ICCJ. Decizia nr. 2898/2013. Penal
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2898/2013
Dosar nr. 7951/121/2012
Şedinţa publică din 27 septembrie 2013
Asupra recursului de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentin ţa penală nr. 645 din 28 decembrie 2012, Tribunalul Galaţi a dispus condamnarea inculpatului A.D., la o pedeapsă de 5 (cinci) ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen. pe o durat ă de 2 ani pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, prev de art. 20 C. pen. rap la art 174 alin. (1) C. pen. în ref. la art 3201 alin (7) din C. proc. pen. (faptă din data de 09 septembrie 2012).
Potrivit art. 71 C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
Conform art. 350 C. proc. pen.. a men ţinut starea de arest a inculpatului, iar potrivit art. 88 C.pen a dedus din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi a arestării preventive de la 12 septembrie 2012, la zi.
S-a constatat c ă partea vătămată D.C. nu s-a constituit parte civilă.
În baza art. 14 C. proc. pen.. şi art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 1.349 C. civ. în ref. la art. 1.357 C.civ a obligat pe inculpat să plătească pârtii civile Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” Galaţi suma de 4.942,4 lei, cu titlu de despăgubiri civile.
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat în vederea introducerii profilului genetic în S.N.D.G.J.
Conform art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008 a adus la cuno ştinţă inculpatului că probele biologice ce vor fi recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic.
Pentru a pronun ţa această sentinţă penală, prima instanţă a reţinut, în esenţă, că fapta inculpatului A.D. care la data de 09 septembrie 2012, în timp ce se afla în curtea locuinţei sale, pe fondul unui conflict şi al consumului de alcool, a aplicat părţii vătămate D.C. multiple lovituri cu un corp contondent alungit (par din lemn), în zonă vitală (cap), producându-i un traumatism cranio-cerebral grav, cu plăgi contuze epicraniene, fracturi ale calotei fronto-parieto-temporale drepte, hematom extradural fronto-temporo-parietal drept operat, hemoragie meningee, contuzii cerebrale, traumatism facial cu hematoame palpebrale şi tumefacţie maseterină şi mandibulară stânga, ce au pus în primejdie viaţa acesteia, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de tentativă la omor, prevăzută şi pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen.
Situa ţia de fapt şi vinovăţia inculpatului au fost dovedite pe baza materialului probator administrat în cauză în faza de urmărire penală, astfel cum se află la dosarul cauzei.
Dup ă sesizarea instanţei, la termenul din 07 decembrie 2012, până la începerea cercetării judecătoreşti, respectiv până la citirea rechizitoriului, inculpatul A.D., în prezenţa apărătorului desemnat din oficiu, a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală (încheierea de şedinţă din 07 decembrie 2012 - fila 52).
Curtea de Apel Gala ţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 89/ A din 19 martie 2013, a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul A.D., domiciliat în corn. Drăguşeni, sat Căuieşti, jud. Galaţi, fără antecedente penale, deţinut în prezent în Penitenciarul Galaţi, împotriva sentinţei penale nr. 645 din 28 decembrie 2012 a Tribunalului Galaţi.
A men ţinut starea de arest a inculpatului şi a computat din pedeapsa aplicată durata reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 12 septembrie 2012 la zi, respectiv 19 martie 2013, însuşindu-şi argumentaţia instanţei de fond.
Împotriva deciziei susmenţionate a declarat recurs inculpatul A.D. invocând cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând reducerea sub minimul special prevăzut de lege a pedepsei aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante prev. de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. şi art. 73 alin. (1) lit. b) C. pen.
Înalta Curte constată că inculpatul a motivat recursul în termen (la data de 17 septembrie 2013 în condiţiile în care primul termen de judecată a fost stabilit la 27 septembrie 2013), în conformitate cu dispoziţiile art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. iar cazul de casare invocat poate fi analizat din oficiu de instanţă.
Examinând recursul declarat de inculpat prin raportare la dispoziţiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Deşi cazul de casare invocat poate fi analizat de către instanţa de recurs, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate să procedeze la reindividualizarea pedepsei aplicate.
În conformitate cu dispoziţiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
Or, în cauză, recurentul a criticat decizia penală pronunţată în apel sub aspectul netemeiniciei pedepsei ce i-a fost aplicată, considerată prea mare în raport cu circumstanţele reale ale comiterii faptei şi datele sale personale, situaţie exclusă, însă, din sfera de cenzură a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în calea de atac a recursului, potrivit dispoziţiei legale anterior menţionate.
Cu prilejul dezbaterilor apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat a invocat cazul de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. şi a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei având în vedere că partea vătămată a pătruns fără drept în curtea recurentului, situaţie în care acesta din urmă s-a aflat în legitimă apărare, fiind incidente dispoziţiile art. 44 alin. (2) şi (3) C. pen. În consecinţă, a solicitat achitarea inculpatului în baza art. 10 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.
Cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., a fost exclus din categoria acelora care se iau în considerare din oficiu, fiind necesară, pentru a putea fi examinat de către instanţa de recurs, respectarea condiţiilor formale prevăzute în art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.
Înalta Curte constată că nu a fost respectată obligaţia prev. de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., cazul de casare nefiind invocat cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.
Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ţinând seama de prevederile art. 38510alin. (2)1, precum şi de cele ale art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi care nu mai enumeră printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu şi pe cel reglementat de pct. 172 al art. 3859 C. proc. pen., nu poate examina criticile recurentului inculpat, prin prisma acestui caz de casare, nefiind îndeplinite condiţiile formale prevăzute în art. 38510alin. (2) C. proc. pen.
Faţă de cele reţinute, constatând că nu este incident vreunul dintre cazurile de casare ce ar putea fi avute în vedere din oficiu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.D. împotriva Deciziei penale nr. 89/ A din data de 19 martie 2013 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 septembrie 2012 la 27 septembrie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 septembrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 2893/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 2899/2013. Penal → |
---|