ICCJ. Decizia nr. 197/2014. Penal

Decizii penale ICCJ 2014


R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 197/2014

Dosar nr. 4248/118/2012

Şedinţa publică din 21 ianuarie 2014

Asupra recursului de faţă,

În baza lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 414 din 28 septembrie 2012, Tribunalul Constanţa a dispus condamnare inculpatului N.C.A. după cum urmează:

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 pentru infracţiunea de deţinere de, echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, cu aplicarea art. 3201 alin. (1) şi alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 8 luni închisoare.

În baza art. 42 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 161/2003, pentru infracţiunea de acces, fără drept, la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, în formă continuată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 alin. (1) şi alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 25 din Legea nr. 365/2002 pentru infracţiunea de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, cu aplicarea art. 3201 alin. (1) şi alin. (7) C. proc. pen. la pedeapsa de 10 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de 6 luni, inculpatul N.C.A., urmând să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul N.C.A., în folosul statului, a dispozitivului artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare şi a dispozitivului artizanal format dintr-o baghetă din material plastic, care are un orificiu şi un telefon mobil N., pentru înregistrarea codurilor PIN, fiind depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Constanţa.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanţa din 19 aprilie 2012 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului N.C.A. pentru săvârşirea infracţiunilor de: deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002; accesul, fără drept, la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, prevăzute de art. 42 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 3 65/2002.

Prin actul de sesizare s-a reţinut în sarcina inculpatului N.C.A., că în cursul lunii mai 2009 a deţinut echipamente hardware, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, respectiv un dispozitiv artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare şi un dispozitiv format dintr-un telefon mobil pentru înregistrarea codurilor PIN, pe care le-a montat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la datele de 14 mai 2009 şi de 15 mai 2009, la ATM-ul aparţinând Băncii C.E.C., situat în municipiul Constanţa, str. A.D., accesând, fără drept, un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate, dispozitive găsite şi ridicate de la ATM-ul mai sus menţionat, de organele de poliţie la data de 15 mai 2009.

S-a mai reţinut în sarcina inculpatului că a deţinut la domiciliul său din municipiul Constanţa, str. P., pe hard-disk-ul marca S., găsit în laptop-ul marca „A.”, echipamente software, respectiv programele informatice executabile, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, programe ce au fost găsite la data de 25 februarie 2010, cu ocazia percheziţiei informatice efectuate.

În faza de urmărire penală au fost administrate următoarele mijloace de probă: procesul-verbal din 15 mai 2009 de cercetare la faţa locului întocmit de către organele de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanţa cu ocazia găsirii dispozitivelor artizanale; adresa din 10 iunie 2009 a Serviciului Criminalistic, Biroul de Investigare Tehnico-ştiinţifică a locului faptei din cadrul I.P.J. Constanţa; planşa fotografică privind aspectele fixate şi urmele ridicate cu ocazia investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei efectuată la data de 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C.; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 iulie 2009 al Institutului pentru Tehnologii Avansate Bucureşti împreună cu anexele şi un CD; adresa din 22 iunie 2009 a Serviciului Criminalistic, Compartimentul Identificări Judiciare, Laborator APIS Printrak BIS din cadrul I.P.J. Constanţa; raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 12 octombrie 2011 al Serviciului Criminalistic, Biroul Expertize şi Constatări Criminalistice din cadrul I.P.J. Constanţa; adresa din 16 decembrie 2009 a Băncii C.E.C. şi anexele; datele şi înscrisurile puse la dispoziţie de Banca C.E.C. şi Banca R.D.; proces-verbal din 10 august 2011 de verificare carduri; declaraţiile martorilor P.D., D.L., B.V., C.I., B.S., S.N. şi P.A.V.; procesele-verbale întocmite de organele de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanţa şi Cluj-Napoca cu ocazia verificării datelor găsite în memoria dispozitivelor artizanale şi la percheziţia informatică efectuată asupra laptopului marca A. aparţinând inculpatului N.C.A., raportul privind rezultatul percheziţiei laptopului marca A. aparţinând inculpatului N.C.A.; un DVD cu rezultatul percheziţiei laptopului marca A. aparţinând inculpatului N.C.A.; adresa din 31 martie 2010 a Băncii C.E.C.; declaraţiile inculpatului.

La termenul de judecată din data de 21 septembrie 2012, înainte de începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul N.C.A. a solicitat să beneficieze de dispoziţiile art. 3201 C. proc. pen. susţinând că recunoaşte în totalitate săvârşirea faptelor astfel cum au fost reţinute în sarcina sa, prin actul de sesizare a instanţei.

Inculpatul a solicitat ca judecata să aibă loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, învederând totodată că nu solicită administrarea de alte probe.

Cererea privind aplicarea dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. a fost admisă de instanţa e fond.

La data de 15 mai 2009, în jurul orelor 13:40, lucrătorii de poliţie din cadrul B.C.C.O. Constanţa au fost sesizaţi cu privire la faptul că la bancomatul Băncii C.E.C., situat în municipiul Constanţa, str. A.D., a fost descoperit de către angajaţi un dispozitiv artizanal de copiere a datelor înscrise pe benzile magnetice ale cardurilor.

Deplasându-se la faţa locului, lucrătorii de poliţie au constatat că bancomatul în cauză se află la sediul Băncii C.E.C., situată la adresa menţionată.

Martora B.V., şefa agenţiei, a predat organelor de poliţie un dispozitiv din material plastic de culoare gri, ce prezenta o fantă de lăţimea unui card bancar, iar pe partea din spate era transparent şi avea mai multe circuite electronice şi trei benzi adezive.

Martora a precizat că în jurul orei 13:00, întrucât bancomatul aflat la agenţie nu efectua plăţi în mod corect, s-a deplasat împreună cu două colege să verifice care este problema, acestea constatând că pe fanta de introducere a cardului în ATM era montat un dispozitiv artizanal, pe care l-au dezlipit.

Cu ocazia cercetării la faţa locului, s-au descoperit, în partea superioară a bancomatului, un alt dispozitiv artizanal, ce era poziţionat perpendicular spre tastatură, dispozitiv ce era format dintr-o baghetă din material plastic, având lipite pe exterior şase etichete inscripţionate „VISA”, „MASTERCARD” şi „MAESTRO”, precum şi un orificiu circular îndreptat spre tastatură.

În momentul dezlipirii de pe bancomat s-a constatat că pe interior avea un telefon mobil marca N., de culoare neagră şi fusese lipit pe ATM cu ajutorul a cinci benzi duble adezive.

Cele două dispozitive artizanale au fost ridicate de către specialistul criminalist pentru tratarea în condiţii de laborator în vederea prelevării de urme papilare.

