ICCJ. Decizia nr. 907/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP ş.u./art.72 ş.u. NCPP). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 907/2013
Dosar nr. 3733/1/2013
Şedinţa publică din 21 octombrie 2013
Asupra cererii de strămutare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 28 iunie 2013, petiţionara Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 428/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti, invocând motive de bănuială legitimă şi chiar certitudini cu privire la interesele şi vrăjmăşiile locale, inclusiv ale celor interesaţi în acte şi fapte de corupţie, situaţie care a făcut imposibilă realizarea actului de justiţie în ceea ce priveşte Asociaţia şi membrii fondatori în Bucureşti. S-a arătat că motivaţia întemeiată pe vrăjmăşia locală apare în fiecare dosar, că accesul la dosarele aflate pe rol, în general, şi la dosarele de fond - în căile de atac, în special, se realizează cu preţul unor umilinţe incomensurabile - la toate nivelele (exemplificându-se Judecătoria Sector 5 Bucureşti - unde accesul la dosare ar fi greu de obţinut şi procedurile din acestea ar fi ignorate în folosul exclusiv al celor interesaţi în acte şi fapte de corupţie, precum şi Tribunalul Bucureşti - unde accesul la un dosar nu ar fi fost îngăduit 11 luni în cursul anului 2012, iar în altul peste un an, situaţie care ar fi practicată la toate secţiile Tribunalului, dar şi la Curtea de Apel - la toate secţiile şi, mai ales, la Secţia a Ii-a Penală).
Petiţionara a mai arătat că, la dosarul nr. 6431/2/2012 al Curţii de Apel Bucureşti, nu i-a fost permis accesul decât în preziua termenului de judecată şi a fost sesizată conducerea instanţei, dar nu a primit răspuns. A mai susţinut că, în luna ianuarie 2013, oficialii Departamentului Arhivă de la Secţia I Penală - pe calea ignorării dispoziţiilor art. 25 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, au aruncat (la propriu) în afara arhivei mapa cu documente a reprezentantului legal al Asociaţiei „Cultul Eroilor", sub privirile îngăduitoare şi chiar complice ale oamenilor în uniformă şi că, fără o motivare pertinentă, în data de 5 martie 2013, oficialii Departamentului Arhivă al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a Ii-a Penală nu au permis accesul la dosarul nr. 428/2/2023 şi nici nu au fost citaţi pentru termen. Totodată, s-a menţionat că mai multe dosare, atât civile, cât şi penale, aflate pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, au fost soluţionate fără să fi fost citaţi - în folosul celor interesaţi şi că, tot la data de 2 martie 2013, un oficial al Departamentului Arhivă al Secţiei a Il-a Penală, pe un ton duşmănos şi fără nicio motivaţie pertinentă, a strigat după ajutorul oamenilor în uniformă. S-a susţinut şi faptul că Biroul de relaţii cu publicul al Curţii de Apel Bucureşti a manifestat o atitudine sub standardul civilizaţiei europene cu ocazia unor solicitări pertinente de a obţine sprijinul necesar pentru depăşirea unor situaţii penibile cu care se confruntă adesea la nivelul serviciilor auxiliare ale Curţii de Apel Bucureşti.
Petiţionara a mai arătat că nici conducerea instanţei nu a onorat dispoziţiile art. 51 pct. 4 din Constituţia României şi că excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de partea vătămată Asociaţia „Cultul Eroilor" sunt trecute sub tăcere în folosul celor interesaţi, în general, la toate nivelele şi, în special, la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. S-a precizat, de asemenea, că tratamentul faţă de membrii fondatori ai Asociaţiei „Cultul Eroilor" - sub standardul civilizaţiei europene - este similar şi la instanţa supremă şi că nu pot fi consultate dosarele aflate pe rol nici atunci când le sunt returnate abuziv proceduri înregistrate de partea vătămată Asociaţia „Cultul Eroilor" în efortul de a se pregăti apărarea în cauzele aflate pe rol.
S-a mai menţionat că cererea de suspendare a judecăţii privind dosarul nr. 8096/1/2012 al înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost returnată abuziv în copie xerox, iar cererea originală nu se află la dosarul cauzei, citaţiile emise de instanţele de judecată sunt redactate cu premeditare în folosul celor interesaţi în acte şi fapte de corupţie, iar instanţele de judecată soluţionează totdeauna cauzele în folosul celor care i-au vătămat, fără a fi luate în seamă zecile de probe indubitabile depuse în dosare. S-a arătat că, în aceste condiţii, au fost formulate cereri de strămutare a dosarelor civile şi penale din Bucureşti la o altă instanţă egală în grad, cât mai îndepărtată şi că sesizările formulate prin care s-a solicitat sprijin din partea instanţelor de judecată pentru respectarea Legii nr. 78/2000 au rămas fără niciun ecou, în vreme ce sesizările formulate prin care s-a solicitat sprijin din partea instanţelor de judecată pentru respectarea dispoziţiilor Legii nr. 157 din 24 mai 2005, art. 2, au rămas fără răspunsul la care obligă art. 51 din Constituţia României.
Verificând actele şi lucrările dosarului, înalta Curte constată că pe rolul Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a Ii-a Penală a fost înregistrat dosarul nr. 428/2/2013, având ca obiect plângerea formulată de petiţionara Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor împotriva rezoluţiei nr. 48/P/2012 din 29 mai 2012 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casaţie si Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei, la data de 25 martie 2013 dosarul fiind înaintat la Secţia I Penală a Curţii de Apel Bucureşti pentru conexare cu dosarul nr. 6431/2/2012.
În informaţiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. şi comunicate de către Ministerul Justiţiei - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecţia Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale - Direcţia Eliberare Acte Normative, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că motivele invocate de petiţionară în susţinerea cererii de strămutare se circumscriu, în termeni generali, cazurilor prevăzute de art. 55 C. proc. pen., însă nu sunt de natură a conduce la aprecierea potrivit căreia petiţionara nu ar beneficia de o judecată imparţială şi obiectivă a cauzei pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, cu atât mai mult cu cât nu sunt arătate, în concret, fapte sau situaţii care să se încadreze în aspectele menţionate.
Se reţine în informaţii că nu pot fi identificate elemente de natură să conducă la existenţa vreunei urme de îndoială asupra imparţialităţii şi obiectivităţii judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei sau la concluzia potrivit căreia, la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, nu ar exista condiţii pentru desfăşurarea unui proces echitabil, astfel încât nu există motive legale şi temeinice pentru admiterea cererii de strămutare.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripţia sa la o altă instanţă de acelaşi grad din circumscripţia sa, în cazul în care imparţialitatea judecătorilor ar putea fi ştirbită datorită împrejurărilor cauzei, duşmăniilor locale sau calităţii părţilor, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
În cauză, nici una dintre cerinţele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparţialitatea instanţei trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparţial, dar şi din perspectiva celui interesat. La acest control, instanţa investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuţie imparţialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privinţa imparţialităţii obiective a judecătorului, aparenţele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudenţa instanţei europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În speţă, înalta Curte constată că motivele invocate de petiţionară nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 şi, în consecinţă, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂŞTE:
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiţionara Asociaţia pentru Cinstirea Memoriei Eroilor pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 428/2/2013 al Curţii de Apel Bucureşti.
Obligă petiţionara la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 21 octombrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 906/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... | ICCJ. Decizia nr. 908/2013. Penal. Strămutare (art. 55 CPP... → |
|---|
