ICCJ. Decizia nr. 598/2013. Penal
Comentarii |
|
Prin încheierea din 23 ianuarie 2013 a Curții de Apel București - secția I penală, în baza art. 3002rap. la art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatelor S.N., arestată în baza M.A.P nr. 133/UP din 13 iunie 2012 și V.C., arestată în baza M.A.P. nr. 134/UP din 13 iunie 2012, emise de Tribunalul București - secția I penală.
S-a dispus ca onorariile parțiale cuvenite avocaților din oficiu, în sumă de câte 75 lei, să se suporte din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, curtea de apel a reținut că prin rechizitoriul nr. 11/D/P/2012 din data de 4 septembrie 2012 al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților: S.N. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, în stare de concurs, prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., V.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, în stare de concurs, prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și D.I. pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, în stare de concurs, prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
în actul de sesizare a instanței s-a reținut că, în cursul anului 2012, inculpata S.N. a pregătit și a realizat transportul unei cantități de 40 kilograme heroină din Turcia în Austria, coordonându-i în acest scop pe inculpații V.C. și D.I., împrejurare în care, la data de 11 iunie 2012, aceștia au fost depistați în zona kilometrului 36 de pe Autostrada A1 pe sensul Pitești - București, având disimulată cantitatea de 15,414 kilograme heroină în zona rezervorului autoturismului, respectiv cantitatea de 24,2365 kilograme heroină, în zona rezervoarelor autoturismelor.
Cu privire la inculpata V.C., s-a mai reținut în rechizitoriu că, în cursul anului 2012, a participat la pregătirea și efectuarea transportului unei cantități de 40 kilograme heroină din Turcia în Austria împreună cu inculpatul D.I., sub coordonarea inculpatei S.N., împrejurare în care, la data de 11 iunie 2012, toți trei au fost depistați în zona kilometrului 36 de pe Autostrada A1, pe sensul Pitești - București, având disimulată cantitatea de 15,414 kilograme heroină în zona rezervorului autoturismului, respectiv cantitatea de 24,2365 kilograme heroină, în zona rezervoarelor autoturismelor.
S-a constatat că inculpatele au fost arestate preventiv prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 13 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul București - secția I penală, instanța apreciind că în cauză sunt îndeplinite cerințele art. 143 și art. 148 lit. a) și f) C. proc. pen.
De asemenea, s-a reținut că prin sentința penală nr. 852 din 06 decembrie 2012 pronunțată de Tribunalul București - secția a II-a penală, inculpatele S.N. și V.C. au fost condamnate în primă instanță.
Astfel, în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a), b) C. pen. - 76 lit. a) C. pen., inculpata S.N. a fost condamnată la 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc.
în baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. art. 74 lit. a), b) C. pen. - 76 lit. a) C. pen., a fost condamnată la 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional ilicit de droguri de mare risc (heroină), iar în baza art. 33 lit. a) - art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpata S.N. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 închisoare, cu aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
în baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dispus deducerea prevenției inculpatei de la 12 iunie 2012 la zi.
în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei.
în baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 74 lit. a), b) C. pen. - 76 lit. a) C. pen., inculpata V.C. a fost condamnată la 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de mare risc.
în baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. art. 74 lit. a), b) C. pen. - 76 lit. a) C. pen., inculpata V.C. a fost condamnată la 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional ilicit de droguri de mare risc (heroină), iar în baza art. 33 lit. a) - art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, urmând ca inculpata V.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 închisoare, cu aplicarea disp. art. 71 și art. 64 lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen.
în baza art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dispus deducerea prevenției inculpatei de la 12 iunie 2012 la zi.
în baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatei.
Analizând actele și lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că măsura arestării preventive este legală și temeinică și că temeiurile care au determinat luarea acesteia subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatelor.
