ICCJ. Decizia nr. 492/2013. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Conflict de interese (art. 253 ind 1 C.p.). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 492/2013
Dosar nr. 941/46/2011
Şedinţa publică din 12 februarie 2013
Asupra cauzei penale de faţă:
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 60/F din 25 mai 2012 Curtea de Apel Piteşti – secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie l-a condamnat pe inculpatul N.I., la:
- 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave, prevăzută de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000.
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, comisă în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
- 6 luni închisoare şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă prevăzută de legea penală pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 2531 alin. (1) C. pen.
În baza art. 33 şi art. 34 C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen., pe o perioadă de 2 ani şi i s-a interzis dreptul de a ocupa o funcţie publică, pe o durată maximă, prevăzută de legea penală.
În baza art. 861 C. pen., suspendă sub supraveghere executarea pedepsei.
În baza disp. art. 862 C. pen., a fixat termen de încercare de 5 ani.
Pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a)-d) C. pen.:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Argeş;
b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
A atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen.
A interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. ca pedeapsă accesorie şi face aplicarea dispoziţiilor art. 71 alin. (5) C. pen.
A admis acţiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi a obligat pe inculpatul N.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente Asociaţia Crescătorilor de animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel la plata sumei de 202.851,70 lei la care s-a adăugat dobânzile şi penalităţile calculate la valoarea debitului iniţial până la data efectuării plăţii, către partea civilă de mai sus.
A menţinut măsura asiguratorie a sechestrului penal instituit prin ordonanţa nr. 12/P/2009 din 7 iulie 2011 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti, asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului N.I., în vederea acoperirii prejudiciului;
Î n baza art. 191 alin. (1) şi (3) C. proc. pen. a obligat pe inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în cuantum de 5700 lei, din care 3.000 lei cheltuieli judiciare pentru faza de urmărire penală.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 12/P/2009 din 29 iulie 2011, inculpatul N.I., a fost trimis în judecată, în stare de libertate, pentru comiterea următoarelor infracţiuni:
a) - „ Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta a produs consecinţe deosebit de grave", prevăzută şi pedepsită de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000;
b) - „Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor", comisă în formă continuată, prevăzută şi pedepsită de art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP);
c) - „Conflictul de interese", prevăzută şi pedepsită de art. 2531 alin. (1) C. pen.;
În esenţă, în actul de inculpare s-a reţinut că inculpatul N.I., în calitatea sa de preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, la data de 17 octombrie 2007 a prezentat A.P.I.A. - Sucursala Judeţeană Argeş, contractul de concesiune din 15 august 2007, document inexact sub aspectul dreptului de folosinţă asupra terenului în suprafaţă de 847,54 ha izlaz şi gol alpin, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în sumă de 202.851,70 lei, reprezentând sumele stabilite prin decizia APIA nr. 2566061 din 19 iunie 2008, provenite din bugetul Uniunii Europene.
Inculpatul N.I., în calitatea sa de preşedinte al Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a utilizat, în perioada 1 iunie 2008-31 decembrie 2009, suma de 86.920 lei primită cu titlu de sprijin financiar de la APIA, în alte scopuri decât cele pentru care a fost solicitată şi încasată.
Acelaşi inculpat a iniţiat proiectul de hotărâre privind concesiunea şi a încheiat (în calitate de reprezentant al primăriei) contractul de concesiune din 15 august 2007 cu Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel (reprezentată tot de acesta în calitate de preşedinte), participând astfel la luarea unei decizii, încheind un act privind transmiterea dreptului de exploatare către asociaţie pentru o suprafaţă de 847,54 ha teren izlaz şi gol alpin, prin care s-a realizat un folos material pentru asociaţia al cărei membru fondator este, precum şi pentru sine, constând în dreptul de exploatare asupra acestor suprafeţe, obţinerea plăţilor de la APIA în baza folosinţei asupra terenului dobândit prin contractul de concesiune, din care o parte i-au revenit personal sub formă de prime anuale.
Din probele administrate în cauză, Curtea a reţinut următoarele:
Inculpatul N.I. a deţinut funcţia de primar al comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş din anul 2004 şi până în prezent.
În calitate de primar, în perioada de referinţă, învinuitul N.I. a îndeplinit atribuţiile corespunzătoare acestei funcţii de autoritate publică, prevăzute în Legea administraţiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001, una din principalele atribuţii ale primarului stabilite prin acest act normativ la art. 63 alin. (1) lit. b) fiind aceea referitoare la relaţia cu consiliul local.
A) Sub aspectul infracţiunilor prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000 şi art. 2531 C. pen., Curtea a notat următoarele:
La data de 24 aprilie 2007, Consiliul Local Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, reprezentat de primarul N.I., a depus la APIA - Sucursala Judeţeană Argeş, prin delegatul B.I., o cerere de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă pentru anul 2007, înregistrată sub nr. 174 din 24 aprilie 2007, ce a format obiectul dosarului nr. 1315728 şi prin care s-a solicitat sprijin pentru o suprafaţă de 847,54 ha, în cadrul schemelor de plată unică pe suprafaţă precum şi pentru zone defavorizate din punct de vedere natural. Conform menţiunilor din cerere, la rubrica „controlul vizual a fost făcut şi cererea poate fi prelucrată, din partea APIA - Sucursala Judeţeană Argeş a semnat V.L. Cererea a fost prelucrată la 28 mai 2007 şi verificată la 1 iunie 2007 (vol. 1, filele 68-71 şi vol.3, filele 37-41).
În aceeaşi cerere, la rubrica „declaraţie de suprafaţă 200 mp inculpatul N.I., cu ocazia completării cererii la data de 24 aprilie 2007, a efectuat o descriere amănunţită a parcelelor agricole, indicând suprafaţa şi locaţia acestora pe baza coordonatelor cadastrale existente în hărţile A.P.I.A. (vol. 1, filele 70-71).
Pe ultima pagină a cererii de plată, învinuitul, în calitate de solicitant, a luat la cunoştinţă despre angajamentele, obligaţiile şi declaraţiile pe care a trebuit să le respecte, pentru a beneficia de plăţi directe pe suprafaţă (vol. 1, fila 69 verso).
Astfel, învinuitul, în calitate de utilizator a suprafeţelor agricole, a avut obligaţia de a respecta bunele condiţii agricole şi de mediu pe întreaga suprafaţă agricolă a exploataţiei, conform legislaţiei naţionale la care s-a făcut referire anterior, aceasta fiind prevăzută în Ordinul M.A.P.D.R. nr. 791 din 12 decembrie 2006.
De asemenea, a fost obligat să respecte condiţiile de eligibilitate pentru acordarea plăţilor directe, fiind atenţionat, conform pct. 11 de la capitolul “Angajamente şi declaraţii" că, „nerespectarea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea plăţilor directe, precum şi înscrierea cu intenţie în formular a informaţiilor incomplete, neconforme cu realitatea, atrag după sine sancţiuni de natură financiară sau penală, după caz" (vol. l,fila 69 verso).
În acelaşi sens, învinuitul a declarat pe proprie răspundere că: „datele înscrise în formularul de cerere de plată directe pe suprafaţă şi documentele anexate, inclusiv lista suprafeţelor, sunt reale, complete şi perfect valabile, luând cunoştinţă despre consecinţele legale rezultate în urma furnizării de date false" (vol. I, fila 69 verso).
Conform Actului constitutiv şi Statutului Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, autentificate prin încheierile nr. 474 din 10 iulie 2007 şi respectiv nr. 469 din 10 iulie 2007 de Biroul Notarului Public C.S.B., au calitatea de membri fondatori, formând şi Consiliul director al asociaţiei, următoarele persoane: N.I., M.C., B.M., S.I., O.M.A., B.I.C. şi M.S.G. La 30 iulie 2007, aceştia l-au împuternicit pe consilierul juridic C.D. să reprezinte interesele asociaţiei în faţa instanţei de judecată (vol. 1, filele 82, 84-90).
La data de 12 iulie 2007, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, reprezentată de învinuitul N.I., în calitate de preşedinte, a înaintat Consiliului Local Albeştii de Muscel, judeţul Argeş cererea înregistrată sub nr. 1579 din 12 iulie 2007, prin care a solicitat aprobarea concesionării suprafeţei de 874 ha teren izlaz şi gol alpin pe anul 2007, pe o perioadă de 1 an, cu drept de prelungire pe baza unui act adiţional (vol. l.fila 95).
La data de 26 iulie 2007 consilierul juridic C.D. a întocmit un raport, înregistrat la Primăria Albeştii de Muscel, judeţul Argeş sub nr. 1661 din 26 iulie 2007, prin care a arătat că, întrucât Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş a fost înfiinţată la 10 iulie 2007 prin act constitutiv autentificat la notariat, a fost necesar a se concesiona suprafaţa de 847 ha izlaz şi gol alpin către asociaţie (vol. Ufila 95 verso).
La data de 9 august 2007, primarul comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, prin hotărâre, a propus spre aprobare Consiliului Local al comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, concesionarea suprafeţei de 847 ha izlaz şi gol alpin către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, pe o perioadă de 1 an, cu drept de prelungire pe bază de act adiţional (vol. Ufila 96).
