ICCJ. Decizia nr. 1971/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Proxenetismul (art. 329 C.p.), traficul de persoane (Legea 678/2001 art. 12), traficul de
| Comentarii |
|
R O MÂ N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizie nr. 1971/2014
Dosar nr. 2899/112/2012
Şedinţa publică din 10 iunie 2014
Deliberând asupra recursului de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 93/F din 03 iunie 2013 a Tribunalului Bistriţa Năsăud, pronunţată în Dosarul nr. 2899/112/2012, a fost condamnat inculpatul P.M.M., domiciliat în mun. Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, la:
- 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 3201 C. proc. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003;
- 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pentru comiterea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen.
S-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen., între ele precum şi cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în Dosarul nr. 7454/190/2008 definitivă prin Decizia penală nr. 989 din 27 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj (prin care s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpat).
Conform art. 865 alin. (1) C. pen. rap. la art. 85 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a anulat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin sentinţa penală nr. 460din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa privind pedeapsa rezultată de 3 ani închisoare.
S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa, pronunţată în Dosarul nr. 7454/190/2008 în elementele ei componente şi s-au repus pedepsele în individualitatea lor astfel:
- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (2) şi (4) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.
Conform art. 36 alin. (1), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente enumerate mai sus şi s-a dispus ca inculpatul P.M.M., să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pe durata de 1 an.
S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen.
Conform art. 88 C. pen. s-a dedus reţinerea de 24 de ore din pedeapsa aplicată inculpatului.
Conform art. 861 C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului P.M.M. şi s-a stabilit conform art. 862 C. pen. un termen de încercare de 7 ani, care se va calcula conform art. 865 alin. (2) C. pen.
Conform art. 863 C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care i se va stabili;
- să .anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă:
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. rap. la art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare.
I s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 864 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
II. A fost condamnată inculpata S.O., domiciliată în mun. Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, fără antecedente penale, la:
- 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 3201 C. proc. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003;
- 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen.,pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen.
S-a constatat că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
Conform art. 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen.
S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen.
III. A fost condamnată inculpata P.S.C., domiciliată în mun. Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, fără antecedente penale:
- 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 3201 C. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003;
- 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., aii. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen.;
S-a constatat că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
Conform art. 34 lit. b), 35 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen.
S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen.
Conform art. 861 C. pen. s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepselor aplicate inculpatelor S.O. şi P.S.C., şi s-a stabilit pentru fiecare, conform art. 862 C. pen., un termen de încercare de 4 ani.
Conform art. 863 C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatele S.O. şi P.S.C., să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care li se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasarea care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatelor asupra dispoziţiilor art. 864 rap. la art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiunii pe durata termenului de încercare.
S-a pus în vedere inculpatelor disp. art. 864 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatelor pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
A fost obligată inculpata S.O., să plătească în favoarea statului 2.030 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
A fost obligat inculpatul P.M.M., să plătească în favoarea statului 4.530 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
A fost obligată inculpata P.S.C., să plătească în favoarea statului 1.430 lei din care 400 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu M.Ş.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:
Prin Rechizitoriul nr. 20 D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, au fost trimişi în judecată inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., fiecare pentru săvârşirea în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. a infracţiunii de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori de aderare sau sprijinire a unui astfel de grup, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen.
Pentru fapte similare dar şi pentru infracţiunea de trafic de minori şi trafic de persoane prev. de Legea nr. 678/2001, prin acelaşi rechizitoriu au fost trimişi în judecată alţi 5 inculpaţi.
În esenţă, prin actul de acuzare în sarcina inculpaţilor s-a reţinut următoarele:
La sfârşitul anului 2002 începutul anului 2003, inculpaţii P.M.M. şi S.O. împreună cu alte două persoane dintre care una şi-a asumat rolul de coordonator, au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, infracţiune gravă, menţionată în prevederile art. 2 lit. b) pct. 9 din Legea nr. 39/2003.
Grupul infracţional şi-a desfăşurat activitatea la sediul secundar al SC M.V.B. SRL Bistriţa, unde inculpaţii P.M.M. şi S.O. lucrau în calitate de barmani, poziţie din care asigurau desfăşurarea în condiţii optime a activităţii infracţionale.
Coordonatorul grupului infracţional dădea dispoziţii celorlalţi doi inculpaţi, care lucrau în „ture", să cazeze şi să găzduiească în cadrul complexului turistic care aparţine de SC M.V.B. SRL Bistriţa, tinere fete care activau ca şi dansatoare (sau animatoare), dar care în realitate practicau prostituţia, să primească de la acestea sau de la clienţii lor sume de bani cu diferite titluri, bani care nu se contabilizau şi care reveneau direct coordonatorului grupului sau altor membrii ai grupului infracţional.
În actul de acuzare s-a reţinut în sarcina inculpaţilor P.M.M. şi S.O. că asigurau buna desfăşurare a activităţii infracţionale prin supravegherea fetelor care se prostituau în cadrul complexului - fete care de multe ori erau găzduite sau cazate chiar în camerele vilelor aceluiaşi complex - prin încasarea de la clienţi a sumelor de bani reprezentând contravaloarea folosirii camerelor în scopul întreţinerii de relaţii sexuale cu fetele ce se prostituau ori a unor sume percepute cu titlu de „taxe" în situaţia când fetele practicau relaţii sexuale contra cost în afara complexului, ori în cazul când acesteia îşi luau „zile libere". Cei doi inculpaţi aveau şi rolul de a transmite fetelor care practicau prostituţia dispoziţiile date de coordonatorul grupului infracţional şi de a ţine evidenţa sumelor de bani primite de la clienţii fetelor până la terminarea programului de lucru.
Ulterior, la grupul infracţional organizat au aderat şi l-au sprijinit inculpata P.S.C., precum şi alte persoane din anturajul coordonatorului grupului infracţional organizat.
În concret, inculpaţii P.M.M. şi S.O. au fost acuzaţi şi de faptul că în temeiul unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada cuprinsă între luna decembrie 2002 şi data de 14 septembrie 2011, în mai multe rânduri şi în diferite perioade de timp respectiv, decembrie 2002 - 6 octombrie 2004 în cazul numitei M.C.A., ianuarie 2005, martie-iunie 2005 şi august 2005-februarie 2006 în cazul numitei M.L.R., august 2004-sfârşitul lunii noiembrie 2005 în cazul numitei S.D.R., toamna anului 2003-20 martie 2008 în cazul numitei Ş.M.D., octombrie 2004-ultima parte a lunii martie 2005 în cazul numitei N.R.M., dec. 2002-31 mai 2005, ca şi în cursul anului 2009 în cazul numitei K.E.A., decembrie 2002-dececembrie 2003, decembrie 2004- februarie 2005 şi aprilie-august 2006 în cazul numitei M. - fostă “M.” A.M., câteva zile din cursul anului 2003 în cazul numitei S.C.A., sfârşitul anului 2002/începutul anului 2003-14 septembrie 2011 în cazul numitei A.L., câteva zile din primăvara anului 2007 în cazul numitei R.A.R., martie-iulie 2007 şi noiembrie 2008-noiembrie 2009 în cazul numitei G.l.A., noiembrie 2005 - martie 2006 în cazul numitei C. (fostă „P.”) A.M., martie 2008-august 2009 în cazul numitei M.G.l., martie 2009, iunie-septembrie 2009, februarie-mai 2010 în cazul numitei C.A.M., primăvara anului 2007-vara anului 2008 şi din vara anului 2009 până la data de 14 septembrie 2011 în cazul numitei B.A.M., 2003-vara anului 2004 în cazul numitei B.C.D., anul 2008-toamna anului 2011 în cazul numitei “A.O.” (martoră cu identitate atribuită) - aspecte menţionate în rechizitoriu la pct. l-XIV şi XVI-XVIll) - au înlesnit practicarea prostituţiei de către aceste fete în cadrul complexului amplasat în mun. Bistriţa, cartierul U., la km. 6 pe DN-17 aparţinând SC M.V.B. SRL Bistriţa, şi au asigurat şi realizat tragerea de foloase împreună cu coordonatorul grupului infracţional organizat sau alte persoane membre ale grupului infracţional organizat de pe urma practicării prostituţiei prin încasarea, ca persoane desemnate, a sumelor de bani percepute cu titlu de "contravaloare a folosinţei camerelor" din cadrul complexului unde fetele se prostituau, ori a unor sume de bani impuse acestor fete cu titlu de "taxe" sau "amenzi" ca urmare a practicării prostituţiei, din care o mică parte şi le-au însuşit, iar cea mai mare parte le-au predat coordonatorului grupului infracţional sau altor persoane desemnate de acesta.
Inculpata P.S.C. a fost acuzată că în temeiul unei unice rezoluţii infracţionale, în perioada cuprinsă între luna mai 2003 şi data de 31 ianuarie 2010, în mai multe rânduri şi în diferite perioade perioade de timp, respectiv mai 2003 -6 octombrie 2004 în cazul numitei M.C.A., ianuarie 2005, martie-iunie 2005 şi august 2005-februarie 2006 în cazul numitei M.L.R., august 2004-sfârşitul lunii noiembrie 2005 în cazul numitei S.D.R., toamna anului 2003-20 martie 2008 în cazul numitei Ş.M.D., octombrie 2004-ultima parte a lunii martie 2005 în cazul numitei N.R.M., mai 2003 -31 mai 2005, ca şi în cursul anului 2009 în cazul numitei K.E.A., mai 2003 -decembrie 2003, dececembrie 2004 - februarie 2005 şi aprilie-august 2006 în cazul numitei M. - fostă “M.” A.M., câteva zile din cursul anului 2003 în cazul numitei S.C.A., mai 2003-31 ianuarie 2010 în cazul numitei A.L., câteva zile din primăvara anului 2007 în cazul numitei R.A.R., martie-iulie 2007 şi noiembrie 2008-noiembrie 2009 în cazul numitei G.l.A., noiembrie 2005 - martie 2006 în cazul numitei C. (fostă „P.”) A.M., martie 2008-august 2009 în cazul numitei M.G.l., martie 2009, iunie-septembrie 2009, februarie 2010 în cazul numitei C.A.M., primăvara anului 2007-vara anului 2008 şi din vara anului 2009 până la data de 31 ianuarie 2010 în cazul numitei B.A.M., 2003-vara anului 2004 în cazul, numitei B.C.D., anul 2008-31 ianuarie 2010 în cazul numitei “A.O.” (martoră cu identitate atribuită), - aspecte menţionate în rechizitoriu la pct. I-XIV şi XVI-XVIll -, a înlesnit practicarea prostituţiei de către aceste fete în cadrul complexului amplasat în mun. Bistriţa, cartierul U., la km. 6 pe DN-17 aparţinând SC M.V.B. SRL Bistriţa, şi a asigurat şi realizat tragerea de foloase împreună cu coordonatorul grupului infracţional şi cu alte persoane membre ale grupului infracţional organizat de pe urma practicării prostituţiei prin încasarea sumelor de bani percepute cu titlu de "contravaloare a folosinţei camerelor" din cadrul complexului unde fetele se prostituau, ori a unor sume de bani impuse acestor fete cu titlu de "taxe" sau "amenzi" ca urmare a practicării prostituţiei din care o mică parte şi Ie-a însuşit, iar cea mai mare parte Ie-a predat altor persoane din grupul infracţional.
Prin declaraţia dată la urmărirea penală (fiele 249-257 vol. l) inculpatul P.M.M. a recunoscut comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată. Din cele declarate de acesta a rezultat că după momentul angajării sale, activitatea ce a început a se practica mai des în cadrul complexului turistic aparţinând de SC M.V.B. SRL Bistriţa, a constat în practicarea prostituţiei. A relatat că persoana care era coordonatorul grupului infracţional organizat dădea dispoziţii referitoare la modul de a încasa bani de la fetele ce se prostituau, că regulile erau stabilite de acesta şi nu de alte persoane care lucrau la complex - referindu-se la el însuşi şi la ceilalţi barmani - precizând că aceştia doar executau sau transmiteau fetelor care se prostituau dispoziţiile date de coordonatorul grupului infracţional, şi că tot acesta a stabilit regulile cu privire la primirea în cadrul complexului a fetelor pentru practicarea prostituţiei, la sumele de bani pe care acestea trebuiau să le plătească pentru folosirea camerelor în care se prostituau şi la sumele de bani ce trebuiau plătite de ele cu alte titluri.
