ICCJ. Decizia nr. 3130/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 290 C.p.), falsul în declaraţii (art. 292 C.p.), asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni (art. 323 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 3130/2013
Dosar nr. 4758/3/2006
Şedinţa publică din 15 octombrie 2013
Deliberând asupra excepţiei constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 901 din data de 11 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpatul G.R., prin apărător, privind schimbarea încadrării juridice a faptei de înşelăciune din art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 215 alin. (1) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., după care:
1. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G.D.C. fără antecedente penale, căsătorit, un copil minor, domiciliat în Bucureşti, str. P.I., sector 1, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
S-a constatat că inculpatul G.D.C. a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 15 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
2. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul B.D.F., cetăţean român, studii superioare, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, căsătorit, fără copii, domiciliat în Bucureşti, str. R. sector 3 pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., cu referire la art. 13 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
S-a constatat că inculpatul B.D.C. a fost arestat preventiv în perioada 28 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
3. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G.R., cetăţean român, studii superioare, fără antecedente penale, căsătorit, doi copii majori, domiciliat în Bucureşti, str. T.D. sector 2, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 13 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii. S-a constatat că inculpatul G.R. a fost arestat preventiv în perioada 19 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
4. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpatului L.I.G., cetăţean român, studii superioare, stagiu militar satisfăcut, fără antecedente penale, căsătorit, 1 copil major, domiciliat în Bucureşti, B-dul T., sector 4, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 13 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost achitat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
S-a constatat ca inculpatul L.I.G. a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 15 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
5. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul L.A., domiciliat în Bucureşti, str. G.C., sector 1, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
S-a constatat că inculpatul L.A. a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 15 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
6. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul I.Ş., pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prev. de art. 323 alin. (1) şi (2) C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1), (2) şi (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
S-a constatat că inculpatul I.Ş. a fost arestat preventiv în perioada 23 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
7. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitată inculpata Ş.S. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
S-a constatat că inculpata Ş.S. a fost reţinută şi arestată preventiv în perioada 16 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
8. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul N.M.D., pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. cu referire la art. 13 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea participaţiei improprii la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 31 alin. (1) C. pen. rap. la art. 290 C. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
S-a constatat că inculpatul N.M.D. a fost reţinut şi arestat preventiv în perioada 15 ianuarie 2002 - 5 noiembrie 2002.
9. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul G.S. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la înşelăciune în formă continuată prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., cu referire la art. 13 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prev. de art. 292 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 326 NCP), întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.
În baza art. 346 alin. (4) C. proc. pen., s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanţelor Publice, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva inculpaţilor.
În baza art. 353 alin. (3) C. proc. pen., au fost menţinute sechestrele instituite prin ordonanţele nr. 0014/2002 emise de I.G.P. - D.C.P. la datele de 17 ianuarie 2002 asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor G.D.C., B.D.F., G.R., L.I.G. şi I.Ş.
În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia. Onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii L.A. şi Ş.S., în cuantum de câte 400 RON, s-a dispus a se achita din fondurile Ministerului Justiţiei.
Prin decizia penală nr. 49 din 5 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia l-a penală, în baza art. 42 C. proc. pen. şi art. 40 alin. (2) C. proc. pen., cu referire la art. 29 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a declinat competenţa soluţionării cauzei - privind apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva sentinţei penale nr. 901 din data de 11 noiembrie 2011, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. 4758/3/2006 - în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, căreia i se va înainta dosarul.
Pentru a dispune în acest sens, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Potrivit art. 40 alin. (2) C. proc. pen., dobândirea calităţii, după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1 C. proc. pen.
Cum în speţă inculpatul G.S. a devenit deputat în Parlamentul României, pentru legislatura 2012 - 2016, s-a apreciat că, în atare situaţie, competentă a judeca această cauză este instanţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, conform şi cu dispoziţiile art. 29 C. proc. pen.
În ceea ce priveşte solicitarea celorlalţi intimaţi inculpaţi, în sensul disjungerii cauzei, în ceea ce îi priveşte, cu reţinerea judecării cauzei la curtea de apel, în faza apelului, aceasta şi pentru a nu-i lipsi de un grad de jurisdicţie dat de lege, s-au menţionat următoarele:
Potrivit art. 38 C. proc. pen., în cazul de indivizibilitate prev. de art. 33 lit. a), precum şi în toate cazurile de conexitate, instanţa poate dispune în interesul unei bune judecăţi, disjungerea cauzei, astfel ca judecarea unora dintre infractori sau dintre infracţiuni să se facă separat.