La data de 10 august 2007, prin Dispoziţia nr. 774 din 10 august 2007 a primarului comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, s-a dispus convocarea şedinţei extraordinare a Consiliului Local al comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, pentru data de 14 august 2007, orele 17:00 spre a se supune aprobării proiectul de hotărâre cu privire la concesionarea suprafeţelor de gol alpin şi izlaz comunal către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş (vol. Ufila 96 verso).
La data de 14 august 2007, prin Hotărârea nr. 30 din 14 august 2007 a Consiliului Local al comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş s-a aprobat concesionarea suprafeţei de 847 ha. teren izlaz şi gol alpin către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, pe o perioadă de 1 an, cu drept de prelungire pe bază de act adiţional. Hotărârea a fost luată avându-se în vedere Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor şi H.G. României nr. 216/1999 pentru aprobarea normelor metodologice - cadrul de aplicare a Legii nr. 198/1998. Consiliul local a luat în discuţie referatul consilierului juridic C.D. Proiectul de hotărâre a fost iniţiat de inculpatul N.I. şi avizat de comisia de specialitate a consiliului local din care au făcut parte şi învinuiţii B.M. şi M.G. şi secretarul comunei Izbăşoiu Ileana (vol. 1, filele 94, 97şi 98 verso).
Conform procesului verbal încheiat la 14 august 2007, ca urmare a şedinţei Consiliului Local convocată în baza Dispoziţiei primarului nr. 774 din 10 august 2007, proiectul de hotărâre iniţiat de primarul comunei şi având avizul comisiei de specialitate a Consiliului Local a fost aprobat cu unanimitate de voturi, fiind prezenţi toţi consilierii în funcţie, adoptându-se Hotărârea nr. 30 a Consiliului Local al comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş. Procesul verbal a fost semnat de preşedintele de şedinţă B.M. şi secretarul comunei Izbăşoiu Ileana (vol. fila 97).
Comisia pentru programul de dezvoltare economico-socială, buget-finanţe intitulat “Administrarea domeniului public şi privat al comunei, gospodărie comunală, protecţia mediului servicii şi comerţ", compusă din preşedintele U.A., membri B.M., S.V., M.G. şi secretarul N.G., au avizat favorabil proiectul de hotărâre şi au propus luarea în discuţie şi adoptarea acestuia în forma prezentată în şedinţa extraordinară din 14 august 2007 (vol. fîla 98 verso).
La data de 15 august 2007, a fost înregistrat la Primăria comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, sub nr. 1785 din 15 august 2007, contract, ambele părţi contractante fiind reprezentate de N.I., în calitate de primar dar şi de preşedinte al asociaţiei. Obiectul contractului l-a constituit exploatarea unei suprafeţe de teren izlaz şi gol alpin în suprafaţă de 847,70 ha, situată în perimetrul localităţii Albeştii de Muscel, judeţul Argeş. Durata concesiunii a fost stabilită la 1 an, iar ulterior a fost prelungită prin întocmirea a două acte adiţionale din 15 august 2008 şi 15 august 2009 (vol.1, filele 73-75; vol. 3, filele 30-36).
Prin încheierea camerei de consiliu din 3 septembrie 2007, pronunţată de Judecătoria Câmpulung Muscel în dosarul nr. 2954/205/2007, definitivă şi irevocabilă la data de 13 septembrie 2007, s-a dispus acordarea personalităţii juridice şi înregistrarea în registrul special al instanţei a Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş (vol. 1, filele 91-93).
La data de 17 octombrie 2007, Consiliul Local al comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, reprezentat de primarul N.I., a depus la APIA, o cerere pentru transferul de exploataţie, înregistrată sub nr. 326 din 17 octombrie 2007, către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş împreună cu contractul de concesiune nr. 1785 din 15 august 2007 încheiat între Primăria comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş (concedent) şi Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş (concesionar), document depus în scopul dobândirii dreptului de folosinţă asupra terenului, cerinţă stabilită în art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006. Cererea a fost înregistrată de V.L. la 17 octombrie 2007, la A.P.I.A. - Sucursala Judeţeană Argeş (vol. fila 72).
Prin cererea înregistrată sub nr. 585 din 15 noiembrie 2007, APIA - Sucursala Judeţeană Argeş a solicitat unele clarificări ca urmare a unor erori apărute la controlul administrativ faţă de cererea de plată pe suprafaţă pentru anul 2007. Solicitarea a fost adresată Consiliului Local al comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş şi nu Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş deşi, la 17 octombrie 2007, s-a depus cererea pentru transferul de exploataţie (vol. 3, filele 44-45).
La data de 27 noiembrie 2007, Primăria comunei Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, şi nu Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, a înaintat APIA - Sucursala Judeţeană Argeş răspunsul înregistrat sub nr. 2898 din 27 noiembrie 2007 privind deţinerea în domeniul privat a suprafeţei totale de 847,70 ha, fără a se fi făcut precizarea că suprafaţa a fost concesionată către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş în baza contractului de concesiune din 15 august 2007 (vol. 1, fila 46).
La data de 28 noiembrie 2007, în înscrisul intitulat „Schimbarea de declaraţie pe suprafaţa 2007", referitor la identificarea incorectă a unor suprafeţe de teren, la rubrica „denumirea exploataţiei" a fost înscris tot Consiliul Local al comunei Albeşti! de Muscel, judeţul Argeş în loc de Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş (vol. 3, filele 47-49).
În zilele de 13 mai 2008 şi 19 mai 2008, solicitantul Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş a întocmit înscrisul intitulat „Schimbarea de declaraţie pe suprafaţă 2007", ca urmare a suprapunerii şi orientării greşite a unor suprafeţe de teren (vol. 3, filele 50-52).
Prin procesul verbal de control al APIA - Sucursala Judeţeană Argeş, încheiat la 19 mai 2008 s-a constatat că eroarea a fost verificată şi corectată (Orientarea greşită şi mutarea parcelei 55 din B.F. 1078 în 343) (vol. 3, fila 53).
Prin raportul de control administrativ întocmit la 20 mai 2008 de APIA - Sucursala Judeţeană Argeş s-au solicitat clarificări de la Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, iar prin procesul-verbal din 3 iunie 2008, privind cel de-al doilea control al solicitării 2007 s-a constatat că cererea a fost prelucrată corect şi complet (vol. 3, filele 54-58).
Ca urmare a aspectelor menţionate, APIA - Sucursala Judeţeană Argeş a emis Decizia nr. 2566061 din 19 iunie 2008 înregistrată sub nr. 362 din 23 mai 2008, prin care a stabilit acordarea sumei totale de 202.851,70 lei, pentru suprafaţa de 830,78 ha, către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, judeţul Argeş, suma fiind compusă din:
- 140.438. 59 lei - cu titlu de schemă de plată unică pe suprafaţă SAPS care, din punctul de vedere al sursei de finanţare este integral de tip FEGA;
- 62.413.11 lei - cu titlu de plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată - LFA care, din punctul de vedere al sursei de finanţare provine din mijloace financiare de tip FEADR (suma de 51.178,74 lei) şi de la bugetul naţional (suma de 11.234,37 lei) (vol. 1, filele 22;76-77şi 125; voi. 3, filele 59-61).
Pentru primele două infracţiuni, în justificarea condamnării, Curtea a arătat următoarele:
Aşa cum a rezultat din conţinutul cererii de plată pentru schemele de sprijin pe suprafaţă pentru anul 2007, înregistrată sub nr. 174 din 24 aprilie 2007, cu referire la dosarul nr. 1315728, cât şi al deciziei nr. 2566061 din 19 iunie 2008, înregistrată la APIA - Sucursala Judeţeană Argeş sub nr. 362 din 23 iunie 2008, privind soluţionarea favorabilă a cererii menţionate anterior, destinaţia sumelor de bani acordate (140.438,59 lei şi 62.413,11 lei) s-a referit la exploatarea suprafeţelor în bune condiţii agricole şi de mediu.
Analizând înscrisurile prezentate în ordinea emiterii lor, s-a constatat că, contractul de concesiune este un document inexact, pentru următoarele considerente:
a) Prin încheierea camerei de consiliu din 03 septembrie 2007, pronunţată de Judecătoria Câmpulung Muscel în dosarul nr. 2954/205/2007, definitivă şi irevocabilă la data de 13 septembrie 2007, s-a dispus acordarea personalităţii juridice şi înregistrarea în registrul special al instanţei a Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel (vol. 1, filele 91-93).
În conformitate cu art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii „asociaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul asociaţiei şi fundaţiilor” iar în acord cu art. 12 alin. (1) din O.G. nr. 26/2000 „înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor se efectuează în ziua rămânerii irevocabile a încheierii de admitere, adică în ziua de 13 septembrie 2007” (vol. 6, filele 79-80).
Aceasta înseamnă că, la data de 15 august 2007, când a fost încheiat contractul de concesiune, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel nu a dobândit personalitate juridică, neavând capacitatea de a fi titulară de drepturi şi obligaţii.
