, cele trei tinere au fost căutate pe neanunţate de T.I., T.D.F., pentru a fi descurajate să reclame ori în scopul de a restabili autoritatea asupra acestora şi de a le exploata sexual în continuare.
Pentru vara anului 2009, inculpaţii T.I. şi C.L. şi-au intensificat acţiunile de recrutare de noi victime, intrănd în contact şi cu inculpaţii L.C. şi M.O., dar şi cu învinuitul B.A.. Pe raza municipiului Tg.Jiu şi a oraşului Rovinari, au avut loc întâlniri repetate între cei patru inculpaţi, în vederea concretizării unor noi acte materiale ale infracţiunii de trafic de persoane. Inculpaţii au hotărât ca printre victime să introducă şi persoane minore.
Inculpata M.O., zisă „I." a racolat pentru prostituţie pe surorile P.C.D.-zisă „C." (16 ani) şi D.M.M.-zisă „B." (15 ani). A profitat de faptul că, cele două minore proveneau dintr-o familie dezorganizată (mama acestora, care le avea în grijă, era plecată în străinătate (Spania), iar bunicii materni nu aveau posibilitatea supravegherii acestora). Inculpata M.O. a prezentat încredere pentru mama minorelor (P.V.R.), fiindcă a aflat că se cunoşteau din perioada anterioară, astfel că reprezentantul legal al minorelor a considerat că, în prezenţa inculpatei, fiicele sale pot fi ferite de proxeneţii din oraş, despre care auzise unele zvonuri .
Pe cele două minore, inculpata M.O. le-a prezentat şi inculpaţilor C.L., T.I. şi L.C., de altfel în cursul anului 2009, au avut mai multe ieşiri comune, pe plan local, concretizate şi prin acte de prostituţie.
Pentru o perioadă de timp, inculpata M.O. a pus în funcţiune un bar la adresa unde locuia pe B.dul E.T. din mun. Tg.Jiu şi sub, pretextul că îi trebuie persoane să servească la local, a recrutat-o pe N.N.C. (28 ani), iar mai apoi şi pe minora H.L.R. (17 ani). Asupra numitei N.N.C., inculpatul L.C. a avut o puternică influenţă, pentru că o cunoştea încă din anul 2007.
La data de 14 februarie 2009, partea vătămată H.L.R. fusese abordată de inculpatul L.C., pe raza comunei Teleşti, unde aceasta locuieşte, după ce luase referinţe despre situaţia sa de la persoane care o cunoşteau. I-a făcut minorei propunerea să fie prieteni şi, în aceeaşi seară, a transportat-o la Rovinari să petreacă într-un local, unde - într-un anturaj pregătit anume - au venit şi inc. M.O., C.L., D.M.M. ş.a. Inculpaţii M.O. şi L.C. i-au făcut minorei H.L.R. propunerea să o ducă în Germania, să lucreze la un supermarket. Pentru câteva zile, inc. L.C. a cazat-o la domiciliul său pe minoră, continuând să insiste ca aceasta să meargă în străinătate la muncă, cu minorele P.C.D. şi D.M.M., însoţite de el şi de inculpata M.O.. Nu a fost urmat acest plan, pentru că nu s-a obţinut un accept autentic de la mama minorei H., să plece în străinătate. în schimb, inc. M.O. a atras interesul mamei minorei, sub pretextul că îi oferă de lucru la barul propriu din municipiul Tg.Jiu. Astfel, şi-a apropiat-o şi mai mult pe minoră, justificând în faţa mamei sale lipsa de la domiciliu şi pe timpul nopţii. Inculpata M.O. a stăruit şi pe lângă mama minorei - B.G.L. să-i dea procurpă să plece în Germania cu aceasta, unde să vândă flori, dar reprezentantul legal al minorei a refuzat.
În realitate, minora a fost implicată în activităţi de prostituţie, fiind adusă la întâlnire, în mod repetat, şi cu inculpaţii T.I. şi C.L. (Valea Sohodoiului, Târgul de Sfântul Ilie din comuna Polovragi, la localul „B.", hotel - restaurant „P." etc).
Prin acţiuni paralele, inculpaţii C.L. şi T.I., la data de 04 august 2009, au abordat-o, printr-o cunoştinţă comună, pe minora Ş.A., din Bumbeşti Jiu (17 ani, împliniţi în ziua respectivă) şi au invitat-o la terasa „A." din mun.Tg.Jiu, iar mai apoi la o plimbare cu maşina până la Orăştie. Seara, inculpatul T.I. a înnoptat cu minora la hotel şi La făcut propunerea să o ia în căsătorie, dacă merge cu el la Craiova, la domiciliul său. Cu autoturismul, inculpatul a transportat-o pe minoră la apartamentul din mun. Craiova, i-a făcut cumpărături şi a dus-o la saloane de înfrumuseţare pentru ca să plece în străinătate.
În seara de 06 august 2009, inculpatul T.I., cu acelaşi autoturism, s-a deplasat în mun. Tg.Jiu, la înţelegere cu inculpata M.O. şi aceasta i-a predat poşeta părţii vătămate-minora H.L.R., în care se aflau actele de identitate şi de stare civilă ale acesteia şi ale unor membri ai familiei sale, bunuri reţinute anterior în mod strategic. Inculpatul T.I. s-a deplasat mai departe în comuna Teleşti şi după o înţelegere cu inculpata M.O. şi partea vătămată H.L.R., a luat-o pe aceasta din apropierea imobilului şi a transportat-o la apartamentul inculpatului, din mun. Craiova, unde era cazată şi minora Ş.A.
În acelaşi timp, inculpatul T.I. ţinea legătura telefonică şi cu învinuitul B.A., care trebuia să recruteze şi el o persoană pentru a fi exploatată sexual în acţiuni comune cu T.I.. Aşa se face că înv. B.A. a recurs la partea vătămată C.V.I. (19 ani) din comuna Bîlteni, ca să meargă cu el în Austria, să lucreze la un supermarket, în schimbul unui salariu de 1200 euro/luna. Partea vătămată a acceptat, în final, să meargă pe timpul vacanţei de vară, pentru că absolvise liceul şi promovase examenul la facultate. Pentru început, învinuitul B.A. i l-a prezentat şi pe inculpatul T.I., dar pentru că partea vătămată şi-a exprimat neîncrederea cu privire la persoana acestuia, cei doi infractori s-au vorbit să-i ascundă până la plecare, faptul că deplasarea în străinătate o vor face în comun.
La data de 07 august 2009, de comun acord, inculpatul T.I. şi înv. B.A. s-au întâlnit, venind din direcţii diferite, în mun. Tg.Jiu, într-un loc stabilit în prealabil, fiecare din ei având şi părţile vătămate mai sus-amintite. învinuitul B.A. s-a îmbarcat cu partea vătămată C.V.I., în autoturismul, condus de inculpatul T.I. şi în care se aflau şi minorele H.L.R. şi Ş.A., deplasându-se spre frontieră, în aceeaşi dimineaţă, inculpatul T.I. luase legătura cu persoane de încredere ca să-l sprijine la trecerea minorelor peste frontieră.
Acţiunile inculpaţilor desfăşurate în perioada iulie-august 2009, au fost monitorizare autorizat de organele de urmărire penală, până la trecerea frontierei prin Vama Cenad, efectuându-se diverse supravegheri operative, interceptări, înregistrări şi localizări de pe telefoanele mobile.
La data de 09 august 2009, inculpatul T.I. a ajuns cu cei patru pasageri în Anglia, la Birmingham, unde s-a întâlnit cu T.D.F., zis şi „D.", care i-a asigurat temporar cazarea. Ajunse la destinaţie, cele trei victime au fost obligate să întreţină raporturi sexuale cu bărbaţi, în cluburi de masaj. Le-au fost ridicate documentele şi li s-a interzis să comunice între ele ori în ţară. Pentru minorele H.L.R. şi Ş.A., inculpatul T.I. a obţinut, cu sprijinul altor infractori, cărţi de identitate false cu privire la data naşterii, aşa încât să rezulte că sunt majore. Au fost exercitate acte de constrângere fizică faţă de părţile vătămate C.V.I. şi H.L.R., pentru că nu reuşeau să depăşească baremul impus de 200 euro/zi câştigaţi din prostituţie. Un indiciu important al prezenţei inculpatului T.I. în Anglia - Birmingham, împreună cu partea vătămată minoră, H.L.R., poate fi constatat cu uşurinţă dacă se are în vedere că, la data de 13 august 2009, inculpatul menţionat a expediat din această localitate suma de 50 lire sterline, către mătuşa minorei, respectiv B.A.M. Minora fusese pusă, în prealabil, să-şi anunţe mama, telefonic, că lucrează legal în Anglia. La data de 19 august 2009, C.V.I. au fugit de la locul de prostituţie şi au denunţat faptele la poliţie, pentru că partea vătămată C.V.I. cunoştea limba engleză încât să poată comunica. La descinderea organelor de poliţie la adresa indicată, a fost prins doar învinuitul B.A., inculpatul T.I. reuşind să fugă, recuperând-o şi pe minora Ş.A.. De la acel moment, s-a pierdut urma învinuitului B.A., pentru că după o perioadă de arest în Anglia nu a mai revenit în ţară şi a încercat prin inculpaţii T.I. şi C.L. să-şi atenueze răspunderea penală, intervenind asupra părţilor vătămate să nu se prezinte la audieri.
Partea vătămată C.V.I. a adus pentru inculpatul T.I. un beneficiu de 2.000 lire sterline, partea vătămată H.L.R. - aproximativ 3.000 lire sterline, iar partea vătămată Ş.A. – 5.000 lire sterline.
După o săptămână de la acţiunea organelor de poliţie engleze, inculpatul T.I. a condus, în mod fraudulos, în ţară, pe minora Ş.A., cu ajutorul şi al făptuitorului T.D.F., pentru că actele acestora au rămas la locaţia percheziţionată de poliţie şi nu puteau să solicite altele noi în Anglia, pentru că îi era teamă că fusese dat în consemn.
La Birmingham acţionau mai multe rude ale inculpatului T.I., precum fratele - T.D.F., T.N.C., nora acestuia din urmă ş.a.
La sosirea în ţară, inculpatul T.I. a intenţionat să scoată minorei Ş.A. un nou act de identitate, ca să plece din nou cu ea la prostituţie în Italia. Se constată că inculpatul a solicitat şi pentru el documente noi, perioadă în care a găzduit minora la apartamentul său. Când a făcut deplasarea pentru actele de stare civilă, minora a profitat şi a fugit, întrucât realizase că va fi din nou folosită pentru practicarea prostituţiei în Italia.
