ICCJ. Decizia nr. 3637/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Revizuire - Recurs

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 3637/2013

Dosar nr. 7685/110/2012

Şedinţa publică din 20 noiembrie 2013

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 344/D, din data de 18 noiembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bacău, s-a dispus condamnarea inculpaţilor:

1. D.D., pentru săvârşirea infracţiunilor:

- înşelăciune în convenţii, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare (părţi vătămate SC "S.T." SRL Brăila, SC "I." S.R.L. şi SC "C." SRL Crucea şi;

- participaţie improprie la infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) şi 2 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13, art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare (parte vătămată Ministerul Finanţelor Publice).

În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, în pedeapsa cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute, de art. 64 lit. a) teza a II - a şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86² C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea şi executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II - a şi b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86⁴ C. pen., a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării.

2. D.G.M., pentru săvârşirea infracţiunilor:

- înşelăciune cu consecinţe grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, părţi vătămate: SC S.P.T. SRL Brăila, SC I. SRL şi SC C. SRL Crucea);

- participaţie improprie, infracţiunea de înşelăciune, prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 1 (un) an închisoare.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus contopirea pedepsele aplicate, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, cea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe o durată de 6 ani, termen de încercare stabilit în condiţiile art. 86 C. pen.

Au fost stabilite măsuri de supraveghere conf. art. 86³ alin. (1) C. pen. şi s-a făcut aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen.

În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. pen., s-a dispus încetarea procesului-penal pornit împotriva inculpatei, pentru participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 290 C. pen., întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

A fost soluţionată acţiunea civilă prin obligarea inculpatei, în solidar cu partea responsabilă civilmente SC M. SRL Slobozia, la plata sumei de 112.120 RON, plus dobânda legală la data punerii în executare a prezentei hotărâri către A.N.A.F.; echivalentul în RON a sumei de 125.862 dolari S.U.A., calculat la data punerii în executare a prezentei hotărâri către SC S.T. SRL Brăila şi 60.000 RON către partea civilă SC I. SRL Brăila, prin lichidator SC RVA Filiala Brăila, cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând daune materiale.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatei dispusă prin Ordonanţa nr. 713 din 11 martie 2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila.

Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin Decizia penală nr. 66 din 19 aprilie 2011, verificând sentinţa atacata pe baza materialului probator aflat la dosarul cauzei, în baza art. 379, pct. 2, lit. a) C. proc. pen. a admis apelurile formulate de inculpaţii D.D. şi D.G.M., a desfiinţat sentinţa, iar în rejudecare, în baza art. 11, pct. 2, lit. a), raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. a achitat pe inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prevăzută de art. 215, alin. (1), (3) şi (5) C. pen., cu aplicarea art. 41, alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, iar în baza art. 11, pct. 2, lit. b), raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a încetat procesul-penal pornit împotriva aceloraşi inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de instigare improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 31 C. pen., raportat la art. 290 C. pen. şi respectiv, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 C. pen. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.

În baza art. 346, alin. (4) C. proc. pen. a lăsat nesoluţionate acţiunile civile formulate de SC "S.T." SRL Brăila, SC "I." SRL Brăila, prin lichidator SC RVA Filiala Brăila şi Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAF, luând act că SC "C." SA Crucea, jud. Constanţa nu s-a constituit parte civilă, în baza art. 353, alin. (3) C. proc. pen. a menţinut măsura sechestrului asigurător luată asupra bunurilor inculpaţilor D.D. şi D.G.M. prin Ordonanţa nr. 713 din 11 martie 2003, iar în baza art. 379, pct. 1, lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de apelanta - parte civilă SC "S.T." SRL Brăila, împotriva aceleiaşi sentinţe penale.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, secţia penală, prin Decizia penală nr. 3.390 din data de 04 octombrie 2011, a admis recursurile, a casat Decizia penală nr. 66 din data de 19 aprilie 2011, pronunţată de Curtea de Apel Bacău şi a menţinut Sentinţa penală nr. 344/d din data de 18 noiembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Bacău, astfel că hotărârea de condamnare a rămas definitivă.

În fapt, s-a reţinut ca inculpatul D.D. este asociat unic la S.C M. SRL Slobozia şi administrator al firmei, iar coinculpata D.G., soţia lui D.D., este încadrată ca director economic cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată la SC M. SRL Slobozia, având ca sarcină principală, aceea de a conduce, coordona şi controla activitatea economico - financiară a societăţii. D.G. este şi asociat unic al SC A. SRL Slobozia şi, implicit administrator al acestei din urmă societăţi. Obiectivul de activitate al SC M. SRL Slobozia este producţia - cultura vegetală, comerţ intern, import -export în/din România.

S.A. este asociat unic şi administrator SC I. Serv SRL Brăila iar Z.M. este asociat unic şi administrator al SC C.C. SRL Brăila.