Prin urmare, contractul de concesiune a reprezentat un document inexact sub aspectul dreptului de folosinţă ce a trebuit să fie dovedit de solicitant, conform art. 7 alin. (1) lit. f) din O.U.G. nr. 125/2006, în vederea obţinerii de plăţi directe şi plăţi naţionale complementare de la APIA (vol. 1, filele 62-63;116-120;124-126).
b) Concesionarea izlazului şi golurilor alpine către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 30 din 14 august 2007 din cuprinsul căreia reies următoarele:
- hotărârea a fost luată avându-se în vedere Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor şi Normele metodologice de aplicare ale acesteia, aprobate pun H.G. nr. 216/1999;
- Consiliul Local a luat în discuţie referatul consilierului juridic C.D.:
- proiectul de hotărâre a fost iniţiat de N.I. şi avizat ţin arabil de comisia de specialitate a consiliului local, din care au făcut parte si învinuiţii B.M. şi M.G.;
- hotărârea a fost semnală de preşedintele de şedinţă B.M. şi contrasemnată de secretarul comunei I.I.
În privinţa regimului juridic al contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, la momentul în care au fost transmise drepturile de exploatare asupra celor 847,54 ha către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, au fost aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractului de concesiune de bunuri proprietate publică precum şi H.G. nr. 168 din 14 februarie 2007 prin care au fost aprobate normele metodologice de aplicare ale acesteia, acte normative ce au abrogat Legea nr. 219/1998 şi Normele metodologice de aplicare ale acesteia, aprobate prin H.G. nr. 168/2007 (vol. 6, filele 92-102 şi 190-203).
Prin urmare s-a reţinut:
- Hotărârea Consiliului Local nr. 307 din 14 august 2007 a fost adoptată în baza unor acte normative abrogate,
- pentru atribuirea contractului de concesiune nu s-au întocmit: studiul de oportunitate; caietul de sarcini; documentaţia de atribuire; nu s-a constituit comisia de evaluare; nu s-a publicat anunţul de licitaţie, aşa cum rezultă din adresa nr. 1017 din 18 aprilie 2011 emisă de Primăria comunei Albeştii de Muscel, eliberându-se procedura administrativă de iniţiere a concesiunii şi de atribuire a contractului de concesiune prevăzută de O.U.G. nr. 54/2006 (vol. 1, filele 64 şi 103).
Instanţa de fond a reţinut că Hotărârea Consiliului Local nr. 30 din 14 august 2007 a fost nulă de drept şi implicit contractul de concesiune a fost un document inexact (fals) (vol. I, filele 63-65; 116-121 şi 124-126).
c) Hotărârea Consiliului local nr. 30 din 14 august 2007 a fost nulă de drept şi ca urmare a încălcării prevederilor referitoare la conflictul de interese.
Proiectul de hotărâre a fost iniţiat de inculpatul N.I. şi avizat favorabil de comisia de specialitate a Consiliului local din care au făcut parte şi învinuiţii B.M. şi M.G.
Hotărârea nr. 30 a fost adoptată în şedinţa Consiliului local Albeştii de Muscel din 14 august 2007, la care au fost prezenţi atât primarul cât şi toţi consilierii locali aflaţi în funcţie. Hotărârea referitoare la concesiunea către asociaţie a fost adoptată cu unanimitate de voturi.
Printre consilierii locali care au aprobat hotărârea s-au aflat şi învinuiţii - B.M. - care a deţinut şi calitatea de membru fondator al asociaţiei şi M.G. - care era şi fratele lui M.C. (membru fondator al asociaţiei şi viceprimar al comunei).
Cei doi învinuiţi, în calitatea lor de consilierii locali, au încălcat prevederile art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 conform căruia „ Nu poare lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal fie prin rude pană la gradul al IV-lea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor Consiliului local (alin. 1).
Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea disp. alin. (1) au fost nule de drept" (alin. (2)) (vol. 6, fila 58).
Potrivit art. 75 lit. f) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, consilierii locali au un interes personal într-o anumită problemă dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea reprezenta un beneficiu pentru sine sau pentru asociaţia sau fundaţia din care fac parte (vol. 6, fila 212).
Inculpatul N.I. a iniţial proiectul de hotărâre privind concesiunea şi a încheiat, în calitate de reprezentant al primăriei, contractul de concesiune din 15 august 2007, cu Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, reprezentată tot de acesta în calitate de preşedinte.
În acord cu dispoziţiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana care exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor ce îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative. În art. 76 alin. (1) din aceeaşi lege se menţionează că primarii sunt obligaţi să nu emită nici un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziţie, în exercitarea funcţiei, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său, ori rudele sale de gradul I, iar în art. 79 alin. (1) din acelaşi act normativ se stipulează că funcţionarul public este în conflict de interese dacă se află în una din următoarele situaţii:
a) este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice sau juridice cu care are relaţii cu caracter patrimonial;
b) participă în cadrul aceleiaşi comisii constituită conform legii, cu funcţionari publici care au calitatea de soţ sau rudă de gradul I;
c) interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice (vol. 6, filele 114-116).
Ca urmare a aprobării Hotărârii Consiliului local nr. 30 din 14 august 2007 şi în baza contractului de concesiune, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel a dobândit un folos material constând iniţial în dreptul de exploatare pentru o suprafaţă de 847,54 ha teren izlaz şi gol alpin şi, ulterior în obţinerea plăţilor de la APIA în cadrul schemelor de sprijin pe suprafaţă, în baza folosinţei asupra terenului dobândit prin contractul de concesiune.
De asemenea, inculpatul N. şi învinuitul B.M. au dobândit un folos material direct sub forma unor prime anuale de câte 500 lei, primă ce a fost obţinută şi de M.C.
Având în vedere aspectele mai sus menţionate, precum şi dispoziţiile la care s-a făcut referire, Hotărârea Consiliului local Albeştii de Muscel nr. 30 din 14 august 2007 a fost nulă de drept şi implicit contractul de concesiune a fost un derument inexact (fals) (vol. f filele 65; 118-119; 124-126).
B) Sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 182 din Legea nr. 78/2000, Curtea a arătat următoarele:
Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de a încasat diferite sume în contul bancar deschis la R.B. - Agenţia Câmpulung Muscel, aferente ei 01 iunie 2008-30 septembrie 2010, extrasele contului bancar nefiind însoţite, în toate cazurile, de documentele justificative ale operaţiunilor înscrise în cuprins.
De asemenea, nu s-au regăsit nici extrasele contului bancar deschis la R.B. – Agenţia Câmpulung Muscel, ulterioare date de 1 ianuarie 2010, dar nici evidenţa contabilă a Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel.
La data de 1 iunie 2008, soldul iniţial al contului bancar era de 822,65 lei, iar în perioada 1 iunie 2008 – 31 decembrie 2009, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel a efectuat următoarele încasări:
- suma de 140.438,59 lei cu titlu de alimentare cont". încasată la 27 iunie 2008, corespunde celei de tip FEGA aprobată spre alocare prin decizia APIA – Sucursala Judeţeană Argeş, din 19 iunie 2008;
- suma de 51.178,74 lei, cu titlu de „alimentare cont", încasată la 30 ianuarie 2009, corespunde cele," de tip FEADR aprobată spre alocare prin aceeaşi decizie a APIA din 19 iunie 2008;
- suma de 185,878, 71 lei, cu titlu de „alimentare cont". Încasata la 29 iunie 2009, fără a se putea stabili, în absenţa documentelor justificative, plătitorul sumei şi forma sub care a fost virată:
- suma de 69.793, 58 lei, cu titlu de „alimentare cont". încasată la 3 septembrie 2009, fără a se putea stabili în absenţa documentelor justificative, plătitorul sumei şi forma sub care a fost virată.
- suma de 34,254 lei, încasată prin trezorerie, cu titlu de subvenţie de la AJOFM, în baza Legii nr. 76/2002;
- suma de 2,500 lei, cu titlu de „restituire contravaloare plată arbitraj, încasată la 1612.2008 (vol. 3, fila 20):
- suma de 8.220, 23 lei, încasată cu titlu de dobândă ca urmare a disponibilităţilor băneşti aflate în cont sau a depozitelor constituite pe baza acestora (vol. 3. filele 10-11).
În aceeaşi perioadă, 1 iunie 2008 - 31 decembrie 2009, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel au utilizat sumele încasate, după cum urmează:
- suma totală de 88.872 lei a fost retrasă în numerar dar, in absenţa documentelor justificative, nu se poate preciza destinaţia pentru care sumele au retrase, modul efectiv de utilizare sau reprezentantul asociaţiei care a efectuat operaţiunile de retragere în numerar:
- suma totală de 21,139 lei a fost achitată cu titlu de obligaţii fiscale către bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat:
- suma de 46.489 lei a fost achitată către Primăria comunei Albeştii de Muscel reprezentând contravaloarea impozitelor locale datorate;
- suma totală de 173.459, 59 lei a fost achitată de către diverşi furnizori ca urmare a facturilor emise de aceştia (vol. 5» fila II):
- suma de 5.000 lei, între Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel şi Primăria comunei Albeştii de Muscel, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de sponsorizare din 10 august 2009, pentru suma de 5.000, lei, ce a fost achitată în numerar de asociaţie către primărie aşa cum rezultă din chitanţa din 10 august 2009 (vol. 3, fila 20).