Inculpatul P.M.M. a precizat că persoana care şi-a asumat rolul de coordonator al grupului infracţional i-a spus că înainte de a pleca pe cameră cu clientul sau în timp ce se afla deja cu clientul în cameră pentru a întreţine relaţii sexuale, fata care urma să se prostitueze trebuia să-l determine pe client să solicite o consumaţie minimă care consta într-un energizant („red-bull") şi un whisky, ori într-un energizant şi o ciocolată scumpă („M." ori „R."), consumaţie în valoare de cea. 50 lei noi, pe care o încasa la bar, după care trebuia plătită la bar, în concret lui sau unuia dintre ceilalţi trei barmani de serviciu, o sumă de bani, de 50 lei noi, în cazul fiecărui client, reprezentând "preţul camerei" unde se prostitua respectiva fată (cu excepţia cazului când clienţii erau cazaţi legal la pensiunea din cadrul complexului). A menţionat că aceste sume erau trecute de barmani la spatele unui caiet, iar a doua zi după ieşirea din „tură", erau predate şefei de unitate, într-o anumită perioadă de timp aceasta fiind numita C.E., ulterior banii fiind preluaţi direct de o altă persoană membră a grupului infracţional
Inculpatul P.M.M. a confirmat că "preţul camerelor" în care fetele practicau prostituţia se plătea la bar de fiecare dată când fata mergea cu mai mulţi clienţi pe rând, „pe cameră" într-o noapte pentru a se prostitua şi că o altă regulă stabilită de coordonatorul grupului infracţional consta în plata la bar a unei sume de 150 lei noi de către fetele ce practicau prostituţia atunci când, din diverse motive, fără să aibă liber, ele nu veneau la program pentru a se prostitua. Coordonatorul grupului infracţional a stabilit regula ca, atunci când fetele plecau cu clienţii de la localul SC M.V.B. SRL în alte locaţii situate în Bistriţa pentru a se prostitua, sumele de bani pe care trebuiau să le achite pentru a obţine "învoirea" de la programul complexului pentru câteva ore pe timpul nopţii, erau încasate şi consemnate de el sau de ceilalţi colegi ai Iui care erau de serviciu, pe care ei le treceau în nişte simple caiete sau uneori chiar pe foi volante, banii ajungând de regulă prin intermediul numitei C.E. la o altă membră a grupului infracţional, apropiată coordonatorului de grup.
Inculpatul P.M.M. a recunoscut că atât el cât şi ceilalţi barmani, chemau prin telefon fetele care nu erau cazate sau găzduite la complex, pentru a veni acolo să se prostitueze, atunci când în local erau clienţi care "întrebau" de fete, cazuri în care barmanul de serviciu apela telefonic pe taximetriştii aşa-zişi „de-ai casei", cum ar fi „G.", (G.I.), „S." (M.N.) şi „F." (neidentificat) pentru a aduce fetele la complexul “M.V.B.” din locurile unde se aflau.
Dintre fetele care de-a lungul anilor s-au prostituat la complexul SC M.V.B. SRL Bistriţa în perioada când inculpatul P.M.M. a lucrat ca barman, acesta Ie-a recunoscut din fotografii pe numitele M.C., M.L. din Livezile, S.D.R., N.R.M., K.E., B.M., surorile B.C. şi A., surorile P., S.D., G.l.A. din Dej. Totodată inculpatul a arătat că în ultima perioadă de timp, anterior stopării activităţii infracţionale, printre fetele care s-au prostituat la complexul aparţinând SC M.V.B. SRL au fost numitele C., B.A. şi A.L.
Prin declarata dată la urmărirea penală (filele 259-285 vol. I), inculpata S.O., nu a recunoscut comiterea infracţiunilor pentru care a fost trimisă în judecată şi, deşi a nominalizat mai multe dintre fete (K.E., D., A. şi M. din Hunedoara, A. din Dej, A.M., M., N. şi L. din Paşcani, A. din Unirea, C. din Bistriţa, M., M. şi E. din Sighetu-Marmaţiei), a susţinut că nu a ştiut că fetele practicau prostituţia. Instanţa de fond a reţinut că inculpata nu are antecedente penale şi i s-a prezentat materialul de urmărire penală la data de 28 mai 2012 (vol. III, fila 239). Cu toate acestea, în momentul când s-a descins în local pentru efectuarea percheziţiei, inculpata a aruncat la coşul de gunoi suma de 500 lei pe care o primise de la partea vătămată A.L. ca plată de la clientul cu care aceasta voia să meargă "pe cameră" pentru a se prostitua, cu scopul de a ascunde activitatea ei şi a fetelor.
Prin declaraţiile date la urmărirea penlă (filele 127-133, 138-139 şi 236 voii) inculpata P.S.C. a recunoscut faptul că la localul aparţinând SC M.V.B. SRL Bistriţa unde a lucrat ca barman în perioada 1 mai 2003-1 februarie 2010 se practica prostitupa de către mai multe fete, precum K.E.A., K.M.I., B.M.V., B.C.D., Ş.A.B., A.L., G.l.A., S.D.R., C.A.M., C.E.V. (ambele foste "P."), M. (fostă “M.”) A.M., Ş.M.D., Ş.A., M.L.R., K.C.C. ş.a., dar a apreciat că ar fi nevinovată deoarece nu făcea altceva în calitate de persoană angajată la acest local decât să asculte şi să respecte dispoziţiile şefilor ei referitor la încasarea sumelor de bani achitate pentru folosinţa camerelor complexului în scopul practicării prostituţiei fie de la fetele care se prostituau, fie de la clienţii acestora, ori sumele reprezentând contravaloarea "zilelor libere" luate de fete când nu aveau dreptul la zi libere. Inculpata a confirmat că la ieşirea din „tură" banii încasaţi în timpul nopţii erau daţi fie numitei Chirlejan Lenuţa, fie unei membre a grupului infracţional, aceştia ajungând în final posesia coordonatorului grupului infracţional. De asemenea ea a confirmat că în acest mod "creşteau veniturile firmei". Inculpatei i s-a prezentat materialul de urmărire penală la data de 28 mai 2012 (vol. III, fila 237).
Prin declarapile date în fata tribunalului, inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., au solicitat să fie judecaţi conform procedurii prev. de art. 3201 C. proc. pen. (filele 44-46 dos. instanţă).
În faţa instanţei de fond, cei trei inculpaţi au declarat că au înţeles învinuirile care li se aduc şi încadrările juridice date faptelor pentru care sunt trimişi în judecată. Inculpaţii menţionaţi au declarat că recunosc în totalitate săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare precum şi starea de fapt descrisă în rechizitoriu. Aceştia au solicitat să fie judecaţi pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le cunosc şi le însuşesc, menţionând că nu doresc administrarea altor probe în faţa instanţei. Cu aceeaşi ocazie inculpaţii au regretat săvârşirea faptelor pentru care sunt trimişi în judecată şi au menţionat că nu doresc să dea alte declaraţii în faţa instanţei.
Prin încheierea penală din data de 20 mai 2013 (f.115-117 vol.in stanţă), instanţa de fond a dispus disjungerea cauzei în ce-i priveşte pe inculpaţii care vor fi judecaţi pe procedura de drept comun şi formarea unui nou dosar cu termen de judecată la 21 Iunie 2013, stabilindu-se ca în prezentul dosar să fie judecaţi, conform art. 3201 C. proc. pen., numai inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C.
Prin aceeaşi încheiere din data de 20 mai 2013, instanţa a dispus disjungerea în totalitate a laturii civile, urmând ca în dosarul format după disjungere (cu termen de judecată la 21 iunie 2013) să fie soluţionată şi latura civilă a cauzei.
Analizând actele şi lucrările dosarului tribunalul a reţinut următoarea stare de fapt:
În municipiul Bistriţa funcţionează SC M.V.B. SRL Bistriţa, având ca obiect principal de activitate deservire publică - restaurante. Societatea comercială deţine un sediu secundar, fiind vorba de un complex turistice, compus dintr-un motel, un restaurant şi amenajări tip camping.
La sfârşitul anului 2002 - începutul anului 2003, inculpaţii P.M.M. şi S.O. împreună cu alte două persoane au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism. Una dintre cele două persoane şi-a asumat calitatea de coordonator al grupului infracţional iar cei doi inculpaţii - P.M.M. şi S.O., care erau barmani la complexul turistic menţionat, asigurau desfăşurarea în bune condiţii a activităţii infracţionale.
Coordonatorul grupului infracţional dădea dispoziţii inculpaţilor P.M.M. şi S.O. care lucrau în „ture" să cazeze sau să găzduiască în cadrul complexului administrat de el pe fetele care activau ca şi dansatoare (sau animatoare), dar care în realitate practicau prostituţia, să primească de la acestea sau de la clienţii acestora sume de bani cu diferite titluri, sume care nu se contabilizau ci îi reveneau lui în mod direct. Inculpaţii P.M.M. şi S.O. asigurau "buna desfăşurare" a activităţii infracţionale prin supravegherea fetelor care se prostituau în cadrul complexului -fete care de multe ori erau găzduite sau cazate chiar în camerele vilelelor aceluiaşi complex - prin încasarea de la clienţi a sumelor de bani reprezentând contravaloarea folosirii camerelor în scopul întreţinerii de relaţii sexuale cu fetele ce se prostituau ori a unor sume percepute cu titlu de "taxe" în situaţia când fetele practicau relaţii sexuale contra cost în afara complexului ori în cazul când acestea îşi luau "zile libere". în plus, inculpaţii P.M.M. şi S.O. aveau şi rolul de a transmite fetelor care practicau prostituţia dispoziţiile date de coordonatorul grupului infracţional organizat şi de a ţine evidenţa sumelor de bani primite de la clienţii fetelor până la terminarea programului de lucru.
Ulterior, la grupul infracţional organizat au aderat şi au sprijinit totodată acest grup infracţional organizat, inculpata P.S.C. (sora inculpatului P.M.M., angajată în primăvara anului 2003 în calitate de barmană), precum şi alte persoane din anturajul coordonatorului grupului infracţional.
Inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., care lucrau în calitate de barmani, aveau, în plus, obligaţia de a anunţa fetele despre apariţia în local a unor eventuali clienţi, chemarea acestora la locul de muncă în vederea „executării programului" şi chiar de a le pune în legătură cu clienţii care „doreau fete", adică să întreţină relaţii sexuale.
Instanţa de fond a constatat că, din probele existente în dosarul de urmărire penală rezultă că membrii grupului infracţional organizat au înlesnit mai multor fete practicarea prostituţiei în cadrul complexului menţionat, le-au îndemnat la practicarea postituţiei ori au tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către acestea.
În concret, raportat la probaţiunea existentă la dosar, tribunalul a reţinut că faptele s-au derulat în modalitatea descrisă în continuare:
I. Într-o zi din cursul anului 2001, după ce împlinise vârsta de 15 ani, pe când se afla într-un local din oraşul unde domicilia, respectiv mun. Baia Mare, partea vătămată minoră M.C.A., a luat legătura cu o tânără care i-a spus că este din Vaslui şi care, aflând de situaţia materială dificilă din familia minorei, i-a propus să vină la un club din mun. Bistriţa pentru a lucra ca dansatoare în schimbul unui câştig.
În ziua următoare partea vătămată s-a întâlnit cu tânăra din Vaslui care era însoţită de un anume "D.", adică numitul M.A.D., despre a cărui soţie minora M.C.A. a aflat că este barmană la localul din Bistriţa unde trebuia să lucreze. Minora a acceptat să meargă cu cei doi la Bistriţa în vederea găsirii unui loc de muncă la localul susmenţionat, astfel încât, în aceeaşi seară, partea vătămată s-a deplasat cu un autoturism condus de numitul "D." la complexul “M.V.B.” din Bistriţa.
Ajunşi la local, partea vătămată minoră a fost prezentată de către "D." coordonatorului grupului infracţional, care a aflat cu acea ocazie că fata nu are decât 15 ani. Acesta a întrebat-o dacă a mai dansat "la bară" şi după ce tânăra i-a răspuns afirmativ, i-a spus părţii vătămate că o angajează ca dansatoare şi i-a cerut să-şi facă rost "de o costumaţie" de la una dintre fetele care lucrau în complex şi "să intre în program cu ele". în acel moment, coordonatorul grupului infracţional nu i-a spus minorei nimic despre faptul că fetele care lucrau acolo ca "dansatoare" trebuiau să întreţină relaţii sexuale contra cost cu clienţi ai localului. în zilele următoare partea vătămată a mers la „program", dansând în local şi ţinând companie unor clienţi.
După circa o săptămână, un client al localului i-a propus părţii vătămate să întreţină raporturi sexuale, dar cum aceasta a refuzat, clientul a reclamat-o coordonatorului grupului infracţional care a pălmuit-o pe minoră şi i-a reproşat "că face figuri".