Cum în speţă curtea de apel a constatat că între infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor există o strânsă legătură conform art. 34 C. proc. pen. şi totodată pentru o mai bună soluţionare a cauzei este judecarea lor împreună, s-a apreciat că solicitarea de disjungere a cauzei este nefondată.
În final, faţă de aceste considerente, curtea de apel a apreciat că, în speţă, se impune, conform art. 42 C. proc. pen., cu referire la art. 40 şi art. 20 alin. (1), pct. 1, lit. l) C. proc. pen., declinarea competenţei de soluţionare a cauzei, în întregul său, în favoarea instanţei supreme, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În opinia Înaltei Curţi, interpretarea dată textelor de lege menţionate de către Curtea de Apel Bucureşti este greşită pentru motivele ce se vor arăta:
Este adevărat că, urma alegerilor parlamentare din decembrie 2012, inculpatul G.S. a dobândit calitatea de parlamentar.
Această împrejurare însă nu determină o schimbare a competenţei de soluţionare a căilor de atac pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 29 pct. 1 şi 2 C. proc. pen. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă în primă instanţă:
a) infracţiunile săvârşite de senatori, deputaţi şi europarlamentari;
b) infracţiunile săvârşite de membrii Guvernului;
c) infracţiunile săvârşite de judecătorii Curţii Constituţionale,
d) infracţiunile săvârşite de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii infracţiunile săvârşite de mareşali, amirali, generali şi chestori;
e) infracţiunile săvârşite de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie precum şi de procurorii de la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
f) infracţiunile săvârşite de mareşali, amirali, generali şi chestori;
g) alte cauze date prin lege in competenta sa; iar ca instanţă de recurs, judecă:
a) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în prima instanţă, de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
b) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, ca instanţe de apel, de curţile de apel şi Curtea Militară de Apel;
c) recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, in prima instanţă, de secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi alte cazuri prevăzute de lege.
Se constată, aşadar, că legiuitorul stabileşte competenţa după calitatea persoanei a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie numai atunci când judecă cauza în primă instanţă.
În calea de atac, competenţa funcţională a Înaltei Curţi este stabilită potrivit principiului proximităţii gradelor de jurisdicţie, aceasta soluţionând recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate în prima instanţă şi în apel de către curţile de apel precum şi recursurile împotriva hotărârilor penale pronunţate, în prima instanţă, de secţia penală a instanţei supreme.
În aceste condiţii, competenţa de judecare a căilor de atac declarate împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti nu poate să revină decât Curţii de apel Bucureşti, întrucât Înalta Curte nu are competenţa funcţională de a soluţiona cauza ca instanţă de apel, ci numai ca instanţă de fond şi de recurs.
În raport de prevederile art. 29 pct. 2 C. proc. pen. instanţa supremă nu are competenţa funcţională de a soluţiona un recurs declarat împotriva unei sentinţe pronunţate de către tribunal, aceasta revenind doar curţilor de apel.
Ca atare, în raport de modul în care legiuitorul a înţeles să reglementeze competenţa de judecată în căile de atac (în care competenţa funcţională este stabilită în raport de instanţa care a pronunţat hotărârea atacată şi nu de calitatea persoanei inculpate), se constată că dispoziţiile art. 40 alin. (2) C. proc. pen. (potrivit cărora dobândirea calităţii după săvârşirea infracţiunii nu determină schimbarea competenţei, cu excepţia infracţiunilor săvârşite de persoanele prevăzute în art. 29 pct. 1 C. proc. pen.) sunt incidente numai în faţa instanţelor de fond, respectiv numai în caz de desfiinţare/casare cu trimitere spre rejudecare la instanţa competentă să judece în primă instanţă potrivit calităţii persoanei.
Aşadar, faţă de împrejurarea că nu există norme care să reglementeze situaţiile de genul celor ivite în prezenta cauză, nu se poate face decât aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare privitoare la competenţa funcţională a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel că aceasta va deveni competentă să soluţioneze recursul în condiţiile art. 29 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., deci după pronunţarea instanţei de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite cauza la Curtea de Apel Bucureşti, pentru continuarea judecării apelurilor. Onorariul parţial cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi G.D.C., G.R., L.I.G. şi G.S., până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 125 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi B.D.F., L.A. I.Ş., Ş.S. şi N.M.D., în sumă de câte 400 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţa publică, azi, 15 octombrie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 3119/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3139/2013. Penal → |
---|