Inculpata M.O. a aflat la scurt timp că minora H.L.R. s-a prezentat la poliţie în Anglia şi a denunţat faptele, motiv pentru care inculpata a căutat pe mama minorei respective şi, după ce a găsit-o internată la spital, a încercat ca prin aceasta să reintre în contact cu minora, pentru a se asigura de discreţia ei în privinţa declaraţiilor. Se dovedeşte că şi după ce minora H.L.R. a ajuns acasă din Anglia, inculpata M.O. a încercat să o determine să meargă cu ea în Italia să practice prostituţia, făcându-i expres aceste îndemnuri, încurajând-o că, pentru aceeaşi activitate, merge şi N.N.C. împreună cu inculpata. Minora s-a eschivat până a trecut momentul la care inculpata M.O. a plecat în Italia, potrivit planului său pus în aplicare la data de 25 octombrie 2009, împreună cu N.N.C. şi alte persoane cu anturaj predilect spre prostituţie.
Temerea că poate fi căutat la cererea organelor de poliţie din Anglia, cât şi din Italia, dar şi faptul că exista pericolul să fie denunţat de oricare dintre victimele sale venite în ţară, l-a pus pe inculpatul T.I. în situaţia să migreze spre Canada. în cursul lunii septembrie 2009, a plecat clandestin în Mexic, unde a stat până la începutul lunii noiembrie 2009, de aici a vorbit telefonic şi cu inculpatul C.L. (a se vedea mesajul expediat cu telefonul cu prefix de Mexic către inculpatul C.L. - fila 26 - vol.IV - anexă la Dosaru de urmărire penală nr. 2D/P/2009), iar când a prins un moment prielnic, în luna noiembrie 2009, a trecut fraudulos în SUA şi mai apoi în Canada, unde s-a stabilit la Toronto. Motivaţia de a părăsi ţara spre o destinaţie cât mai depărtată şi anonimă, precum şi modul de realizare a planului său, pot fi înţelese din conţinutul discuţiilor telefonice ale inc. T.I., existente la filele 221-235 - vol.II-anexă la Dosarul de urmărire penală nr. 2D/P/2009).
La percheziţiile efectuate la data de 09 februarie 2011, au fost identificate şi documente care atestă prezenţa şi şederea în Canada, emise la o dată comună (17 noiembrie 2009) atât pentru inculpatul T.I., cât şi pentru T.N.C. şi Ş.I. De aici, inculpatul şi cele două persoane menţionate au expediat importante sume de bani către mama inculpatului, respectiv C.G. ori rude apropiate acestuia. în luna octombrie 2010, când a considerat că s-au liniştit lucrurile, inculpatul T.I. a revenit în ţară şi a aranjat să primească din Canada autoturismul, culoare galbenă, pe care l-a folosit în mod constat la recrutarea şi transportarea unor noi persoane vătămate.
Cât timp inculpatul T.I. a fost fugar în America de Nord a ţinut legătura atât cu inculpatul C.L., dar şi cu infractorii care acţionau în Anglia, Italia şi alte ţări din Europa - T.D.F., apelat „D.", V.N. -zis „A.", R.B. - zis „V.” ş.a., pentru care materialul de urmărire penală va fi disjuns, cum şi pentru alte persoane implicate în activităţile complexe desfăşurate în împrejurări comune cu inculpaţii din acest caz.
Inculpatul C.L. a ţinut şi el legătura cu aceleaşi persoane menţionate mai sus şi a concretizat alte activităţi infracţionale, chiar în lipsa inculpatului T.I. încă de la începutul anului 2009, cunoscuse pe minorele P.C.D. (17 ani) şi pe sora D.M.M. (15 ani) şi avusese întâlniri cu ele comune cu inculpaţii M.O., T.I. şi L.C.
Faţă de cele două minore, inculpaţii au încercat mai multe variante să le transporte fraudulos în străinătate, pentru a fi exploatate sexual. Pe plan local, minorele fuseseră puse să practice prostituţia cu diferiţi bărbaţi, fapt ce a avut consecinţe asupra stării de sănătate a acestora. După cum relevă şi documentele medicale obţinute pentru dosarul cauzei, minora D.M.M. a fost internată de urgenţă pentru afecţiuni ginecologice, în perioada 25 iunie -01 iulie 2009. Inculpatul C.L. a intervenit şi în luna noiembrie 2009 ca minorele să fie controlate ginecologic (a se vedea discuţiile de la filele 53-55, 85-86, 103-104, 108, 111-119, 137-141, 237-238, 240-242 - vol. IV - anexă la Dosarul de urmărire penală nr. 2D/P/2009). La data de 04 noiembrie 2009, inculpatul C.L. a transportat pe minorele D.M.M. şi P.C.D. în mun. Craiova, unde s-au întâlnit cu R.B., zis „V.", dar şi cu alte persoane, pentru a întreţine raporturi sexuale (a se vedea discuţii purtate între inculpat şi legăturile sale - filele 49-50, 52, 56-58, 61-76, 84-87, 92-95, 103-106, 108, 111, 168-169, 172-173 - vol.IV - anexă la Dosarul de urmărire penală nr. 2D/P/2009). în zilele care au urmat, inculpatul C.L. a intermediat noi întâlniri ale minorelor cu bărbaţi şi pe raza mun. Tg-Jiu.
Cu toate că inculpata M.O. a plecat la data de 25 octombrie 2009 în Italia cu N.N.C. ca să practice prostituţia, avea control şi asupra minorelor D.M.M. şi P.C.D.
La data de 11 noiembrie 2009, cele două minore au fost transferate succesiv între mai mulţi infractori de legătură ai inculpaţilor M.O. şi C.L., au fost trecute fraudulos frontiera prin Punctul de Trecere al Frontierei Cenad la data de 12 noiembrie 2009, în jurul orelor 23:30, cu destinaţia Milano-Italia. La destinaţie minorele D.M.M.. şi P.C.D. au fost preluate de inculpata M.O., în scop de exploatare sexuală.
În prealabil de realizarea acestei acţiuni conspirative între inculpaţi, cu legătură şi spre alţi infractori străini anchetei până la acel moment, inculpatul C.L. a luat legătura cu inculpata M.O., aflată în Italia şi cerea să-i asigure cazare la un loc cu aceasta.
Pentru a pleca la data de 25 octombrie 2009 cu N.N.C., inculpata M.O. a ţinut secret faţă de soţul acesteia N.M.V., cu toate că inculpata se servea de sprijinul său în activitatea firmei la care lucrase ca barman şi soţia sa. Prezenţa acestui martor, cât şi interesul manifestat ca el să cunoască în concret legăturile soţiei sale cu inculpata M.O., o deranja pe aceasta din urmă. După ce a ajuns în Italia, N.N.C. a realizat că a fost indusă în eroare şi că, de fapt, trebuia să practice prostituţia, născându-se disensiuni cu inculpata M.O. Din discuţia purtată la data de 05 noiembrie 2009, dintre N.M.V. şi N.N.C. se înţelege că aceasta din urmă a fost indusă în eroare privind scopul deplasării în străinătate şi deturnarea sa spre activităţi de prostituţie de către inculpata M.O. (a se vedea filele 88-90- vol. IV - anexă la Dosarul de urmărire penală nr. 2D/P/2009).
Drept urmare, N.N.C. a revenit acasă, rămânând în Italia inculpata M.O., pentru că viza activitatea de exploatare sexuală a minorelor D.M.M. şi P.C.D., care aşa cum s-a relatat mai sus, le-a primit prin transfer după data de 12 noiembrie 2009.
În atare situaţie, inculpatul C.L. a intervenit la N.M.V., oferindu-se că-l ajută să lucreze în Anglia, la o persoană „D." stabilită la Birmingham. I-a facilitat legătura şi, la data de 29 ianuarie 2010, l-a ajutat să călătorească împreună până la destinaţie, într-un anturaj aranjat conspirativ de inculpatul C.L. şi legăturile sale infracţionale. N.M.V. a fost cazat, motiv pentru care i s-au cerut actele sale de identitate, sub motivul că sunt necesare la încheierea contractului de închiriere a locuinţei. în aceste împrejurări, s-a falsificat o carte de identitate pe numele de T.C.A., cu imaginea de pe cartea de identitate a numitului N.M.V., ca fiind emisă, de S.P.C.L.E.P. Râmnicu Vâlcea, cu valabilitate până la 23 august 2018. Documentul fals a fost folosit de inculpatul C.L., fiind găsit asupra acestuia, la data de 09 februarie 2011. Nu se cunoaşte autorul falsului, dar inculpatul C.L. este un complice al acestuia, pentru că i-a înlesnit, cu intenţie, şi l-a ajutat la realizarea faptei propriu-zise de fals material în înscrisuri oficiale. Scopul documentului fals era dat de interesul inculpatului C.L., să pună la adăpost activităţile clandestine, pe care le efectua pe teritoriul Angliei. Timp de cinci luni, N.M.V. a fost determinat să desfăşoare activităţi, munci sau servicii prin încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate, securitate ori prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În toată perioada, N.M.V. a adus un câştig de aproximativ 5.000 lire sterline şi a primit sume modice doar cât a-i fi necesar pentru a se întreţine. N-a cunoscut de existenţa actului fals până la prezentarea lui la audiere, dar martorul a auzit, în mediul în care l-a introdus şi ţinut inculpatul C.L., pronunţându-se numele „T." - ca persoană ce trebuia să vină şi ea în acel loc. La rândul său, martorul T.C.A., după identificare şi audiere, a rămas surprins de existenţa documentului fals şi motivează că nu are legătură cu inculpaţii, nu se cunoaşte cu N.M.V., iar în perioada mai 2008 - septembrie 2010, s-a aflat în stare de detenţie, fiind, se înţelege, în imposibilitatea de a fi prezent în Anglia, la momentul respectiv.
Inculpatul L.C. s-a cunoscut cu inculpaţii T.I. şi C.L. încă din anul 2007, urmare a relaţiilor acestora comune cu învinuitul B.A. din oraşul Rovinari. Prezenţa sa în cadrul grupului infracţional era necesară, pentru că, potrivit vârstei mult mai scăzute decât a celorlalţi inculpaţi (21 ani) şi a faptului că nu avea oficializată o legătură maritală, putea mai uşor să ademenească potenţiale victime în anturajul său şi mai ales persoane minore, amăgindu-le că le ia în căsătorie. Aşadar, inculpatul L.C., datorită acestui avantaj, a avut legături şi cu alte grupări infracţionale, el fiind cercetat şi trimis în judecată şi în Dosarul nr. 9D/P/2010, finalizat cu rechizitoriul la data de 06 aprilie 2011.