După câteva zile, într-o dimineaţă, un alt membru al grupului infracţional a chemat-o pe minoră din camera în care aceasta era găzduită în cadrul complexului şi a prezentat-o unor bărbaţi rămaşi neidentificaţi cu podele de "W.N." şi "W.P." (fraţi), spunându-i părţii vătămate că aceştia o vor duce la un local din mun. Alba lulia unde va lucra ca dansatoare, cu motivarea că fetelor de acolo Ii s-a dat liber timp de o săptămână şi este nevoie de alte fete.
Minora a refuzat, temându-se că acolo va trebui să întreţină relaţii sexuale cu clienţii localului, dar în cele din urmă, primind asigurări că nu se va întâmpla aşa ceva, a acceptat să plece la Alba lulia cu cei doi fraţi.
Aşa-numiţii fraţi "W." au transportat-o pe partea vătămată minoră cu un autoturism în altă localitate decât cea în care aceasta ştia că trebuia să ajungă, respectiv în oraşul Borşa, unde a fost plasată la un local în care timp de un an şi jumătate a trebuit să întreţină relaţii sexuale cu diferiţi clienţi ai localului, fiind deseori lovită de "W.N." dacă refuza să facă acest lucru.
După circa un an şi jumătate, aproximativ la sfârşitul verii, ori la începutul toamnei anului 2002, partea vătămată minoră a fost adusă înapoi la Complexul “M.V.B.” din cartierul U. de către aşa numitul "W.P." După ce a fost reprimită în complex, coordonatorul grupului infracţional i-a atras atenţia părţii vătămate că trebuie "să danseze, să determine clienţii să facă consumaţie, să meargă pe cameră cu clienţii şi să întreţină relaţii sexuale cu aceştia".
Coordonatorul grupului infracţional i-a spus părţii vătămate că înainte de a merge cu clientul pe cameră trebuie să-i ceară acestuia să achite o consumaţie la bar - care consta obligatoriu într-o cantitate de whisky şi un energizant - şi că din banii pe care îi primea de la fiecare client pentru întreţinerea relaţiilor sexuale trebuia să predea barmanului de serviciu un aşa zis "preţ al camerei", care iniţial a fost de 40 lei şi care după o perioadă de timp a crescut la 50 de lei/oră.
Partea vătămată minoră M.C.A. a precizat că niciodată nu mergea „pe cameră" cu clienţii dacă nu făcea împreună cu ei acea consumaţie minimă şi că întotdeauna achita la bar, barmanului care era de serviciu (P.S., P.M.M., S.O., persoane care nu cunoşteau vârsta acesteia), suma de bani impusă de coordonatorul grupului infracţional pentru folosirea camerei în scopul întreţinerii de relaţii sexuale.
În situaţia când minora nu mergea cu clientul pentru a întreţine relaţii sexuale la una din vilele complexului, ci mergea "în exterior", la o altă locaţie de pe raza mun. Bistriţa, ori nu putea "lucra" într-o noapte, ea trebuia să depună la bar o sumă de 100 sau 200 lei, după cum stabilea coordonatorul grupului infracţional.
Tribunalul a reţinut că, din probele dosarului rezultă că partea vătămată minoră era mereu ameninţată de coordonatorul grupului infracţional care îi spunea că „dacă nu îl ascultă, o dă pe mâna lui Nelu W.", persoană faţă de care tânăra resimţea un sentiment puternic de teamă din cauza tratamentului brutal îndelungat la care fusese supusă de acesta. Partea vătămată a relatat că pe lângă aceste ameninţări, a suferit şi violenţe fizice din partea coorodonatorului grupului infracţional atunci când din diverse motive refuza să întreţină relaţii sexuale cu unii dintre clienţii localului.
Cu toate acestea partea vătămată a continuat să rămână în complexul SC M.V.B. SRL, unde a fost cazată efectiv în scopul continuării exploatării ei de către coordonatorul grupului infracţional desigur cu contribuţia celorlalţi membrii ai grupului infracţional organizat, respectiv inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., dar şi a altor persoane care au aderat la grup sau care l-au sprijinit, persoane care însă nu cunoşteau în ce mod este constrânsă partea vătămată să practice prostituţia.
În acest fel partea vătămată a continuat să fie exploatată prin obligarea la practicarea prostituţiei până în toamna anului 2004.
Întrucât a refuzat să mai suporte tratamentul la care era supusă, partea vătămată M.C.A. i-a cerut coordonatorului grupului infracţională să-i permită să plece, însă acesta a refuzat, motivând că ar avea o datorie faţă de el, care ar fi în sumă de 1.000 de euro.
Fiind disperată, partea vătămată a solicitat ajutorul numitului B.N., despre care a afirmat că este unchiul ei, iar acesta a luat legătura cu coordonatorul grupului infracţional, cerându-i să-i dea drumul nepoatei sale să plece din club. întrucât acesta a refuzat, cerându-i părţii vătămate suma de bani mai sus-menţionată, partea vătămată şi numitul B.N. au apelat la ajutorul poliţiei pentru ca tânăra să-şi poată recupera paşaportul, aflat în posesia coordonatorului grupului infracţional. Ca urmare, la data de 6 octombrie 2004, coordonatorul grupului infracţional a predat poliţiei paşaportul părţii vătămate M.C.A., act care la aceeaşi dată a fost restituit fetei (a se vedea paşaportul aflat în xerocopie la fila 17, vol. I dosar, precum şi dovezile de ridicare a paşaportului de la inculpat şi respectiv de restituire către partea vătămată - file 14 şi 15 din cuprinsul aceluiaşi volum).
În perioada cât a fost exploatată în cadrul Complexului “M.V.B.”, partea vătămată minoră M.C.A. l-a cunoscut pe martorul V.S.l., angajat la acelaşi complex ca "om de ordine", cu care a început o relaţie de prietenie. Numitul V.S.l. a fost şi el nemulţumit de activitatea pe care partea vătămată o desfăşura la complexul respectiv, astfel că s-a înţeles cu M.C.A. să plece în Spania, unde el avea un prieten, pe nume S.G.A., care îi promisese că o să-i găsească ceva de lucru.
Sus-numitul a reuşit să ajungă în Spania, la Madrid, unde a încercat să o ducă şi pe prietena sa, M.C.A., pentru a lucra ca dansatoare într-un local, dar la data de 20 octombrie 2004, la ieşirea din ţară, aceasta a fost oprită pentru control de către lucrătorii P.T.F. Borş, ocazie cu care a relatat că în perioada anterioară fusese obligată la practicarea prostituţiei în cadrul complexului “M.V.B.”, actele premegătoare întocmite fiind trimise la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud şi apoi la D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial Bistriţa-Năsăud, în vederea efectuării urmăririi penale pentru comiterea infracţiunii de trafic de persoane (vol. I, file 1-17), conform Legii nr. 508/2004, recent intrată în vigoare.
Din declaraţiile părţii vătămate minore M.C.A. (declaraţii aflate în vol. I, filele 7-13, 18-29 şi 31-35) a rezultat că în perioada cât a practicat prostituţia la complexul SC M.V.B. SRL, respectiv în perioada situată de la sfârşitul verii/începutul toamnei anului 2002 până luna octombrie 2004, cu menţiunea că la data de 9 octombrie 2003 partea vătămată a devenit majoră, acolo mai lucrau ca "dansatoare", dar care în realitate practicau prostituţia următoarele fete: B.A.B., B.C.D., B.M.V., S.D.R., H.M.I., P.A.M., P.V., K.E., A.L.
Partea vătămată minoră s-a constituit parte civilă în cursul urmării penale cu suma de 100.000 lei reprezentând daune morale.
II. În cursul lunii ianuarie 2005, numita M.L.R. (născută la data de 18 iunie 1985 în mun. Bistriţa) s-a deplasat la complexul M.V.B. şi a luat legătura cu unul dintre barmani, spunându-i că ar vrea să lucreze acolo ca dansatoare. Acest barman i-a adus la cunoştinţă condiţiile impuse de coordonatorul grupului infracţional, şi anume că trebuie să-i determine pe clienţi să consume băuturi, iar dacă clientul dorea să întreţină raporturi sexuale cu ea, înainte de a merge pe cameră trebuia "să achite" - unuia dintre inculpaţii P.M.M., S.O. sau P.S.C. ori altor barmani de serviciu - o sumă de bani pentru folosinţa camerei în scopul întreţineri de relaţii sexuale contra cost. Sus-numita a precizat că nu era plătită pentru că dansa în bar, dar că, pentru a practica prostituţia, coordonatorul grupului îi punea la dispoziţie, la fel ca şi celorlate fete, camere din cadrul complexului pentru care încasa sume de bani.
Martora M.L.R. a practicat prostituţia în acest complex timp de 2-3 zile, perioadă în care a obţinut circa 250 de euro şi, întrucât i s-au sustras nişte bunuri, a plecat de la complex, dar a revenit aici în martie - iunie 2005 şi august 2005 - februarie 2006, perioade în care a fost cazată în cadrul complexului şi s-a prostituat în aceleaşi condiţii ca şi prima dată. în perioadele cât s-a prostituat la localul SC “M.V.B.”, numita M.L.R. a întreţinut relaţii sexuale cu diverşi clienţi în schimbul sumei de 250 lei/client, coordonatorul grupului infracţional înlesnindu-i practicarea prostituţiei şi trăgând foloase de pe urma practicării prostituţiei prin încasarea acelor sume de bani pentru folosirea camerelor complexului SC M.V.B. SRL. Numita M.L.R. a declarat că în acele perioade, cât a practicat prostituţia la complexul respectiv, au făcut aceleaşi lucru şi numitele K.E.A., N.R.M., S.D.R., M.A.M. şi C. (fostă “P.”) A.M.
III. Numita S.D.R., se afla în cursul lunii august 2004 în mun. Bistriţa şi, aflând de la o altă tânără cunoscută în perioada septembrie 2003-iunie 2004 în Italia că la localul aparţinând SC SC M.V.B. SRL "se câştigă bine", s-a deplasat în cartierul Unirea şi a luat legătura cu o barmană căreia i-a adus la cunoştinţă despre intenţia sa de a se angaja ca dansatoare. Barmana i-a spus că în acel moment "patronul este plecat", dar că poate rămâne, cazând-o într-una din vilele complexului situată în apropierea barului, în camera respectivă fiind cazată şi o altă fată care practica prostituţia, pe nume "M." (numita B.M.V.). în dimineaţa zilei următoare, numita S.D.R. s-a întâlnit cu coordonatorul grupului infracţional care a fost de acord ca fata "să rămână în cadrul complexului", spunându-i totodată că "fetele care dansează au dreptul la un procent de 15-20% din consumaţia care o fac şi care o plătesc clienţii, că el nu pretinde banii pe care fetele îi câştigă prin practicarea prostituţiei, clientul trebuind să plătească camera, respectiv 500.000 lei (vechi)" pe noapte. Coordonatorul grupului infracţional i-a mai spus fetei că va primi 300 de lei pe lună salariu "pentru că dansează", precum şi un procent de 20% din consumaţiile pe care le va face cu clienţii localului şi că o să efectueze ulterior demersuri şi pentru întocmirea cărţii de muncă - lucru care însă nu s-a mai întâmplat.
În vederea înlesnirii practicării prostituţiei şi obţinerii de venituri din această activitate, coordonatorul grupului infracţional a pus la dispoziţia numitei S.D.R. şi a celorlalte fete care se prostituau în aceeaşi perioadă cu ea (dintre care martora a menţionat pe numitele M.C.A., A.L., B.A.B., B.D.C., B.M. V.iţa, K.E.A., Ş.M.D., M.A.M., N.R.M. şi C. (fostă P.) A.M.) "şapte camere din vilele 1 şi 2" şi Ie-a adus la cunoştinţă că "dacă mergea cu clienţi pe cameră" - aceasta fiind expresia uzitată pentru practicarea prostituţiei - trebuia să depună la bar suma de 50 de lei în cazul fiecărui client. Acest aspect a fost relatat explicit în declaraţia sa de partea vătămată, în care a precizat că atât ei cât şi celorlalte fete care se prostituau, li se puneau la dispoziţie camere. în concret, numita S.D.R., a arătat că pentru practicarea relaţiilor sexuale cu diverşi clienţi primea de la fiecare client suma de 250 de lei, clientul plătind la bar barmanului de serviciu atât preţul consumaţiei, constând în whiskey şi un energizant ori un coniac şi o ciocolată, cât şi "preţul camerei" în care urma să întreţină relaţii sexuale, fiind vorba de sumele cuprinse între 40 şi 60 de lei la care s-a făcut referire anterior.