Aspectele prezentate au rezultat din procesul verbal întocmit de organele de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Constanţa cu ocazia cercetării la faţa locului, planşa fotografică privind aspectele fixate şi urmele ridicate, precum şi din declaraţiile angajaţilor Băncii C.E.C., care au participat la activităţile desfăşurate în momentul investigării tehnico-ştiinţifice a locului faptei.

În momentul tratării, în condiţii de laborator, a celor două dispozitive artizanale, au fost relevate cu pulbere „negru de fum” şi ridicate cu folii adezive transparente un număr de cinci urme papilare de pe suprafaţa baghetei din material plastic, având ataşat pe interior un telefon N. de culoare neagră.

Prin adresa din 22 iunie 2009 Serviciul Criminalistic, Compartimentul Identificări Judiciare, Laborator AFIS Printrak BIS din cadrul I.P.J. Constanţa a comunicat că în urma examinărilor în banca de date a sistemului „AFIS Printrak BIS” s-a stabilit că trei din cele cinci urme papilare găsite şi ridicate de pe dispozitivul menţionat au fost create de către inculpatul N.C.A.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică dactiloscopică din 12 octombrie 2011 al Serviciului Criminalistic, Birou Expertize şi Constatări Criminalistice din cadrul I.P.J. Constanţa a rezultat că trei din cele cinci urme papilare ridicate de pe bagheta din material plastic, respectiv cele din foto din planşa fotografică au fost create de degetul mare de la mâna dreaptă, degetul inelar de la mâna stângă şi degetul mic de la mâna stângă ale inculpatului N.C.A.

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 10 iulie 2009 întocmit de către Institutul pentru Tehnologii Avansate Bucureşti a reieşit că dispozitivul din material plastic analizat prezintă prin dimensiune, formă şi culoare, similitudini constructive cu un echipament de tip gură de bancomat, care se poate monta cu uşurinţă peste panoul frontal al unui echipament de tip ATM.

Din analiza acestuia, precum şi din faptul că poziţia capului magnetic corespunde poziţiei pistei a doua a cartelelor magnetice ce tranzitează fanta de dimensiuni 54 x 2 mm, a rezultat faptul că dispozitivul este un cititor de carduri magnetice construit cu scopul citirii şi memorării datelor de pe pista a doua a acestor carduri.

În urma testării de către specialişti s-a constatat că dispozitivul tip „gură de bancomat” este în stare de funcţionare.

Dispozitivul de tip „gură de bancomat” este prevăzut cu un circuit de stocare a datelor.

În urma citirii memoriei nevolatile din montajul electronic analizat, au fost identificate datele prezentate în Anexa 2.

Analiza acestor date a permis identificarea algoritmului cu care au fost codificate informaţiile din memoria dispozitivului tip „gură de bancomat”.

Decodificarea acestora a relevat faptul că au o structură similară cu cea a datelor înscrise pe pista a doua a cardurilor bancare.

În memoria dispozitivului au fost identificate o serie de înregistrări care nu respectă în totalitate codificarea determinată anterior, fiind afectate de erori cauzate foarte probabil de imperfecţiunile mecanice ale dispozitivului, ce nu asigură o poziţionare riguroasă a capului magnetic pe pista a doua a benzii magnetice.

În urma decodificării datelor din memoria dispozitivului realizat artizanal s-au obţinut următoarele numere de carduri: X1, X2, X3, X4, X5, X6, X7.

Dispozitivul de tip „gură de bancomat” este un dispozitiv complet, care se poate monta cu uşurinţă peste panoul frontal al unui echipament de tip ATM, cu scopul citirii şi memorării datelor de pe pista a doua a cardurilor magnetice.

Specialiştii au mai stabilit că din punct de vedere constructiv, dispozitivul artizanal din material plastic, are la bază un telefon mobil marca N., care conţine o cameră foto-video de 2 MP, un microfon şi o memorie internă de tip Flash cu capacitate de 1 GB.

Pe lângă funcţiile tipice telefoanelor mobile (iniţiere şi primire de apeluri, editare, trimitere şi recepţie de mesaje SMS şi MMS, memorare agendă telefonică şi mesaje etc.), dispozitivul permite captarea imaginilor foto-video prin intermediul camerei video ataşate şi stocarea datelor în memoria Flash internă. Microfonul este destinat captării semnalelor audio din vecinătate.

În urma verificărilor s-a constatat că telefonul mobil nu are ataşată cartelă SIM, acesta asigurând unele funcţii (înregistrare locală, redare, ştergere/vizualizare fişiere etc.) şi fără a necesita conectarea la o reţea de telefonie mobilă.

Pornirea/oprirea înregistrării se efectuează local, cu ajutorul unor comenzi tipice, existente în meniul telefonului.

Specialiştii au mai stabilit că dispozitivul artizanal poate funcţiona ca un dispozitiv de înregistrare audio/video locală, aceasta fiind cea mai probabilă destinaţie a sa, acesta fiind construit artizanal având la bază un telefon mobil marca N., care dispune de această facilitate.

În urma analizei fişierelor recuperate din memoria dispozitivelor, a fost identificat fişierul video care conţine imagini color, cu rezoluţia 176x144 pixeli şi durata de 2 h 38 m 4 s.

Înregistrarea are un fond sonor specific zgomotului stradal (zgomotul autovehiculelor în mişcare, zgomot pietonal etc).

S-a mai stabilit că rezoluţia cu care a fost efectuată înregistrarea video este similară cu cea a camerei video din compunerea telefonului mobil, fişierul video, tipic camerelor video din telefoanele mobile, iar numele fişierului şters este tipic înregistrărilor făcute cu ajutorul camerei video a unui telefon mobil.

Înregistrarea conţine, în cea mai mare parte, imagini a.le unei tastaturi de echipament de tip ATM (bancomat) preluate dintr-un amplasament situat deasupra acesteia. Pe parcursul înregistrării se observă derularea unor activităţi umane specifice operaţiunilor de la nivelul unui bancomat, respectiv apăsarea tastelor de control, introducerea cardului, extragerea banilor.

În urma aspectelor prezentate, se poate afirma cu probabilitate mare că înregistrarea video a fost efectuată prin intermediul camerei video din componenţa obiectului supus evaluării.

Fiind analizat modul de funcţionare al construcţiei artizanale, s-a afirmat cu certitudine că dispozitivul poate fi utilizat în scopul înregistrării audio/video locale, în memoria internă, a imaginilor şi sunetelor captate cu ajutorul camerei video şi microfonului din componenţa acestuia.

Specialiştii au concluzionat că telefonului mobil supus evaluării i s-a schimbat destinaţia iniţială de mijloc de comunicaţie prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă, în mijloc de monitorizare a activităţii desfăşurate în faţa unui bancomat, care să permită identificarea codului PIN al cardurilor bancare.