În luna februarie 2010, inculpatul L.C. a încheiat o relaţie apropiată cu partea vătămată F.L. (21 ani) din comuna Mătăsari, împărtăşindu-i sentimentul că vrea să se căsătorească cu aceasta. Membrii familiei tinerei, mai ales mama, s-au opus relaţiei având deja unele suspiciuni reieşite din zvon public pe plan local, dar tânăra a crezut în afirmaţiile inculpatului şi s-a mutat la domiciliul acestuia din oraşul Rovinari. La scurt timp, inculpatul a constrâns pe partea vătămată să întreţină relaţii sexuale diverse, contra cost, cu mai mulţi bărbaţi, ajutat fiind şi de făptuitorul B.M.A.
În aceleaşi împrejurări de timp şi de loc, inculpatul L.C. a recrutat pentru prostituţie şi pe partea minoră L.R.A. (14 ani), din comuna Mătăsari. Localitatea de domiciliu a acestei minore fusese frecventată intens în prealabil, de către inculpat cu alţi infractori, încă din anul 2009 şi luase referinţe despre mai multe tinere şi minore, predispuse la prostituţie. Una dintre aceste persoane este martora M.M., asupra căreia inculpatul a făcut îndemnuri repetate să-i înlesnească practicarea prostituţiei în ţară şi în Italia, într-o legătură cu B.I.R. (inculpaţi amândoi în Dosarul nr. 9D/P/2010 şi trimişi în judecată, inclusiv pentru fapte prev. de art. 329 C. pen. faţă de M.M.). Inculpatul L.C. a fost trimis în judecată prin acelaşi rechizitoriu şi pentru infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cu inc. B.I.R., dar şi pentru infracţiunea de trafic de persoane faţă de F.L., pentru faptele comise în strictă legătură cu B.I.R., când a transferat partea vătămată acestuia, o scurtă perioadă de timp, ca să fie traficată în municipiul Tg.Jiu.
Părţile vătămate F.L. şi L.R.A. (14 ani) au fost obligate să practice prostituţia în localităţi precum Rovinari, Craiova, Tismana etc.
Inculpatul L.C. a recrutat cu ajutorul fâptuitorului B.M.A. şi pe C.C. (20 ani), asupra căreia a făcut îndemnuri să practice prostituţia, i-a înlesnit practicarea acestei activităţi şi a tras foloase de pe urma sa, desfăşurată pe plan local.
După câteva luni de activitate, minora L.R.A. a fost transportată în Italia în mod fraudulos şi transferată în împrejurări neelucidate până în prezent, astfel încât nu se cunosc autorii faptelor. Minora este în prezent într-un centru de protecţie în Italia, fiind necesar a se continua cercetările faţă de autorii necunoscuţi. Pentru inculpatul L.C. se va reţine infracţiunea de trafic de minori pe perioada, câ.t acesta a exploatat sexual minora respectivă până la scoaterea din ţară.
Inculpatul L.C. a luat act de sesizările repetate ale membrilor familiei F., nu a răspuns la chemarea organelor de poliţie pentru audiere şi a ameninţat partea vătămată F.L. să nege orice acţiune în legătură cu faptele de prostituţie.
Acelaşi inculpat a căutat legături infracţionale, orientându-se spre grupări din jud. Mehedinţi, unde a şi stat ascuns o perioadă de timp. Ca să scape ele insistenţele membrilor familiei părţii vătămate F.L., inculpatul L.C. a transportat-o pe aceasta, în mod repetat, în Italia (Verona, Milano, Roma etc), dar şi în Austria, unde a cazat-o, a supravegheat-o şi a transferat-o, în scopul practicării prostituţiei, cu ajutorul altor persoane. S-a stabilit în strânsă legătură cu probele de natură testimonială şi cu rezultatul interceptărilor şi înregistrărilor convorbirilor şi comunicărilor telefonice, că inculpatul L.C. a fost beneficiar al unor sume de bani, totalizând 1.070 euro prin 7 operaţiuni efectuate în perioada iulie-septembrie 2010 din partea numitei V.A., bani care proveneau din sumele câştigate de F.L., ca urmare a exploatării sexuale. V.A. a fost identificată a fi una din persoanele care practica prostituţia de mai mult timp în Italia, pentru un infractor de legătură al inculpatului L.C. şi care se identifică a fi B.V., zis „G." Cu acest făptuitor, inculpatul se lansase în activităţi de trafic de persoane pe raza jud. Mehedinţi.
Inculpatul L.C. a avut un beneficiu infracţional de aproximativ 5.000 euro din exploatarea sexuală a părţii vătămate F.L.
În luna septembrie 2010, partea vătămată F.L. a fost în măsură să rupă legătura cu inculpatul L.C., dar acesta a continuat să caute alte victime. S-a deplasat pe raza mun. Drobeta Turnu Severin, din legătură în legătură, a descins în comuna Iloviţa, satul Bahna, jud. Mehedinţi şi a pus în executare hotărârea de a recruta şi de a transfera, în scop de exploatare sexuală, prin intermediul martorului S.I.S. (fost B.) pe P.R.I. (18 ani) şi M.P.C. (24 ani). Executarea hotărârii infracţionale luată de inculpat a fost însă întreruptă şi nu şi-a produs efectul cu toate diligentele inculpatului. în sensul de a înţelege modul de operare al inculpatului L.C. cu privire la cele menţionate anterior sunt de luat în calcul şi notele de redare a convorbirilor telefonice de pe telefonul inculpatului L.C. (a se vedea filele 78-80 - vol.VI - anexă la Dosarul de urmărire penală nr. 2D/P/2009).
Din luna noiembrie 2010, inculpatul L.C. a intrat în legătură cu N.I. din comuna Negomir, sub acelaşi pretext că va încheia o relaţie de convieţuire stabilă cu aceasta. în realitate, inculpatul a recrutat-o pentru practicarea prostituţiei, i-a înlesnit această activitate, deşi tânăra nu recunoaşte. Neagă inclusiv faptul că a făcut călătorii în străinătate, dar la data de 25 noiembrie 2010, este evident că aceasta a părăsit ţara, prin aranjamentele făcute de inculpatul L.C.
Inculpatul L.C. a intrat în contact şi cu inculpatul T.I., imediat după ce a acesta a întors din Canada şi au participat la petreceri comune, în scopul recrutării de noi victime. în meniul telefoanelor inculpaţilor, la lista cu persoanele de contact, se găsesc multe numere comune de interes în analizarea acestui caz.
În luna noiembrie şi decembrie 2010, inculpatul T.I. a efectuat acte de recrutare a numitei P.R.I. (19 ani) cu domiciliul în comuna Bîrza, jud. Olt, sens în care s-a deplasat, în mai multe rânduri, pe raza oraşului Rovinari, unde aceasta stătea în gazdă la rude ale sale. Inculpatul a iniţiat întâlniri cu aceasta, în scopul să o determine să meargă cu el în străinătate, intenţia lui fiind de a o exploata sexual.
Inculpatul T.I. nu şi-a dus la îndeplinire hotărârea infracţională, pentru că tânăra a plecat în Grecia, dar şi acolo a ţinut legătura cu telefonul în vederea restabilirii ulterioare a contactului cu aceasta. Desfăşurarea evenimentelor din ultima perioadă şi prinderea în fapt a inculpatului cu un alt lot de persoane, pe care le transporta peste frontieră (09 februarie 2011) a lăsat în stare de tentativă infracţiunea ce se pregătea faţă de P.R.I.
Tot în luna decembrie 2010, inculpatul T.I. a făcut anume deplasări la Piatra Olt şi la o discotecă a recrutat-o pe L.F.M. (25 ani), care are domiciliul în Balş. în mai multe rânduri a mers şi a transportat-o cu autoturismul, de la Balş la Craiova pentru a se distra. Inculpatul i-a făcut promisiuni că o ia în căsătorie şi că doreşte să plece amândoi în Portugalia să muncească la o plantaţie. Totodată, inculpatul i-a oferit sprijinul său, în principal, pe parte financiară şi a transportat-o la Balş şi la Slatina, unde i-a plătit taxele pentru obţinerea cărţii de identitate, dar şi a paşaportului. în continuare, inculpatul T.I. a cerut tinerei să plece de acasă, iar ca să nu fie observat împreună cu aceasta, i-a asigurat camera la hotelul G.H. din mun. Craiova, începând cu data de 04 februarie 2011, ca acte pregătitoare scoaterii ei din ţară.
La data de 26 ianuarie 2011, inculpatul T.I. la înţelegere cu Ş.I., al cărui domiciliul este mun. Tg.-Jiu, a aşteptat-o la aeroportul Bucureşti, pentru că aceasta venea din Canada, i-a asigurat cazare, inclusiv la un hotel în mun. Craiova şi a transportat-o în mun. Tg-Jiu pentru ca să-şi obţină o nouă carte de identitate şi un nou paşaport.
În mod conspirat, inculpatul a căutat cu ajutorul unor infractori de legătură să obţină bilete de călătorie spre Portugalia, cu avionul, dar fără să aibă escală în Anglia ori Italia, pentru că se temea că poate fi arestat în legătură cu vechile sale activităţi infracţionale.
La data de 08 februarie 2011, inculpatul T.I. a obţinut trei bilete, pentru el, cât şi pentru Ş.I. şi L.F.M., cu plecare la data de 09 februarie 2011, orele 05:45, din aeroportul Henri Coandă - Bucureşti până la Frankfurt -Germania şi mai apoi până la Lisabona - Portugalia. Cursa făcea escală la Frankfurt, aşa cum îi convenea inculpatului, pentru că în Germania avea legături infracţionale comune şi cu inc. C.L., dar şi în Portugalia, întrucât putea să facă pierdută urma persoanelor care îl însoţeau. Când inculpatul T.I. a migrat spre Canada în toamna anului 2009, a procedat, în mod asemănător, după cum se poate vedea din studiul notelor de la filele 224-235 - vol. II - anexă la Dosarul de urmărire penală nr. 2D/P/2009.
Pe partea sa de activitate, inculpatul C.L. şi-a intensificat şi el eforturile ca să recruteze noi persoane vătămate, pentru a le transporta în Anglia, în scop de exploatare sexuală. Imediat ce a fost informat de revenirea lui T.I., cei doi inculpaţi au avut discuţii şi întâlniri repetate, pe tema modul de acţiune.