C.N. îl cunoştea pe cetăţeanul grec S.P. - reprezentant al SC P. SA din Orestîada - Grecia şi i-a comunicat lui D.D. că acesta este interesat să deruleze un program SAPARD în cadrul căruia urma a fi finanţată cultivarea în România a unei suprafeţe de 20.000 ha cu floarea-soarelui, producţia rezultată urmând a fi exportată în Grecia. Finanţarea era asigurată în sensul că de către firma grecească erau aduşi bani, sămânţă, erbicide, îngrăşăminte, mai puţin serviciu.

Întrucât acest program i s-a părut atractiv, D.D. a consimţit să intre în afacerea despre care a avut cunoştinţă şi D.G.. Contractul dintre societatea lui D.D. şi cea grecească nu a fost încheiat în formă scrisă.

Lipsit de posibilitatea de a cultiva o suprafaţa de 20.000 ha teren agricol cu floarea-soarelui, a căutat parteneri cu care să deruleze contractul amintit. Partenerii găsiţi în scopul arătat au fost SC T. SRL Brăila reprezentată prin S.I., SC I. SRL Brăila reprezentată prin S.A. şi SC C. SA, Crucea, reprezentată prin S.G.

La data de 9 aprilie 2001, prin cererea cu nr. 126825 înregistrată la Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi Pădurilor - SC M. SRL Slobozia a solicitat avizul de import pentru sămânţa floarea-soarelui - soiul Birdy (sămânţă pură) din Grecia prin vama Giurgiu, pentru comercializarea producţiei în cantitate de 20 tone. Cererea a fost avizată favorabil, hibridul de floarea-soarelui înscris (Birdy) fiind cuprins în lista Comunităţii Europene.

La data de 12 aprilie 2001 SC M. SRL Slobozia, în baza cereri înregistrate la nr. 484 a solicitat Direcţiei Fitosanitare a judeţului Ialomiţa autorizaţia pentru import a cantităţii de 40 tone floarea-soarelui pentru industrializarea din Grecia expediată de SC P. SA ARDAS prin punctul de intrare în ţară Giurgiu, autorizaţie ce poartă nr. 23 IL-32.

La data de 19 aprilie 2001 reprezentantul Direcţiei Fitosanitare Ialomiţa s-a deplasat la depozitul din comuna Iazu al SC M. SRL Slobozia, unde a executat controlul fitosanitar la cantitatea de 19 tone - floarea-soarelui industrializare - adusă din Grecia cu mijlocul de transport X, Y. După această operaţiune, cele 19 tone de sămânţă floarea-soarelui au fost introduse în depozit.

Din cercetări s-a stabilit că la data de 12 aprilie 2001 SC M. SRL Slobozia a mai solicitat Direcţiei Fitosanitare a judeţului Ialomiţa, cu cererea înregistrată la nr. 485 autorizaţia de import Floarea-soarelui - seminţe soiul "Birdy" în cantitate de 20 de tone din Grecia, intrare în ţară prin vama Giurgiu, pentru comercializare şi a obţinut autorizaţia nr. 23-IL-33.

Deşi a importat sămânţă floarea-soarelui pentru industria alimentară şi nu pentru înfiinţarea de noi culturi, învinuitul D.D. a luat decizia delictuoasă împreună cu soţia sa, de a o livra drept sămânţă pentru însămânţat.

Astfel la data de 2 mai 2001 a fost încheiat contractul economic cu nr. 133 între SC S.T. SRL Brăila reprezentată prin S.I., în calitate de vânzător şi SC M. SRL Slobozia, reprezentată de D.D., director general şi D.G., director economic, în calitate de cumpărător.

Potrivit prevederilor inserate în contract, vânzătorul s-a obligat să înfiinţeze cultura de floarea-soarelui şi să vândă producţia de o suprafaţă de 500 ha, cantitatea estimată să se obţină fiind de aproximativ 1.000 tone. La capitolul obligaţiile părţilor s-au prevăzut şi alte clauze respectiv:

- vânzătorul se obligă să înfiinţeze culturile pe suprafeţele prevăzute (500 ha)

- să preda cumpărătorului cantitatea de produse obţinute în condiţiile de calitate

- să respecte tehnologiile pentru culturile înfiinţate

- să garanteze eventualele avansuri primite cu CEC barat şi gaz fără deposedare de cultură

- cumpărătorul s-a obligat de asemenea să pună la dispoziţia vânzătorului cu decontarea la obţinerea recoltei avansuri sub formă de seminţe, substanţe chimice (erbicide, fungicide, pesticide) şi acolo unde este cazul, îngrăşăminte chimice şi motorină, în funcţie de posibilităţile societăţii.

Premergător încheieri contractului, S.I. s-a întâlnit cu D.D., care a fost însoţit de martorul R.V. la SC S. SRL Brăila. Cu aceea ocazie învinuitul i-a prezentat proiectul derulării programului SAPARD de anvergura în care era implicată firma grecească, scopul fiind cultivarea în România pe suprafeţe mari de floarea-soarelui pentru o fabrică de halva situată în Grecia. Totodată inculpatul i-a spus că se asigură avansuri sub forma de sămânţă - un anume soi - Birdy, îngrăşăminte, erbicide, capital de lucru precum şi motorină. I-a mai precizat că la acea dată primise deja din Grecia un tir cu cantitatea de 19 tone sămânţă soiul Birdy şi urma să-l primească pe al doilea în aceiaşi cantitate.