În urma analizării operaţiunilor efectuate la bancomat în raport de datele identificate în memoria dispozitivului artizanal tip „gură de bancomat”, s-a constatat că acesta a fost cu certitudine în stare de funcţionare la data de 15 mai 2009 cât timp a fost montat pe ATM, întrucât a copiat cardurile nr. X1, nr. X2, nr. X3, nr. X4, nr. X5, nr. X6 şi nr. X7, care s-au găsit în memoria lui.

Din listingul operaţiunilor efectuate la data de 15 mai 2009, orele 09:00-14:00, la ATM-ul Banca CEC din municipiul Constanţa, a rezultat că la această dată, în intervalul orar 12:00-12:40, au fost folosite de către titulari pentru diferite operaţiuni financiare cardurile menţionate, exact în ordinea în care datele au fost memorate de dispozitivul tip „gură de bancomat”.

Prin ordonanţa din 3 iunie 2010, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj a dispus declinarea cauzei privind pe N.C.A., B.C.A. şi P.C.C. în favoarea D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanţa pentru efectuarea de cercetări faţă de aceştia sub aspectul comiterii infracţiunilor de transfer neautorizat de date prevăzute de art. 44 alin. (2) şi alin. (3) din Legea nr. 161/2003 şi de deţinere, fără drept, a unor dispozitive, programe informatice, parole, coduri de acces, prevăzute de art. 46 alin. ultim din Legea nr. 161/2003.

Acest dosar a fost înregistrat la D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanţa, iar prin rezoluţia din 12 iulie 2010 s-a dispus reunirea la Dosarul nr. 234 D/P/2009, formându-se astfel o singură cauză.

Prin rechizitoriul nr. 17 D/P/2010 D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor N.C.A., B.C.A., P.C.C. şi L.I.A., întrucât au dobândit dispozitive artizanale folosite pentru copierea datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare şi filmarea codurilor PIN, pe care le-au montat la data de 4 februarie 2010 la ATM-ul Băncii C.R., situat pe str. I. din municipiul Cluj-Napoca.

În cadrul cercetărilor efectuate de către D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj, au fost ridicate de la domiciliile persoanelor menţionate mai multe sisteme informatice şi suporturi de stocare a datelor informatice.

Cu ocazia percheziţiilor informatice au fost găsite date şi programe informatice utilizate pentru descărcarea şi decodificarea datelor din memoria dispozitivelor artizanale montate la bancomate în vederea contrafacerii cardurilor bancare, astfel că s-a dispus disjungerea şi declinarea cauzei în favoarea D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanţa, fiind trimis, în copie, şi rezultatul percheziţiilor informatice.

La domiciliul inculpatului N.C.A. din municipiul Constanţa str. P. a fost efectuată o percheziţie informatică.

În urma analizării datelor găsite cu ocazia percheziţiei informatice asupra hard diskului marca S. de 80 GB, hard disk extras din laptopul marca A., ridicat de la inculpatul N.C.A., au fost identificate: „Fişiere video cu extensia 3GP”, „Fişiere tip imagine” şi foldere, care conţin fişiere tip program, imagine şi text.

În directorul „Folder ce conţine fişiere tip program, imagine şi text” a fost identificat un program informatic, executabil, program folosit pentru descărcarea datelor stocate de memoria internă a unui dispozitiv artizanal, montat la ATM.

Programul prezintă o interfaţă în care sunt prezentate mai multe câmpuri denumite „Setting Corn”, „Download, Load and Decrypt file”, „Exit”, „Info”, „Format” şi „Help”, fiecare dintre ele îndeplinind câte o funcţie.

Referitor la câmpul „Setting Corn”, la accesarea acestuia, se oferă posibilitatea setării portului de comunicare cu dispozitivul artizanal, respectiv setarea unui port de comunicare.

La accesarea „Download”, se procedează la copierea datelor din dispozitivul extern, pe un mediu de stocare, iar datele descărcate sunt salvate pe mediul de stocare într-un fişier de tip text, aceste date fiind stocate criptat. După salvare, se accesează funcţia „Load and Decrypt file”, fişierul în format text, cu extensia txt, este încărcat şi datele sunt decodate.

În cadrul directorului „Folder, ce conţine fişiere tip program imagine şi text”, în afară de programul de mai sus, a mai fost identificat programul executabil, respectiv „E2”, aplicaţie folosită de dispozitivul denumit MSR 206, un aparat folosit la citirea şi scrierea de date pe benzile magnetice ale cardurilor bancare.

În directorul de mai sus au mai fost găsite şi un număr de 3 fişiere format text denumite „F1”, „F2” şi „F3”.

Procedându-se la deschiderea fişierului numit „F3”, s-a constatat că acesta conţine mai multe şiruri de numere şi informaţia „Saved at: 5/14/2009 4:20:02 PM”.

Din analiza fişierului se observă că acesta conţine date criptate, date ce provin din copierea cu ajutorul unui dispozitiv artizanal, a datelor înscrise pe benzile magnetice ale cardurilor bancare, date ce au fost descărcate şi salvate la data de 14 mai 2009 la ora 4:20:02 PM.

Ca urmare a acestei activităţi, a fost identificat şi fişierul intitulat „F1”, ce conţine un număr de 51 de înregistrări, respectiv decodarea şirurilor de numere din fişierul „F3”.

Din analiza acestui fişier se observă că în cele 51 de înregistrări se găsesc un număr de 4 numere de carduri bancare şi informaţia „Saved at: 5/14/2009 4:20:02 PM”.

Au fost efectuate mai multe înregistrări, respectiv 51, dar au fost copiate în mod corect numai aceste 4 numere de carduri bancare.

Acest lucru este întărit de raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, din data de 10 iulie 2009, raport emis de către Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informaţii, unde este menţionat faptul că înregistrările efectuate de către dispozitivul artizanal au fost afectate de erori, cauzate de către imperfecţiuni mecanice ale dispozitivului care nu au asigurat o poziţionare corectă a capului de citire pe pista a doua a benzii magnetice a cardului bancar.

Ultimul fişier, respectiv fişierul denumit „F2”, creat la data de 14 mai 2009 la ora 15:34.

S-a observat că acest fişier conţine trei dintre cardurile găsite în fişierul „F1”, carduri ce au în dreptul lor şi codul PIN.

Pe hard diskul aparţinând inculpatului N.C.A. a fost identificat şi fişierul video.

S-a procedat la vizualizarea materialului video, ocazie cu care s-a constatat că acesta cuprinde imagini înregistrate de o cameră video la un ATM, imagini în care se observă tastatura ATM-ului şi diferite persoane care efectuează operaţiuni la ATM-ul în cauză.

Imaginile totalizează un număr de 52 de minute şi încep prin a înfăţişa picioarele unei persoane care ţine o cameră în mână, urmat de montarea acestei camere în partea superioară a ecranului unui ATM perpendicular pe tastatura acestuia şi persoanele care efectuează operaţiunile la ATM, respectiv introducerea cardului în ATM, tastarea codului PIN şi retragerea sumelor de bani.