Instanţa de fond a constatat că, din probele dosarului rezultă că, şi în cazul martorei S.D.R., la fel ca şi în cazul celorlalte tinere cazate în complex, coordonatorul grupului infracţional, ajutat de ceilalţi membrii ai grupului care aveau calitatea de barmani - inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., înlesnea practicarea prostituţiei. Aceştia din urmă puneau la dispoziţia martorei cheile de la camerele vilelor 1 şi 2 în care aceasta se prostitua şi încasau „la negru" sumele de bani pretinse pentru folosirea acelor camere în scopul arătat, pe care ulterior le predau coordonatorului grupului infracţional organizat.
IV. în vara anului 2002, martora Ş.M.D., s-a întâlnit cu numita C.E.V. (fostă "P.") pe care o cunoştea din copilărie şi, fiindcă avea greutăţi de ordin financiar, a întrebat-o pe aceasta dacă nu poate să o ajute în privinţa găsirii unui Ioc de muncă. Deoarece numita C.E.V. deţinea un local în mun. Bistriţa, situat pe strada Ostaşului, i-a propus martorei să lucreze la barul ei ca dansatoare şi ca "damă de companie", lucru cu care martora a fost de acord. După circa un an de zile de la sosirea martorei în mun. Bistriţa şi implicit din momentul de când a început a lucra la barul numitei C.E.V., aici a venit şi sora martorei, numita Ş.A.. După încă trei luni de la sosirea în Bistriţa a numitei Ş.A., aproximativ prin toamna anului 2003, din cauza unor neînţelegeri dintre surorile Şcolăreanu şi numita C.E.V., cele dintâi au plecat la localul SC M.V.B. SRL, cu intenţia de a se angaja.
Aici, cele două surori au luat legătura cu coordonatorul grupului infracţional care a fost de acord ca ele să lucreze la local, aducându-le totodată la cunoştinţă programul de lucru (în general între orele 2200 şi 400), faptul că aveau obligaţia de a determina clienţii localului să consume băuturi, urmând a primi un procent de 25% din consumaţie şi că aveau posibilitatea "de a merge pe cameră cu clienpi" - adică să se prostitueze - situaţie în care fiecare client trebuia să achite la bar contravaloarea folosinţei camerei, respectiv suma de 50 lei. Cu aceeaşi ocazie Ie-a spus că în cazul în care vor pleca cu clienţii în afara Complexului pentru a întreţinere relaţii sexuale trebuiau să achite la bar o "taxă" de 150 lei pe noapte.
Raportat la această împrejurare, tribunalul a reţinut că activitatea de proxenetism se realiza şi în cazul acestei fete cu contribuţia celorlalţi membrii ai grupului infracţional organizat care lucrau ca barmani la SC M.V.B. SRL, adică inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C.
Martora Ş.M.D. (la fel ca şi sora sa, numita Ş.A.) a rămas cazată la localul inculpatului B.V. - cu precizarea că prima dintre ele a fost cazată timp de circa o lună de zile în cadrul complexului, ulterior găsindu-şi o locuinţă pe care a închiriat-o în oraş - iar pe parcursul unei perioade de peste 4 ani, mai exact până în luna martie 2008, aceasta a practicat prostituţia în condiţiile de mai sus, prin înlesnirea activităţii de către membrii grupului infracţional organizat. De altfel, din cuprinsul adresei nr. 1116 din data de 31 ianuarie 2012 emisă de Inspectoratul Teritorial de Muncă Bistriţa-Năsăud rezultă că numita Ş.M.D. a figurat ca angajată în perioada 1 noiembrie 2007-20 martie 2008 (vol. V file 181-183).
Cu ocazia reaudierii martorei Ş.M.D., la data de 21 mai 2012, aceasta a mai precizat că toţi barmanii care lucrau la SC M.V.B. SRL Bistriţa din Unirea cunoşteau că acolo se practică prostituţia şi că coordonatorul grupului infracţional organizat o trimitea pe ea şi pe celelalte "colege" ale sale la doctor pentru a fi examinate să nu prezinte boli venerice sau alte boli cu transmitere sexuală, deplasări pe care le făceau începând cu anul 2007 însoţite de una din membrele grupului infracţional organizat (vol. I fila 43 şi vol. III file 167-171).
Martora Ş.M.D. a declarat că în timpul în care a practicat prostituţia în acel complex, în anumite perioade au făcut acelaşi lucru şi numitele C. (fostă “P.”) E.V. şi C. (fostă “P.”) A.M., surorile B.C.D. şi B.A.B., K.E.A., G.l.A., M.L.R., S.D.R., N.R.M., K.C.C., B.M. V.iţa, C.M., Ş. (fostă “P.”) N.M., B.A.M., M.A.M.
V. În luna octombrie 2004, numita N.R.M. (născută la data de 21 ianuarie 1980 în com. Valea Călugărească, jud. Prahova) a venit în mun. Bistriţa la complexul SC M.V.B. SRL din cartierul Unirea, aflând despre existenţa localului de la un văr de al ei. Ea a luat legătura cu coordonatorul grupului infracţional organizat care a fost de acord ca aceasta să lucreze ca şi dansatoare, cazând-o în cadrul complexului şi promiţându-i o retribuţie pentru această activitate de 300 lei pe lună.
Odată cazată în complex, martora N.R.M. a aflat că fetele care erau dansatoare practicau şi prostituţia, cu acordul coordonatorului grupului infracţional care le cerea o sumă de 55 de Iei/client, contravaloarea pentru folosinţa camerei în care acestea practicau prostituţia, sumă pe care fiecare client trebuia să o achite la bar. Aproximativ din acea perioadă susnumita a început să practice prostituţia în complexul SC M.V.B. SRL.
Tribunalul a reţinut că din probele dosarului rezultă că programul localului începea la ora 2200 şi se termina la ora 400, că fetele care "lucrau" în cadrul complexului trebuiau să danseze, iar dacă vreun client le invita la masa la care se afla el, ele erau încurajate să meargă la acesta. în situaţia în care clientul dorea să "meargă pe cameră" pentru a întreţine relaţii sexuale cu ea sau cu una din fete, trebuia să achite la bar "preţul camerei", costul acesteia, fiind de 55 de lei, bani pe care îi lua de fiecare dată barmanul de serviciu, adică unul dintre inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., care înlesneau preacticarea prostituţiei, însă tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei se realiza, în principal, de către coordonatorul grupului infracţional. Martora a precizat că întreţinea relaţii sexuale cu clienţii în schimbul unor sume situate între 200 şi 300 de lei. Până la data de 23 martie 2005 martora a "lucrat" în aceste condiţii în cadrul Complexului respectiv (vol. I, file 44 - 46).
VI. În cursul lunii august 2001, pe când deja împlinise vârsta de 18 ani şi lucra ca dansatoare la un bar din localitatea Negreşti, jud. Satu-Mare, numita K.E.A., a cunoscut-o pe numita B.M.,, care i-a propus să vină în Bistriţa la localul aparţinând SC M.V.B. SRL pentru a lucra ca dansatoare. Susnumita a declarat că a acceptat propunerea şi până în cursul lunii martie 2002 a lucrat doar ca dansatoare complexul SC M.V.B. SRL din Unirea, Bistriţa, după care a plecat pentru o perioadă de 4 luni în Spania, fiind retumată în România de către autorităţile spaniole. Odată ajunsă în ţară, pe la sfârşitul verii-începutul toamnei anului 2002 susnumita a revenit la complexul din cartierul U., unde a început să practice prostituţia, fără a i se cere acest lucru de către coordonatorul grupului infracţional. în schimb, acesta i-a înlesnit numitei K.E.A. practicarea prostituţiei împreună cu ceilalţi patru memebri ai grupului infracţional organizat ce lucrau ca barmani, care aplicau aceleaşi "reguli" ca şi celorlalte fete.
Din adresa emisă de Inspectoratul Teritorial de muncă Bistriţa Năsăud a rezultat că numita K.E.A. a figurat în evidenţe ca angajată la SC M.V.B. SRL Bistriţa în perioada 1 ianuarie 2004-31 mai 2005 (vol. I, fila 66).
Cu ocazia activităţilor investigative efectuate de investigatorii sub acoperire cu numele de cod "l.P." şi "P.D." desfăşurate la data de 28 noiembrie 2009, a rezultat că la acea dată numita K.E.A. practica prostituţia în cadrul complexului SC M.V.B. SRL (vol. I file 173-175). De altfel, tribunalul a reţinut că, practicrea prostituţiei de către numita K.E.A. în localul aparţinând SC M.V.B. SRL, este probată prin declaraţiile date de M.C.A., M.L.R., S.D.R., Ş.M.D., M.A.M. (fostă "Miron"), S.A.C., A.L., B.C.D.
VII. a) În cursul lunii noiembrie 2001, partea vătămată M.A.M. (fostă "Miron") pe atunci în vârstă de 15 ani şi 2 luni (născută la 8 sept 1986 în mun. laşi), s-a întâlnit în mun. Paşcani cu numita C. - fostă P.A.M. pe care o cunoştea şi despre care ştia că lucrează undeva "în ţară", astfel că a întrebat-o dacă nu o poate ajuta în sensul de a-i găsi ceva de lucru. Aceasta i-a spus că lucrează ca dansatoare la un local din Bistriţa şi câştigă mulţi bani. întrucât minora se afla într-o relaţie conflictuală cu familia sa, având nevoie de bani, i-a spus numitei P.A.M. că vrea să meargă cu ea la Bistriţa, astfel că au venit împreună în acest oraş cu trenul, costul călătoriei fiind suportat de către numita P.A.M.
Începând cu primăvara anului 2002, când încă nu împlinise 16 ani, minora M.A.M. a fost dusă de numita C.A.M. la un local din comuna Lechinţa unde a fost cazată şi unde apoi, potrivit afirmaţiei sale, s-a prostituat până în vara aceluiaşi an, când prin intermediul unui bărbat neidentificat cu numele de "V.", a ajuns la complexul SC M.V.B. SRL, din Bistriţa, cartierul U.
Partea vătămată M.A.M. a fost prezentată de acel individ neidentificat, pe nume "V.", coordonatorului grupului infracţional căruia minora i-a dat cartea sa de identitate, astfel că acesta a observat că era minoră, motiv pentru care i-a spus că deşi o primeşte în cadrul Complexului, nu o va angaja ca dansatoare, dar că o să-i întocmească o convenţie civilă. Coordonatorul grupului infracţional a cerut actul de identitate al părţii vătămate cu motivarea că ar avea nevoie de el pentru întocmirea convenţiei. După câteva zile actul de identitate a fost restituit părţii vătămate, fără să i se încheie vreo convenţie civilă. Din cauza timpului îndelungat ce a trecut de la data la care a fost primită în Complex, partea vătămată M.A.M. nu a mai putut preciza cine i-a adus la cunoştinţă "regulile" localului, dar cert este că Ie-a aflat fie de la coordonatorul grupului infracţional, fie de la membrii grupului care lucrau ca barmani la acel moment, respectiv inculpaţii P.S., S.O., P.M.M.
Instanţa de fond a constatat că, din probele dosarului rezultă că partea vătămată nu primea niciun procent din contravaloarea consumaţiilor făcute împreună cu clienţii localului, dar că dacă vreunul dintre clienţi dorea să întreţină relaţii sexuale cu ea, mergea cu clientul într-una din camerele vilelor complexului puse la dispoziţie pentru practicarea prostituţiei de către coordonatorul grupului infracţional, nu înainte ca ea ori respectivul client să achite la bar aceluia dintre barmani care era de serviciu "preţul" camerei unde urma să se prostitueze, respectiv suma de 55 lei, sumă ce se încasa de barmani "la negru". Aşadar, partea vătămată M.A.M. a fost primită şi găzduită în cadrul complexului SC M.V.B. SRL Bistriţa în scopul exploatării prin practicarea prostituţiei, din vara anului 2002 şi până în luna decembrie 2003. La fel ca şi celelalte fete care "lucrau" în local, adică se prostituau, (dintre care a menţionat pe numitele M.C.A., Ş.M., K.E., A.L., Cosma fostă P. A.M. şi V.), minora M.A.M. avea sarcina să determine clienţii să comande băutura energizantă "red-bull şi o ciocolată, ori "red-bull" şi un whisky, precum şi să-i atragă să întreţină relaţii sexuale contra cost, în toată această perioadă de timp practicând prostituţia în vilele puse la dispoziţie de coordonatorul grupului infracţional, iar sumele de bani ce le primea de la clienţii cu care întreţinea relaţii sexuale, îi reveneau în întregime, acesta fiind motivul pentru care nu primea vreun salariu. Totodată minora a confirmat faptul că fetele care practicau prostituţia în local şi care erau solicitate de clienţi să meargă cu ei în afara Complexului, la diverse locaţii din oraş, pentru a întreţine relaţii sexuale, trebuiau să achite o anumită sumă de bani la bar (acea "taxă" ce a variat între 100 şi 200 de lei) la unul dintre barmanii care erau de serviciu, adică inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., care îi înlesneau părţii vătămate M.A.M. practicarea prostituţiei, fără să cunoască faptul că aceasta era minoră.
b) M.A.M. a revenit la complexul M.V.B. în luna decembrie 2004, practicând prostituţia în condiţiile susmenţionate în favoarea coordonatorului grupului infracţional ajutat de inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., membrii ai grupului infracţional, până în luna februarie a anului următor, când l-a cunoscut pe viitorul soţ, motiv pentru care a abandonat această "ocupaţie".
c) În cursul anului 2006 numita M.A.M a revenit la local şi s-a prostituat în aceleaşi condiţii timp de "câteva zile", după cum a declarat, dar din adresa emisă de I.T.M. Bistrița Năsăud rezultă ca a figurat ca angajată a SC M.V.B. SRL în perioada 1 aprilie -31 august 2006 (vol. I, fila 66 şi vol. V, file 181-183), astfel că tribunalul a reţinut că aceasta este o altă perioadă în care membrii grupului infracţional organizat, din care, aşa cum s-a arătat, au făcut parte inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C. au înlesnit practicarea prostituţiei şi au tras foloase de pe urma practicării prostituţiei de către M.A.M.