Cu privire la plata furnizorilor şi documentele justificative care au stat la a acestor plăţi instanţa a constatat (vol. 3, filele 12-19):
1. Suma totala de 42.125 lei a fost achitată de Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel Proprietarilor către SC M.C.R. SRL Lereşti administrată de B.A.I. (vol. 3, fil.12-14; 170-183; vol. 4, fila 4, ; vol. 5, file 23-65).
În cadrul relaţiilor comerciale derulate între SC M.C.R. SRL Lereşti, în calitate de furnizor şi Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, în calitate de beneficiar, în perioada 17 aprilie 2008 – 1 februarie 2010, furnizorul a emis către beneficiar 3 facturi fiscale, având ca obiect livrarea de îngrăşăminte chimice, seminţe şi erbicide, în valoare totală de 42.125 lei.
Astfel:
Factura din 1 7 aprilie 2008, înregistrată la 17 aprilie 2008, conform căreia societatea a comercializat către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel 100 saci de azotat de amoniu în valoare de 10.500 lei. Comparând exemplarul original al facturii fiscale, existent la Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel cu exemplarul al doilea al facturii existent în evidenţa contabilă a societăţii, s-a constatat că, pe exemplarul 2, la rubrica intitulată „cantitate" a fost înscrisă livrarea cantităţii de 140 de saci a câte 50 kg. de azotat de amoniu, în valoare de 10.500 lei, cantitate ce diferă de cei 100 azotat de amoniu înscrişi în exemplarul aparţinând asociaţiei.
Prin procesul verbal din 23 aprilie 2008 s-a certificat utilizarea cantităţii de 5.000 kg. îngrăşăminte (100 saci x 50 kg/sac).
Contravaloarea facturii, în sumă de 10.500 lei, a fost achitată integral de beneficiar prin ordinul de plată nr. 1 din 21 iulie 2008, din contul bancar deschis la R.B. - Agenţia Câmpulung Muscel.
Suma de 10.500 lei a provenit din fondurile tip FEGA virate de APIA - Sucursala Judeţeană Argeş în data de 27 iunie 2008, în sumă totală de 140,438, 59 lei.
Astfel s-a constatat că factura fiscală din 17 aprilie 2008 a fost emisă anterior emiterii deciziei APIA - Sucursala Judeţeană Argeş, la 19 iunie 2008, prin care practic au fost aprobate spre a fi alocate sumele menţionate anterior.
b) Factura din 1 februarie 2010 în valoare totală de 16.500 lei, conform căreia, societatea a comercializat către asociaţie 125 saci de azotat de amoniu (125 saci x 50 kg/sac = 11.250 kg).
Comparând exemplarul facturii identificat la furnizor cu cel identificat la beneficiar s-a constatat că acestea au fost diferite sub aspectul produselor ce au făcut obiectul livrării, valoarea menţionată pe ambele facturi, fiind aceeaşi - 16.500 lei.
Astfel, pe exemplarul facturii de la societate au fost înscrise cantităţile de 120 saci cu azotat de amoniu, 300 kg lucerna şi 270 bucăţi sencor (ierbicid), iar pe factura de la asociaţie a fost înregistrată cantitatea de 125 saci azotat de amoniu.
La data emiterii facturii - 1 februarie 2010, SC M.C.R. SRL a deţinut documente legale de provenienţă doar pentru cantitatea de 220 kg lucerna, nu şi pentru diferenţa de 80 kg ce este înscrisă în al doilea exemplar al facturii ca fiind livrată către beneficiar.
Prin procesele verbale din 5 martie 2010 şi 19 martie 2010 s-a certificat utilizarea de către asociaţie a cantităţii de 6.250 kg îngrăşăminte (125 saci x 50 kg/sac).
Contravaloarea facturii, în sumă de 16.500 lei, a fost achitată integral de beneficiar prin ordinul de plată din 11 februarie 2010, din contul bancar deschis la R.B. - Agenţia Câmpulung Muscel.
c) Factura din 2 februarie 2009, în valoare totală de 15.125 lei, conform căreia societatea a comercializat către asociaţie 125 saci de îngrăşăminte (125 saci x 50 kg/sac = 6.250 kg).
Comparând cele 2 exemplare ale facturii, unul aflându-se la societate, iar celălalt la asociaţie, s-a observat că acestea au fost diferite sub aspectul produselor ce au făcut obiectul livrării.
Astfel, pe exemplarul facturii furnizorului au fost menţionaţi: 80 saci azotat de amoniu, 15 saci complexe, 15 saci tencuială decorativă, 190 plicuri seminţe I şi 1.500 plicuri seminţe II, în timp ce, pe factura beneficiarului au fost trecuţi 125 saci de azotat de amoniu, valoarea ambelor facturi fiind aceeaşi - 15.125 lei.
Prin procesul verbal din 5 februarie 2009 s-a certificat utilizarea de către asociaţie a cantităţii de 6.250 kg îngrăşăminte.
Contravaloarea facturii în sumă de 15.125 lei, a fost achitată integral de beneficiar prin ordinul de plată din 5 februarie 2009, din contul bancar deschis la R.B. - Agenţia Câmpulung Muscel.
Suma de 15.125 lei a provenit din fondurile de tip FEGA şi FEADR au fost virate de APIA în datele de 27 iunie 2008 şi respectiv 30 ianuarie 2009, precum şi din sumele virate de AJOFM Argeş cu titlu de subvenţie, ca efect al Legii nr. 76/2002.
Conform declaraţiei sale, B.A.I. în calitate de asociat unic şi administrator al SC M.C.R. SRL Lereşti, judeţul Argeş, a fost cel care a falsificat cel de-al doilea exemplar al facturilor din 1 februarie 2010 (de culoare roz), 2 februarie 2009 (de culoare roz) şi din 17 aprilie 2008 (de culoare roz şi verde) fără ca vreo altă persoană să aibă contribuţie în acest sens. Facturile în original au reflectat realitatea şi acestea s-au aflat la beneficiar. Nu a folosit înscrisurile falsificate, nu le-a încredinţat altei persoane spre folosinţă şi nu a obţinut nici un avantaj financiar pentru firmă, întrucât aceleaşi sume de bani au fost înscrise pe ambele exemplare ale fiecărei facturi (original şi copie). Garda Financiară l-a sancţionat pe administrator pentru neregulile constatate.
2. Suma totală de 100.186,20 lei a fost achitată de Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel către persoana fizică C.D., autorizată în efectuarea lucrărilor de cadastru, geodezie şi cartografie.
Furnizorul C.D. în calitate de persoană fizică autorizată ca inginer de cadastru a încheiat cu beneficiarul Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel un contract de execuţie, fără număr, la data de 21 iunie 2008, având ca obiect efectuarea unor lucrări de natură topografică pentru un onorariu de 65 lei/ha. fără TVA. În contract, nu au fost menţionate nici suprafaţa de teren ce a făcut obiectul prestărilor de servicii şi nici termenele de plată.
În baza contractului de execuţie pentru lucrări de topografie, în perioada 25 iunie 2008-28 iulie 2009, au fost întocmite 6 facturi de prestări servicii, în valoare totală de 100.186, 20 lei (inclusiv TVA).
Factura din 25 iunie 2008, în valoare totală de 8.600 lei, inclusiv TVA), a reprezentat avans la serviciile cadastrale ce au urmat a fi efectuate şi a fost achitată de beneficiarul Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel în numerar.
Celelalte 5 facturi în valoare totală de 91.586, 20 lei (inclusiv TVA): emise în perioada 8 octombrie 2008 - 28 iulie 2009, au reprezentat efectuarea unor servicii cadastrale, fiind însoţite de 5 procese-verbale de recepţie privind predarea-primirea documentaţiei referitoare la măsurătorile efectuate.
Aceste facturi au fost achitate de beneficiar din contul bancar al acestuia deschis la R.B. Agenţia Câmpulung Muscel.
Din analiza extraselor de cont s-au constatat următoarele:
- la datele de 9 octombrie 2008 şi respectiv 30 decembrie 2008, când Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel a plătit persoanei fizice C.D. sumele de 9000 lei şi respectiv 19.994. 97 lei, disponibilităţile băneşti ale asociaţiei proveneau din fondurile de tip FEGA virate de APIA la data de 27 iunie 2008, precum şi din sumele virate de AJOFM Argeş cu titlu de subvenţie ca efect al Legii nr. 76/2002;
- la data de 13 mai 2009, când s-a achitat suma de 19.956,30 lei, disponibilităţile băneşti ale asociaţiei proveneau din fondurile de tip FEGA şi FEDR virate de APIA - Sucursala Judeţeană Argeş în datele de 27 iunie 2008 şi 30 ianuarie 2009 precum şi din sumele virate de AJOFM Argeş cu titlu de subvenţie, ca efect al Legii nr. 76/2002:
- la datele de 27 iulie 2009 şi respectiv 4 august 2009 când s-au virat sumele de 32.883,80 lei şi respectiv 9.751,12 lei, disponibilităţile băneşti ale asociaţiei proveneau din fondurile mai sus menţionate dar şi din încasarea sumei de 185.878, 71 lei la data de 29 iunie 2009, cu titlu de „alimentare cont", neexistând documente din care să rezulte plătitorul acestei sume şi destinaţia pentru care a fost virată.