Raportul emis de către Institutul pentru Tehnologii Avansate din cadrul Serviciului Român de Informaţii, a identificat în memoria telefonului mobil găsit împreună cu dispozitivul artizanal de la ATM-ul Băncii C.E.C., fişierul video, care prezintă imagini de la acelaşi ATM, imagini în care se desfăşoară activităţi de natura celor descrise anterior. Fişierul de mai sus, identificat în memoria telefonului apare creat la data de 17 august 2008, ora 03:02, iar cel găsit pe hard diskul inculpatului N.C.A. a fost creat la 16 august 2008 ora 06:18.

Din analiza celor două fişiere s-a constatat că acestea sunt rezultatul folosirii aceluiaşi telefon marca N., identificat în dispozitivul artizanal de la ATM-ul Băncii C.E.C., la datele de 14 mai 2009 şi de 15 mai 2009, fără ca data să fie setată corect în telefon.

Se poate concluziona, că fişierele F1, F2, F3 prezintă o înşiruire logică în timp respectiv ora 04:20:02, urmate de vizionarea înregistrărilor din data de 14 mai 2009 şi aflarea codurilor PIN pentru cardurile din fişierul F2.

Cardul cu numărul X8, emis de Banca C.E.C. pe numele martorului B.S. a fost folosit în data de 14 mai 2009 la ATM-ul aparţinând Băncii C.E.C., când a fost retrasă suma de 50 RON de către titularul de drept.

La Banca R.D. din municipiul Constanţa cardul titularului de drept, respectiv B.S., a fost folosit la data de 14 mai 2009 orele 19:25:24, respectiv 19:25:46 pentru a se realiza operaţiuni financiare frauduloase, fără însă să se reuşească, deoarece când a fost introdus greşit codul PIN de trei ori, iar cardul a fost reţinut în ATM.

Precum rezultă şi din fişierul F2 se observă că în dreptul acestui card bancar au fost trecute două coduri PIN, ca urmare a vizionării imaginilor de către inculpatul N.C.A.

Întrucât inculpatul nu a reuşit să stabilească cu exactitate, codul PIN al cardului, în momentul în care a fost folosit pentru efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase, cardul contrafăcut a fost reţinut în bancomat, având în vedere că s-a introdus de trei ori greşit codul PIN.

Acelaşi lucru se observă şi cu cardul X9, emis pe numele martorei S.N., care a fost folosit la data de 15 mai 2009 când s-a încercat efectuarea unei operaţiuni financiare frauduloase.

Din analiza tuturor datelor menţionate rezultă, fără dubiu, că dispozitivul artizanal găsit pe 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C. Constanţa a mai fost montat de către inculpatul N.C.A. şi în data de 14 mai 2009 la acelaşi bancomat, dată la care au fost copiate cardurile bancare de mai sus, ce au fost contrafăcute şi de pe care s-a încercat retragerea, în mod fraudulos, de sume de bani.

Urmare datelor descoperite în hard disk-ul marca S., capacitate 80 GB extras din laptopul marca A. aparţinând inculpatului N.C.A. au fost identificaţi şi audiaţi titularii celor patru carduri bancare găsite în fişierul denumit „F1”, fiind solicitate listingul operaţiunilor efectuate cu aceste instrumente de plată electronică în cursul lunii mai 2009.

Martorul B.S. a declarat următoarele: „Declar că eu am fost titularului unui card emis de Banca C.E.C. Nu îmi amintesc dacă numărul acestuia era X8. Acest card însă mi-a fost schimbat cred că în luna noiembrie 2010, întrucât cel anterior îmi expirase.

În anul 2009 eu foloseam vechiul card pentru a scoate bani de la bancomatul Băncii C.E.C. aflat pe A.D. din municipiul Constanţa. Ştiu că în anul 2009 Banca C.E.C. de pe A.D. a intrat în renovare o perioadă foarte mare de timp, fapt pentru care eu am scos bani de pe card de la alte ATM-uri ale Băncii C.E.C., respectiv din zona D., din centru şi alte locuri care nu mi le mai amintesc acum.

Cu ocazia audierii mi-au fost prezentate de către procuror mai multe operaţiuni care s-au făcut cu fostul meu card la datele de 14 mai 2009 şi de 15 mai 2009. Primele două operaţiuni din 14 mai 2009, între orele 14:36:11-14:36:46 cred că sunt făcute de mine, întrucât eu iau pensia în ziua de 14 a fiecărei luni şi de fiecare dată când îmi scot o sumă de bani îmi interoghez soldul să văd câţi bani mai am pe card.

Cu privire la celelalte operaţiuni din datele de 14 mai 2009 şi de 15 mai 2009, când s-au făcut interogări ale soldului cardului meu, iar mesajul tranzacţiei a fost „PEST incorect reintroduceţi” nu cred că sunt făcute de mine. îmi amintesc că în anul 2009, la un moment dat mi-a fost reţinut fostul card în bancomantul Băncii CEC de pe A.D. Am intrat imediat în bancă şi am explicat ce mi s-a întâmplat, iar un angajat al băncii a deschis bancomatul şi mi l-a dat. Până când mi-am schimbat primul card nu am sesizat ca de pe acesta să-mi fie scoase sume de bani fără consimţământul meu.

Cu ocazia audierii mi s-a adus la cunoştinţă de către procuror că datele primului meu card şi codul PIN au fost găsite în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziţiei calculatorului. Nu ştiu cum au ajuns datele cardului meu la această persoană în calculator, întrucât eu nu o cunosc.

Am auzit de la televiziune că la bancomate se montează diferite dispozitive care îţi copiază cardul şi îţi filmează codul PIN. Arăt că eu înainte de a face operaţiuni la bancomat verific să văd dacă este ceva în neregulă, însă nu cred că aş putea să recunosc şi să-mi dau seama dacă la respectivul bancomat sunt montate dispozitive artizanale. Arăt că de fiecare dată când fac operaţiuni la bancomat eu acopăr tastatura când introduc codul PIN.

În continuarea declaraţiei dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, acesta susţine: „mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoştinţă că a fost găsită în calculatorul lui N.C.A. cu ocazia percheziţiei informatice. Această înregistrare video conţine imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu şi efectuez operaţiuni cu cardul deţinut la acea vreme la Banca C.E.C., respectiv am scos suma de 50 RON. Deşi nu mi-am văzut chipul în această înregistrare, eu sunt cu certitudine, întrucât mi-am recunoscut pantofii, portofelul pe care l-am ţinut într­una din mâini şi cu care am acoperit tastatura bancomatului când am introdus PIN-ul. Portofelul l-am deschis şi se poate observa fotografia mea pe care o am aplicată pe buletin.