În zilele ce au urmat acestei discuţii, S.I., însoţit de martorii ingineri agronomi T.C. şi N.I. s-au la sediul SC M. SRL Slobozia, unde au purtat discuţii cu învinuiţii D.D. şi D.G. pe tema viitorului contract, în special privitor la tehnologia de lucru, sămânţa în discuţie, fiind un hibrid nou şi de dimensiunea seminţelor mai mare decât a celor obişnuite, ceea ce necesita un alt reglaj al semănătorilor.

Inculpaţii nu au prezentat însă documente privind furnizorul seminţelor de floarea-soarelui, contractul încheiat cu firma grecească, ci doar o tehnologie prospect, provenind de la firma din Grecia, tradusă în limba română (Birdy - hibrid de floarea-soarelui).

Cu acea ocazie lui S.I. i s-a dat o probă de sămânţă care potrivit afirmaţiilor acestuia, era de dimensiuni mari, netratată bine selectată. Totodată a fost asigurat ca datele din tehnologia scrisă prezentată (datele biologice) corespund cu cele din certificatul de calitate pe care urma să î-l remită după încheierea contractului.

Contractul în forma scrisa semnat de D.D. a fost dus la Brăila de către D.G. şi a fost semnat şi de către S.I. însă acestuia nu i-a fost lăsat vreun exemplar urmând să-l primească ulterior.

Convins de valabilitatea contractului, S.I., a încheiat contract de prestări de servicii nr. 362 din 26 aprilie 2001 cu SC T.P.C. SRL Bucureşti - Filiala Brăila în vederea lucrării suprafeţei de teren cultivată cu floarea-soarelui şi care a fost extinsă la 762 ha.

Prin intermediul martorilor P.M., P.F. cu autovehiculele nr. X condus de martorul D.T. şi nr. X. condus de S.A., SC S.T. SRL Brăila a ridicat de la depozitul Iazu unde gestionar era martorul R.C., fratele inculpatei D.G. cantitatea de 5.500 kg floarea-soarelui soiul Birdy, după cum urmează: 1. Cu avizul nr. 1325954 din 3 mai 2001- delegat - D.T. cantitatea de 1.000 kg. 2. Cu avizul nr. 1325957 din 5 mai 2001 - delegat P.M. - cantitatea de 1.500 kg. 3. Cu avizul nr. 1325959 din 8 mai 2001- delegat P.M., cantitatea de 1.000 kg. Toate cele trei avize au fost întocmite de către martorul R.C., urmând ca facturile fiscale să fie întocmite ulterior la sediul societăţii. Potrivit declaraţiilor ulterioare martorul R.C., a înscris pe avizele de expediţie, F.S.B. pentru că aşa i-a comunicat şi solicitat inculpatul D.D.

Anterior livrării, pentru a se crea aparenta de calitate afirmată către cultivatori, seminţele livrate au fost tratate, o parte în depozitul Iazu, iar o alta parte de către SC A.B. SRL Brăila - la depozitul sau din comuna Viziru. Încărcarea şi apoi livrarea seminţelor s-a făcut în saci de rafie fără nicio inscripţie de calitate.

Ulterior livrării seminţelor pentru a fi însămânţate SC M. SRL Slobozia i-a dat SC S. SRL Brăila, în două tranşe suma de 15 milioane RON - reprezentând avans înfiinţare cultură.

Cu ocazia transportului de seminţe din data de 5 mai 2001 aflând despre operaţiunea productivă care începuse să se deruleze şi considerând-o atractivă şi S.A. a luat legătura cu învinuita D.G. După primirea informaţiilor detaliate acesta s-a hotărât să deruleze la rândul sau activitatea productivă amintită. La data de 10 mai 2001 între SC I. SERV SRL Brăila reprezentată prin S.A. şi SC M. SRL Slobozia reprezentantă în fapt de D.G. s-a încheiat contractul economic cu nr. 145 privind înfiinţarea unei culturi de floarea-soarelui în suprafaţa de 200 ha, producţie estimată a se obţine, fiind de 300 tone.

A doua zi, după încheierea contractului economic arătat, adică pe data de 11 mai 2001 S.I. a primit cu titlu de avans în scopul înfiinţării culturii de floarea-soarelui cantitatea de 400 l de erbicid leflutin.

Prevederile acestui contract, sunt asemănătoare cu cele ale contractului economic încheiat între SC S.T. SRL Brăila şi SC M. SRL Slobozia.