În concluzie, persoana fizică C.D. a efectuat servicii cadastrale către asociaţie pentru suprafaţa de 1.307, 70 ha, deşi asociaţia a deţinut în concesiune, doar suprafaţa de 874 ha. Pentru diferenţa în suprafaţă de 433,70 beneficiarul a achitat contravaloarea lucrărilor topografice fără a fi deţinut în concesiune şi această suprafaţă.
În declaraţia sa, C.D. a precizat că suprafaţa măsurată şi prelucrată i-a fost indicată de S.V., în calitate de reprezentant al Primăriei Albeştii de Muscel, paznic de izlaz, care l-a însoţit pe teren, la măsurătorile efectuate. A executat măsurătorile topografice pentru izlazul comunal dar şi pentru golurile alpine din munţii Băneasa, Obârşia, Groapele, Cernatu, Danciu, Capra, Păltinet, Portăreasa 1 şi 2, documentele întocmite fiind avizate de O.C.P.I. Argeş. Limitele dintre munţi i-au fost indicate de S.V., iar limitele între comune au fost preluate de la O.C.P.I. Argeş şi transpuse pe teren, suprafaţa totală măsurată fiind de 1307,7 ha. inculpatul N.I. nu i-a prezentat contractul de concesiune şi nici nu i-a solicitat să măsoare doar suprafaţa de 874 ha, indicându-i numai denumirea fiecărui munte în limitele perimetrului comunei. A efectuat măsurători şi-n munţii Groapele Sebeş şi Obârşia, la solicitarea asociaţiei, fără să i se spună care a fost situaţia juridică a acestora. Toate măsurătorile, de mare amploare, le-a realizat cu staţia totală Sokia şi GPS Magellan (vol. 2, filele 95-99).
S.V. a precizat că, la solicitarea inculpatului N.I., l-a însoţit pe C.D. la măsurătorile topografice făcute în izlaz şi-n munţi arătându-i suprafeţele ce trebuiau măsurate cât şi limitele dintre munţi (pâraie şi culmea muntelui). A apreciat că diferenţa dintre suprafaţa de 1307,7 ha, identificată la cadastru şi cea de 874 ha ce a făcut obiectul contractului de concesiune, provine de la măsurarea munţilor Groapele Sebeş şi Obârşia, care a fost efectuată la indicaţia primarului (vol. 2, filele 100-102).
Inculpatul N.I. a arătat că diferenţa de 433, 70 ha a fost măsurată pentru a fi introdusă în patrimoniul Consiliului Local Albeştii de Muscel (vol. 4, filele 40-41 şi vol 2, fila 20).
3. Suma totală de 4.271 lei a fost achitată de Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel către SC C.P.C. SRL Câmpulung Muscel, administrată de I.C.F. (vol. 3, filele 16-17; 196-206; voI.4,fila 5; vol. filele 12-127).
În cadrul relaţiilor comerciale derulate între SC C.P.C. SRL Câmpulung, în calitate ele furnizor şi Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, în calitate de beneficiar la data de 6 februarie 2009, furnizorul a emis către beneficiar factura, având ca obiect livrarea unui copiator tip KM 1635, în valoare de 4271 lei.
Contravaloarea facturii a fost integral achitată de asociaţie la data de 09 februarie 2009, aşa cum a rezultat din extrasul contului bancar deschis la R.B. - Agenţia Câmpulung Muscel.
La data plăţii, disponibilităţile băneşti ale asociaţiei au provenit din modurile de tip FEGA şi FEADR virate de APIA - Sucursala Judeţeană Argeş în dalele de 27 iunie 2008 şi 30 ianuarie 2009, precum şi din sumele virate de AJOFM Argeş cu titlu de subvenţie, ca efect al Legii nr. 76/2002.
Însă, pe exemplarul al doilea al facturii din 9 februarie 2009 identificată la furnizorul SC C.P.C. SRL Câmpulung a fost înscrisă drept beneficiar SC G.T.R. SA Voluntari şi s-a consemnat livrarea unei ştampile în valoare de 50 lei. ce a fost achitată în baza unui bon fiscal înregistrat în registrul de casă şi jurnalul de vânzări.
Având în vedere conţinutul total diferit al celor două exemplare ale aceleiaşi facturi, s-au impus următoarele precizări:
- livrarea copiatorului, în valoare de 4.271 lei, nu a fost înregistrată în evidenţele financiar-contabile ale furnizorii lui. Valoarea totală a livrărilor efectuate de societate în luna februarie 2009, a fost mai mică de 4.000 lei, aşa cum a rezultat din jurnalul de vânzări pe luna respectivă şi din rulajele lunare ale conturilor contabile de venituri din balanţa de verificare aferentă lunii februarie 2009;
- furnizorul nu a deţinut documentele legale de provenienţă a copiatorului;
- furnizorul a încasat suma de 4.271 lei în contul său bancar deschis la Banca Transilvania - Sucursala Piteşti, fără a evidenţia operaţiunea de încasare şi în rulajele contabile din clasa a 5-a din balanţa de verificare aferentă lunii februarie 2009;
- societatea nu a avut pe stoc şi nici nu s-a aprovizionat cu un copiator tip KM-1635.
În declaraţia sa, I.C.F., în calitate de asociat unic şi administrator al SC C.P.C. SRL, Câmpulung Muscel a precizat că, acel copiator a fost proprietate personală şi din motive de stres a completat eronat facturile, al căror conţinut a corespuns realităţii, xerox-ul fiind vândut asociaţiei, iar ştampila fiind vândută SC G.T.R. SA Voluntari, judeţul Ilfov. La data de 29 septembrie 2010, furnizorul a emis factura în care se consemnează vânzarea către asociaţie a unui copiator cu suma de 4.271 lei, cât şi bonul fiscal din aceeaşi dată. ( vol. 2, filele I OH-113).
La sediul Primăriei Albeştii de Muscel a existat un copiator, căruia nu i s-au putut identifica seria sau alte date de producţie.
4. Suma totală de 29.107, 40 lei a fost achitată de Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel către SC S. Câmpulung SRL administrată de S.P. (vol. 3, filele 17-22 vol.4, filele 5-6: vol.5, filele 1-22).
În cadrul relaţiilor comerciale derulate între SC S. Câmpulung SRL, în calitate de furnizor şi Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, în calitate de beneficiar, în perioada 10 octombrie 2008 - 29 octombrie 2009, furnizorul a emis 4 facturi fiscale, în valoare de 29.107, 40 lei (inclusiv TVA), după cum a urmat:
- factura din 10 octombrie 2008, reprezentând contravaloare transport balast şi amenajare drumuri laterale, în valoare totală de 6.568, 80 lei (inclusiv TVA);
- factura din 09 iunie 2009, reprezentând contravaloare încărcare şi transport balast, în valoare totală de 6.902 lei (inclusiv TVA), tară ca factura să conţină menţiuni referitoare la cantităţile şi unităţile de măsură;
- factura din 07 august 2009, reprezentând contravaloare încărcare şi transport balast, în valoare totală de 7.854 lei (inclusiv TVA), tară ca factura să conţină menţiuni referitoare la cantităţile şi unităţile de măsură;
- factura din 29 octombrie 2009 reprezentând livrarea a 150 tone calcar şi prestarea a 24 curse transport, în valoare totală de 7.782,60 lei (inclusiv TVA). Cele 150 tone calcar au fost livrate la data de 29 octombrie 2009 către asociaţie, deşi furnizorul s-a aprovizionat cu piatră de calcar concasată, la data de 30 octombrie 2009 deci, ulterior livrării scriptice. Nu au fost identificate avize de însoţire a mărfurilor sau alte documente aferente transportului.
Contravaloarea celor 4 facturi a fost achitată integral de beneficiarul Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel din contul bancar deschis la R.B. - Agenţia Câmpulung Muscel.
Din analiza extraselor de cont s-a constatat următoarele:
- la data când s-a plătit suma de 6.568, 80 lei, disponibilităţile băneşti ale asociaţiei au provenit din fondurile de tip FEGA virate de APIA - Sucursala Judeţeană Argeş în data de 27 iunie 2008 precum şi din sumele virate de AJOFM Argeş, cu titlu de subvenţie, ca efect al Legii nr. 76/2002.
- la data de 16 iunie 2009, când s-a achitat suma de 6.902 lei disponibilităţile băneşti ale asociaţiei au prevenit din fondurile de tip FEGA şi FEADR virate de APIA - Sucursala Judeţeană Argeş în datele de 27 iunie 2008 si 30 ianuarie 2009 precum şi din sumele virate de AJOFM Argeş cu titlu de subvenţie ca efect al Legii nr. 76/2002;
- la datele de 10 august 2009 şi respectiv 12 noiembrie 2009, când s-au plătit sumele 7.854 lei şi respectiv 7.782,60 lei disponibilităţile băneşti ale asociaţiei au provenit din fondurile menţionate anterior dar şi din încasarea, la datele de iunie 2009 şi 3 septembrie 2009 a unor sume cu titlu „alimentare cont", fără să existe documente justificative din care sa rezulte plătitorul acestor sume şi destinaţia pentru care au fost virate.