Ca atare, inculpatul C.L. a convins pe F.M. din mun. Tg.-Jiu, rudă cu acesta, să plece cu el în Anglia, dat fiind faptul că persoana respectivă se despărţise de soţul său. Inculpatul i-a cerut sus-numitei să nu facă cunoscută legătura cu el şi, în mai multe rânduri, s-au întâlnit pe ascuns. în mod conspirat, inculpatul C.L. a transportat-o pe F.M., în seara de 01 decembrie 2010, până în mun. Timişoara, mai apoi la Arad, unde s-a cazat cu ea la o pensiune şi să-şi asigure timp ca eventual să recruteze alte persoane, cu care să plece în străinătate. Din mun. Timişoara, din motive de securitate, a făcut rezervare de bilete pentru data de 03 decembrie 2010, prin intervenţii la reprezentanţi şi colaboratori ai firmei de transport SC L.E. SRL Beclean, jud. Bistriţa Năsăud - Agenţia Deniluana până în Anglia. Au ieşit din ţară la data programată (03 decembrie 2010), cu autocarul, prin Punctul de Trecere al Frontierei Vama Turnu, după cum s-a constatat şi din supravegherea operativă efectuată autorizat.
Inculpatul a dus pe F.M. la Birmingham, aşa cum procedase şi în situaţiile anterioare, unde a fost aşteptat de legăturile din partea inculpatului T.I. şi a fost introdusă într-un anturaj în care să practice prostituţia. Actele pregătitoare efectuate de inculpatul C.L. şi legătura pe care o avea cu infractorii care-l aşteptau în Anglia, pot fi înţelese dacă se au în vedere şi convorbirile telefonice existente la filele 103-104, 112-113, 127, 128-129, 134-138,141-152, 155-156.
În agenda telefonului ridicat de la inculpatul C.L., se regăseşte numărul de telefon X la persoana menţionată D., care de fapt este T.D.F., cunoscut în cercul infractorilor cu apelativul de D. sau D. Aşadar, se poate observa că la data de 01 decembrie 2010, ora 14:51:56, inculpatul C.L. îi expediază următorul mesaj: „D. Am făcut rost de bani de care aveam nevoie de moment eu plec la Timişoara acum sună tu pe A. pentru autocar ca noi plecăm de la Timişoara. L." (a se vedea procesul verbal de punere în aplicare a autorizaţiei privind percheziţia în sisteme informatice - filele 230-232- vol. II dosar u.p.).
Acelaşi inculpat, C.L., avea în atenţie pe F.M. să o transporte în străinătate, pentru practicarea prostituţiei şi de dată recentă, până la acţiunea flagrantă, pentru că o adusese în ţară pentru a petrece sărbătorile de sfârşit de an 2010. în acelaşi timp, inculpatul C.L. viza recrutarea şi a altor persoane, pentru prostituţie.
La data de 08/09 februarie 2011, când inculpatul T.I. se apropia de aeroportul Henri Coandă din mun. Bucureşti, împreumi cu L.F.M. şi Ş.I., s-a procedat la oprirea acestora în trafic, percheziţionarea lor şi conducerea, în vederea audie rn lor, la procuror. În dimineaţa de 09 februarie 2011, s-a procedat, în mod autorizat, la percheziţionarea mai multor locaţii, a mijloacelor auto şi a controlului corporal în cazul celor patru inculpaţi, fiind ridicate, în vederea cercetărilor, mai multe mijloace materiale de probă care, în mare parte, vor fi puse şi la dispoziţia instanţei de judecată competente. La principala locaţie din mun. Craiova, jud.Dolj, unde, de fapt, inculpatul T.I. a şi cazat unele victime, au fost identificate importante sume de bani şi bijuterii, asupra cărora s-a luat măsura asigurătorie.
S-a încercat să se facă o situaţie a transferurilor de bani între inculpaţi şi atrage atenţia faptul că, în perioada de activitate a inculpatului T.I., numai prin serviciul W.U., acesta a expediat către membrii familiei sale sau a primit de la aceştia, până în luna noiembrie 2010, suma totală de 119.770 euro, 7.808 lire sterline, 5.000 dolari SUA, 22.959 dolari canadieni şi 30.212 lei. Mai exact, din aceste sume, se constată că inculpatul T.I. a făcut expediţii de aproximativ 45.000 euro, către mama sa, C.G. sau soţia sa, T.P. De asemenea, a fost beneficiarul unei sume totale de aproximativ 40.000 euro. Operaţiunile de transfer bani prin serviciul W.U. au fost consemnate într-un tabel centralizator (filele 277- 296 din vol. II dosar u.p.)
Astfel, instanţa de fond a constatat în drept următoarele: Inculpatul T.I. se face vinovat de faptul că a iniţiat şi constituit un grup infracţional organizat, începând cu anul 2008, în scopul de a comite infracţiuni de trafic de persoane, proxenetism şi prostituţie, urmată de săvârşirea de acest gen de infracţiuni, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003; acelaşi inculpat, în perioada 2008-2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de a recruta, transporta, caza, primi şi transfera, în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare (înşelăciune, ameninţare, violenţe ori alte forme de constrângere), cu ajutorul altor infractori, persoanele majore G.L., P.I., T.C., C.I.V., L.F.M., Ş.I., P.R.I. (pentru aceasta din urmă fapta este în fază de tentativă, care însă se absoarbe în infracţiunea fapt consumat privind celelalte victime), faptele întrunind elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41-42 C. pen.; faptele aceluiaşi inculpat, săvârşite începând cu anul 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, constând în recrutarea, transportarea, cazarea, primirea şi transferarea în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare (înşelăciune, ameninţare, violenţă şi alte forme de constrângere), cu ajutorul altor infractori, persoanele minore H.L.R. (17 ani), Ş.A. (17 ani), D.M.M. (15 ani), P.C.D. (17 ani), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 13 alin. (1), alin. (2) rap. la al.(3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41-42 C. pen.
Fapta aceluiaşi inculpat, comisă în perioada noiembrie-decembrie 2008, de a constrânge, prin violenţă şi ameninţare, părţile vătămate, G.L. şi P.I., să-i dea sume de bani, dobândind astfel în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prev. şi ped. de art. 194 alin. (1) C. pen.
Fapta inculpatului C.L. - zis „L." de a iniţia şi constitui un grup infracţional organizat, începând cu anul 2008, în scopul de a comite infracţiuni de trafic de persoane, proxenetism şi prostituţie, urmată de săvârşirea de acest gen de infracţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003; faptele aceluiaşi inculpat, săvârşite în perioada 2008-2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de a recruta, transporta, caza, primi şi a transfera, în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare (înşelăciune, ameninţare, violenţe ori alte forme de constrângere), cu ajutorul altor infractori, persoanele majore G.L., P.I., T.C., F.M., dar şi pe N.M.V. - pentru exploatare prin muncă şi executarea de servicii şi activităţi prin încălcarea normelor legale privind condiţiile de muncă, salarizare, sănătate şi securitate ori prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41-42 C. pen.; faptele inculpatului C.L., săvârşite începând cu anul 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, constând în recrutarea, transportarea, cazarea, primirea şi transferarea în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare (înşelăciune, ameninţare, violenţă şi alte forme de constrângere), cu ajutorul altor infractori, persoanele minore H.L.R. (17 ani), Ş.A. (17 ani), D.M.M. (15 ani), P.C.D. (17 ani), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), alin. (2) rap. la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41-42 C. pen.; fapta inculpatului, comisă în perioada noiembrie-decembrie 2008, de a constrânge, prin violenţă şi ameninţare, pe părţile vătămate G.L. şi P.I., să-i dea sume de bani dobândind astfel în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prev. şi ped. de art. 194 alin. (1) C. pen.; fapta inculpatului C.L., comisă în luna februarie 2010, de a ajuta şi înlesni cu intenţie ca alţi infractori să comită un fals material în înscrisuri oficiale (C.I., pe numele de T.C.A.), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 288 alin. (1) C. pen.
Fapta inculpatului L.C.-zis „T." sau „F.", de a adera sau sprijini sub diferite forme un grup infracţional organizat, începând cu anul 2008, în scopul de a comite infracţiuni de trafic de persoane, proxenetism şi prostituţie, urmată de săvârşirea de acest gen de infracţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003; faptele aceluiaşi inculpat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale,de a recruta, transporta, caza, a primi şi a transfera, în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare, cu ajutorul şi altor infractori, persoanele majore F.L., N.N.C., P.R.I., M.P.C. (pentru cele două din urmă - fapta este în fază de tentativă, care însă se absoarbe în infracţiunea fapt consumat privind celelalte victime), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41-42 C. pen.; faptele inculpatului L.C., săvârşite începând cu anul 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, constând în recrutarea, transportarea, cazarea, primirea şi transferarea în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare (înşelăciune, ameninţare, violenţă şi alte forme de constrângere),cu ajutorul altor infractori, persoanele minore H.L.R. (17 ani) şi L.R.A. (14 ani), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), alin. (2) rap.la al.(3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41-42 C. pen., iar faptele aceluiaşi inculpat, comise în perioada 2010-2011, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de a îndemna, înlesni practicarea prostituţiei şi de a trage foloase de pe urma practicării prostituţiei de către C.C. şi N.I., întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41-42 C. pen.
Fapta inculpatei M.O. - zisă „I.", de a adera sau sprijini sub diferite forme un grup infracţional organizat, începând cu anul 2008, în scopul de a comite infracţiuni de trafic de persoane, proxenetism şi prostituţie, urmată de săvârşirea de acest gen de infracţiuni, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003; dapta aceleiaşi inculpate, de a recruta, transporta, caza, a primi şi a transfera, în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare, cu ajutorul şi altor infractori, persoana majoră N.N.C., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, iar faptele inculpatei, săvârşite începând cu anul 2009, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, constând în recrutarea, transportarea, cazarea, primirea şi transferarea în scop de exploatare sexuală, prin diferite forme de determinare (înşelăciune, ameninţare, violenţă şi alte forme de constrângere), cu ajutorul altor infractori, persoanele minore H.L.R. (17 ani), D.M.M. (15 ani), P.C.D. (17 ani), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 13 alin. (1), alin. (2) rap.la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41-42 C. pen.
Instanţa de fond a apreciat că vinovăţia celor patru inculpaţi a fost pe deplin dovedită prin probele administrate în timpul urmăririi penale şi confirmate în timpul cercetării judecătoreşti, motiv pentru care s-a dispus condamnarea acestora la pedepse orientate spre moderat pentru infracţiunile deduse judecăţii.
