ICCJ. Decizia nr. 180/2014. Penal
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 180/2014
Dosar nr. 7023/105/2012
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Examinând actele şi lucrările cauzei, reţine următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 16 din 22 ianuarie 2013 Tribunalul Prahova a condamnat, printre alţii, pe inculpatul B.M. la pedepsele de 2 ani închisoare şi 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., trafic de droguri de risc către consumatori minori, 1 an închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 14 lit. c) C. pen. din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., deţinere de droguri de risc şi 2 ani închisoare pentru infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. (1), art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., complicitate la furt calificat.
În baza art. 33 lit. a) şi 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare şi 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi b) C. pen.
Potrivit art. 71 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen.
Conform art. 861 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 4 ani, calculat potrivit art. 862 C. pen., iar în baza art. 863 C. pen., inculpatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la datele fixate la Serviciul de protecţie a victimelor şi reintegrare a infractorilor de pe lângă Tribunalul Bucureşti; să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă sau a unităţii de învăţământ; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă, atrăgându-i-se atenţia asupra disp. art. 83 şi 84 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a măsurilor de supraveghere.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a dispus suspendarea pedepselor accesorii pe durata suspendării executării sub supraveghere a pedepselor principale.
În temeiul art. 5 şi 6 din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice care vor fi puse la dispoziţia S.N.D.G.J. pentru constituirea profilului biologic.
Pentru a hotărî astfel prima instanţă a reţinut că prin Rechizitoriul nr. 227/D/P/2012 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus trimiterea în judecată alături de alţii, a inculpatului B.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc către consumatori minori, deţinere pentru consum de droguri de risc inclusiv cu consumatori minori, prev. şi ped. de art. 2 alin. (1) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 14 lit. c) din acelaşi act normativ şi art. 41 alin. (2) C. pen. şi complicitate la furt calificat prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 208 alin. (1) C. pen. art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen. şi aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.
Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, însuşite de inculpat, s-a reţinut vinovăţia acestuia şi situaţia de fapt, în sensul că, în noaptea de 6 iulie 2012, inculpatul B.M., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale şi a unei înţelegeri prealabile cu alţi inculpaţi, a deţinut pentru consum propriu droguri de risc (cannabis), în interiorul Cabanei V., din Valea Doftanei, judeţul Prahova, şi a sustras trei televizoare tip LCD, marca D., cu complicitatea celorlalţi inculpaţi, bunuri pe care le-a transportat în portbagajul autoturismului aparţinând altui inculpat.
În drept, instanţa a stabilit că faptele inculpatului B.M. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor prev. de art. 4 alin. (1) cu aplic. art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 şi art. 208 - 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. c) pentru ambele cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. La individualizarea acestora instanţa a avut în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., respectiv dispoziţiile părţii generale a Codului penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatorii, modalitatea concretă de comitere a faptelor penale, gradul de pericol social al acestora, precum şi persoana inculpatului care este tânăr, nu are antecedente penale, a recunoscut săvârşirea faptelor, fiind aplicabile dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen., apreciind că scopul preventiv-educativ al pedepselor poate fi atins şi fără executare în regim privativ de libertate, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere conform art. 861 C. pen., inculpatul fiind obligat să se supună măsurilor prevăzute de art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare stabilit.
Sub aspectul laturii civile, s-a reţinut că partea vătămată C.A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel, printre alţii, inculpatul B.M., criticând hotărârea sub aspectul nelegalităţii şi netemeiniciei.
S-a susţinut că a fost condamnat pentru alte fapte decât cele reţinute în actul de sesizare întrucât a fost trimis în judecată pentru infracţiunile de deţinere de droguri de risc pentru consum, inclusiv cu consumatori minori şi furt calificat, iar instanţa de fond l-a condamnat pentru infracţiunile de trafic de droguri de risc către consumatori minori şi complicitate la săvârşirea infracţiunii de furt calificat fără eventual să pună în discuţie schimbarea încadrării juridice sau extinderea procesului penal pentru aceste fapte.
S-a mai susţinut că instanţa de fond nu a ţinut seama de înscrisurile în circumstanţiere aflate la dosar, care justificau reţinerea circumstanţelor atenuante personale prev. de art. 74 C. pen. şi coborârea pedepsei sub limita minimă redusă cu 1/3 ca efect al judecării cauzei în procedură simplificată, precum şi schimbarea modalităţii de executare a pedepselor în sensul aplicării disp. art. 81 C. pen. nu este justificată faţă de atitudinea sinceră manifestată în cursul procesului penal şi de lipsa antecedentelor penale.
Prin Decizia penală nr. 90 din 30 aprilie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a admis admiterea apelurilor, conform art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a desfiinţat sentinţa în parte, a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., aplicată inculpatului B.M., în pedepsele componente.
În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 26 rap. la art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. în infracţiunea prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. şi a menţinut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată de prima instanţă.
În temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. f) C. proc. pen., a încetat procesul penal pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) cu aplic. art. 14 lit. c) din Legea nr. 143/2000 şi art. 41 alin. (2) C. pen. întrucât instanţa nu a fost sesizată cu această faptă.