Exemplarul nr. 1 al facturilor înregistrate în evidenţa contabilă a asociaţiei a corespuns ca formă şi conţinut cu exemplarul nr. 2 existent în evidenţa contabilă a societăţii.
În declaraţia sa, S.P., în calitate de asociat unic şi administrator, al SC S. Câmpulung SRL al cărui obiect de activitate l-a reprezentat transportul rutier de mărfuri, a confirmat relaţiile comerciale pe care le-a avut cu asociaţia, fiindu-i achitată integral contravaloarea serviciilor efectuate (vol. 2, 121-123)
5. Suma totală de 17.850 Iei a fost achitată de Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel către SC R.G. SRL Aninoasa, administrată de D.C. (vol. 3, fil.19 ; 216-222; vol.4.fila 6; vol.5, filele 128-142).
În cadrul relaţiilor comerciale derulate între SC R.G. SRL Aninoasa, în calitate de furnizor şi Asociaţia Crescătorilor de Animale şi proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, în calitate de beneficiar, la data de 2 decembrie 2009, a fost emisă factura din 2 decembrie 2009, în valoare totală de 17.850 lei (inclusiv t.v.a. reprezentând “reparaţii drumuri comunale conform situaţiei de lucrări anexate”, contravaloarea acesteia fiind achitată integral cu ordinul de plată din 4 decembrie 2009 din contul bancar deschis la R.B. Agenţia Câmpulung Muscel.
Factura a fost însoţită de 5 situaţii de plată din conţinutul cărora a rezultat că lucrările au vizat reabilitarea unor drumuri comunale (uliţa Râului, pe o lungime 1.500 m; uliţa Canton, pe o lungime de 900 m; uliţa Plaiului, pe o lungime de 1.200 m; uliţa Deal - Greci, pe o lungime de 900 m; uliţa Valea Strigoiului pe o lungime de 1000 m).
Nu au existat date şi elemente din care să reiasă că lucrările au vizat în mod direct reabilitarea proprietăţilor ce au compus patrimoniul beneficiarului. Asociaţia crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel.
Pe niciuna din cele 5 situaţii de plată, nu a fost înscrisă data întocmirii, nefiind semnate şi certificate nici de prestator dar nici de beneficiar.
În declaraţia sa, D.C., în calitate de asociat unic şi administrator al SC R.G. SRL Aninoasa a confirmat că, la solicitarea inculpatului N.I. a efectuat lucrări de nivelare a lor 5 drumuri comunale, care astfel au devenit circulabile, fiind vorba despre drumuri mărginaşe ce duceau la proprietăţile diferiţilor cetăţeni din comună şi aveau ieşire spre izlazul comunal (vol 2, filele 117-120).
Din însumarea facturilor reprezentând relaţii comerciale desfăşurate de Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, cu cei 5 agenţi economici, a rezultat suma totală de 193.541,60 lei.
6. Suma de 2.500 lei a fost plătită către Asociaţia Judeţeană de Fotbal Argeş;
În baza facturii din 20 august 2008 emisă de Asociaţia Judeţeană de Fotbal Argeş, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel a achitat suma de 2500 lei, cu titlu de sprijin financiar, conform ordinului de plată din 20 august 2008, din contul bancar deschis la R.B. - Agenţia Câmpulung Muscel, deşi pe factură, în calitate de beneficiar a fost trecută Primăria Albeştii de Muscel şi nu Asociaţia Judeţeană de fotbal Argeş. La data de 16 decembrie 2008, inculpatul N.I. a depus, în numerar, suma de 2500 lei, în contul bancar al asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel. La data plăţii sumei de 2500 lei – 20 august 2008, disponibilităţile băneşti ale asociaţiei au provenit exclusiv din fondurile de tip FEGA virate de APIA – Sucursala Judeţeană Argeş în data de 27 iunie 2008 (vol. 3, filele 20; 225-224).
7. Suma de 5.000 lei a fost achitată Primăriei Albeştii de Muscel în baza unui contract de sponsorizare.
La data de 10 august 2009, între Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, în calitate de sponsor şi Primăria Albeştii de Muscel, în calitate de beneficiar, s-a încheiat contractul de sponsorizare în valoare de 5.000 lei pentru organizarea manifestărilor sociale prilejuite de ziua comunei, sumă pe care asociaţia a achitat-o primăriei în numerar, conform chitanţei din 10 august 2009. Suma a fost retrasă din contul bancar deschis la R.B. – Agenţia Câmpulung Muscel, fără să existe înscrisul justificativ din care să rezulte persoana care a efectuat retragerea în numerar şi destinaţia ulterioară a sumei.
Inculpatul N.I. a figurat în contractul de sponsorizare atât ca reprezentant legal al sponsorului cât şi-n calitate de primar al comunei Albeştii de Muscel, care a fost beneficiarul contractului (vol. 3, filele 20; 225-227).
În justificarea condamnării pentru cea de-a treia infracţiune, în concluzie, Curtea a reţinut că, în perioada 27 iunie 2008-27 decembrie 2009, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albestii de Muscel a utilizat suma de 86.920 lei primită cu titlu de sprijin financiar de la APIA - Sucursala Judeţeană Argeş în alte scopuri decât cele pentru care a fost solicitată şi încasată, cu încălcarea destinaţiei stabilită de O.U.G. nr. 125/2006. (vol. 4, fila 8).
În afara sumei de 86 ,920 lei, Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Prop rietarilor de Păduri Albeştii de Muscel a mai efectuat şi alte cheltuieli în valoare de 88. 872 lei din care, în absenţa unor situaţii centralizatoare şi a evidenţei contabile, suma de 47.056 lei ar putea reprezenta salariile personalului asociaţiei, iar suma de 5.000 lei ar putea reprezenta sponsorizarea efectuată către Primăria Albeştii de Muscel (vol. 4, fila 7).
Pentru diferenţa de 36.816 lei (88.872 lei – 47.056 lei - 5000 lei) nu au existat documente contabile justificative, în extrasele de cont fiind înscrisă doar menţiunea „retragere cont" (tabelul cuprinzând încasările şi plăţile efectuate de asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel) (vol. 4, fila 7).
În acest tabel, la rubrica „sume justificate", au fost înscrise cheltuieli în valoare de 434.251, 59 lei ce a reprezentat plăţile tăcute către cei 5 operatori economici cu care asociaţia a avut relaţii comerciale, datorii către bugetul general consolidat al statului bugetele speciale, impozite etc. (vol. 4, fila 1).
În acord cu dispoziţiile art. 17 alin. (1) din O.U.G. nr. 123/2006 „Utilizarea sprijinului financiar pentru alte scopuri decât cel pentru care a fost solicitat este interzisă şi se considera sprijin financiar necuvenit" (vol. 6. fila 116).
Conform notei de control din 5 mai 2011 a Departamentului pentru Luptă Antifraudă - DLAF dar şi Procesului verbal de constatare din 3 iunie 2011 al APIA ce a constituit titlu de creanţă, debitorul Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, datorează APIA, autoritate cu competenţă în gestionarea fondurilor comunitare. Un debit - creanţă principală, în valoare de 202.851, 70 lei (vol 1.filele 60-67; 116-121).
Constatările expuse în „situaţia de fapt" au fost confirmate în „Nota de constatare" din 27 aprili 2010, întocmită de Garda Financiară - Secţia Argeş, cât şi în „Raportul de constatare" întocmit la data de 27 octombrie 2010 de specialistul D.N.A. - S.T. Piteşti (vol. 4 şi vol.5).
Cu ocazia cercetării judecătoreşti, Curtea a interogat pe inculpat şi a audiat martorii ce au dat declaraţii în faza de urmărire penală şi, în plus, a audiat pe martorii propuşi de apărare şi acuzare, respectiv S.M., M.V. Inculpatul a recunoscut decât săvârşirea infracţiunii de conflict de interese, negându-le pe celelalte două care, în opinia Curţii, „au fost dovedite cu prisosinţă prin probele administrate în cauză, amplu detaliate anterior”, iar, din acest motiv, apărările pe care acesta le-a avansat au fost apreciate neîntemeiate.
În drept, faptele inculpatului N.I., în opinia Curţii întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, art. 182 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 2531 alin. (1) C. pen., texte de lege în baza cărora inculpatul a fost condamnat.
La stabilirea şi individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului, au fost avute în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv, gradul de pericol social concret al faptelor, persoana inculpatului care a recunoscut decât săvârşirea infracţiunii de conflict de interese şi nu a fost cunoscut cu antecedente penale, precum şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege. În aceste condiţii, fiecare pedeapsă a fost orientată spre minimul său special.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei curtea a considerat că scopul preventiv educativ al pedepsei ar fi putut fi îndeplinit prin aplicarea dispoziţiilor art. 861 C. pen.