M-am recunoscut că eu sunt în acea filmare şi după modul în care procedez când fac operaţiuni la bancomat, mai exact, de fiecare dată după ce retrag suma de bani dorită, îmi interoghez apoi şi soldul pentru a vedea câţi bani mai am pe card, mai ales că ziua de 14 a fiecărei luni este cea în care eu îmi primesc pensia pe card şi îmi verific să văd dacă mi s-a dat pensia în mod corect.”

Martora P.A.V. a declarat următoarele: „Am fost titulara unui card emis de Banca R.D. care însă în luna februarie 2010 mi-a fost schimbat cu un alt card. Nu îmi amintesc numărul primului card.

Prin anul 2009, nu îmi mai amintesc cu exactitate data, trebuia să plătesc o taxă la registrul comerţului în zona Casei de Cultură. Întrucât cel mai apropiat bancomat de unde puteam să scot banii a fost cel aparţinând Băncii C.E.C., am încercat să scot bani de la acest bancomat, însă nu mi-am amintit codul PIN în mod corect şi după 3 introduceri greşite ale codului, cardul mi-a fost blocat fiindu-mi refuzate tranzacţiile. Fără să înţeleg motivul blocării tranzacţiilor, am sunat la Banca R.D. şi mi s-a explicat că am introdus greşit PIN-ul de 3 ori şi ei mi-­au blocat efectuarea oricărei tranzacţii. După ce mi-au cerut mai multe date, cei de la Banca R.D. mi-au deblocat contul la care aveam ataşat cardul şi am mers la un alt bancomat de unde am scos suma necesară achitării taxei la Registrul Comerţului.

Precizez că de fiecare dată când realizez operaţiuni la bancomate acopăr cu mâna tastatura pentru a proteja momentul introducerii PIN-ului.

Declar că nu îmi dau seama dacă la un bancomat sunt sau nu montate dispozitive artizanale de copiere a datelor cardurilor bancare şi de filmare a codurilor PIN.

Cu ocazia audierii mi s-a adus la cunoştinţă de către procuror că datele primului meu card au fost găsite în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziţionării acestuia şi nu pot să-mi explic cum au ajuns aici întrucât nu cunosc această persoană.

În continuarea declaraţiei dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, acesta a susţinut „mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoştinţă că a fost găsită în calculatorul lui N.C.A. cu ocazia percheziţiei informatice. Această înregistrare video conţine imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu şi efectuez operaţiuni cu cardul deţinut la acea vreme la Banca R.D., respectiv am încercat de mai multe ori să scot bani, care îmi erau necesari să plătesc o taxă la Oficiul Registrului Comerţului, însă nu am reuşit, întrucât uitasem PIN-ul. Deşi nu mi se vede chipul în înregistrarea video, pot să afirm cu certitudine că eu sunt în respectiva filmare, întrucât mi-am recunoscut portofelul pe care îl ţin într-una din mâini şi de asemenea, ştiu că aveam nişte hârtii în mână, care apar şi în înregistrarea video.”

Martora S.N. a declarat următoarele: „Cam prin anul 2008 sau 2009, în ultimul an de liceu, a venit un reprezentant al Băncii C.E.C. cu o ofertă ca să ni se elibereze carduri de către această bancă, unde să ni se vireze alocaţiile de stat. Eu am fost de acord şi am făcut o cerere de deschidere a unui cont la Banca C.E.C. pentru care mi s-a eliberat şi un card. Acest card l-am folosit până în urmă cu o săptămână, când am renunţat la el. Nu îmi amintesc numărul cardului, nu ştiu dacă numărul lui era X9. Acest card l-am folosit până în urmă cu o săptămână pentru a-mi scoate alocaţia de stat. Tot în contul unde aveam ataşat cardul, fie părinţii fie fratele meu îmi mai trimiteau sume modice de bani.

Precizez că tot timpul cât am deţinut cardul la Banca C.E.C., în general l-am folosit ca să retrag sume de bani la bancomatul Băncii C.E.C. din municipiul Constanţa.

Nu îmi amintesc dacă bancomatul situat pe A.D., însă ştiu că acea agenţie a Băncii C.E.C. a fost desfiinţată înainte ca eu să termin cursurile liceale. Eu am terminat liceul în luna iunie 2010 şi ştiu că iniţial acea agenţie a Băncii C.E.C. a intrat în renovare, iar apoi nu s-a mai deschis deloc.

Cu ocazia audierii, de către procuror mi-au fost prezentate mai multe operaţiuni care s-au făcut cu cardul meu la datele de 14 mai şi 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C. aflat pe A.D. din Constanţa.

Nu îmi mai amintesc dacă eu am realizat aceste operaţiuni. Cu certitudine îmi amintesc însă că la Agenţia B. aflată în municipiul Constanţa, mi-a fost reţinut cardul în momentul în care am vrut să scot nişte bani. Ştiu că a durat mai multă vreme până când banca mi-a restituit cardul, respectiv cam 1 an, când mi-a fost eliberat un nou card.

Până în urmă cu o săptămână când am renunţat la card, nu am constatat niciodată că mi s-ar fi retras sume de bani fără consimţământul meu. Eu nu aveam sume semnificative în contul cardului şi de obicei cum primeam alocaţia ori bani de la familie îi scoteam.

Mi s-a adus la cunoştinţă de către procuror că datele cardului meu au fost găsite în calculatorul inculpatului N.C.A. cu ocazia unei percheziţii informatice. Nu îmi pot explica cum datele cardului meu au ajuns la acesta în calculator. Nu ştiu să recunosc dispozitivele artizanale care se montează la bancomate pentru a se copia datele cardului şi a se filma PIN-ul. Prin urmare nu pot să precizez dacă în perioada 14-15 mai 2009 am văzut vreun dispozitiv artizanal la cele două ATM-uri ale Băncii C.E.C., având în vedere că nu pot să-mi dau seama de prezenţa unor dispozitive artizanale.

În continuarea declaraţiei dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, acesta a susţinut: „mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoştinţă că a fost găsită în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziţiei informatice. Această înregistrare video conţine imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu şi am interogat soldul cardului pe care îl deţineam la acea vreme la Banca C.E.C.

Cu toate că nu mi-am văzut chipul în înregistrare, pot să afirm cu certitudine că eu sunt, întrucât mi-am recunoscut jacheta cu care eram îmbrăcată şi blugii, precum şi PIN-ul pe care l-am introdus, toate aceste detalii observându-se foarte clar pe înregistrarea prezentată.”

Martorul C.I. a declarat următoarele: „Am fost titularul unui card emis de Banca R.D. pe care cred că prin luna septembrie 2010 l-am schimbat întrucât a expirat. Nu ştiu numărul cardului. În prezent am un nou card tot la Banca R.D. Cu cardul anterior obişnuiam şi scoteam bani de la cel mai apropiat bancomat de casă, eu locuind în spate la B. Am folosit şi bancomatul de la Banca C.E.C. aflat în zona domiciliului meu, însă nu îmi amintesc dacă bancomatul Băncii C.E.C. era pe A.D.