Conform art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedeapsa de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 14 lit. c) din acelaşi act normativ, art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen. cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat prev. de art. 208 alin. (1) - art. 209 alin. (1) lit. a), e), g) şi i) C. pen. cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen., urmând ca inculpatul B.M. să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.
A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate.
S-a reţinut că situaţia de fapt, împrejurările şi modalităţile de comitere a actelor infracţionale au fost corect reţinute de fond, fiind susţinute de întregul material probator administrat în cursul urmăririi penale, însuşit în totalitate de inculpat, care se coroborează cu mijloacele de probă administrate, respectiv plângerea şi declaraţia părţii vătămate C.A., procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de examinare auto, Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 6 iulie 2012, planşele fotografice şi examinarea criminalistică asupra autoturismului nr. IF-AA-AAA şi a bunurilor descoperite în acesta, procesul-verbal de predare-primire şi declaraţiile martorilor, se coroborează cu declaraţia inculpatului B.M. de recunoaştere a faptelor comise dovedind cu certitudine vinovăţia acestuia pentru faptele deduse judecăţii.
Cauza a fost soluţionată în procedură simplificată prev. de art. 3201 C. proc. pen., instanţa de fond apreciind corect că probele administrate în cauză sunt suficiente pentru a se dovedi existenţa faptelor şi vinovăţia inculpatului.
Deşi situaţia de fapt a fost corect reţinută, curtea de apel a apreciat că în mod greşit instanţa de fond l-a condamnat şi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de droguri de risc către consumatori minori şi complicitate la furt calificat, prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 14 alin. (1) lit. c) din acelaşi act normativ, şi art. 26 rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a) - e), g) şi i) C. pen., cu aplic. art. 75 lit. c) C. pen., ambele cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 3201 C. proc. pen.
Instanţa de prim control judiciar a reţinut că, din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, rezultă că prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului B.M., pentru infracţiunea de trafic de droguri de risc întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive, inculpatul a consumat drogurile în comun cu ceilalţi inculpaţi, folosindu-se câte un singur "joint".
De asemenea, s-a apreciat că în mod greşit instanţa de fond a reţinut vinovăţia inculpatului pentru complicitate la furt calificat câtă vreme din probele administrate rezultă că el este autorul sustragerii bunurilor din interiorul cabanei, aşa cum a declarat în mod constant în cursul procesului şi în faţa instanţei.
Totodată, s-a apreciat că instanţa nefiind învestită cu infracţiunea de trafic de droguri de risc, în mod greşit l-a condamnat pentru această faptă şi încadrarea juridică în art. 26 rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a) - e), g) şi i) C. pen., cu aplic. art. 75 alin. (1) lit. c) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) şi art. 3201 C. proc. pen. este nelegală.
Analizând hotărârea atacată sub aspectul individualizării pedepselor, Curtea a constatat că instanţa de fond a realizat o justă evaluare a criteriilor înscrise în art. 72 C. pen., ţinându-se seama atât de gravitatea faptelor comise, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, reduse cu 1/3 ca efect al aplicării disp. art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., precum şi de datele ce caracterizează persoana inculpatului, respectiv lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră adoptată în cursul procesului penal, cu posibilităţi de reeducare şi fără executarea efectivă a pedepselor, astfel că durata şi modalitatea de executare a pedepselor cu suspendare sub supraveghere răspunde exigenţelor prev. de art. 52 C. pen., fiind de natură să asigure realizarea funcţiilor educativ-preventive şi de constrângere ale sancţiunii penale prin respectarea măsurilor de supraveghere impuse de instanţă pe durata termenului de încercare.
De aceea, s-a apreciat că nu poate fi primită susţinerea inculpatului că pedepsele aplicate sunt prea aspre ca întindere şi mod de executare atâta vreme cât faptele comise prezintă un grad ridicat de pericol social, traficul şi consumul de droguri au cunoscut o amploare deosebită în rândul tinerilor cu consecinţe grave pentru sănătatea acestora şi impun luarea unor măsuri ferme pentru stoparea acestui fenomen, astfel că nu se justifică reţinerea circumstanţelor atenuate şi reducerea pedepsei sub limita minimă şi nici aplicarea disp. art. 81 C. pen., întrucât sancţiunea penală ar rămâne fără eficienţă şi s-ar încuraja comiterea unor astfel de fapte.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs inculpatul B.M.
La data de 20 ianuarie 2014, inculpatul B.M. a învederat instanţei că înţelege să îşi retragă recursul declarat împotriva Deciziei penale nr. 90 din 30 aprilie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Având în vedere această liberă exprimare de voinţă, Înalta Curte, în contextul dispoziţiilor art. 369 C. proc. pen. şi în temeiul art. 3854 alin. (2) C. proc. pen., va lua act de declaraţia inculpatului B.M. împotriva Deciziei penale nr. 90 din 30 aprilie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va dispune obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat potrivit dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul B.M. împotriva Deciziei penale nr. 90 din 30 aprilie 2013 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul-inculpat la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 20 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 183/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie... | ICCJ. Decizia nr. 18/2014. Penal. Infracţiuni privind... → |
|---|