Astfel, s-a constatat că și la acest moment procesual există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatele S.N. și V.C. au săvârșit faptele pentru care au fost trimise în judecată, relevante în acest sens fiind: procesele verbale de efectuare a perchezițiilor corporale și asupra autovehiculelor aparținând inculpaților; rapoartele de constatare tehnico-științifică ale I.G.P.R. - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, Precursori privind drogurile (heroină) analizate; actele procedurale efectuate de autoritățile competente bulgare în baza cererilor de comisie rogatorie internațională formulate de această direcție; actele procedurale efectuate de autoritățile competente austriece în baza cererilor de comisie rogatorie internațională formulate de această direcție; rapoartele de constatare tehnico-științifică dactiloscopică ale I.G.P.R. - Institutul Național de Criminalistică, Serviciul Identificări Judiciare privind urmele papilare prelevate de pe pachetele cu droguri (heroină) și raportul de constatare tehnico-științifică criminalistică al I.G.P.R. - Institutul Național de Criminalistică, Serviciul Expertize Fizico - Chimice; procesele verbale cu notele de redare a comunicărilor telefonice purtate de inculpați, interceptate și înregistrate în mod autorizat de autoritățile competente austriece și bulgare în baza cererilor de comisie rogatorie internațională formulate de această direcție, precum și declarațiile inculpatelor.
De asemenea, curtea de apel a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatelor, prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestora, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare și există probe că lăsarea în libertate a inculpatelor prezintă pericol concret pentru ordinea publică având în vedere modalitatea concretă în care se reține săvârșirea infracțiunilor - trafic ilicit de droguri de mare risc și trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, împrejurările concrete în care sunt bănuite inculpatele că ar fi acționat, cantitatea mare de droguri - heroină, transportată în rezervoarele autoturismelor, modificate, urmările ce s-ar fi putut produce, precum și persoana inculpatelor.
Totodată, s-a constatat că durata arestării preventive a inculpatelor S.N. și V.C. nu depășește limitele unui termen rezonabil, în condițiile în care s-a pronunțat deja în primă instanță o hotărâre de condamnare împotriva acestora, atât urmărirea penală, cât și judecata desfășurându-se cu celeritate.
împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpatele S.N. și V.C., solicitând revocarea măsurii arestării preventive și continuarea judecății în stare de libertate.
Concluziile formulate de reprezentantul Parchetului, de apărătorul recurentelor inculpate și ultimul cuvânt al acestora au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri, urmând a nu mai fi reluate.
înalta Curte, examinând recursurile declarate de inculpate, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acestea nu sunt fondate.
Potrivit dispozițiilor art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar, este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive.
Conform alin. (3) din același text de lege, când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive.
în cauză, Curtea de Apel București - secția I penală a procedat la efectuarea verificărilor și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii preventive subzistă, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpatelor.
înalta Curte, în raport de împrejurările concrete de comitere a faptelor, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatelor prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, așa cum corect a reținut și curtea de apel.
Ordinea publică reprezintă climatul social optim, firesc, care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri și care se traduce prin funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora.
Deși pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunii, aceasta nu înseamnă că la aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor. Sub acest aspect, existența pericolului public poate rezulta, între altele, din însuși pericolul social al infracțiunii de care este învinuit inculpatul, din reacția publică la comiterea unor astfel de infracțiuni, din posibilitatea comiterii unor alte asemenea fapte de către alte persoane, în lipsa unei reacții ferme față de cei bănuiți ca autori ai faptelor respective.
în acord cu prima instanță, înalta Curte apreciază că sunt întrunite și la acest moment procesual condițiile prevăzute de art. 3002coroborat cu art. 160b alin. (3) C. proc. pen., impunându-se, în continuare, privarea de libertate a inculpatelor.
Se reține, de asemenea, că menținerea arestării preventive a inculpatelor nu contravine dreptului la libertate ocrotit de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, iar pe de altă parte, având în vedere circumstanțele reale ale faptelor, modalitatea concretă de săvârșire, gradul crescut de pericol social ce caracterizează aceste fapte, durata detenției provizorii nu excede termenului rezonabil la care face referire art. 5 paragraful 3 din Convenție, existând temeiuri suficiente pentru a constata că menținerea detenției provizorii este licită, respectându-se legislația internă și prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului.
în același sens, înalta Curte reține că, în cauză, menținerea măsurii arestării preventive nu alterează prezumția de nevinovăție și nici dreptul inculpatelor de a fi judecate într-un termen rezonabil, limitarea libertății acestora încadrându-se în dispozițiile și limitele legii.
Aceste considerente justifică dispoziția de menținere a arestării preventive, astfel că, în conformitate cu art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate vor fi respinse, ca nefondate.
în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentele inculpate au fost obligate la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de câte 200 lei, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, s-au avansat din fondul Ministerului Justiției, conform dispozitivului.
← ICCJ. Decizia nr. 136/2013. Penal | ICCJ. Decizia nr. 596/2013. Penal → |
---|