Arăt că în cursul anului 2009, la un moment dat, o vecină de-a mea mi-a povestit că un bărbat a sunat-o şi i-a cerut să-i spună PIN-ul de la cardul meu, motivând că are o neclaritate cu contul meu deţinut la Banca R.D. la care aveam ataşat card. Vecina i-a spus acelui bărbat că ea nu ştie PIN-ul meu şi nu o să-i spună niciodată pentru că nu se transmite PIN-ul nici unei alte persoane.

Cu ocazia audierii mi s-a adus la cunoştinţă de către procuror că datele cardului meu deţinut la Banca R.D., care însă mi-a fost schimbat cam prin luna septembrie 2010 au fost găsite în calculatorul numitului N.C.A., cu prilejul percheziţiei calculatorului. Nu pot să-mi explic cum au ajuns datele cardului meu la această persoană întrucât nu o cunosc.

Declar că nu pot să recunosc dacă la un bancomat sunt montate dispozitive artizanale pentru copierea datelor cardului şi filmarea codului PIN, întrucât nu ştiu cum arată şi nici unde le montează infractorii.”

În continuarea declaraţiei dată în calitate de martor în data de 17 noiembrie 2011, s-a arătat, precizez „că mi-a fost prezentată o înregistrare video despre care mi s-a adus la cunoştinţă că a fost găsită în calculatorul numitului N.C.A. cu ocazia percheziţiei informatice. Această înregistrare video conţine imaginea tastaturii unui bancomat, unde la un moment dat, mă recunosc că vin eu şi efectuez operaţiuni cu cardul deţinut la acea vreme la Banca R.D., respectiv am interogat prima dată soldul să văd câţi bani am şi apoi am scos suma de 50 RON. Din câte îmi amintesc, după ce am scos această sumă, pe card mi-au mai rămas aproximativ 270 RON. Deşi nu mi-am văzut chipul în această înregistrare, pot să afirm cu certitudine că eu sunt, întrucât mi-am recunoscut pantofii şi mâinile, deoarece eu am un defect la unghia de la degetul mare al mâinii drepte, defect care se observă foarte bine şi în înregistrare. Totodată, mi-am recunoscut cardul care se vede bine în înregistrare. Mi-am dat seama că eu sunt în acea înregistrare şi după modul în care procedez când fac operaţiuni la bancomat.”

Din probele administrate în prezenta cauză a reieşit, fără dubiu, că în cursul lunii mai 2009 inculpatul N.C.A. a deţinut dispozitive hardware cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, iar la datele de 14 mai 2009 şi de 15 mai 2009 împreună cu o altă persoană, neidentificată, le-a montat la ATM-ul Băncii C.E.C. din municipiul Constanţa, str. A.D.

În laptopul inculpatului marca A. au fost găsite descărcate în fişierul „F3” mai multe date aşa cum se regăsesc ele în memoria dispozitivelor tip „gură de bancomat”.

Aceste date au fost copiate şi descărcate de către inculpat în calculatorul lui la data de 14 mai 2009, având în vedere că atât fişierul „F3”, cât şi fişierul intitulat „F1”, unde se regăsesc decriptate cardurile numiţilor C.I., B.S., S.N. şi P.A.V., au fost create la data menţionată.

Din listingul operaţiunilor efectuate cu aceste carduri rezultă că titularii legitimi le-au folosit pentru diferite operaţiuni în data de 14 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C.

În laptopul inculpatului s-au găsit şi imaginile filmate la data de 14 mai 2009 cu telefonul mobil marca N. din componenţa baghetei din material plastic, înregistrări ce conţin momentele în care titularii cardurilor C.I., B.S., S.N. şi P.A.V. efectuează operaţiunile la ATM-ul mai sus menţionat, inclusiv momentul când introduc PIN-ul.

Pe dispozitivele artizanale găsite şi ridicate de organele de poliţie la data de 15 mai 2009 au fost descoperite un număr de cinci urme papilare, dintre care trei au fost create de inculpatul N.C.A.

Precum a rezultat şi din rechizitoriul nr. 17/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj, bagheta din material plastic având ataşat un telefon mobil marca N. pe care inculpatul N.C.A. împreună cu B.C.A., P.C.C. şi L.I.A. a montat-o la data de 4 februarie 2010 la ATM-ul Băncii C.R. din municipiul Cluj-Napoca, este similară cu cea pe care inculpatul N.C.A. a montat-o la datele de 14 mai 2009 şi de 15 mai 2009 la ATM-ul Băncii C.E.C. (precum au stabilit specialiştii din cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate Bucureşti).

Până în prezent inculpatul N.C.A. a fost cercetat şi condamnat de mai multe ori pentru comiterea aceluiaşi gen de fapte.

Prin rechizitoriul nr. 88/D/P/2006 din 17 mai 2011 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Tulcea inculpatul N.C.A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 3 65/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen, art. 27 alin. (3) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 46 alin. (2) din Legea nr. 161/2003, reţinându-se în sarcina lui că a deţinut echipamente hardware şi software folosite la falsificarea instrumentelor de plată electronică, în mod repetat a pus în circulaţie carduri contrafăcute, în perioada 5 august-8 august 2006 a retras sume de bani utilizând carduri contrafăcute şi a înmânat altor două persoane datele unor carduri pentru a le folosi la efectuarea de operaţiuni financiare frauduloase.

Prin rechizitoriul nr. 40/D/P/2008 din 22 octombrie 2010 al D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Sibiu inculpatul N.C.A. a fost trimis în judecată pentru comiterea infracţiunilor prevăzute de art. 42 alin. (1), alin. (2), alin. (3) din Legea nr. 161/2003, art. 24 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, art. 25 din Legea nr. 365/2002 şi art. 27 alin. (1) din Legea nr. 365/2002, întrucât în perioada octombrie-decembrie 2008 a montat dispozitive artizanale împreună cu alte persoane la mai multe ATM-uri ale Băncii T. din municipiul Sibiu, după care a folosit datele obţinute pentru a contraface cardurile bancare, cu care a retras, în mod fraudulos, mai multe sume de bani.

Prin rechizitoriul nr. 17/D/P/2010 din 30 martie 2010 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Cluj, inculpatul N.C.A. a fost trimis în judecată întrucât a montat dispozitive artizanale la ATM-ul Băncii Comerciale Române din municipiul Cluj-Napoca.