Partea vătămată M.A.M. nu a avut pretenţii în cauză.
VIII. Într-o zi din cursul anului 2003, cel mai probabil în toamna acelui an, martora S.C.A. a aflat de la una din fetele care lucrau la complexul “M.V.B.” despre faptul că putea câştiga mulţi bani din practicarea prostituţiei, astfel că împreună cu acea tânără şi cu un individ neidentificat s-a deplasat în mun. Bistriţa, cu precizarea că pe atunci S.A.C. locuia în Şieu-Măgheruş. Martora a luat legătura cu coordonatorul grupului infracţional organizat care a acceptat să o primească la el în complex să lucreze ca şi animatoare, dar i-a adus la cunoştinţă că nu îi va plăti nicio sumă de bani cu titlu de retribuţie, că din consumaţiile făcute de clienţi va primi un procentaj şi că din sumele de bani ce le va obţine în urma practicării prostituţiei nu i se va reţine nimic, cu condiţia ca fiecare client să achite la bar, înainte de a merge „pe cameră „ pentru a întreţine relaţii sexuale, suma de 30 lei pentru utilizarea camerei în acest scop la unul dintre barmani, adică inculpaţii P.M.M., P.S. şi S.O., care trebuiau să o noteze într-un caiet aflat la bar.
Încă din prima noapte când a început să lucreze ca şi animatoare, sus-numita s-a prostituat cu un client de la care a primit suma de 200 de lei, dar înainte de a merge la una din camerele vilelor complexului, un om de ordine i-a cerut să lase toţi banii la bar. După ce iniţial a protestat, în cele din urmă martora s-a conformat. Deşi a lăsat la bar, la barmanul care era de serviciu, toţi banii primiţi, adică 200 lei, fetei i s-au restituit numai 80 lei, aflând că 30 lei ar reprezenta o parte din "preţul camerei" pe care trebuie să-l achite, restul fiind reţinut de inculpat pentru cazarea şi mâncarea ce i se ofereau în cadrul complexului.
A doua zi martora S.C.A. s-a întâlnit cu coordonatorul grupului infracţional şi i s-a plâns de incidentul avut în seara precedentă cu omul de ordine, însă acesta a replicat că "acestea sunt condiţiile lui", după care i-a atras atenţia asupra faptului că nu i se va da drumul să plece decât după ce va practica prostituţia cel puţin o săptămână adăugând că "de aici nu poţi să vii şi să pleci când vrei", avertizând-o că bodiguardul localului, numitul V.S. "va sta cu ochii pe ea".
Fiind nemulţumită de condiţiile oferite, martora S.C.A. s-a prostituat doar o săptămână la “M.V.B.” SRL Bistriţa, timp în care a văzut că acolo se prostituau şi numitele M.A.M., M.C.A., A.L., C.A.M. şi C.V., B.M., K.E., B.A.B. şi B.C., S.M.D. Despre partea vătămată minoră M.C.A. martora a declarat că tot personalul ce lucra la complexul M.V.B. ştia că aceasta este minoră şi că coordonatorul grupului infracţional i-a reţinut minorei paşaportul, cerându-i să se prostitueze. Martora a mai confirmat faptul că animatoarele care erau solicitate de clienţii racolaţi la “M.V.B.” pentru a întreţine relaţii sexuale la alte locaţii decât la complex, aveau obligaţia de a achita la bar aceluia dintre barmani care era de serviciu o anumită sumă de bani (vol. I, file 88-92 şi vol. III fila 154).
Deoarece martora S.C.A. nu a putut preciza exact data când a sosit la complex, dar a declarat că a cunoscut-o pe martora Scolăreanu Măria Daniela doar în momentul când a venit la SC M.V.B. SRL Bistriţa pentru a practica prostituţia, s-a concluzionat că aceasta a practicat prostituţia în cadrul complexului din Unirea în cursul toamnei anului 2003.
IX. Partea vătămată A.L., a aflat la finele anului 2002 sau la începutul anului 2003, în orice caz ulterior datei la care a împlinit vârsta de 18 ani, de la sora sa vitregă, M.A.M., despre faptul că lucrează ca dansatoare la localul “M.V.B.”, din Unirea, Bistriţa, şi că tot acolo practică prostituţia. întrucât avea o situaţie materială dificilă, partea vătămată a luat hotărârea de a merge la localul respectiv pentru a se angaja ca şi "animatoare", deoarece aflase de la sora ei că "oarecum se câştigă bine".
Partea vătămată a arătat, fără a putea indica data, că împreună cu sora ei vitregă, s-a deplasat în mun. Bistriţa la localul susmenţionat unde a stat de vorbă cu numitul V.S. (despre care a aflat că este om de pază la acel local) şi apoi cu coordonatorul grupului infracţional, care a aceptat să o primească să lucreze ca dansatoare la complexul SC M.V.B. SRL" şi totodată să o cazeze la complex, partea vătămată fiind de acord ca în acelaşi complex să practice prostituţia.
Partea vătămată a aflat de la unul dintre barmani - inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C. - care erau regulile localului, reguli pe care ea şi celelalte fete care erau la local şi se prostituau trebuia să le respecte, acestea constând în obligaţia fetelor de a determina clienţii barului să facă o consumaţie destul de consistentă, aceasta însemnând în mod obligatoriu un "red-bull" şi un whisky ori un "red-bull" şi o ciocolată („M." ori o altă ciocolată scumpă), iar în situaţia când clientul voia să meargă „pe cameră" - adică dacă dorea să întreţină relaţii sexuale cu una din fete - aceasta trebuia să achite la bar unuia dintre barmanii mai sus-menţionaţi, suma de 50 lei noi reprezentând costul folosinţei camerei în care se practica prostituţia.
Partea vătămată a aflat că aceste reguli pe care şi Ie-a însuşit erau impuse de coordonatorul grupului infracţional şi că barmanii menţionaţi anterior, membrii grupului infracţional organizat, asigurau respectarea lor.
În primii patru ani de la sosirea în Bistriţa şi implicit de la începerea practicării prostituţiei, partea vătămată a fost cazată în cadrul complexului SC M.V.B. SRL Bistriţa, într-una din cele două vile, mai întâi în vila, iar apoi în camera nr. 2 a aceleiaşi vile, primind şi mâncare. în continuare, partea vătămată a acceptat să „lucreze" în cadrul complexului, dar pe parcurs s-a mutat în mun. Bistriţa, în chirie, deplasându-se la complex în fiecare seară. în toată perioada de timp cât a practicat prostituţia, partea vătămată a folosit camerele celor două vile puse la dispoziţie în acest scop de către coordonatorul grupului infracţional.
Partea vătămată şi-a dat seama, după sosirea ei la complexul M.V.B. că, coordonatorul grupului infracţional transmitea barmanilor sarcinile care trebuiau îndeplinite, dar cu timpul a primit şi ea tot felul de dispoziţii din partea acestuia, în sensul de a întreţine relaţii sexuale cu diverşi clienţi pe bani, din care o parte, reprezentând contravaloarea folosinţei camerei ce-i era pusă la dispoziţie pentru practicarea prostituţiei, trebuia achitată de fiecare dată la bar unuia dintre barmanii care erau de serviciu şi care la rândul lor treceau sumele de bani în nişte caiete aflate la bar, ulterior banii fiind daţi coordonatorului grupului infracţional. Ea a mai aflat şi alte reguli care erau impuse de coordonatorul grupului, cum ar fi faptul că avea dreptul doar la două zile libere pe lună, iar în cazul în care dorea a treia zi liberă pe lună, trebuia să achite la bar suma de o sută cincizeci de lei, la fel trebuia să achite la bar aceeaşi sumă şi în cazul când mergea să practice prostituţia cu diverşi clienţi la alte locaţii din Bistriţa decât în cadrul complexului “M.V.B.”. Partea vătămată percepea de la fiecare client cu care întreţinea relaţii sexuale suma de o sută de euro, sumă din care trebuia să achite la bar contravaloarea folosinţei camerei în care se prostitua, respectiv cincizeci de lei.
După ce şi-a găsit o locuinţă cu chirie în Bistriţa şi astfel nu a mai fost cazată în cadrul complexului “M.V.B.”, partea vătămată era chemată uneori şi prin telefon de către barmanii care erau de serviciu în vederea practicării prostituţiei.
În toţi aceşti ani, membrii grupului infracţional organizat, din care făceau parte şi inculpaţii P.M.M., P.S.C. şi S.O. - au realizat periodic şi în temeiul unei unice rezoluţii infracţionale, înlesnirea practicării prostituţiei de către partea vătămată A.L., precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta.
În cursul lunii iulie 2011, după ce s-a întors din Spania, o altă persoană a aderat şi a sprijinit grupul infracţional organizat, implicându-se în „supravegherea" fetelor care practicau prostituţia la localul aparţinând SC M.V.B. SRL.
Nemulţumit de „delăsarea" membrilor grupului infracţional care aveau calitatea de barmani, în scopul de a spori „încasările", această persoană a început să impună fetelor un program mai sever în privinţa practicării prostituţiei, aderesându-le ameninţări.
Fiind constrânsă de ameninţările adresate, constând în violenţe fizice, partea vătămată a fost nevoită să se deplaseze la local chiar şi în ziua ei liberă şi să practice prostituţia.
Instanţa de fond a constatat că practicarea prostituţiei la complexul M.V.B., de către partea vătămată este dovedit şi prin procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 26 noiembrie 2009, prin procesele-verbale întocmite de către investigatorii sub acoperire la datele de 28 noiembrie 2009, 5 mai 2010 şi 14 septembrie 2011 (vol. I file 164, 165, 173-175, 180 şi vol. III file 105,106), precum şi din procesul-verbal de supraveghere operativă din data de 28 iunie 2011 (vol. I fila 101) din cuprinsul căruia rezultă că partea vătămată se ocupa în cadrul complexului de racolarea eventualilor clienţi dornici de a întreţine relaţii sexuale contra cost.
Dintre fetele care au practicat prostituţia în localul „M.V.B., partea vătămată a menţionat pe numitele M.C.A., Blaga Andreea şi Blaga Carmen, Ş.M.D., N.R.M., K.C.C., K.E.A. şi sora acesteia, C. (fostă “P.”) A.M. şi C. (fostă "P.") V., G.l.A.
Totodată, tribunalul a reţinut că partea vătămată a fost depistată la datele de 28 noiembrie 2009 şi 5 mai 2010 de către investigatorii sub acoperire cu numele de cod "P.D.", "l.P.", "P.V." şi "U.B." pe când era dispusă să-şi ofere serviciile sexuale contra unui preţ, iar la data de 14 septembrie 2011 investigatorul sub acoperire cu numele de cod "B.J." autorizat de procuror s-a deplasat în jurul orei 00.40 la localul M.V.B. U., iar mai târziu, după ce a comandat şi consumat diverse de la bar, a luat legătura cu barmana de serviciu - inculpata S.O. - care, l-a întrebarea ce i s-a pus de către investigatorul sub acoperire "dacă vreuna din fete este disponibilă" a trimis-o pe numita "C.", cu care acesta discutase în acelaşi local şi cu două nopţi înainte, ocazie cu care aceasta îi ceruse suma de 500 de lei pentru întreţinerea de relaţii sexuale. La data acestei ultime deplasări a investigatorului sub acoperire - 14 septembrie 2011 - acesta s-a înţeles cu numita "C.", identificată în persoana numitei A.L. să-i plătească suma de 500 de lei şi 150 de euro reprezentând contravaloarea a două ore în care urmau să întreţină relaţii sexuale şi investigatorul efectiv i-a dat susnumitei suma de 500 de lei (alcătuită din zece bancnote de câte 50 lei fiecare a căror serii au fost notate), precum şi suma de 50 de lei pe care aceasta să o achite la bar, pentru folosirea în scopul mai susmenţionat a închirierii unei camere cu duş, urmând ca ulterior în cameră, investigatorul sub acoperire să-i mai plătească diferenţa de 150 de euro.