Deşi inculpaţii au avut o atitudine consecvent nesinceră, în sensul că nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată nici în timpul urmăririi penale, nici în timpul cercetării judecătoreşti, din ansamblul probelor administrate în cauză a rezultat că aceştia se fac vinovaţi de săvârşirea acestor infracţiuni,
Cu toate că în timpul cercetării judecătoreşti au putut fi ascultaţi toţi martorii şi părţile vătămate, instanţa de fond, în baza probelor administrate, şi-a format convingerea cu privire la vinovăţia inculpaţilor prin coroborarea declaraţiilor părţilor vătămate, martorilor cu procesele-verbale de percheziţie domiciliară de supraveghere operativă, a notelor privind redarea scrisă a conţinutului unor convorbiri şi comunicări telefonice dintre inculpaţi şi alte persoane de legătură ale acestora, cu declaraţiile inculpaţilor, precum şi cu celelalte probe administrate în cauză.
Prin urmare, prima instanţă i-a condamnat pe inculpaţi la pedeapsa cu închisoarea, iar la individualizarea pedepselor aplicate, s-a avut în vedere pericolul social deosebit de grav al faptelor comise de aceştia, faptul că nu au recunoscut săvârşirea infracţiunilor deduse judecăţii, precum şi faptul că s-au sustras urmăririi penale.
Cu privire la cererea parchetului privind schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpaţi cu referire la infracţiunea prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001, prima instanţă a apreciat că este întemeiată şi a admis-o, în sensul că a schimbat încadrarea juridică a faptelor săvârşite de inculpaţii din art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în art. 12 alin. (1) rap. la alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, faţă de inculpaţii T.I., C.L. şi L.C., urmând să fie reţinute disp. art. 41-42 C. pen. cu privire la această faptă.
Cu privirea la cererea formulată de inculpatul T.I. privind schimbarea a încadrării faptelor reţinute în sarcina sa, în art. 329 C. pen., instanţa de fond a apreciat-o neîntemeiată şi a respins-o. Instanţa de fond a admis, în parte, cererea de constituire parte civilă a părţilor vătămate F.L. şi P.I. şi a luat act de împrejurarea că părţile vătămate P.C.D., D.M.M. şi C.V.I. nu s-au constituit părţi civile în procesul penal.
Totodată, instanţa de fond a dispus confiscarea de inculpaţi a sumelor de bani obţinute din comiterea infracţiunilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii C.L., T.I., L.C. şi M.O.
Inculpatul C.L. a criticat sentinţa pronunţată de instanţa de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Primul motiv a vizat nelegalitatea sentinţei, constând în aceea că, în cuprinsul acesteia nu sunt inserate motivele pe care se întemeiază soluţia de condamnare a apelantului, pentru cele patru infracţiuni pentru care a fost trimis în judecată, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 356 C. proc. pen. în acest sens a susţinut că în cuprinsul considerentelor hotărârii atacate nu există descrierea faptelor reţinute de instanţă în sarcina apelantului, indicarea şi analiza probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale, dar nici analiza probelor care au fost înlăturate.
Cel de-al doilea motiv a vizat, de asemenea, nelegalitatea sentinţei, susţinându-se că au fost încălcate prevederile art. 334 C. proc. pen. constând în aceea că la termenul din 13 decembrie 2011, când reprezentantul Ministerului Public a solicitat instanţei de fond schimbarea încadrării juridice a faptelor, iar apărătorul apelantului a solicitat amânarea judecăţii pentru pregătirea apărării, prima instanţă a respins această cerere, nu a pus în discuţie schimbarea încadrării juridice la termenul respectiv, încălcând astfel dreptul la apărare al apelantului.
Următoarele motive de apel au vizat nelegalitatea sentinţei, constând în aceea că s-a dispus condamnarea apelantului pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prev de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, deşi nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi, de asemenea, în mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunilor prev de art. 12 alin. (1) şi (2) lit. a) şi respectiv art. 13 alin. (1) şi (2) rap la alin. (3) teza II-a din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu privire la părţile vătămate majore şi respectiv minore, fără a proceda la audierea acestora.
Ultimul motiv de nelegalitate a vizat pedepsele aplicate de instanţa de fond pentru săvârşirea infracţiunilor de şantaj şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev de art. 194 alin. (1) şi respectiv art. 26 rap la art. 288 alin. (1) C. pen., susţinându-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracţiuni.
Sentinţa penală atacată a fost criticată pentru netemeinicie, în sensul că prima instanţă a aplicat pedepse rezultante în acelaşi cuantum tuturor inculpaţilor, fără să diferenţieze tratamentul juridic raportat la gradul de participaţie al fiecăruia dintre inculpaţi, în condiţiile în care apelantul susţine că nu s-a sustras de la urmărirea penală sau de la cercetarea judecătorească, ceea ce ar putea constitui circumstanţe atenuante, cu consecinţa reducerii pedepselor pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului.
A solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei la instanţa de fond pentru rejudecare, cu referire la primele două motive de apel, iar într-o teză subsidiară, a solicitat - de asemenea - admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei, achitarea inculpatului pentru inf. prev de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) şi 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi respectiv art. 13 alin. (1) şi (2) rap la alin. (3) teza II-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., dar şi pentru infracţiunile de şantaj şi complicitate la fals material în înscrisuri oficiale prev de art. 194 alin. (1) C. pen. şi respectiv art. 26 rap la art. 288 alin. (1) C. pen.
Inculpatul T.I. a criticat sentinţa instanţei de fond pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, a apreciat că nu s-a făcut dovada săvârşirii de către inculpat a infracţiunilor de trafic de persoane şi respectiv trafic de minori prev de art. 12 alin. (1) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi respectiv art. 13 alin. (1) şi (2) rap la art. 3 teza II-a din Legea nr. 678/2001, susţinând că materialul probator administrat în cauză pe parcursul urmăririi penale poate fi încadrat în dispoziţiile art. 329 alin. (1) şi respectiv art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen.
În cadrul acestui motiv a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi schimbarea încadrării juridice în conformitate cu dispoziţiile art. 334 C. proc. pen.
Cel de-al doilea motiv de apel a vizat, de asemenea, ne legalitatea sentinţei, în sensul că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj prev de art. 194 alin. (1) C. pen. întrucât conţinutul acestei infracţiuni se realizează, în ceea ce priveşte latura obiectivă, printr-o constrângere sau prin acte de violenţă sau ameninţare, fapte care nu au fost dovedite în cauza dedusă judecăţii.
A susţinut apelantul că a realizat o activitate de inducere în eroare a părţilor vătămate şi în egală măsură a celor ce urmau să le trimită banii, ca părţile vătămate sunt datoare pentru serviciile asigurate acestora de către inculpat, constând în cheltuieli de transport şi cheltuieli de cazare. Sub acest aspect, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea sa conform art. 11 pct. 2 lit. a) rap la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
O altă critică a constat în aceea că măsura indisponibilizării unor bunuri şi sume de bani s~a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale, în sensul că acestea nu aparţin inculpatului şi, implicit nu au fost dobândite prin săvârşirea de infracţiuni, astfel că se solicită ridicarea sechestrului asigurător şi restituirea sumelor de bani în lei şi în valută, a cantităţii de 570,23 grame bijuterii din aur, dar şi a unui autoturism.
Ultimul motiv de apel a vizat netemeinicia sentinţei, apreciindu-se că pedepsele aplicate nu au avut în vedere criteriile de individualizare prev de art. 72 şi 52 C. pen., inculpatul fiind la primul conflict cu legea penală, este singurul din toţi apelanţii, care a recunoscut într-o oarecare măsură faptele comise, este căsătorit şi are trei copii minori, soţia sa prezentând grave probleme de sănătate, iar minorii se află în îngrijirea mamei sale.
S-a concluzionat în sensul admiterii apelului, desfiinţării sentinţei, schimbării încadrării juridice în art. 329 alin. (1) şi respectiv art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., achitarea pentru infracţiunea de şantaj prev de art. 194 alin. (1) C. pen., ridicarea sechestrului asigurător asupra sumelor de bani, bijuteriilor şi autoturismului, dar şi reindividualizarea judiciară a pedepselor ca urmare a reţinerii unor circumstanţe legale atenuante, cu consecinţa coborârii acestora sub minimul special. Inculpata M.O. a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi ne temeinicie. în cadrul primului motiv s-a criticat sentinţa pentru nelegalitate, susţinându-se că nu s-a făcut dovada săvârşirii infracţiunilor de aderare sau sprijinire la un grup infracţional organizat prev de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 şi nici a infracţiunilor de trafic de persoane sau trafic de minori prev de art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001.
În susţinerea acestui motiv de apel s-a învederat că infracţiunea prev de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 se realizează prin acţiunea fiecăreia dintre persoanele care înţeleg să îşi alăture eforturile pentru săvârşirea faptelor respective şi presupune un consens neechivoc, o înţelegere prestabilită între acele persoane de a se supune unei discipline şi de a acţiona în baza unui plan dinainte stabilit în vederea realizării scopului final, respectiv a săvârşirii de infracţiuni.
Cu privire la infracţiunile de trafic de persoane şi de minori prev de art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001, s-a arătat că din probatoriul administrat în cauză nu rezultă că inculpata ar fi folosit ameninţarea, violenţa sau altă formă constrângere pentru a recruta, transporta şi găzdui persoane majore sau minore în scopul exploatării acestora. Sub acest aspect, pune concluzii de admitere a apelului, desfiinţarea sentinţei şi achitarea inculpatei în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Ultimul motiv de apel a vizat netemeinicia sentinţei, susţinându-se că pedepsele aplicate sunt mari şi nu respectă criteriile generale de individualizare prev de art. 72 şi 52 C. pen., în condiţiile în care inculpata este un element tânăr şi nu posedă antecedente penale, fiind căsătorită şi având în îngrijire copii.
Sub acest aspect, s-a apreciat că rolul sancţionator şi educativ al pedepsei poate fi atins şi în condiţiile executării acesteia prin suspendare sub supraveghere, conform art. 861 C. pen., cu impunerea existenţelor prev de art. 863C. pen., pe care apelanta se angajează să le respecte în mod corespunzător.
A concluzionat în sensul admiterii apelului, desfiinţării sentinţei şi achitării inculpatei în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap la art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru infracţiunile prev de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 şi respectiv art. 12 şi 13 din Legea nr. 678/2001.