Ca o garanţie a reeducării inculpatului, pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să respecte obligaţiile ce i-au fost impuse.
Cu privire la latura civilă a cauzei, Curtea a reţinut următoarele:
Infracţiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităţilor Europene reţinute în sarcina învinuitului N.I. au fost generatoare de prejudiciu, acesta fiind în valoare de 202.851, 70 lei, din care suma de 140.438,59 lei reprezintă debitul aferent FLGA, suma de 51.178,74 lei reprezintă debitul aferent FEADR, iar suma de 11.234,37 lei reprezintă debitul aferent BN1.
Cu adresa nr. 3383 din 7 iulie 2011, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură s-a constituit parte civilă în cauză, în temeiul disp. art. 15 alin. (1) C. proc. pen., cu suma de 202.851, 70 lei, la care s-au adăugat dobânzile şi penalităţile calculate la valoarea debitului iniţial până la data efectuării plăţii (vol. I,filelel24-126).
Partea civilă a solicitat obligarea învinuitului N.I., în calitate de preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, în solidar cu partea responsabilă civilmente - Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel să plătească sumele mai sus menţionate, reprezentând plata acordată în mod necuvenit fermierului - Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel în cadrul schemelor de sprijin unic pe suprafaţă, pentru campania 2007 (vol.1, filele 124-126).
Prin ordonanţa nr. 12/P/2009 din 7 iulie 2011, în cauză s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii, prin instituirea sechestrului penal până la concurenţa sumei de 202.851, 70 lei, pe bunurile imobile aparţinând inculpatului N.I. (vol. 2, filele 70-77).
În data de 8 iulie 2011, s-a procedat la aplicarea sechestrului penal pe bunurile aparţinând inculpatului N.I., sens în care a fost încheiat procesul-verbal (vol. 2, filele 78-80).
Totodată, prin adresa nr. 12/P/2009 din 08 iulie 2011, s-a solicitat Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Argeş, în conformitate cu prevederile art. 163 alin. (3) C. proc. pen. luarea inscripţiei ipotecare asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului şi indisponibilizate prin aplicarea sechestrului penal (vol. 2, fila 94).
Curtea a observat că partea civilă Ministerul Agriculturii şi dezvoltării Rurale – Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru agricultură a formulat pretenţii civile faţă de inculpat şi faţă de persoana responsabilă civilmente, iar pretenţiile sale civile au fost întemeiate în cuantumul avansat de aceasta şi anume de 202.851,70 lei la care s-a adăugat dobânzile şi penalităţile calculate la valoarea debitului iniţial până la data efectuării plăţii.
Ca o garanţie a acoperirii prejudiciului, curtea a observat că în faza de urmărire penală, D.N.A. – Serviciul Teritorial Piteşti a instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând inculpatului.
Cum instituirea sechestrului asigurător a fost obligatorie în raport de infracţiunea săvârşită de inculpat, curtea a menţinut această măsură în vederea acoperirii prejudiciului. La adoptarea acestei măsuri nu s-a impus identificarea bunurilor imobile ale inculpatului care să constituie obiectul sechestrului, pentru că, această operaţiune a fost specifică fazei de executare a măsurii.
Contrar opiniei procurorului, instanţa nu a anulat actele arătate de acesta pentru următoarele motive:
Întocmirea actelor nu a fost o activitate care a fost imediat anterioară infracţiunilor săvârşite de inculpat şi nu a făcut parte din antecedenţa cauzală, pentru că la momentul întocmirii acestora, inculpatul nu a avut intenţia de a frauda fondurile europene.
Anularea acestor acte nu s-a putut realiza decât în procedura contenciosului administrativ.
Pentru ca un act emis de consiliul local să fie anulat de o instanţă penală, a fost necesar ca înscrisul respectiv să constituie un mijloc fraudulos sau actul să poarte în sine infracţiunea, adică să fie rezultatul unei infracţiuni şi să se materializeze în acesta.
În condiţiile date actele pe care procurorul solicită ca instanţa să le anuleze, au fost simple condiţii şi nu s-au regăsit în niciuna din situaţiile prevăzute mai sus, pentru ca în procedura penală ele să poată fi anulate.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Piteşti şi inculpatul N.I.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA – Serviciul Teritorial Piteşti a criticat hotărârea pronunţată prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., (pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 este situată în alte limite decât cele prevăzute de lege), art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. (instanţa a omis să se pronunţe asupra cererii formulate de inculpat, referitoare la schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000, în infracţiunea prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 şi, totodată nu s-a pronunţat cu privire la desfiinţarea totală a înscrisurilor inexacte).
Inculpatul a criticat hotărârea prin prisma cazurilor de casare prev. de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., (instanţa nu s-a pronunţat pe cererea de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 181 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 78/2000 în infracţiunea prev. de art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000), art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. (nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată), art. 3859 pct. 171 C. proc. pen. (nu au fost identificate la contratele APIA lucruri inexacte) şi art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. (s-a comis o gravă eroare de fapt, inculpatul trebuia achitat în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a), d) C. proc. pen.).
Concluziile reprezentantului parchetului, ale apărătorului inculpatului N.I., precum şi ultimul cuvânt al inculpatului au fost consemnate în practicaua prezentei hotărâri.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând cauza prin prisma motivelor invocate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., constată recursurile fondate, prioritar pentru cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., cât şi de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen.
Spre deosebire de recursul reglementat ca a doua cale ordinară de atac, care are o devoluţiune limitată, numai la motivele de casare prevăzute de art. 3859 C. proc. pen., pentru recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacată cu apel, legiuitorul prin art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., recunoaşte un efect devolutiv integral cu privire la temeiurile pentru care poate fi criticată de recurenţi hotărârea atacată, impunând totodată instanţei obligaţia de a efectua controlul judiciar asupra cauzei în întregul ei, sub toate aspectele de fapt şi de drept.
Se recunoaşte astfel instanţei de recurs - ca în cazul apelului - posibilitatea efectuării controlului judiciar atât sub aspectul legalităţii, cât şi al temeiniciei, fiind obligată să descopere şi să înlăture viciile hotărârii atacate.
Verificarea legalităţii hotărârii impune examinarea atât a împrejurării dacă norma de drept procesual şi substanţial a fost just interpretată şi aplicată, dar şi a împrejurării dacă concluzia juridică cuprinsă în soluţia pronunţată constituie o adaptare precisă a împrejurărilor de fapt la norma juridică aplicabilă.
Verificarea temeiniciei hotărârii instanţei de fond implică examinarea modului cum aceasta a apreciat materialul probator administrat în cauză, la care apoi a aplicat dispoziţiile legale.
Analizând conţinutul hotărârii recurate, Înalta Curte constată că instanţa de fond nu a analizat aspecte esenţiale în aflarea adevărului, încălcând principiul prevăzut de art. 3 C. proc. pen. (în desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului, cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului). Respectarea acestui principiu este de natură să asigure realizarea scopului procesului penal, ca orice infractor să fie pedepsit numai în măsura vinovăţiei sale şi că orice persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Inculpatul N.I., pe parcursul procesului penal, desfăşurat în faţa instanţei de fond a dat o amplă declaraţie, a propus probe (martori şi înscrisuri), care au fost administrate, a formulat concluzii scrise şi a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei, formulând astfel apărări, toate în dovedirea nevinovăţiei sale, pe care instanţa de fond era obligată să le analizeze în cuprinsul hotărârii.
Or, aşa cum rezultă din conţinutul hotărârii, instanţa de fond s-a limitat a reda situaţia de fapt aşa cum a fost reţinută în rechizitoriu, inclusiv analiza făcută de procuror cu privire la întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii (filele 34-51 din rechizitoriu se regăsesc redate în cuprinsul hotărârii instanţei de fond fil. 5-12) şi analiza probelor făcute de parchet fără a supune propriei analize situaţia de fapt prin raportare la probatoriul administrat şi omiţând să răspundă apărărilor inculpatului aşa cum au fost formulate pe larg în concluziile scrise şi susţinerile orale (fil.192-234 dosar instanţă). Instanţa de fond a omis să prezinte raţionamentul său logico-juridic care să demonstreze suprapunerea, coincidenţă dintre o normă incriminare şi o stare de fapt dovedită
Instanţa de fond într-o singură frază (pag. 12 dosar sentinţă) a apreciat că „apărările avansate de inculpat sunt neîntemeiate, infracţiunile fiind dovedite prin probele administrate”. Or o asemenea frază generică nu poate constitui o analiză a apărărilor inculpatului şi face ca instanţa de control judiciar să nu poată supune verificării cele reţinute de instanţa de fond, echivalând şi cu o nemotivare a hotărârii, nefăcând o analiză pertinentă care să convingă un observator neutru că inculpatul este vinovat pentru săvârşirea infracţiunii reţinută în sarcina sa.