Înainte de a pleca din local spre cameră, numita A.L. s-a deplasat la bar, a plătit inculpatei cei 50 de lei, apoi a revenit la masa unde o aştepta "clientul" (investigatorul sub acoperire), după care au plecat în camera uneia dintre vilele complexului, însă nu după mult timp a fost declanşată operaţiunea de percheziţiona re a complexului şi astfel numita A.L. a fost găsită cu "clientul" menţionat anterior în cameră, asupra fetei găsindu-se o bancnotă de 50 de lei şi suma de 150 de euro primită de la "client".
În încăperea situată în spatele barului, în coşul de gunoi aflat sub spălător, au fost găsite cele zece bancnote de câte 50 lei fiecare, ale căror serii corepundeau cu cele remise investigatorului sub acoperire anterior deplasării la localul în cauză, bancnote despre care s-a stabilit că au fost date de numita A.L. inculpatei S.O. înainte ca aceasta "să meargă pe cameră" cu investigatorul sub acoperire.
Partea vătămată a formulat plângere penală împotriva membrilor grupului infracţional organizat şi s-a constituit parte civilă în cauză.
X. În primăvara anului 2007, partea vătămată minoră R.A.R., împreună cu prietena sa, numita G.l.A., pe care o cunoscuse în acelaşi an, s-au deplasat la un club de noapte din mun. Cluj-Napoca unde au lucrau ca şi dansatoare. După câteva zile, la apartamentul unde acestea locuiau, a venit o persoană (un bărbat) împreună cu o altă tânără, numita C.L.R., pe care acesta a dus-o pentru a dansa la acelaşi club unde erau şi numitele R.A.R. şi G.A. După câteva zile aceeaşi persoană a venit din nou în mun. Cluj-Napoca şi Ie-a propus celor trei fete să plece împreună cu el şi să lucreze ca dansatoare la Complexul M.V.B., "pentru că se câştigă mai bine", fetele fiind de acord să se deplaseze în mun. Bistriţa.
În concret, cele trei fete au fost transportate în mun. Bistriţa de acea persoană cu autoturismul condus de către martorul D.C.M.
Când au ajuns la complexul SC M.V.B. SRL Bistriţa, acea persoană a luat legătura cu barmana de serviciu, o altă membră a grupului infracţional organizat şi i-a spus că ele sunt fetele despre care a discutat cu "Ioana" (femeie neidentificată), fete pe care Ie-a adus să lucreze în cadrul complexului. Barmana de serviciu Ie-a explicat în mod concret condiţiile de lucru, respectiv faptul că nu vor avea un salariu, dar că "se pot obţine bani din mersul pe cameră", expresie din care partea vătămată minoră R.A.R. a înţeles că acolo se practica prostituţia, iar banii pentru folosirea camerei în acest scop, reveneau patronului, care Ie va oferi cazare şi masă. în continuare barmana de serviciu Ie-a cazat pe cele trei fete în vilă, anunţându-le că vor primi cheile de la camerele vilei nr. 2 "când vor avea clienţi".
Întrucât partea vătămată era minoră, într-o primă fază s-a pus problema ca aceasta să nu fie primită şi cazată în local, însă în cele din urmă s-a convenit să fie totuşi găzduită, urmând ca celelelate fete să „o acopere" în cazul unor controale astfel încât să nu se poată stabili că este minoră.
Minora s-a prostituat timp de trei-cinci zile în cadrul complexului, determinând clienţii ca înainte de a merge „pe cameră" pentru a întreţine acte sexuale să facă consumaţie de minim 50 lei, să plătească barmanului de serviciu "preţul camerei" (care se majorase la suma de 60 lei), suma de bani obţinută de ea pentru fiecare raport sexual fiind de 100 de euro sau echivalentul acestei sume în lei, adică 350 de lei la cursul de atunci. Minora a confirmat că fetele care practicau prostituţia în local făceau aceasta cu ştiinţa coordonatorului grupului infracţional care nu le plătea vreo sumă de bani cu titlu de salariu, dar în schimb le permitea fetelor să îşi păstreze o parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei, respectiv banii primiţi direct de la clienţi pentru serviciile sexuale prestate, bineînţeles după ce plăteau la bar contravaloarea folosinţei camerelor puse la dispoziţie în vederea practicării prostituţiei.
Banii obţinuţi de minoră în urma practicării prostituţiei au fost luaţi de către persoana care a adus-o în Bistriţa, dar indirect, prin intermediul lui G.l.A.. După un timp pentru că era nemulţumită de situaţia în care se afla, minora a fugit din local, undeva în mun. Oradea.
Numita C.L.R., nu a rămas la Complexul din cartierul U. să practice prostituţia, deoarece încă de la primul client, după ce a achitat barmanei de serviciu suma de bani reprezentând "preţul camerei", în loc să meargă în camera vilei, a plecat din complex cu acel client şi nu a mai revenit.
Xl.a) În cursul primăverii anului 2007 partea vătămată G.l.A., care era prietenă cu o persoana din anturajul grupului infracţional organizat, la propunerea acesteia, pe la sfârşitul lunii aprilie ori la începutul lunii mai 2007, împreună cu minora R.A.R. şi cu numita C.L.R., a acceptat să vină din mun. Cluj-Napoca, unde lucra la un bar de streaptease (local unde nici una dintre ele nu practica prostituţia), la un local din mun. Bistriţa, unde credea că urmează să lucreze ca dansatoare şi că va câştiga mai bine.
Într-o zi din perioada aprilie-mai 2007, acea persoană, respectiv un bărbat din anturajul grupului infracţional organizat, s-a deplasat în mun. Cluj-Napoca şi Ie-a luat pe cele trei fete cu autoturismul, de culoare negru metalizat, la volanul căruia se afla "şoferul" acestuia, numitul D.C.M. şi Ie-a transportat până în mun. Bistriţa, în cartierul U., la pensiunea “M.V.B.”, fără a le explica în mod clar că urmează să practice prostituţia.
Ajunşi la acest local, persoana respectivă a căutat o femeie pe care o cunoştea, dar cum aceasta momentan nu era acolo, a discutat cu o barmană despre primirea fetelor în Complex.
Din discuţiile purtate de acea persoană cu barmana, partea vătămată şi-a dat seama că aceasta ştia că ea şi celelalte două fete urmau să fie duse la local. Barmana Ie-a condus pe fete într-o cameră din vila nr. 2 şi Ie-a spus că acolo urma să fie camera lor, apoi, în prezenţa persoanei care Ie-a adus, barmana Ie-a explicat fetelor condiţiile în care urma să desfăşoare activitatea în localul “M.V.B.”, atrăgându-le atenţia de la început că nu vor primi nicio sumă de bani cu titlu de salariu, că au obligaţia de a determina pe consumatorii localului să facă consumaţii cât mai mari, care să includă obligatoriu un "Red Bull" şi o ciocolată, ori whisky şi un "Red Bull" (ambele variante costând 50 lei noi), sau, eventual o şampanie, care costa 100 lei noi. De asemenea, barmana Ie-a spus că nu le va reveni niciun procent din consumaţie, dar că "vor putea face bani", dacă merg cu clienţi "pe cameră", expresie din care fetele au înţeles că urmau să întreţină cu clienţii relaţii sexuale contra cost, moment în care au realizat adevăratele intenţii ale persoanei care Ie-a adus la localul “M.V.B.”, respectiv pentru a fi exploatate prin practicarea prostituţiei şi că nu se punea problema să lucreze ca dansatoare.
Tot de la barmana respectivă, partea vătămată şi celelalte două fete au mai aflat că de fiecare dată când urmau "să plece cu clientul pe cameră", trebuiau să achite la bar, celui care era de serviciu, în mod obligatoriu "preţul camerei", care la început a fost de 50 lei, apoi a crescut la suma de 60 lei, precum şi preţul consumaţiei, regulă respectată de fetele din local care se prostituau şi care achitau de fiecare dată unuia dintre barmani "preţul" unei camere chiar dacă într-o noapte aveau mai mulţi clienţi cu care întreţineau raporturi sexuale.
Luând la cunoştinţă că trebuiau să se prostitueze, precum şi obligaţiile pe care trebuiau să le respecte, partea vătămată şi celelate două fete au intenţionat să plece imediat, însă bărbatul care Ie-a adus Ie-a convins să rămână "măcar o noapte". Partea vătămată G.l.A. a acceptat această propunere pentru că avea mare încredere în persoana care a adus-o la local dar şi pentru că o iubea.
A doua zi dimineaţa, partea vătămată a discutat personal şi cu coordonatorul grupului infracţional, care a vrut să le vadă pe fetele care au fost aduse, care s-a rezumtat doar la a le întreba pe fete "dacă Ie-a explicat d-na C. ce au de făcut", după care a plecat. Ulterior partea vătămată şi-a dat seama că în localul respectiv prostituţia se practica cu acordul şi cu ştiinţa coordonatorului grupului infracţional, fetele având cazarea şi masa asigurate.
Partea vătămată a practicat prostituţia la localul M.V.B. iniţial în perioada aprilie - iulie 2007, aflând în această perioadă atât de la membrii grupului infracţional, precum şi de la celelate fete care se aflau la local anterior sosirii lor că, în cazul în care un client dorea să întreţină relaţii sexuale cu vreo fată în afara localului, fata respectivă trebuia să achite la bar suma de 100 lei, iar în cazul când lipsea o noapte întreagă, să achite la bar 150 lei. Prin excepţie, partea vătămată achita uneori acele sume de bani direct coordonatorului grupului infracţional, iar alteori unuia din membrii grupului infracţional (barman de serviciu). Referitor la sumele de bani reprezentând contravaloarea folosinţei camerelor din complex pentru practicarea prostituţiei, partea vătămată le plătea la bar inculpaţilor P.M.M., P.S.C. şi S.O., după cum lucrau în „ture", iar aceştia treceau sumele pe nişte caiete, în care se ţinea "evidenţa fetelor şi a camerelor". Prostituţia se practica de fete în toate camerele localului, adică în toate cele 8 camere, iar atunci când nu erau camere libere în vile, se practica şi în „căsuţe", activitatea fetelor fiind supravegheată şi de unii din membrii grupului infracţional, care consemnau într-un caiet sumele de bani achitate de partea vătămată ori de alte fete, ca şi preţ al consumaţiei efectuate, respectiv preţul folosirii camerei pentru prostituţie atunci când fetele mergeau cu clienţii "la cameră". Partea vătămată a cerut şi obţinut de la fiecare client sume cuprinse între 200 sau 250 lei pentru practicarea prostituţiei.
Pe parcursul celor 3-4 luni cât s-a prostituat în localul aparţinând SC M.V.B. SRL, partea vătămată era vizitată destul de des de către persoana care a adus-o în acel local, care venea de obicei însoţită de şoferul D.C.M. şi care îi cerea diferite sume de bani, de 100 ori 200 lei, din cei pe care fata îi obţinea din prostituţie, spunându-i că îi ia cu împrumut. Partea vătămată accepta să îi dea acelei persoane sumele de bani solicitate cu titlu de împrumut, însă acestea nu i s-au mai restituit niciodată. Partea vătămată a apreciat că în toată perioada din anul 2007, cât a fost exploatată prin practicarea prostituţiei la localul aparţinând SC M.V.B. SRL, i-a dat câteva mii de lei noi (adică câteva zeci de milioane lei vechi) persoanei (bărbatului) care a dus-o la acest local.
b) În luna iulie sau august 2007 partea vătămată a plecat acasă în mun. Dej, dar neavând bani ori un alt mijloc de a-şi câştiga existenţa, în luna noiembrie 2008 a revenit la localul “M.V.B.” pentru a practica prostituţia, activitate pe care a prestat-o respectând regulile mai susmenţionate, cu înlesnirea membrilor grupului infracţional organizat până în luna noiembrie 2009.