În scopul înfiinţării culturii, a primit de la depozitul Iazul cantitatea de 1.090 kg, floarea-soarelui, iar pe avizul de însoţire al mărfii nr. 1325960 din 11 mai 2001 martorul R.C. a înscris de asemenea, soiul "Birdy". Factura fiscală nr. 2562847 privind livrarea acestei cantităţi de sămânţă, a fost întocmită mai târziu, respectiv la data de 24 mai 2001 de către D.G. în care a înscris numai floarea-soarelui. Pentru efectuarea lucrărilor agricole necesare cultivării şi întreţinerii culturii de 200 ha cu floarea-soarelui S.A. a încheiat cu S.C T. SRL - contractul de prestări servicii nr. 375 din 17 mai 2001.

În activitatea productivă ce face obiectul cauzei a intrat şi SC C. SA Crucea, reprezentată prin martorul S.G. (director) care a încheiat cu SC M. SRL Slobozia reprezenta de D.G., contractul economic nr. 132 din 2 mai 2001 privind înfiinţarea unei culturi de floarea-soarelui pe o suprafaţa de 150 ha. Conţinutul acestui contract este asemănător cu celelalte două încheiate de SC M. SRL Slobozia cu SC S.T. SRL şi SC I. SRL. în vederea încheierii acestui contract lui S.G. i s-a prezentat un prospect cuprinzând performanţele soiului de F.S.B.

Potrivit contractului nr. 21 din 2 mai 2001 dintre SC A. SRL Slobozia reprezentată de inculpata D.G. şi SC C. SA Crucea reprezentată de S.G., lucrările aratei ale suprafeţei de 150 ha. Terenuri cultivate cu sămânţă floarea-soarelui aşa zis soiul Birdy (pentru însămânţat) au fost executate de ce-a dintâi societate. Celelalte, lucrări (discuit, sămânţat, prăşit mecanic, recoltat) au fost executate cu forţe proprii de către: SC C. SA, Crucea.

Ceea ce este comun celor trei contracte economice încheiate de către SC M. SRL Slobozia, este faptul că celor trei parteneri li s-a spus verbal atât la momentul încheierii lor, cât şi după aceea cu ocazia unor discuţi repetate pe această temă ca certificatul de calitate al seminţei de floarea-soarelui soiul Birdy, importată pentru însămânţat, nu a însoţit marfa, urmând să sosească ulterior (ceea ce nu era posibil pentru că marfa nu putea intra în ţară).

În anul 2001 Guvernul României a emis O.U.G. cu nr. 30 privind acordarea unui sprijin direct de 1.000.000 producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanţare de la bugetul de stat. Una din condiţiile acordări sprijinului direct de un milion RON producătorilor agricoli, pentru fiecare hectar de teren cultivat a fost folosirea pentru însămânţat a unor soiuri de calitate având certificate în acest sens şi care trebuiau depuse cu alte documente la primăria localităţi în raza căreia se află terenul cultivat.

Interesate de obţinerea acestui sprijin financiar cele 3 societăţi comerciale SC S.T. SRL Brăila, SC I. SRL şi SC C. SA Crucea - induse în eroare în condiţiile anterior arătate şi convinse fiindcă au cultivat sămânţa din soiuri de calitate ce le conferea dreptul de a beneficia de subvenţia prevăzută de Ordonanţa nr. 30/2001 - au solicitat de la inculpaţi certificate de calitate în acest sens.

Inculpaţii D.D. şi D.G. neavând certificatele de calitate respective întrucât importaseră sămânţă pentru industrializare iar nu din soiuri de calitate pentru însămânţare şi pentru a-i menţine în continuare în eroare pe aceştia au promis repetat solicitanţilor că le vor remite aceste documente, îndată ce vor fi expediate din Grecia. În acelaşi scop, în ultimele zile ale luni mai 2001, inculpatul D.D. însoţit de martorul R.V. şi doi cetăţeni greci s-au prezentat la Brăila, întrucât existau nemulţumiri din partea celor doi cultivatori că plantaţiile înfiinţate nu au evoluţie corespunzătoare. Cu această ocazie, D.D., i-a înmânat lui S.A. două documente (copie xerox) în limba engleză ca reprezentând certificatul de calitate al seminţelor livrate. Copii de pe aceste documente au fost înmânate de către S.A. şi lui S.I.. Din traducerea ulterioară a acestora a reieşit însă că reprezentau certificate de calitate pentru seminţe, prima generaţie de floarea-soarelui soiul Birdy având originea în Statele Unite ale Americi, ceea ce nu era situaţia în speţă. Pentru motivul arătat aceste documente netraduse nu au fost acceptate ca certificate de calitate de către primăriile Siliştea şi Scorţaru Nou unde s-a depus documentaţia de către SC S.T. SRL Brăila şi SC I. SRL Brăila.