Într-o teză subsidiară, s-a solicitat reindividualizarea judiciară a pedepselor, reţinerea de circumstanţe atenuante în beneficiul acesteia, coborârea sub minimul special prevăzut pentru infracţiunile deduse judecăţii şi schimbarea modalităţii de executare, în sensul aplicării prevederilor art. 861C. pen.
Inculpatul L.C. a criticat sentinţa instanţei de fond pentru netemeinicie în ceea ce priveşte cuantumul pedepselor aplicate. A susţinut că „atingerea adusă valorilor sociale apărate de lege este minimă raportat la persoana făptuitorului şi la conduita bună a acestuia cât şi la modul concret de săvârşire a faptelor, gradul de participaţie la săvârşirea infracţiunilor şi urmările produse de acestea". în consecinţă, a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei, aplicarea prevederilor art. 74 şi 76 C. pen., cărora să li se dea o mai mare eficienţă, pedepsele urmând să fie coborâte sub minimul special.
Prin Decizia penală nr. 102 din 27 martie 2012 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a admis apelul declarat de inculpatul T.l. împotriva sentinţei penale nr. 233 din 20 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Golj în Dosarul cu nr. 6364/95/2011.
S-a desfiinţat în parte sentinţa, sub aspectul dispoziţiilor privind confiscarea şi menţinerea măsurii sechestrului asigurător.
S-a dispus înlăturarea confiscării de la inculpatul T.I. a sumei de 80.000 euro şi a menţinerii măsurii sechestrului asigurător luată prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011. S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei. în baza art, 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul T.I. a sumelor de 17.000 euro şi 6.000 lire sterline.
În baza art. 163 C. proc. pen. şi art. 357 alin. (2) lit. c) şi e) C. proc. pen., s-a menţinut măsura sechestrului asigurător luată prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011, în limita sumelor de 17.000 euro şi 6.000 lire sterline.
S-a dispus restituirea către inculpatul T.I. a următoarelor sume de bani: 12.700 dolari americani; 2.500 dolari canadieni; 830 euro; 7.700 lire sterline; 69.494 lei, precum şi a cantităţii totale de 570,23 grame bijuterii.
În baza art. 169 C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul T.I. a autoturismului de culoare galbenă, asupra căruia a fost aplicat sigiliul M.1.19.774, conform procesului verbal de lăsare în custodie din 9 februarie 2011 (fila 79, vol. II - dosar urmărire penală).
S-au respins apelurile inculpaţilor C.L., L.C. şi M.O., declarate împotriva sentinţei penale nr. 233 din 20 decembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul cu nr. 6364/95/2011, ca nefondate.
Au fost obligaţi inculpaţii C.L., L.C. şi M.O. la câte 3.300 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de câte 300 lei reprezentând onorariu pentru apărătorii din oficiu, au fost achitate din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a decide astfel, instanţa de prim control judiciar a reţinut că apelul inculpatului T.I. este fondat sub aspectul dispoziţiilor frivind confiscarea şi menţinerea măsurii sechestrului asigurător şi că apelurile declarate de inculpaţii C.L., L.C. şi M.O. sunt nefondate.
În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, s-a reţinut că nici în motivele de apel depuse la dosar (filele 100 - 110, dosar instanţă de apel) şi nici în formularea orală a acestora nu s-au adus critici, astfel că, din analiza materialului probator administrat pe parcursul urmăririi penale şi în faza cercetării judecătoreşti s-a concluzionat că inculpatul T.I. a săvârşit această infracţiune.
Pe baza materialului probator administrat în cauză, s-a reţinut că încă din anul 2008, inculpatul T.I., împreună cu C.L., cu care acesta avea relaţii de prietenie mai vechi, s-au înţeles în sensul constituirii unui grup infracţional, cu scopul de a trafica persoane majore şi minore din zona oraşului Rovinari, în vederea exploatării acestora, la grupul respectiv aderând ulterior şi ceilalţi inculpaţi, respectiv L.C. şi M.O.
S-a mai reţinut că, din probele administrate în cauză rezultă, în mod indubitabil, faptul că inculpaţii aveau o structură bine organizată, cu conexiuni în diferite ţări europene, dar şi în Canada, în virtutea căreia transportau pe părţile vătămate în funcţie de oportunităţile semnalate de cetăţenii stabiliţi în ţările respective. în aceste condiţii, instanţa a constatat că inculpatul a săvârşit infracţiunea prev de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, fiind chiar iniţiatorul şi coordonatorul activităţii infracţionale a acesteia.
În ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de persoane şi respectiv trafic de minori, comise în dauna părţilor vătămate T.C. şi P.I.R. (majore), D.M.M. şi P.C.D. s-a reţinut că, din declaraţiile date pe parcursul urmăririi penale rezultă că inculpatul a purtat discuţii cu acestea, le-a dat asigurări în sensul că le va transporta şi că le va asigura locuri de muncă decente în străinătate, după care le-a constrâns să practice prostituţia sau alte activităţi în beneficiul său. S-a mai reţinut că, în această modalitate, toţi inculpaţii le determinau pe părţile vătămate să accepte promisiunile care ulterior se dovedeau a li neadevărate, după care exercitau acte de constrângere, în vederea determinării la practicarea prostituţiei sau a altor activităţi de acest gen, însuşindu-şi sume considerabile de bani din aceste îndeletniciri.
Cu privire la critica vizând nelegalitatea sentinţei referitor la săvârşirea acestor infracţiuni, precum şi la solicitarea de a se schimba încadrarea juridică în infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., instanţa de apel a reţinut că aceasta este nefondată, având în vedere modul concret în care au acţionat inculpaţii. îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei presupune conştientizarea de către părţile vătămate a faptului că deplasarea se făcea în scopul practicării prostituţiei, or, în cauza dedusă judecăţii, atât părţile vătămate majore cât şi cele minore, primeau promisiuni din partea inculpaţilor, cu deosebire a inculpatului T.I., în sensul exercitării unor activităţi decente, pentru ca, ulterior, folosindu-se de ameninţări şi de acte de violenţă, acestea să fie determinate să practice prostituţia, iar sumele de bani rezultate să fie remise inculpaţilor.
Instanţa de apel a reţinut însă că, din ansamblul materialului probator administrat în cauză, rezultă că inculpatul a obţinut de la părţile vătămate, pe care le-a constrâns să practice activităţile menţionate anterior, suma de 17.000 euro şi respectiv 6.000 lire sterline, care, în baza art. 118 lit. e) C. pen. trebuie confiscate.
În ceea ce priveşte suma de 80.000 lei euro, indisponibilizată prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011, instanţa de apel a dispus înlăturarea măsurii confiscării, întrucât a apreciat că nu s-a făcut dovada că aceasta ar proveni din săvârşirea infracţiunilor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată şi condamnat de instanţa de fond. Totodată, s-a dispus şi restituirea către inculpat a sumelor de bani în valută şi în lei, precum şi a cantităţii totale de 570,23 grame bijuterii ridicate din domiciliul părinţilor acestuia, C.G. şi Constantinescu Ion, respectiv 12.700 dolari americani, 2.500 dolari canadieni, 830 euro, 7.700 lire sterline şi 69.494 lei.
În temeiul dispoziţiilor art. 163 C. proc. pen. şi art. 357 alin. (2) lit. c) şi e) C. proc. pen., instanţa a dispus menţinerea măsurii sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011, în limita sumelor cu privire la care s-a dispus confiscarea specială, respectiv 17.000 euro şi 6.000 lire sterline.
În ceea ce priveşte autoturismul, pentru care s-a încheiat un proces verbal de lăsare în custodie la 09 februarie 2011, constatând că acesta nu a făcut obiectul săvârşirii unei infracţiuni de către inculpat sau că ar fi fost folosit în vederea săvârşirii unei infracţiuni, instanţa de apel a dispus restituirea, în conformitate cu dispoziţiile art. 169 C. proc. pen.
Referitor la motivul de apel privind individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, Curtea a constatat că instanţa de fond a făcut o justă individualizare a pedepselor, pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată în baza dispoziţiilor art. 13 alin. (1) şi (2) raportat la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, este la minimul special, fiind respectate dispoziţiile art. 72 şi 52 C. pen.
Prima instanţă a avut în vedere poziţia procesuală a inculpatului, atitudinea acestuia din faza de urmărire penală, manifestată prin recunoaşterea în esenţă a faptelor pentru care a fost trimis în judecată, dar şi susţinerea că nu sunt incidente dispoziţiile legii speciale, ci prevederile art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen.
În ceea ce priveşte critica inculpatei M.O., care a susţinut că nu există indicii temeinice în sensul comiterii infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată, aceasta a fost apreciată ca nefondată.
Împrejurarea reiterată de inculpată, vizând neaudierea părţilor vătămate la instanţa de fond, a fost apreciată ca fiind lipsită de relevanţă juridică, în raport de declaraţiile constante date de acestea în faza de urmărire penală, din care rezultă cu prisosinţă că împreună cu ceilalţi inculpaţi, în cadrul unui grup infracţional deosebit de bine structurat şi cu conexiuni cu diferiţi traficanţi de persoane organizaţi în reţele care acţionau în mai multe ţări europene, a racolat şi a traficat persoane majore şi minore în scopul exploatării sexuale a acestora sau pentru a le determina să desfăşoare alte activităţi ilicite în beneficiul său.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova precum şi inculpaţii C.L., L.C., M.O. şi T.I. formulând critici de nelegalitate şi netemeinicie după cum urmează:
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova a întemeiat criticile formulate în cauză pe dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen. învederând, în esenţă, că hotărârea instanţei de apel este nelegală şi netemeinică întrucât a dispus înlăturarea confiscării de la inculpatul T.I. a sumei de 80.000 euro şi a menţinerii sechestrului asigurător luată prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011 şi restituirea către inculpatul T.I. a sumelor de bani precum şi a cantităţii totale de 530,23 grame bijuterii.
S-a menţionat că suma de 80.000 euro nu a fost indisponibilizată prin Ordonanţa procurorului cum greşit a reţinut instanţa de apel ci a fost confiscată de instanţa de fond de la inculpatul Transă Ilie cu titlu de sume obţinute de acesta din săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane. Prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011 s-a instituit sechestrul asigurător asupra cantităţii totale de 570,23 grame, bijuterii ridicate la percheziţia domiciliară efectuată de organele de poliţie la data de 9 februarie 2011 şi a sumelor de 12.700 dolari americani, 2.500 dolari canadieni, 830 euro, 7.700 lire sterline şi 69.494 lei, astfel că, în raport de activitatea infracţională desfăşurată şi de dispoziţiile art. 118 lit. e) şi art. 19 din Legea nr. 678/2001 se impunea menţinerea acestor dispoziţii de către instanţa de apel.