Partea vătămată a precizat că, şi coordonatorul grupului infracţional organizat ştia că este minoră, acesta luându-i ei şi numitei R.A.R. actele de identitate a doua zi după ce ele au fost aduse la local de către persoana care Ie-a preluat din Cluj. Coordonatorul grupului infracţional organizat i-a spus iniţial numitei R.A.R. că nu o primeşte acolo pentru că nu are 18 ani împliniţi. în cele din urmă minora a fost primită şi găzduită în local în vederea practicării prostituţiei, coordonatorul grupului infracţional spunându-i că în cazul unui control să afirme că este doar clientă.
XII. a) La sfârşitul anului 2001, numita C.A.M. (fostă "P."), care în acel moment lucra ca şi "animatoare" într-un bar din mun. Bistriţa, a venit la localul “M.V.B.” pentru a face acelaşi lucru, deoarece auzise despre acest din urmă local că ar oferi "condiţii mai bune", însă cum nu i-au plăcut condiţiile de lucru, a plecat după câteva zile. După câteva săptămâni, la începutul anului 2002 ea a revenit la acest local, fiind primită de coordonatorul grupului infracţional, despre care auzise de la una din fetele care lucrau în cadrul complexului şi cu care păstra legătura telefonic, că "se ocupă de afacere". Acesta a fost de acord să o primească să lucreze ca animatoare, cerându-i să ia legătura cu celelalte fete pentru a afla ce are de făcut, singura cerinţă fiind aceea ca ea să nu se certe cu fetele pentru tariful cerut de ele de la clienţi, aspect din care rezultă că numita C.A.M. cunoştea că la complexul M.V.B. se practică prostituţia.
Despre modul de lucru, susnumita a precizat că fetele trebuiau să fie amabile cu clienţii localului, iar în vederea practicării prostituţiei, fetele mergeau cu clienţii "la cameră" după ce plăteau la bar, preţul consumaţiei şi "preţul camerei", acestea fiind în total de 100 de lei (55 lei camera şi 45 lei consumaţia). în ceea ce priveşte tariful solicitat de martoră clienţilor pentru a întreţine relaţii sexuale acesta era de 300 de lei.
Susnumita a lucrat în condiţiile mai susmenţionate, până la sfârşitul anului 2002-începutul anului 2003, când a plecat în străinătate.
b) În luna noiembrie 2005 numita C.A.M. a revenit la complexul SC M.V.B. SRL Bistriţa pentru a practica prostituţia, activitate pe care a desfăşurat-o în aceleaşi condiţii ca şi în perioada anterioară până în luna martie 2006. înlesnirea practicării prostituţiei, precum şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către această tânără s-au realizat de membrii grupului infracţional organizat din care făceau parte şi inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C..
Ulterior, cu ocazia reaudierii numitei C.A.M. aceasta a negat că ar fi practicat prostituţia şi a motivat că declaraţia dată în faţa lucrătorilor de poliţie în cursul anului 2006, în care recunoştea că a practicat prostituţia în camerele puse la dispoziţie în cadrul complexului din U., ar fi fost rezultatul unei agresiuni fizice din partea lucrătorului de poliţie ce i-a luat ulterior declaraţia - aspect care însă nu s-a confirmat, atâta vreme cât aceasta a solicitat la data de 2 martie 2006 ofiţerului de poliţie să fie audiată sub o altă identitate.
XIII. În cursul lunii decembrie 2007, minora M.G.l., a revenit în oraşul natal, fiind anterior plecată în mun. Hunedoara cu o prietenă a ei, numita K.C.C., care s-a angajat la complexul SC M.V.B. SRL Bistriţa. Numita M.G.l. nu a mai ţinut o perioadă legătura cu K.C.C., dar prin luna martie a anului 2008, neavând de lucru, i-a cerut ajutorul acesteia. K.C.C. i-a spus că din cauza vârstei nu o să fie angajată la un local, dar că ea o va informa când va afla de eventuali clienţi interesaţi de întreţinerea de raporturi sexuale, lucru cu care martora M.G.l. a fost de acord. Astfel, când prietena sa o suna şi îi spunea că în localul M.V.B. sunt clienţi, M.G.l. se deplasa la localul “M.V.B.” unde practica prostituţia în schimbul sumei de 300 de lei de la fiecare client, nu înainte de a achita barmanului de serviciu - unuia dintre inculpaţii P.M.M., P.S.C. şi S.O., în funcţie de cum erau de serviciu pe tură - suma de 55 de lei, reprezentând contravaloarea folosinţei camerei utilizată în scopul susmenţionat. Martora a declarat că în acea perioadă mai practicau prostituţia numitele G.l.A., A.L., "M." şi "A."
Tribunalul a reţinut că din materialul probatoriu administrat nu rezultă că martora le-a adus la cunoştinţa barmanilor că este minoră şi de asemenea nu rezultă că ea ar fi discutat aspecte legate de practicarea prostituţiei în cadrul acestui complex cu coordonatorul grupului infracţional. Ca urmare, înlesnirea practicării prostituţiei şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către martora M.G.l. în perioada cât a fost minoră şi apoi în perioada cât a fost majoră, a fost realizată de către barmanii din cadrul complexului, care erau membrii ai grupului infracţional organizat, neputându-se stabili ce sume de bani au păstrat pentru ei din cele încasate şi ce sumă de bani au predat mai departe coordonatorului grupului infracţional.
XIV. Tot prin intermediul numitei K.C.C. cu care se cunoştea, fiind prietene, numita C.A.M. (născută la data de 06 iunie 1989 în mun. Hunedoara, jud. Hunedoara), a ajuns în cursul lunii martie 2009 la localul “M.V.B.” din Bistriţa, venind în acest scop din mun. Hunedoara în mun. Bistriţa împreună cu prietena sa.
De la numita K.C.C., martora a aflat că trebuia, prin atitudinea ei, să-i determine pe clienţii localului să facă consumaţii, iar în cazul în care vreunul dorea să întreţină contra cost relaţii sexuale, se putea prostitua într-una din camerele vilei unde era cazată, după ce în prealabil se înţelegea cu acesta cu privire la preţ. în situaţia când pleca din complex la alte locaţii situate pe raza Bistriţei pentru a se prostitua, minora achita la bar suma de 60 de lei, reprezentând preţul folosinţei camerei, pentru a avea „acoperire" în cazul când un membru al grupului infracţional organizat întreba unde se află, situaţie când barmanul îi spunea acestuia că se află în cameră cu un client - rezultând astfel că uneori acţiona în înţelegere cu barmanul de serviciu care putea astfel să-şi însuşească sumele de bani pe care martora le achita la bar. Atunci când martora practica prostituţia în cadrul complexului, barmanul de serviciu nota pe un caiet vila şi camera unde aceasta se ducea cu clientul. în cursul lunii martie 2009 martora a practicat prostituţia o perioadă scurtă de "câteva zile", deoarece nu i-a convenit modalitatea în care trebuia să-şi desfăşoare activitatea, dar a revenit la Complex şi a practicat prostituţia în perioada iunie-septembrie 2009, timp în care la local au fost cazate mai multe fete care practicau ca şi ea prostituţia.
Fetele respective, inclusiv martora achitau la bar unuia dintre inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C., după cum erau de serviciu la bar, "preţul camerei" în care urmau a întreţine contra cost relaţii sexuale, chiar şi în cazul când aceeaşi fată folosea aceeaşi cameră de mai multe ori într-o noapte, altfel spus pentru fiecare interval de timp de folosire a camerei.
Martora a plecat în cursul lunii septembrie 2009, dar a revenit pentru ultima dată la complexul SC M.V.B. SRL, pentru a practica prostituţia, în cursul lunii februarie 2010 şi a desfăşurat această activitate tot în aceleaşi condiţii până în luna mai 2010, înlesnirea practicării prostituţiei şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei de către această fată fiind făcută în cadrul grupului infracţional organizat de către membri ce desfăşurau activitatea în complex în calitate de barmani. Ea a confirmat că partea vătămată G.l.A. trebuia să achite la bar suma de 150 de lei când nu venea la program, precum şi că o membră a grupului infracţional organizat le supraveghea uneori noaptea pe fete, dintre care a menţionat pe numitele A.L., Ş.M.D., M.G.l., K.M.
XV.a) Aproximativ prin primăvara ori vara anului 2007 numita B.A.M., a venit la localul SC M.V.B. SRL Bistriţa din cartierul U. pentru a se angaja ştiind deja că la acest local se practică prostituţia şi ca urmare a îndrumării date de una dintre Sărmanele care era de serviciu, a luat legătura cu una din membrele grupului infracţional cu care a discutat despre angajarea sa şi care a fost de acord ca tânăra să lucreze ca animatoare. Cu acea ocazie i s-a atras atenţia asupra faptului că nu va primi salariu, dar că va putea obţine bani pe două căi respectiv, lucrând ca dansatoare, direct de la clienţi, precum şi din practicarea relaţiilor sexuale contra cost. Susnumitei i s-a mai spus că obligaţiile sale constau în a dansa pe scena din club care era prevăzută cu o bară şi de a determina clienţii localului să facă consumaţie, programul de lucru fiind de la ora 22,00 sau 23,00 până la ora 4,00 sau 5,00 dimineaţa, după cum programul era "de vară" respectiv "de iarnă" şi derivat din acestea urma să meargă "pe cameră" cu clienţii care o alegeau pentru a întreţine relaţii sexuale contra cost. Ulterior, B.A.M. a fost trimisă la celelalte fete care erau în acel moment "animatoare" la local (martora şi-a amintit pe numitele G.l.A., A.L.) pentru ca acestea să-i dea şi alte amănunte "despre cum decurgeau treburile". Fetele respective i-au spus care erau regulile respectate de ele, că se putea prostitua în cadrul complexului folosind în acest scop camerele celor două vile şi căsuţele din complex, că înainte "de a merge pe cameră" trebuia să plătească la bar unuia dintre barmanii P.M.M., P.S., şi S.O. suma de 50 lei pentru fiecare client cu care se prostitua, reprezentând "preţul camerelor", iar atunci când se deplasa în afara complexului pentru a se prostitua să îşi ceară voie de la barmanul de serviciu şi să îi achite acestuia suma de 150 lei, sumă care era trecută în "caietul" unde se ţinea evidenţa încasărilor "la negru".
Martora a acceptat acele reguli şi a "lucrat" în aceste condiţii timp de aproape un an şi jumătate, până în vara anului 2008, membrii grupului infracţional organizat din care făceau parte şi inculpaţii P.M.M., P.S., S.O. acţionând în sensul înlesnirii practicării prostituţiei de către martora B.A.M. şi trăgând foloase de pe urma practicării prostituţiei de către aceasta.
b) După circa un an de zile, prin vara anului 2009, martora B.A.M. a revenit la localul SC M.V.B. SRL Bistriţa din cart. Unirea şi a reluat activitatea de practicare a prostituţiei în aceleaşi condiţii, activitate care i-a fost înlesnită de acelaşi grup infracţional şi de pe urma căreia membrii grupului au tras foloase. Martora a continuat să practice prostituţia până la data de 14 septembrie 2011, când s-a efectuat percheziţia de organele judiciare. La revenirea în cadrul complexului, martora a cunoscut o nouă „colegă", pe numita K.C.C.
XVI. a) În cursul verii anului 2001 partea vătămată minoră B.C.D., a venit la localul aparţinând SC ”M.V.B.”SRL pentru a lucra ca dansatoare. în acest sens minora a luat legătura cu coordonatorul grupului infracţional organizat, căruia potrivit declaraţiei sale, i-a dat un act scris de mama sa prin care aceasta ar fi fost de acord ca fiica ei să lucreze la acel local. Deşi era minoră, iar coordonatorul grupului infracţional cunoştea acest lucru, partea vătămată a fost primită şi găzduită în una din camerele complexului.
Partea vătămată a fost găzduită într-una din camerele celor două vile ale localului, fiind „colegă" de cameră cu numitele K.M. şi K.E.A., în alte camere fiind cazate în perioada cât a lucrat la local şi alte "animatoare" dintre care partea vătămată şi-a amintit pe numitele M.C.A., B.M., M.A.M., pe surorile C. (fostă “P.”) A.M. şi C. (fostă “P.”) E.V., Ş.M.D., precum şi pe numita N.R.M.
De la aceste fete minora a aflat că putea practica prostituţia în camerele vilelor complexului, singura condiţie fiind aceea de a plăti la bar, barmanilor care erau de serviciu, respectiv inculpaţilor P.M.M., S.O. şi, mai târziu, inculpata P.S.C. - suma de 300.000 lei vechi de la fiecare client cu care se prostitua, reprezentând "preţul camerei" în care urma să întreţină relaţii sexuale pe bani.