Prin aceste subterfugii s-a ajuns în apropierea termenului limită de 1 Iunie 2001 de depunere a documentaţiei legale corespunzătoare la primării în scopul obţinerii subvenţiei. În această situaţie societăţile cultivatoare au fost determinate să depună certificate de calitate ale unor alte soiuri de floarea-soarelui, care au făcut obiectul cercetării penale, cea privind SC S.T. SRL Brăila constituind o cauză separată în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui S.I., cercetat sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 215 alin. (1) C. pen. iar cea privind SC I. SRL Brăila fiind cuprinsă în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte SC C. SA,, este de arătat că nici acesteia nu i-a fost remis certificat de calitate al seminţei de floarea-soarelui soiul Birdy care i-a fost livrat, însă i s-au dat certificate de calitate pentru alte soiuri de floarea-soarelui care au fost procurate de la SC M. SRL şi care au fost depuse la Primăria Crucea în vederea obţinerii subvenţiei.

De la bugetul de stat, urmare manoperelor dolosive de către P.D. şi D.G., au fost acordate ca subvenţie, următoarele sume - SC S.T. SRL Brăila - 762.000.000 RON - SC I. SRL Brăila - 209.200.000 RON şi - SC C.S SA Crucea - 150.000.000 RON, rezultând un total de 1.121.200.000 RON acordat ca subvenţie de către stat deşi în sol au fost introduse seminţe necertificate care în final au şi compromis producţiile înfiinţate. Cercetările ulterioare au stabilit ca sumele de bani încasate ca subvenţie de la stat au fost folosite de către cele trei societăţi exclusiv în scopul acordat(servicii pentru producţie la culturile de floarea-soarelui înfiinţate).

Inspectorul teritorial pentru calitatea seminţelor şi materialul săditor Brăila a analizat un şantion de sămânţă tratată ridicată de la S.A. şi care provine din cantitatea de sămânţă de floarea-soarelui livrată de SC M. SRL Slobozia ca fiind soiul Birdy. Cu buletinul informativ de analize informative nr. 548 din 8 aprilie 2003 s-a comunicat că sămânţa nu este valabilă pentru comercializare în scopul însămânţării întrucât are o germinaţie de 63 %.

Data fiind evoluţia necorespunzătoare a culturilor datorata exclusiv seminţelor improprii acestui scop livrate de inculpaţi - prin manoperele de inducere în eroare anterior expuse - cele trei societăţi comerciale au fost prejudiciate după cum urmează:

1. SC S.T. SRL Brăila care a cultivat 762 ha cu suma totală de 125.862 dolari SUA compusă din lucrări mecanice executate - 58,862 dolari SUA - materiale - 21,314 dolari SUA - salarii 3.636 dolari SUA - redevenţa contract concesiune 33,600 dolari SUA - dobânda 8.320 dolari SUA, suma cu care s-a constituit parte civilă în cauză.

2. SC I. SRL Brăila cu suma de 600.000.000 RON aferentă cheltuielilor făcute cu înfiinţarea şi întreţinerea culturii de floarea-soarelui pe o suprafaţă de 209 ha, suma cu care s-a constituit parte civilă în cauză. Societatea a intrat în lichidare judiciară, parte civilă a fost introdusă societatea lichidatoare respectiv SC RVA Filiala Brăila SRL. SC C.S SA Crucea cu suma totala de 97,145,240 RON aferentă lucrărilor agricole efectuate cu utilaje proprii pe o suprafaţă de 150 ha.

Prin cererea înregistrată sub nr. 7685/110/2012 condamnata D.G.M. a formulat cerere de revizuire a Sentinţei penale nr. 344/D din 18 noiembrie 2010 a Tribunalului Bacău, pronunţată în dosarul nr. 3317/110/2010.

În motivarea cererii de revizuire, condamnata, prin apărătorul ales, a depus o serie de înscrisuri comerciale care, în opinia acesteia, vor duce la aflarea adevărului, legat de evenimentul la care aceasta a fost condamnată. A arătat de asemenea că deţine dovezi care atestă o altă stare de fapt, care ar presupune proceduri administrative anterioare acordării subvenţiilor, proceduri ce excludeau orice posibilitate de a se obţine fondurile băneşti necuvenite.

Prin Sentinţa penală nr. 5/D din data de 08 ianuarie 2013, pronunţată de Tribunalul Bacău, în baza art. 403 alin. (3), coroborat cu art. 394 C. proc. pen., a fost respinsă ca nefondată cererea de revizuire formulată de condamnata D.G.M.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., revizuenta a fost obligată la plata sumei de 60 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, Tribunalul a reţinut următoarele:

Din probele administrate la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească rezultă că pretinsele acte noi depuse la Parchet de revizuenta condamnată, există la dosarul de urmărire penală, după cum urmează:

- certificatul de inspecţie nr. 434271, eliberat de S.C. P. din Creastiana - Grecia, la data de 19 aprilie 2001, care face dovada transportului a 19.000 kg seminţe de floarea-soarelui provenite din Ungaria;

- invoce factura nr. 2 din 10 aprilie 2001, care face dovada intrării în vama română a cantităţii de 19.000 kg seminţe;

- procesul-verbal de control fitosanitar nr. 100 din 19 aprilie 2001;

- factura fiscală nr. 2562842 din 05 mai 2001, emisă de SC M. SRL Slobozia, care atestă livrarea cantităţii de 1277 kg sămânţă floarea-soarelui, soiul Birdy, către SC C. S.A. Crucea;

- adresa nr. 471 din 16 aprilie 2003 a Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Brăila, din care a rezultat că proba de sămânţă ridicată de organele de cercetare penală, pentru însămânţare de către SC M. SRL Slobozia, nu corespunde calitativ pentru comercializarea în vederea însămânţării, deoarece germinaţia efectuată la aceasta este de 63%.