S-a solicitat în baza art. 38515 pct. 15 alin. (2) lit. d) C. proc. pen. admiterea recursului, casarea deciziei penale atacate şi rejudecând să se constate incidenţa dispoziţiilor art. 118 lit. e) C. pen. privind confiscarea specială în sensul menţinerii măsurii confiscării speciale dispusă de instanţa de fond şi a măsurii asigurătorii instituită de procuror.
Recurentul inculpat T.I. a formulat motive de recurs (filele 92-99 dosar recurs) circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 12 şi 172 C. proc. pen. învederând, în esenţă, următoarele critici:
Referitor la infracţiunea de şantaj a arătat că lipseşte latura obiectivă întrucât aceasta nu a fost comisă prin constrângere sau ameninţare şi a solicitat să se dispună achitarea în baza dispoziţiilor art. 10 lit. d C. proc. pen.
În ceea ce priveşte infracţiunea de trafic de persoane inculpatul a considerat că fapta nu există, că este vorba de infracţiunea de proxenetism, acesta recunoscând că a transportat victimele în Anglia, însă fără a le forţa sau a le induce în eroare. A solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de trafic de persoane în infracţiunea de proxenetism cu consecinţa reindividualizării pedepsei în raport de noua infracţiune ce se va reţine în sarcina sa.
În ceea ce priveşte măsura confiscării a arătat că instanţa de apel a făcut o structurală modificare a acestei măsuri, confiscând de la inculpat 17.000 de euro şi 7.000 de lire sterline, bani care au fost găsiţi în apartamentul numitei C.G., de unde au fost ridicate. A arătat că s-a făcut dovada faptului că înainte de arestarea inculpatului, tatăl vitreg al acestuia a vândut un teren cu suma de 27.000 de euro, fapt care este dovedit cu actul de vânzare cumpărare în formă autentică din care rezultă această sumă, chitanţa aflându-se la dosar.
De asemenea, a arătat că cele 7.000 de lire sterline care au fost confiscate, aparţineau fiicei lui C.G., mama inculpatului, sume care i-au fost expediate din Anglia.
Faţă de cele învederate a arătat că sumele de bani confiscate nu au aparţinut inculpatului şi a solicitat înlăturarea măsurii confiscării speciale faţă de cele două sume.
Inculpatul C.L., în susţinerea motivelor de recurs, a invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., invocând că hotărârea este contrară legii solicitând în acest sens reaprecierea raportului circumstanţelor atenuante.
Inculpaţii M.O. şi L.C., în susţinerea recursului au invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. solicitând să fie reapreciate circumstanţele atenuante raportat la faptul că aceştia nu au antecedente penale.
Este de precizat faptul că în motivele scrise (filele 138-140) recurenta inculpată M.O. a formulat critici circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859alin. (1) pct. 6,9,10,14, 17,18 C. proc. pen. vizând nemotivarea hotărârii atacate, nepronunţarea instanţei asupra unor cereri esenţiale pentru soluţionarea cauzei, lipsa vinovăţiei în săvârşirea faptelor, critici care nu au mai fost susţinute în faza dezbaterilor în recurs.
De asemenea, recurentul inculpat Caldarâm Leodor, în motivele de recurs scrise (filele 141-142), a formulat critici vizând nevinovăţia sa cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) raportat la alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, iar în expunerea orală a susţinut doar cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., cu motivarea arătată în precedent.
Ca urmare, instanţa de recurs va analiza toate criticile pe care Parchetul le-a formulat în scris şi oral, în şedinţă publică, ţinând seama de dispoziţiile art. 38510 alin. (2) şi art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. precum şi pe cele formulate de inculpaţi în măsura în care aceştia le-au menţinut cu ocazia dezbaterilor. Recursul declarat de parchet este fondat. Recursul declarat de inculpaţi este nefondat. Examinând actele şi lucrările dosarului precum şi criticile formulate în cauză, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că hotărârea recurată este nelegală şi netemeinică sub aspectul înlăturării dispoziţiei de confiscare de la inculpatul T.I. a sumei de 80.000 euro, a înlăturării dispoziţiei de menţinere a măsurii sechestrului asigurător luată prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011 şi respectiv de restituire către inculpat a sumelor de bani precum şi a cantităţii totale de 570,23 grame bijuterii.
Aşa cum se poate observa în considerentele deciziei penale recurate, referitor la suma de 80.000 euro, indisponibilizată prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011, instanţa de apel a apreciat că se impune înlăturarea măsurii confiscării întrucât nu s-a făcut dovada că aceasta ar proveni din săvârşirea infracţiunilor pentru care inculpatul a fost condamnat de instanţa de fond.
În aceste condiţii, instanţa de apel a dispus restituirea către inculpat a sumelor de bani în valută şi în lei, precum şi a cantităţii totale de 570,23 grame bijuterii ridicate din domiciliul părinţilor acestuia,C.G. şi C.I., respectiv 12.700 dolari americani, 2.500 dolari canadieni, 830 euro, 7.700 lire sterline şi 69.494 lei.
În primul rând este de precizat faptul că suma de 80.000 euro nu a fost indisponibilizată prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011 aşa cum în mod eronat a reţinut instanţa de apel ci această sumă a fost confiscată de instanţa de fond de la inculpatul T.I., reprezentând adiţionarea sumelor obţinute de acesta din comiterea infracţiunii de trafic de persoane.
Sub un alt aspect, menţiunea privind apartamentul din Craiova, în care au fost identificate bunuri şi bani, respectiv: 570,23 grame bijuterii ridicate, respectiv 12.700 dolari americani, 2.500 dolari canadieni, 830 euro, 7.700 lire sterline şi 69.494 lei indisponibilizate, în baza dispoziţiilor art. 118 lit. b) şi art. 19 din Legea nr. 678/2001, nu este reală întrucât acela nu reprezenta domiciliul numiţilor C.G. şi C.I., părinţii inculpatului.
Din actele depuse la dosar chiar de către inculpat rezultă că în anul 2011 (dată la care s-a efectuat percheziţia domiciliară) domiciliul părinţilor acestuia era la adresa din municipiul Craiova, Aleea B.S., (fila 112 vol. I al Curţii de apel). Apartamentul respectiv era folosit în exclusivitate de inculpatul T.I. întrucât în această locaţie au fost identificate o multitudine de documente ce îi aparţineau acestuia, conform procesului-verbal de percheziţie domiciliară aflat la fila 89 vol. II dosar urmărire penală.
În plus, s-a constatat că apartamentul respectiv era principala locaţie din municipiul Craiova, jud.Dolj, unde, în fapt, inculpatul T.I. le-a şi cazat pe unele victime, loc unde de altfel au fost identificate şi importante sume de bani şi bijuterii, asupra cărora s-a luat măsura asiguratorie.
În aceste condiţii, prin ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011, în baza art. 118 lit. b) şi art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra cantităţii totale de 570,23 grame bijuterii ridicate la percheziţia domiciliară efectuată de organele de poliţie la data de 9 februarie 2011, precum şi a sumelor de 12.700 dolari americani, 2.500 dolari canadieni, 830 euro, 7.700 lire sterline şi 69.494 lei.
Aşa fiind, pe bună dreptate, s-a apreciat atât de procuror cât şi de instanţa de fond că se impune instituirea, respectiv menţinerea sechestrului asigurător asupra bijuteriilor şi sumele de bani ridicate în vederea confiscării speciale, în conformitate cu dispoziţiile art. 118 lit. e) şi art. 19 din Legea nr. 678/2001.
Materialul probator administrat în cauză demonstrează că inculpatul a beneficiat de sume importante de bani din traficul de persoane şi din realizarea infracţiunii de şantaj, sume de bani care au fost transferate în ţară către familie, prin serviciile de transfer rapid de bani. Acest fapt rezultă din situaţia transferurilor de bani între inculpaţi, iar ceea ce atrage atenţia în mod special este faptul că, în perioada de activitate a inculpatului T.I., numai prin serviciul W.U., acesta a expediat către membrii familiei sale sau a primit de la aceştia, până în luna noiembrie 2010, suma totală de 119.770 euro, 7.808 lire sterline, 5.000 dolari SUA, 22.959 dolari canadieni şi 30.212 lei. Este de precizat faptul că, din aceste sume, inculpatul T.I. a făcut expediţii de aproximativ 45.000 euro, către mama sa, C.G. sau soţia sa, T.P. De asemenea, rezultă că inculpatul T.I. a fost beneficiarul unei sume totale de aproximativ 40.000 euro, operaţiunile de transfer bani prin serviciul W.U. fiind consemnate într-un tabel centralizator aflat la filele 277- 296 din vol. II dos.urm.pen.
În stabilirea cuantumului sumelor obţinute din derularea activităţii infracţionale de trafic de persoane elocvente sunt chiar declaraţiile victimelor, persoane audiate în cauză în calitate ele părţi vătămate, din declaraţiile cărora rezultă următoarele :
În perioada noiembrie 2008-ianuarie 2009, partea vătămată P.I. a adus un beneficiu infracţional pentru inculpatul T.I., în sumă de aproximativ 10.000 euro.
Părţile vătămate C.V.I. şi H.L.R., erau constrânse să depăşească baremul impus de 200 euro/zi câştigaţi din prostituţie.
Partea vătămată C.V.I. a adus pentru inculpatul T.I. un beneficiu de 5.000 - 7.000 lire sterline, partea vătămată H.L.R. - aproximativ 3.000 lire sterline, iar partea vătămată Ş.A. - 5.000 lire sterline.
De asemenea, părţile vătămate G.L. şi P.I., au fost constrânse, prin violenţă şi ameninţare, să dea celor doi inculpaţi, T.I. şi C.L., câte 2.000 euro, aceştia lăsându-le posibilitatea ca, în mod controlat, să discute telefonic cu membrii familiei în ţară, pentru a le transmite sumele de bani impuse ca o datorie acumulată pentru cheltuielile de transport şi cazare.
În condiţiile arătate se apreciază că sunt incidente în cauză dispoziţiile speciale privitoare la confiscarea specială, măsură de siguranţă ce are ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală.
Astfel, constatând incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 118 lit. e) C. pen. privind confiscarea specială, urmează a admite recursul formulat de parchet sub acest aspect, a casa în parte decizia penală atacată şi a dispune menţinerea măsurii asigurătorie dispusă de instanţa de fond.