În cuprinsul acestui rechizitoriu s-a arătat că în sistemele informatice şi mijloacelor de stocare a datelor informatice ridicate de la inculpatul N.C.A. au fost identificate BIN-urile (Bank Identification Number-Numărul de Identificare al Băncii) unor carduri bancare emise de Banca T. şi în urma investigaţiilor efectuate de lucrătorii de poliţie s-a stabilit că acestea aparţin unor carduri copiate cu ajutorul unor dispozitive artizanale în luna februarie 2009 de la un ATM aparţinând Băncii T. din municipiul Focşani, cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor.

În urma analizării activităţii infracţionale desfăşurate de inculpatul N.C.A. până la data de 4 februarie 2010 (când a fost reţinut şi arestat preventiv), s-a constatat că acesta este specializat în comiterea infracţiunilor informatice şi comerţul electronic.

Deşi în cursul urmăririi penale efectuată de D.I.I.C.O.T., Biroul Teritorial Tulcea, inculpatul a fost reţinut şi arestat preventiv, ulterior măsura fiindu-i înlocuită cu obligarea de a nu părăsi localitatea, acesta a demonstrat că nu poate fi împiedicat să comită astfel de infracţiuni decât prin privarea de libertate, având în vedere că în perioada octombrie-decembrie 2008 a comis acelaşi gen de infracţiuni şi pe raza municipiului Sibiu, în luna mai 2009 a săvârşit faptele din prezenta cauză, iar în luna februarie 2010 a comis infracţiunile pe raza municipiului Cluj-Napoca.

Faţă de poziţia necondiţionată de recunoaştere adoptată în prezenta cauză de către inculpatul N.C.A. în faţa instanţei de judecată, declaraţia sa de recunoaştere a comiterii faptelor reţinute în sarcina sa coroborându-se cu probele administrate în cauză,în faza de urmărire penală, s-a constatat că vinovăţia inculpatului a fost probată, sub forma intenţiei directe, în comiterea faptelor reţinute în sarcina sa.

În raport de situaţia de fapt reţinută, s-a stabilit că faptele inculpatului N.C.A., constând în aceea că în cursul lunii mai 2009 a deţinut echipamente hardware, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, respectiv un dispozitiv artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare şi un dispozitiv format dintr-un telefon mobil pentru înregistrarea codurilor PIN, pe care le-a montat, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, la datele de 14 mai 2009 şi de 15 mai 2009, la ATM-ul aparţinând Băncii C.E.C., situat în municipiul Constanţa, str. A.D., accesând, fără drept, un sistem informatic, prin încălcarea măsurilor de securitate, dispozitive găsite şi ridicate de la ATM-ul mai sus menţionat, de organele de poliţie la data de 15 mai 2009, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 şi respectiv de acces fără drept, la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate,această ultimă infracţiune în formă continuată, prevăzută de art. 42 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Totodată, s-a stabilit că, fapta inculpatului N.C.A., constând în aceea că a deţinut la domiciliul din municipiul Constanţa, str. P., pe hard-disk-ul marca S., capacitate 80 Gb., găsit în laptop-ul marca A., echipamente software, respectiv programele informatice executabile „E1” şi „E2”, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plată electronică, programe ce au fost găsite la data de 25 februarie 2010, cu ocazia percheziţiei informatice, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere criteriile generale şi obligatorii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

S-au avut în vedere gradul concret de pericol social al faptelor comise, destul de ridicat, împrejurările concrete în care inculpatul a înţeles să acţioneze, deţinând echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică şi accesând fără drept, un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, repetabilitatea acestor operaţiuni şi insistenţa de care a dat dovadă inculpatul în acţiunile sale, activitatea sa cuprinzând un interval întins de timp, valorile sociale lezate şi ocrotite de legile speciale, rezonanţa socială intens negativă a faptelor, scopul urmărit, forma de vinovăţie cu care a acţionat şi anume intenţia directă, dispoziţiile din partea generală a codului penal şi limitele de pedeapsă fixate în legile speciale.

Referitor la persoana inculpatului, s-a reţinut că este foarte tânăr, fiind născut la data de 10 octombrie 1986, studii 12 clase, în prezent înscris în anul I cursuri de zi la Asociaţia Colegiul Nautic Român, posedând antecedente penale, cunoscut cu o activitate infracţională bogată, legată de fapte informatice şi de comerţ electronic, dovedind o specializare în săvârşirea acestui gen de fapte, cu o conduită sinceră şi cooperantă în faţa instanţei de judecată, recunoscând şi regretând comiterea celor două fapte.

Din fişa de cazier judiciar a inculpatului reiese că după comiterea faptelor din prezenta cauză, acesta a suferit condamnări, respectiv prin sentinţa penală nr. 591 din 10 iunie 2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca, definitivă prin decizia penală nr. 512/2011 a Curţii de Apel Cluj, a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, cu executare în regim de detenţie, iar prin sentinţa penală nr. 101 din 19 mai 2011 a Tribunalului Sibiu a fost condamnat la pedeapsa finală de 3 ani şi 5 luni închisoare, cu executare în regim de detenţie, definitivă la data de 21 iunie 2011, ambele hotărâri fiind aplicate pentru infracţiuni similare, informatice şi de comerţ electronic.

Deşi inculpatul a recunoscut săvârşirea faptelor, acesta nu poate fi însă beneficiarul a două circumstanţe atenuante, pentru o singură împrejurare şi anume cea legală, ca efect al aplicării art. 320 alin. (7) C. proc. pen. şi cea judiciară, prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei sale.

În considerarea acestor motive, s-a apreciat că reţinerea dispoziţiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. ca efect al recunoaşterii vinovăţiei, exclude aplicarea şi a dispoziţiilor art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen.

Întrucât faptele au fost comise în concurs real sau material de infracţiuni, în baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor cu închisoare aplicate, inculpatul N.C.A. executând pedeapsa cea mai grea, în condiţiile art. 57 C. pen.

Pedeapsa rezultantă a fost sporită cu 6 luni închisoare, justificat de împrejurarea că inculpatul a dat dovadă de perseverenţă infracţională, de o anumită specializare, şi astfel cum reiese din fişa sa de cazier judiciar, a mai fost cercetat şi în alte cauze, în diverse părţi ale ţării, pentru comiterea aceluiaşi gen de fapte informatice şi în comerţul electronic, chiar în acelaşi interval de timp.

Ca pedeapsă accesorie, în baza art. 71 alin. (1), alin. (2) C. pen. s-a interzis inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

Ca măsură de siguranţă, în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul N.C.A., în folosul statului, a dispozitivului artizanal de copiere a datelor de pe banda magnetică a cardurilor bancare şi a dispozitivului artizanal format dintr-o baghetă din material plastic, care are un orificiu şi un telefon mobil N., pentru înregistrarea codurilor PIN, fiind depuse la Camera de Corpuri Delicte din cadrul I.P.J. Constanţa.