În anul 2001 Guvernul României a emis O.U.G. nr. 30 privind acordarea unui sprijin direct de 1.000.000 RON, producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat cu finanţare de la bugetul de stat.

Una din condiţiile acordării sprijinului direct, de 1.000.000 RON, producătorii agricoli trebuiau să obţină certificate de calitate şi care trebuiau depuse cu alte documente la primăria localităţii în raza căreia se află terenul cultivat.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 75/1995, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei autorizează agenţii economici specializaţi să producă, să lucreze şi că comercializeze seminţe de plante agricole şi material săditor.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că la data de 12 aprilie 2001 SC M. S.A. Slobozia, prin administrator - inculpatul D.D. şi director economic - inculpata D.G.M., au solicitat autorizaţie de import de la Direcţia Fitosanitară Ialomiţa pentru importul cantităţii de 20 tone floarea-soarelui, pentru industrializare din Grecia, expediată de SC P. S.A., prin punctul de intrare în ţară Giurgiu, autorizaţie acordată pentru sămânţă floarea-soarelui pentru industrializare, cât şi o altă autorizaţie pentru soiul tip Birdy.

Deşi ambii inculpaţi menţionaţi mai sus, inclusiv revizuenta condamnată ştiau că sămânţa sosită în ţară de la partenerul grec este floarea-soarelui pentru industrializare, au decis să o vândă celor trei parteneri contractuali din România cu care au încheiat contracte de livrare, având ca obiect - sămânţă pentru înfiinţare de culturi din soiul tip Birdy.

Rezultă că inculpaţii nu au prezentat celor trei parteneri contractuali români, documente privind furnizarea seminţelor pentru cultură şi nici contractul încheiat cu firma grecească, ci doar o tehnologie prospect provenind de la patronul grec, tradusă în limba română pentru soiul Birdy - hibrid de floarea-soarelui.

Astfel, a fost livrată acestor parteneri, sămânţă de floarea-soarelui pentru industrializare, în loc de sămânţă pentru cultură, soiul tip Birdy, pentru a fi cultivată.

Cantitatea livrată către SC S.T. BRĂILA, s-a făcut în baza a trei avize de expediţie, întocmite de martorul R.G., care a înscris "F.S.B.", la indicaţia inculpatului D.D., aceleaşi menţiuni fiind şi pe avizele de expediţie către ceilalţi parteneri contractuali.

Revizuenta condamnată a minţit pe reprezentanţii celor trei societăţi comerciale cu privire la existenţa certificatului de calitate, cu ocazia încheierii contractelor de livrare, cât şi ulterior. Aceasta în mod conştient, a ascuns certificatul de calitate din care rezultă solul şi tipul de.sămânţă de floarea-soarelui trimis de partenerul grec, care, dacă ar fi intrat în posesia partenerilor contractuali români, ar fi refuzat încheierea şi derularea contractelor pentru înfiinţare culturi.

Subvenţiile de la stat obţinute de părţile civile am avut în documentaţii alte certificate de calitate pentru alte soiuri recunoscute pentru a fi cultivate în ţara noastră, obţinute ulterior SC M. SRL Slobozia, întrucât, certificatul în limba engleză prezentat de către părţile civile, astfel cum l-au primit de la inc. nu a fost acceptat de organele statului.

Calitatea proastă a seminţelor a fost certificată ulterior de Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor Brăila care a analizat un eşantion din sămânţa a fost livrată de inculpată constatându-se (buletin nr. 548 din 08 aprilie 2003), ca acesta a fost improprie pentru cultură având un procent de germinaţie de 63 %.

Din probele administrate atât la urmărirea penală cât şi la cercetarea judecătorească rezultă cu certitudine că inculpata se face vinovată de faptele pentru care a fost judecată şi condamnată, aceasta a cunoscut adevărata calitate a seminţelor de floarea-soarelui primită de la partenerul grec, şi anume că este improprie pentru cultură, inducând în eroare pe partenerii contractuali interni cu privire la această împrejurare, prin tergiversarea punerii la dispoziţie a certificatului de calitate a seminţelor.