Referitor la motivele de recurs formulate de inculpatul T.I., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt nefondate.
În ceea ce priveşte infracţiunea de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prevăzută de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că instanţa de apel în mod corect a reţinut că nici în motivele scrise (filele 100 - 110) şi nici în susţinerea orală a acestora nu s-au formulat critici cu privire la activitatea infracţională circumscrisă acestei infracţiuni, astfel că, analizând materialul probator administrat pe parcursul urmăririi penale şi în cursul cercetării judecătoreşti şi constatând că inculpatul a săvârşit această infracţiune, urmează a înlătura criticile formulate de inculpat sub acest aspect.
Din conţinutul materialului probator administrat în cauză rezultă neîndoielnic faptul că din anul 2008, inculpatul T.I., împreună cu C.L. (cu care acesta avea relaţii de prietenie mai vechi), s-au înţeles în sensul constituirii unui grup infracţional, cu scopul de a trafica persoane majore şi minore din zona oraşului Rovinari, în vederea exploatării acestora, racolânduJe în acest, la grupul respectiv aderând ulterior şi ceilalţi inculpaţi, respectiv L.C. şi M.O.. în acest fel, inculpaţii s-au constituit într-o structură bine organizată, cu conexiuni în diferite ţări europene, dar şi în Canada, în virtutea cărora transportau părţile vătămate în funcţie de oportunităţile semnalate de cetăţenii stabiliţi în ţările respective. Prin urmare, în mod corect instanţa a constatat că inculpatul a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, fiind chiar iniţiatorul şi coordonatorul activităţii infracţionale a acesteia.
În ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de persoane şi respectiv trafic de minori, comise în dauna părţilor vătămate T.C. şi P.I.R. (majore), D.M.M. şi P.C.D., constată că din probatoriul administrat în cauză respectiv din declaraţiile acestora date pe parcursul urmăririi penale rezultă că recurenţii-inculpaţi au purtat discuţii cu acestea, în sensul că le-a dat asigurări că le vor transporta şi le vor asigura locuri de muncă decente în străinătate, pentru ca apoi să le constrângă să practice prostituţia sau alte activităţi în beneficiul său. în această modalitate, inculpaţii le determinau pe părţile vătămate să accepte promisiunile care ulterior se dovedeau a fi neadevărate, după care exercitau acte de constrângere, în vederea determinării la practicarea prostituţiei sau altor activităţi, însuşindu-şi sume considerabile de bani din aceste îndeletniciri.
Îndemnul ori înlesnirea practicării prostituţiei presupune conştientizarea de către părţile vătămate a faptului că deplasarea se făcea în scopul practicării prostituţiei, or, în cauza dedusă judecăţii, atât părţile vătămate majore cât şi cele minore, primeau promisiuni din partea inculpaţilor, cu deosebire a inculpatului T.I., în sensul exercitării unor activităţi decente, pentru ca, ulterior, folosindu-se de ameninţări şi de acte de violenţă, acestea să fie determinate să practice prostituţia, iar sumele de bani rezultate să fie remise inculpaţilor.
Prin urmare, critica vizând nelegalitatea hotărârilor pronunţate cu privire la săvârşirea acestor infracţiuni, precum şi solicitarea de a se schimba încadrarea juridică în infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (3) C. pen., sunt neîntemeiate, având în vedere modul concret în care acţionau inculpaţii.
În ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj reţinută în sarcina inculpatului T.I., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că materialul probator analizat şi coroborat este în deplină concordanţă cu constatarea instanţei potrivit căreia în perioada noiembrie-decembrie 2008 a constrâns prin violenţă şi ameninţare pe părţile vătămate G.L. şi P.I. să-i dea sume de bani dobândind astfel în mod injust, un folos pentru sine sau pentru altul, faptă care întruneşte elementele constitutive ale acestei infracţiuni.
Criticile formulate de inculpatul C.L. vizând lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor de constituire sau aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003, dar şi cele vizând traficul de persoane şi traficul de minori, sunt neîntemeiate, întrucât rezultă cu certitudine săvârşirea acestor infracţiuni de către recurentul inculpat, pe de o parte, din atitudinea sa vizând asocierea iniţială cu coinculpatul T.I., când în mod efectiv au pus bazele unui grup infracţional în scopul traficării de persoane în diferite ţări atât din Europa cât şi din America, o parte din părţile vătămate traficate fiind minore.
Pe de altă parte, s-a constatat că şi recurentul proceda în aceeaşi manieră, în sensul racolării unor persoane lipsite de surse de subzistenţă sau provenind din familii dezorganizate, cărora le dădeau asigurări că le garantează locuri de muncă decente, iar în realitate, le constrângeau să practice prostituţia sau alte activităţi ilicite şi să îi remită sumele de bani obţinute în acest mod.
Împrejurarea că părţile vătămate minore D.M.M. şi P.C.D. au practicat prostituţia în ţară, este recunoscută chiar de inculpat în mod implicit, în sensul că le-ar fi cunoscut la o petrecere organizată în Craiova, după care le-a obligat să practice prostituţia.
Părţile vătămate minore cu privire la care se reţine săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 678/2001, au dat declaraţii constante pe parcursul urmăririi penale, ele neputând fi audiate de instanţa de fond deşi s-au întreprins toate măsurile procedurale în acest sens.
Declaraţiile acestora au fost evaluate de către instanţă în contextul întregului material probator administrat în faza de cercetare judecătorească, motiv pentru care relevanţa acestora nu poate fi lipsită de eficienţă.
În ceea ce priveşte recursul declarat de inculpata M.O., care a susţinut că nu există probe în sensul comiterii infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat.
Împrejurarea reiterată de inculpată, vizând neaudierea părţilor vătămate la instanţa de fond, este lipsită de relevanţă juridică, având în vedere, pe de o parte, declaraţiile constante date de acestea în faza de urmărire penală, din care rezultă cu prisosinţă că împreună cu ceilalţi inculpaţi, în cadrul unui grup infracţional deosebit de bine structurat şi cu conexiuni cu diferiţi traficanţi de persoane organizaţi în reţele care acţionau în mai multe ţări europene, a racolat şi a traficat persoane majore şi minore în scopul exploatării sexuale a acestora, sau pentru a le determina să desfăşoare alte activităţi ilicite în beneficiul său, iar pe de altă parte, instanţa de fond a făcut toate demersurile legale necesare în vederea audierii acestora, neprezentarea în faţa instanţei, având justificări obiective.
Recursul inculpatului L.C., care vizează netemeinicia deciziei penale atacate sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate, este nefondat, pentru considerentele expuse anterior, raportat la gradul deosebit de ridicat al infracţiunilor comise, la caracterul continuat al acestora, în conformitate cu dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen., dar şi la împrejurarea că pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului constituie minimul special prevăzut de art. 13 alin. (1) şi (2) rap. la alin. (3) din Legea nr. 678/2001.
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. urmează a admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova, a casa în parte decizia penală atacată şi rejudecând va înlătura din decizia recurată dispoziţia de confiscare a sumelor de 17.000 euro şi 6.000 lire sterline, precum şi dispoziţia de menţinere a măsurii sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011 pentru sumele de 17.000 euro şi 6.000 lire sterline.
Va înlătura dispoziţia de restituire către inculpatul T.I. a următoarelor sume de bani: 12.700 dolari americani; 2.500 dolari canadieni; 830 euro; 7.700 lire sterline; 69.494 lei, precum şi a cantităţii totale de 570,23 grame bijuterii.
Va înlătura dispoziţia de restituire către inculpatul T.I. a autoturismului de culoare galbenă, asupra căruia a fost aplicat sigiliul, conform procesului verbal de lăsare în custodie din 9 februarie 2011 (fila 79, vol. II - dosar urmărire penală).
Va menţine dispoziţia de confiscare de la inculpatul T.I. a sumei de 80.000 euro dispusă prin sentinţa penală nr. 233 din data de 20 decembrie 2011 a Tribunalului Gorj, secţia penală.
Va menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
În temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen. urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii T.I., C.L., L.C. şi M.O. împotriva aceleiaşi deciziei penale.
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor T.I., C.L., L.C. şi M.O., durata prevenţiei de la 09 februarie 2011 la 26 septembrie 2013.
Văzând dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a obliga pe recurenţii inculpaţi T.I., C.L., L.C. şi M.O. la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen. celelalte cheltuieli judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Craiova împotriva Deciziei penale nr. 102 din data de 27 martie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, casează în parte decizia penală atacată numai în ceea ce priveşte pe inculpatul T.I. referitor la măsura confiscării şi a instituirii sechestrului asigurător şi, rejudecând în aceste limite:
Înlătură din decizia recurată dispoziţia de confiscare a sumelor de 17.000 euro şi 6.000 lire sterline, precum şi dispoziţia de menţinere a măsurii sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa procurorului din 15 aprilie 2011 pentru sumele de 17.000 euro şi 6.000 lire sterline.
Înlătură dispoziţia de restituire către inculpatul T.I. a următoarelor sume de bani:
- 12.700 dolari americani;
- 2.500 dolari canadieni;
- 830 euro;
- 7700 lire sterline;
- 69.494 lei, precum şi ci cantităţii totale de 570,23 grame bijuterii.
Înlătură dispoziţia de restituire către inculpatul T.I. a autoturismului de culoare galbenă, asupra căruia a fost aplicat sigiliul, conform procesului verbal de lăsare în custodie din 9 februarie 2011 (fila 79, vol. II - dosar urmărire penală).
Menţine dispoziţa de confiscare de la inculpatul T.I. a sumei de 80.000 euro dispusă prin sentinţa penală nr. 233 din data de 20 decembrie 2011 a Tribunalului Gorj, secţia penală.
Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii T.I., C.L., L.C. şi M.O. împotriva aceleiaşi deciziei penale.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpaţilor T.I., C.L., L.C. şi M.O., durata prevenţiei de la 09 februarie 2011 la 26 septembrie 2013.
Obligă recurenţii inculpaţi C.L., L.C. şi M.O. la plata sumei de câte 825 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorii desemnaţi din oficiu şi sumele de câte 225 lei, reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi vătămate H.L., H.L.R., Ş.A., L.R.A., P.C.D. şi D.M.M. se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Obligă recurentul inculpat T.I. la plata sumei de 525 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de 100 lei, reprezentând onorariul parţial pentru apărătorul desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales şi de 225 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi vătămate H.L., H.L.R., Ş.A., L.R.A., P.C.D. şi D.M.M. se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluţionarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Craiova, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică astăzi 26 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2856/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2893/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie... → |
|---|