Împotriva susmenţionatei sentinţe a formulat apel inculpatul N.C.A. criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

Prin decizia penală nr. 14/P din 13 februarie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în baza art. 379 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a fost admis apelul formulat de apelantul inculpat N.C.A., desfiinţată, în parte, sentinţa penală nr. 414 din 28 septembrie 2012 şi, în rejudecare a fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului N.C.A. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (1) şi alin. (7) C. proc. pen., de acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, de la 3 ani şi 6 luni închisoare la 3 ani închisoare şi, înlăturat sporul de 6 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului N.C.A. prin sentinţa primei instanţe, de 8 luni închisoare şi 10 luni închisoare, cu pedeapsa de 3 ani stabilită prin prezenta decizie, în final inculpatul N.C.A. execută pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 86 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului N.C.A. pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit în condiţiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen., inculpatul N.C.A. a fost obligat să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi sa justifice schimbarea locului de munca;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen., a căror nerespectare determină revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei care nu sunt contrare prezentei decizii.

Pentru a decide astfel instanţa de apel a reţinut că instanţa de fond a stabilit în mod corect situaţia de fapt şi încadrarea juridică a faptelor comise, în acord cu materialul probator administrat, situaţia de fapt reţinută fiind recunoscută de inculpat.

Instanţa de apel a arătat că prima instanţă, deşi a avut în vedere ansamblul criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. inclusiv gradul de pericol social concret al faptelor prin prisma tuturor elementelor prin care se circumstanţiază, cât şi circumstanţele personale ale inculpatului, a realizat o individualizare greşită a pedepsei, atât sub aspectul cuantumului cât şi a modalităţii de executare.

Fără a contesta gradul relativ ridicat de pericol social al infracţiunilor comise de inculpat, nu s-a luat în considerare de către instanţa de fond că, dispozitivele deţinute de inculpat nu au reuşit copierea corectă a cardurilor, astfel încât, la efectuarea operaţiunilor financiare frauduloase, inculpatul nu a reuşit însuşirea nici unei sume de bani şi implicit nu s-a produs nici un prejudiciu în patrimoniul persoanelor ale căror carduri au fost folosite.

Este real că, inculpatul a probat o anumită perseverenţă infracţională în comiterea acestui tip de infracţiuni, însă toate infracţiunile au fost săvârşite în perioada 2008-2010, dată de la care activitatea infracţională a încetat din propria iniţiativă a inculpatului.

Este de observat şi faptul că, pentru infracţiuni similare, concurente cu infracţiunile care au format obiectul prezentei cauze penale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin decizia penală nr. 99 din 15 ianuarie 2013 pronunţată în Dosarul nr. 1854/88/2010, inculpatului i s-a înlăturat sporul de 1 an aplicat pentru perseverenţa infracţională determinată de activitatea infracţională pentru care s-au pronunţat condamnări definitive, stabilindu-se ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Remarcând evoluţia corespunzătoare a inculpatului în ceea ce priveşte adaptarea comportamentului la exigenţele normelor penale şi sociale, acesta fiind preocupat de a-şi completa instrucţia şcolară în scopul desfăşurării unor activităţi licite din care să obţină mijloacele necesare existenţei, în prezent inculpatul fiind înmatriculat la Colegiul Nautic Român la programul Ofiţer de Punte Maritim, la cursuri de zi, Curtea de Apel a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea acesteia în regim de detenţie, având în vedere şi împrejurarea că acesta a recunoscut şi regretat faptele comise.

În raport de aspectele reliefate, s-a apreciat că se impune atât reducerea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) şi alin. (3) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 alin. (1) şi alin. (7) C. proc. pen., de acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de securitate, de la 3 ani şi 6 luni închisoare la 3 ani închisoare, cât şi înlăturarea sporului de 6 luni aplicat de instanţa de fond.

În raport de aceleaşi considerente s-a apreciat şi că sunt îndeplinite toate condiţiile impuse de art. 86 C. pen. pentru a se dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante aplicată inculpatului.

Imptriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanţa criticând hotărârea sub aspectul greşitei individualizări a pedepsei atât, sub aspectul cuantumului cât şi al modalităţii de executare.

Examinând recursul declarat prin prisma dispoziţiilor legale Înalta Curte constată că este nefondat pentru considerentele următoare.

Potrivit dispoziţiilor art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. hotărârile sunt supuse casării când au fost aplicate pedepse greşit individualizate.

Sub aspectul proporţionalizării pedepselor cu închisoarea aplicate inculpatului N.C.A., Înalta Curte constată că instanţa de apel a făcut o corectă evaluare a criteriilor prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., ţinându-se seama de circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi circumstanţele personale ale inculpatului, în raport cu care au fost stabilite sancţiuni penale judicios individualizate, apte să asigure realizarea scopului preventiv-educativ al pedepsei.

În mod justificat, la alegerea tratamentului sancţionator aplicat inculpatului, au fost avute în vedere importanţa deosebită a valorilor sociale lezate prin comiterea infracţiunilor, durata în timp a desfăşurării activităţii infracţionale, modalitatea în care a acţionat, multitudinea actelor materiale comise, precum şi comportamentul său procesual, inculpatul N.C.A. solicitând să fie judecat conform procedurii simplificate prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.

De asemenea, în mod corect a fost valorificată în procesul de cuantificare a sancţiunilor penale aplicate inculpatului N.C.A., evoluţia corespunzătoare a inculpatului în ceea ce priveşte adaptarea comportamentului la exigenţele normelor penale şi sociale, acesta fiind preocupat de a-şi completa instrucţia şcolară în scopul desfăşurării unor activităţi licite din care să obţină mijloacele necesare existenţei, inculpatul urmând cursurile de zi ale Colegiului Nautic Român la programul Ofiţer de Punte Maritim.

În raport eu criteriile legale de individualizare judiciară a pedepsei, cererea Ministerului Public pentru majorarea pedepsei şi executarea acesteia în regim de detenţie nu este întemeiată, gravitatea concretă a faptelor nejustificând convingerea că scopul pedepsei aplicate poate fi atins printr-un cuantum majorat al acesteia.

În concluzie, în acord cu instanţa de apel, Înalta Curte, însuşindu-şi integral argumentele acesteia referitoare la individualizarea judiciară a pedepselor, apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului răspunde, atât criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., cât şi scopului prevăzut de art. 52 C. pen., reflectând principiul proporţionalităţii între gravitatea faptelor şi datele personale ale făptuitorului.

Aşa fiind, Înalta Curte apreciază că nu sunt incidente dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. Motiv pentru care, în temeiul art. 3 8515 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge recursul, ca nefondat.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (3) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Constanţa împotriva deciziei penale nr. 14/P din 13 februarie 2013 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind pe inculpatul N.C.A.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 21 ianuarie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 1968/2014. Penal. Evadarea (art. 269 C.p.)....  ICCJ. Decizia nr. 195/2014. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 197/2014. Penal