Prin comportamentul acesteia, statul a fost prejudiciat, prin acordarea de subvenţii pentru o cultură de floarea-soarelui ce s-a dovedit a fi fără rezultate. Rezultă de asemenea că a încercat să denatureze realitatea faptelor, încercând să convingă părţile vătămate, S.I. şi S.A., să prezinte o altă situaţie de fapt, în plângerile lor către organele de anchetă. Cercetările au demonstrat că sumele de bani încasate ca subvenţie de stat au fost folosite de către cele trei societăţi, exclusiv în scopul acordat (servicii pentru producţie la culturile de floarea-soarelui înfiinţate).

Aşadar, faptele sau împrejurările invocate în susţinerea cererii de revizuire nu sunt noi, există în materialul probator, ceea ce înseamnă că cererea de revizuire este neîntemeiată. Interpretarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 30/2001 nu pot conduce la admiterea cererii de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., întrucât, potrivit acestor dispoziţii este necesar ca faptele sau împrejurările invocate să fie noi, inexistente în materialul probatoriu de la dosar, ceea ce înseamnă că în revizuire nu este posibilă readministrarea probelor sau prelungirea ori interpretarea probatoriului administrat.

Împotriva sus-arătatei sentinţe revizuenta a declarat apel.

Prin Decizia penală nr. 79 din 29 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, a fost respins ca nefondat apelul declarat de revizuenta D.G.M., care a fost obligată la plata sumei de 1.000 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare, către stat.

Pentru a decide astfel instanţa de control judiciar a reţinut că pentru a fi incident motivul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.: "s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei", trebuie, printre altele, îndeplinite următoarele condiţii:

- să se fi descoperit fapte sau împrejurări de fapt noi, deci care nu au fost cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei;

- faptele sau împrejurările noi să poată dovedi netemeinicia hotărârii, în cazul nostru de condamnare a revizuentei.

S-a reţinut că nu pot fi considerate probe noi, în sensul cerut de lege mijloacele de probă propuse în completarea dovezilor administrate (bunăoară, propunerea unor martori noi, care ar cunoaşte un fapt discutat în faţa instanţelor care au soluţionat cauza de condamnare a revizuentei).

Prevederile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. cer ca faptele şi împrejurările învederate, deci faptele probatorii, să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca, pe calea revizuirii, să se obţină o prelungire a probaţiunii pentru fapte deja cunoscute şi verificate de instanţele care au soluţionat cauza.

Nu poate fi admisă o cerere de revizuire bazată pe dispoziţiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. dacă împrejurările de fapt invocate ca fiind noi, pe care revizuentul tinde să le dovedească prin alte probatorii, au fost cunoscute de instanţele de fond şi de instanţele de control judiciar.

Într-o atare situaţie, este vorba de un mijloc de probă nou, în completarea dovezilor deja administrate, or prin revizuire, cale extraordinară de atac, nu este admisibil să se continue judecata prin prelungirea administrării unor mijloace de probă pentru dovedirea unor împrejurări de fapt cunoscute de instanţele care au judecat cauza, în fond, în apel şi în recurs.

Or, examinând actele şi lucrările dosarelor, cazul de revizuire invocat şi mijloacele de probă propuse în dovedirea acestuia, rezultă că revizuenta doreşte să dovedească împrejurări de fapt cunoscute de instanţele care au pronunţat hotărârile prin care a fost condamnată, ceea ce, aşa cum arătam, nu este posibil pe calea revizuirii.

În apel, apelanta-revizuentă a indicat ca temei în drept al cererii de revizuire, dispoziţiile art. 394 alin. (1) lit. c) C. pen., susţinând că: "... contractul care a stat la baza înşelăciunii este un contract nul, ei au fost înşelaţi ..."

Or, aşa cum se arătat mai sus, pentru a fi incident motivul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., este necesar să fie îndeplinite cele trei condiţii menţionate mai sus, printre care şi aceea ca falsitatea actului să fie dovedită printr-o hotărârea judecătorească definitivă sau prin ordonanţa procurorului, ori în cauză nu este îndeplinită această condiţie.

S-a reţinut că în motivarea cererii de revizuire, Revizuenta a depus o serie de înscrisuri comerciale care, în opinia acesteia, vor duce la aflarea adevărului, legat de evenimentul la care aceasta a fost condamnată. A arătat de asemenea că deţine dovezi care atestă o altă stare de fapt, care ar presupune proceduri administrative anterioare acordării subvenţiilor, proceduri ce excludeau orice posibilitate de a se obţine fondurile băneşti necuvenite.

Starea de fapt ar fi fost prezentată eronat, calificarea încadrării juridice fiind greşită în toate ciclurile procesuale. A mai depus, în susţinerea motivelor de revizuire, O.U.G. nr. 30/2001, precum şi normele metodologice de aplicare a acestor prevederi.

Ori, pentru a fi incident motivul de revizuire prevăzut de art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., se cere ca faptele şi împrejurările învederate, deci faptele probatorii, să fie noi, iar nu mijloacele de probă, fiind inadmisibil ca pe calea revizuirii să se obţină o prelungire a probaţiunii pentru fapte deja cunoscute şi verificate de instanţele care au soluţionat cauza.