Instanţa de fond nu a detaliat conţinutul fiecărei probe, motivele pentru care au fost reţinute unele probe şi de ce au fost înlăturate altele, care au fost raţiunile care au stat la baza interpretării probelor într-un anumit sens. Instanţa de fond nu arată care sunt considerentele pentru care apărarea inculpatului, în sensul că nu a comis fapta nu poate fi primită, neaducând niciun argument care să justifice respingerea apărării esenţiale, aceea că inculpatul nu a comis fapta.
Instanţa de recurs pe linia cercetării temeiniciei hotărârii recurate, are sarcina de a verifica dacă faptele şi împrejurările reţinute prin hotărârea atacată reprezintă adevărul material, complet şi cert întemeiat. Pentru a putea efectua acest control, în recurs, este necesar a se cunoaşte care a fost starea de fapt reţinută de instanţa a cărei hotărâre este atacată şi pe baza căror probe s-a ajuns la această stabilire. Acest lucru, nu poate fi verificat decât pe baza motivării hotărârii recurate. Motivarea hotărârii reprezintă un element de transparenţă a justiţiei, inerent oricărui act jurisdicţional.
Hotărârea judecătorească nu este un act discreţionar, ci rezultatul unui proces logic de analiză ştiinţifică a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, proces de analiză necesar stabilirii stării de fapt desprinse din acestea prin înlăturarea unor probe şi reţinerea altora, urmare a unor raţionamente logice făcute de instanţă şi care îşi găsesc exponenţialul în motivarea hotărârii judecătoreşti.
Hotărârea reprezintă astfel, rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a raţiunii ce determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză. Motivarea hotărârilor justifică echitatea procesului penal, pe de o parte, prin dreptul justiţiabilului de a fi convins că justiţia a fost înfăptuită, respectiv că judecătorul a examinat toate mijloacele procesuale şi procedurale propuse de participanţi şi, pe de altă parte, prin dreptul acestuia de a cunoaşte oportunitatea promovării căilor de atac.
Redarea fidelă a conţinutului rechizitoriului cu privire la situaţia de fapt, probe şi încadrarea juridică, precum şi omisiunea analizei apărărilor inculpatului, nu răspund exigenţelor unui proces echitabil de care trebuie să beneficieze un inculpat. Instanţa europeană pentru drepturile omului s-a pronunţat constant că argumentele, atât ale apărării cât şi ale acuzării, trebuie să fie analizate în hotărâri pentru ca cei care sunt trimişi în judecată pentru diferite fapte pentru ca aceştia să fie convinşi că judecătorul le-a analizat apărările (cauza Hadjianastassiou contra Greciei).
Este adevărat că pentru satisfacerea obligaţiei de a motiva este suficient ca instanţa să arate din ce împrejurări şi din ce probe şi-a format intima convingere, fără a fi nevoie să discute fiecare argument invocat de părţi în susţinerea apărării lor, instanţa nu este mai puţin adevărat că, atunci când se invocă înaintea unei instanţe un complex de deducţii şi argumente care prin strânsa legătură dintre ele constituie fiecare şi toate laolaltă o critică integrală a temeiurilor de bază ale trimiterii în judecată nu se poate ca instanţa de fond să nu ia în considerare acest complex de deducţii, fiindcă o atare omisiune ar nesocoti însăşi raţiunea cercetării judecătoreşti.
Practic un temei al casării hotărârii îl constituie şi aprecierea necompletă a probelor administrate, în sensul că instanţa a avut la dosar probe de natură a influenţa soluţia procesului, dar le-a ignorat, nu le-a confruntat cu celelalte probe şi chiar a omis să se pronunţe pe unele
O serie de apărări ale inculpatului nu au fost analizate de către instanţa de fond, cum ar fi susţinerea acestuia că instanţa este practic investită a face o analiză de regularitate atât pentru hotărârile consiliului local din 14 august 2007 prin care s-a aprobat concesionarea, cât şi pentru contractul din 15 august 2007, analiză, care, în opinia acestuia, ţine de materia contenciosului administrativ.
În acest sens a făcut trimitere şi la adresa nr. 3099 din 11 iulie 2011 a prefectului de Argeş din care reiese că „nulitatea unui act administrativ se constată de instanţa de contencios administrativ, hotărârea nr. 30/2007 a fost apreciată legală” şi, totodată consideră că este vorba practic de un contract de concesiune încheiat sub condiţia suspensivă a dobândirii personalităţii juridice (lucru care s-a petrecut la 13 septembrie 2007).
Instanţa nu a analizat această apărare a inculpatului, care ar tinde către constarea nevinovăţiei sale, însă, cu ocazia soluţionării laturii civile, în legătură cu anularea celor două acte, întocmite la 14 august 2007 şi respectiv 15 august 2007, este de acord cu teza avansată de inculpat şi apreciază că anularea se poate realiza numai în procedura contenciosului administrativ.
Mai mult raţionamentul instanţei de fond în legătură cu soluţionarea laturii civile, referitor la anularea celor două înscrisuri, unde arată că acestea nu constituie un mijloc fraudulos, „şi că întocmirea acestora nu face parte din antecedenţa cauzală, la momentul întocmirii lor inculpatul neavând intenţia de a frauda fondurile europene”, vine în contradicţie cu situaţia de fapt reţinută în latură penală, când constată că cele două înscrisuri sunt nule de drept şi constituie mijloc fraudulos, deoarece, practic, fără existenţa lor APIA nu ar mai fi emis decizia de acordare a sumei de 202.851,70 lei, pentru suprafaţa de 830,74 ha, către Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel.
O altă apărare neanalizată de către instanţă se referă şi la aceea că este dovedit faptul folosinţei efective a terenului de către membrii asociaţiei, folosinţă care se putea dovedi, conform art. 4 alin. (1) din Ordinul M.A.D.R. nr. 704 din 23 august 2007 şi cu adeverinţa eliberată de primărie, iar conform O.U.G. nr. 125/2006 în orice alt mod, de esenţa existenţei infracţiunii prev. de art. 181 din Legea nr. 78/2000 când se vorbeşte de subvenţia pentru suprafaţă fiind utilizarea terenurilor agricole.
De altfel, instanţa a omis să se pronunţe pe proba cu înscrisuri, respectiv, actele normative depuse la dosar şi de care inculpatul „a înţeles să se folosească în prezenta cauză”, respectiv Ordinul M.A.D.R. nr. 704/2007 - art. 6, adresa nr. 86440 din 4 aprilie 2012 a M.A.D.R. - Direcţia Generală Publică în Zootehnie şi Industrie Alimentară, adresa din 4 mai 2007 a Instituţiei Prefectului Călăraşi.
De asemenea, apărările inculpatului cu privire la infracţiunea de deturnare de fonduri europene pentru agricultură nu sunt analizate de către instanţa de fond.
În cazul existenţei faptei trebuie cunoscute împrejurările de loc, de timp, de mod, de mijloace, de scop în care s-a săvârşit fapta, împrejurările care influenţează asupra gradului şi caracterului răspunderii, fie în favoarea, fie în defavoarea inculpatului, aspecte asupra cărora instanţa nu s-a aplecat deşi i-au fost învederate de către inculpat.
Curtea Europeană a arătat că una din funcţiile obligaţiei instanţei de a motiva hotărârea pronunţată este aceea de a demonstra părţilor că au fost ascultate ( cauza Tatishvili contra Rusiei ).
Faţă de cele reţinute, Înalta Curte, apreciază că instanţa de fond nu a supus propriei examinări actele şi lucrările dosarului, nu a răspuns motivat apărărilor şi cererilor inculpatului, vizând pronunţarea unei hotărâri de achitare, astfel încât garanţiile cu privire la un proces echitabil au fost încălcate, motiv pentru care se impune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Deşi suntem în prezenţa unei căi devolutive de atac, Înalta Curte nu poate suplini motivarea instanţei de fond, întrucât nu poate realiza un control eficient asupra hotărârii şi, totodată, inculpatul sau parchetul ar fi privaţi de o cale de atac.
Pentru aceste considerente conform art. 38515 pct. 2 lit. c) C. proc. pen. va admite recursul declarat în cauză, va casa hotărârea şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, care va proceda la prezentarea şi analiza riguroasă din punct de vedere juridic şi logico - formal a probelor ce poartă asupra existenţei faptelor infracţionale imputate acestuia şi din care rezultă fără dubiu vinovăţia inculpatului, va răspunde motivat tuturor apărărilor şi cererilor formulate în cauză, va administra sau va analiza şi interpreta orice alte probe prin care să atingă scopul procesului penal pornit împotriva inculpatului N.I. aşa cum este definit prin disp. art. 1 alin. (1) C. proc. pen. şi pentru aflarea deplinului adevăr judiciar în cauză.
La rejudecarea cauzei vor fi avute în vedere şi celelalte motive de recurs formulate atât de către parchet, cât şi de către inculpatul N.I.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti şi de intimatul inculpat N.I. împotriva sentinţei penale nr. 60/F din 25 mai 2012 a Curţii de Apel Piteşti – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie.
Casează decizia penală atacată şi trimite cauza spre rejudecarea apelurilor aceleiaşi instanţe.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul intimat inculpat în sumă de 50 lei, până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 12 februarie 2013 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 493/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 477/2013. Penal → |
|---|