Apoi, eroarea în stabilirea situaţiei de fapt trebuie să rezulte din împrejurări necunoscute instanţei care a soluţionat cauza.

Nu constituite motiv de revizuire, cu atât mai mult, pretinsa necunoaştere a O.U.G. nr. 30/2001, precum şi a normelor metodologice de aplicare a acestor prevederi, în sensul că dacă se verifică de instanţă dacă s-au aplicat corect aceste dispoziţii legale, care presupun proceduri administrative anterioare acordării subvenţiilor, proceduri ce excludeau orice posibilitate de a se obţine fondurile băneşti necuvenite, se constată nevinovăţia sa, sau, în orice caz, nu se poate invoca, pe calea revizuirii, necunoaşterea de instanţe a unor dispoziţii legale incidente în cauză.

De altfel, din verificarea lucrărilor dosarului, Curtea a constatat că susţinerile apelantei-revizuente, sub aspectul invocat mai sus, sunt fără temei, instanţele care au dispus condamnarea făcând o corectă aplicare a legii, inclusiv a dispoziţiilor legale invocate.

Nu este posibil ca pe calea revizuirii să se procedeze la o nouă judecată a cauzei, sentinţa de condamnare intrând în puterea lucrului judecat.

Din examinarea lucrărilor dosarului, se constată că revizuenta a invocat nevinovăţia sa pe tot parcursul soluţionării cauzei, atât la instanţa de fond, cât şi la instanţa de apel şi la instanţa de recurs, instanţa de fond şi instanţa supremă înlăturând motivat apărările inculpatei.

În condiţiile în care revizuenta se consideră nevinovată a avut posibilitatea să propună probe în combaterea probelor aduse de organele de cercetare penală în susţinerea vinovăţiei sale la instanţa care a soluţionat cauza în fond şi să exercite căile ordinare de apel, astfel încât instanţele de control judiciar să verifice legalitatea hotărârii de condamnare.

Împotriva acestei decizii, revizuenta D.G.M. declarat, în termen legal, recursul de faţă, solicitând admiterea acestuia, casarea ambelor hotărâri şi, pe fond, admiterea cererii de revizuire, întrucât sunt incidente prevederile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

Examinând recursul declarat de condamnata revizuenta prin raportare la dispoziţiile art. 385⁹C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:

Consacrând efectul parţial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 385⁶ C. proc. pen. stabileşte, în alin. (2), că instanţa de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 385⁹ din acelaşi cod.

Rezultă, aşadar, că, în cazul recursului declarat împotriva hotărârilor date în apel, nici recurenţii şi nici instanţa nu se pot referi decât la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale toate erorile pe care le-ar putea cuprinde decizia recurată, ci doar acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 385⁹ C. proc. pen.

Instituind, totodată, o altă limită a devoluţiei recursului, art. 385¹⁰ C. proc. pen. prevede, în alin. (2¹), că instanţa de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 385⁹C. proc. pen., dacă motivul de recurs, deşi se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată aşa cum se prevede în alin. (2) al aceluiaşi articol, cu singura excepţie a cazurilor de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.

Verificând îndeplinirea acestor cerinţe, se observă însă că revizuenta condamnată D.G.M. şi-a motivat recursul numai oral în ziua judecăţii, în şedinţa publică din 20 noiembrie 2013, ocazie cu care a şi depus la dosar motivele de recurs, încălcându-şi, astfel, obligaţia ce îi revenea potrivit art. 385¹⁰alin. (2) C. proc. pen.

Ca urmare, faţă de această împrejurare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ţinând seama de prevederile art. 385¹⁰ alin. (2¹) C. proc. pen., precum şi de cele ale art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., nu va proceda la examinarea criticilor formulate în recursul de faţă de condamnată, nefiind îndeplinite condiţiile formale prevăzute în art. 385¹⁰alin. (2) C. proc. pen.

Pentru aceste considerente Înalta Curte urmează ca, în temeiul art. 385¹⁵alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă ca nefondat recursul declarat de revizuenta D.G.M. împotriva Deciziei penale nr. 79 din 29 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta revizuenta va fi obligată la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenta D.G.M. împotriva Deciziei penale nr. 79 din 29 aprilie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.

Obligă recurenta revizuenta la plata sumei de 250 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON, reprezentând onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 noiembrie 2013.

Procesat de GGC - AM

← ICCJ. Decizia nr. 3632/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie...		ICCJ. Decizia nr. 3772/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

ICCJ. Decizia nr. 3629/2013. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3630/2013. Penal ICCJ. Decizia nr. 3632/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Traficul de influenţă (art.257 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3772/2013. Penal. Infracţiuni de evaziune fiscală (Legea 87/1994, Legea 241/2005). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3935/2013. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Falsul în declaraţii (art. 292 C.p.), falsul privind identitatea (art. 293 C.p.). Recurs ICCJ. Decizia nr. 3938/2013. Penal. Recunoaşterea hotărârilor penale sau a altor acte judiciare străine (Legea 302/2004). Recurs