Atrasă de obţinerea unui câştig uşor, partea vătămată minoră a început să se prostitueze alături de celelate fete, cerând fiecărui client sume cuprinse între 2 şi 4 milioane lei vechi, clienţii achitând la bar unuia dintre barmanii de serviciu suma de 300.000 lei vechi. în cazul când clientul nu dorea să meargă într-una din camerele complexului, ci în afara complexului, partea vătămată mergea cu acesta în alte locaţii din Bistriţa, fără însă a achita la bar vreo sumă de bani.
Minora B.C.D. a fost găzduită în cadrul complexului SC M.V.B. SRL din cartierul Unirea şi după data de 11 decembrie 2001, când a intrat în vigoare Legea nr. 678/2001, în scopul exploatării ei prin practicarea prostituţiei.
Partea vătămată a lucrat ca dansatoare şi a practicat prostituţia la localul aparţinând SC M.V.B. SRL neîntrerupt, până în vara anului 2003, când a plecat acasă.
b) După cea. două săptămâni partea vătămată a revenit la localul SC “M.V.B.” însoţită fiind de sora ei, B.A.B. care dorea să câştige bani şi care a venit din proprie iniţiativă la local, deşi ştia de la B.C.D. că aceasta se prostitua.
După ce a revenit la local, partea vătămată minoră B.C.D. a fost reprimită şi găzduită în cadrul complexului să lucreze ca dansatoare şi totodată să obţină bani din practicarea prostituţiei până în vara anului 2004, când, la fel ca şi sora ei, a plecat din acel loc. Partea vătămată a arătat că între vara anului 2003 şi vara anului 2004 la localul aparţinând SC M.V.B. SRL au venit A.L. şi surorile Şcolăreanu.
Partea vătămată nu s-a considerat victimă a traficului de persoane ori a traficului de minori, deoarece a fost de acord să se prostitueze şi nu a formulat pretenţii în cauză.
XVII. a) În urmă cu aproximativ patru-cinci ani, martora cu o altă identitate A.O. neavând venituri, s-a deplasat la complexul SC M.V.B. SRL, amplasat în afara mun. Bistriţa, complex despre a cărei existenţă şi activitate cunoştea de la barmanul care era de serviciu (ulterior aflând că numele acestuia este P.M.M.), pe care l-a întrebat dacă poate fi angajată ca animatoare.
Barmanul de serviciu i-a spus că va discuta cu patronul şi i-a cerut să revină a doua zi pentru a primi răspunsul. A doua a zi martora a revenit acolo şi a discutat cu barmanul care era de serviciu, ocazie cu care acesta i-a spus că poate să se prezinte la local pentru a lucra începând cu ora 2200, aducându-i la cunoştinţă că „patronul era de acord".
Ea a aflat de la barman că în afară de activitatea de animatoare pe care urma să o presteze în local, avea posibilitatea de a practica şi prostituţia cu clienţii localului, situaţie în care trebuia să meargă cu clienţii într-una din camerele celor două vile, dar că trebuia să achite la bar suma de 60 Iei noi, reprezentând "preţul camerei" în care urma să întreţină raporturi sexuale cu clienţii, programul „de lucru" fiind de la ora 22.00 la ora 40.00. Martorei i s-a spus că o altă regulă era că în cazul când voia să plece cu clienţii în afara Complexului, de exemplu în mun. Bistriţa, trebuia să achite la bar, adică tot unuia dintre membri grupului infracţional organizat care lucrau ca barmani în local (inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C.) suma de un milion şi jumătate de lei vechi (adică suma de 150 lei noi).
Martora a confirmat că ea şi fetele care se prostituau erau supravegheate de către barmanul care era de serviciu în local în noaptea respectivă, în principal prin evidenţierea clienţilor pe care i-au avut, iar uneori şi de o altă membră a grupului infracţional organizat.
Sumele de bani reprezentând preţul folosinţei camerelor în care fetele practicau prostituţia erau achitate de fete barmanului de serviciu care le trecea într-un caiet "la negru" despre care martora a arătat că se arunca pentru că era evident că nu se plătea impozit, aspect care este foarte relevant în privinţa implicării, cu bună-ştiinţă, a barmanilor, respectiv a inculpaţilor P.M.M., S.O. şi P.S.C., în activitatea de proxenetism organizată de către coordonatorul grupului infracţional, prin înlesnirea practicării prostituţiei şi tragerea de foloase de pe urma practicării prostituţiei, prin acceptarea de către aceştia a rolului de a preda cea mai mare parte a sumelor de bani obţinute ca urmare a practicării prostituţiei de către fete de la clienţii cu care întreţineau relaţii sexuale către coordonatorul grupului infracţional organizat.
În ceea ce priveşte sumele de bani provenite din consumaţia făcută cu clienţii, martorei i s-a adus la cunoştinţă că trebuia să-i determine pe clienţi să facă o consumaţie de minim 50 lei noi, consumaţie în care intra un whisky, un energizant şi o ciocolată, bani pe care trebuiau să-i achite la bar, adică unuia dintre membri grupului infracţional organizat care lucrau ca şi barmani în cadrul Complexului. Martora a arătat că dacă nu consuma nimic cu clienţii cu care „mergea la cameră", trebuia să achite tot la bar şi preţul minim al consumaţiei, adică 50 lei noi, în plus pe lângă cei 60 lei noi care reprezentau "preţul" pentru camera în care ea se prostitua.
Chiar în cazul când martora întreţinea relaţii sexuale într-o noapte cu mai mulţi clienţi, trebuia să achite la bar, barmanului de serviciu, respectiv unuia din membri grupului infracţional organizat, câte 60 de lei de fiecare dată când „mergea pe cameră", adică pentru fiecare client cu care se prostitua.
Martora a arătat că atunci când a început „să lucreze" la localul SC M.V.B. SRL, acolo mai practicau prostituţia numita A.L., K.M. şi încă două fete, dar acestea au plecat deja în ziua următoare. Martora a declarat că în aceeaşi perioadă au mai venit surorile lui K.M., numitele R. şi R., iar după câteva săptămâni a început să practice prostituţia la local şi numita Ş.M.D. despre care martora a aflat că a fost şi anterior acolo şi s-a prostituat.
Martora a practicat prostituţia în condiţiile descrise anterior cu sprijinul şi înlesnirea acordată de membri grupului infracţional organizat până în primăvara anului 2010, când a plecat pentru o perioadă de timp.
b) În prima parte a verii anului 2011 martora a revenit la localul aparţinând SC M.V.B. SRL unde a continuat să se prostitueze în aceleaşi condiţii ca şi înainte, făcând acest lucru până la sfârşitul verii-începutul toamnei anului 2011.
Martora a precizat, că aproape în fiecare zi, la local venea coordonatorul grupului infracţional, mai puţin seara, de obicei când între fetele ce "lucrau" acolo apăreau neînţelegeri. Atunci când acesta venea pe la local, anterior începerii programului, el le spunea animatoarelor să fie îmbrăcate cât mai sexi, că lui nu-i pasă cât câştigă ele ca urmare a întreţinerii de relaţii sexuale cu clienţii, ci îl interesează banii încasaţi de la clienţi din folosirea camerelor pentru practicarea prostituţiei şi din consumaţiile făcute de clienţi cu fetele.
Coordonatorul grupului infracţional organizat transmitea dispoziţiile sale fetelor ce se prostituau, precum şi regulile privind folosirea camerelor de la local, privind sumele de bani pe care trebuia să le achite "la bar" pentru folosirea camerelor ori pentru că fetele plecau cu unii clienţi în Bistriţa, prin intermediul barmanilor de serviciu, membrii ai grupului infracţional organizat şi prin intermediul altor membrii ai grupului care au aderat la el. Din declaraţia martorei a mai rezultat că cel care coordona grupul infracţional făcea aceste reguli în cadrul complexului “M.V.B.”, şi tot el stabilea „taxele" ce urmau a fi plătite de către fetele care se prostituau, aspect ce rezultă din atitudinea barmanilor P.M.M., S.O. şi P.S. care foloseau expresii de genul „patronul a zis" ori „patronul vrea", precum şi din comportamentul altei membre a grupului, care de asemenea transmitea ce anume doreşte coordonatorul grupului infracţional organizat.
Tribunalul a reţinut că în cadrul grupului infracţional organizat, care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul complexului turistic de pe DN-17 la km 6, unul dintre membrii avea rolul de coordonator, iar ceilalţi membrii ai grupului, între care şi inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C. aveau, în principal, rolul de a aduce la îndeplinire dispoziţiile transmise de acesta, acţionând pentru a asigura înlesnirea practicării prostituţiei de către fetele ce lucrau ca dansatoare în local şi pentru a asigura încasarea unor sume de bani obţinute de acestea ca urmare a practicării prostituţiei. în plus, inculpaţii P.M.M., P.S.C. şi S.O., le supravegheau pe fetele care se prostituau, încasau "taxa" de 30-60 lei de la fiecare client al fetelor ce se prostituau, sumă reprezentând contravaloarea folosinţei camerelor în care fetele practicau prostituţia, precum şi diverse sume de bani reprezentând contravaloarea "taxei" zilelelor în care aceste fete îşi luau "liber" deşi ar fi trebuit să fie la program, ori atunci când mergeau cu clienţii pentru a se prostitua în alte locaţii din afara Complexului. Inculpaţii trimişi în judecată aveau şi rolul de a consemna temporar veniturile obţinute "la negru" în diverse caiete şi de a preda sumele de bani coordonatorului grupului infracţional ori persoanelor desemnate de acesta. După ce la grupul infracţional organizat au aderat şi ale persoane apropiate coordonatorului grupului infracţional, acestea şi-au asumat atât rolul de a supraveghea activitatea de practicare a prostituţiei de către fete cu mai multă exigenţă, cât şi activitatea desfăşurată de către membrii grupului infracţional organizat care lucrau în cadrul SC M.V.B. SRL Bistriţa ca barmani, adică inculpaţii P.M.M., P.S.C. şi S.O., pentru a vedea dacă aceştia evidenţiau corect în caietele pe care le ţineau la bar toate sumele obţinute "la negru" ca urmare a practicării prostituţiei de către fete, ori evidenţiau doar o parte din aceste sume şi îşi însuşeau acele sume de bani "nedeclarate" patronilor.
Toate aceste aspecte rezultă şi din procesele-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice.
Astfel, s-a constatate că implicarea inculpaţilor în activitatea infracţională dedusă judecăţii (inc. P.M.M., P.S.C. şi S.O.) rezultă îndeosebi din discuţiile telefonice interceptate în baza încheierilor penale din 2007, din 2008, din 2009, din 2009, din 2009, din 2009 şi din 2010, emise de Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
Totodată, s-a reţinut că starea de fapt descrisă mai sus şi vinovăţia inculpaţilor rezultă din următoarele probe:
- declaraţia p.văt. M.C.A. din data de 08 septembrie 2005, luată pe F.l. - vol. I, filele 18-29; delegaţie apărător numit din oficiu pt. M.C.A. emisă la data de 08 septembrie 2011 - vol. I, f. 30; declaraţia p.văt. M.C.A. din data de 08 septembrie 2011 luată de procu-ror pe F.l. şi supliment dat în aceeaşi zi
- vol. I, filele 31-35; declaraţie martoră M.L.R. pe F.l. din 26 iunie 2006 - vol. I, filele 36,37; declaraţie olografă a martorei S.D.R. din 29 noiembrie 2005 şi declaraţie dată în aceeaşi zi pe F.l. - vol. I, filele 38-42; declaraţia martorei Ş.M.D. din 23 martie 2005, F.l. -vol. I, fila 43; declaraţii olografe Ş.M.D. din 14 iunie 2007 şi din 21 mai 2012 -vol. III, filele 166-168; declaraţie martor Ş.M.D. din 21 mai 2012 - vol. III, filele 169-171; declaraţia martorei N.R.M. din 23 martie 2005, F.l. şi declaraţie olografă - vol. I, filele 44-46; declaraţie olografă a martorei K.E.A. din 23 martie 2005 şi declaraţie dată în aceeaşi zi pe F.l..
- vol. I, filele 47-50; declaraţie olografă martor V.S.l. din 22 februarie 2005 şi declaraţie din aceeaşi zi pe F.l. - vol. I, filele 51-56; declaraţie martor B.N. din 18 februarie 2005, F.l. - vol. I, filele 57-59; declaraţia victimei M. („M.”) A.M. din data de 31 august 2011, dată procurorului, F.l. - vol. I, filele 78-80; declaraţie olografă A.L. din 14 iunie 2007 şi din 23 martie 2005, F.l. - vol. I, filele 81-83; declaraţie A.L. din 14 septembrie 2011, F.l. - vol. I, filele 85-87; declaraţie S.C.A. F.l. din 24 mai 2006 şi declaraţie dată de aceeaşi persoană la 13 septembrie 2011 în faţa procurorului luată pe F.l. -vol. I, filele 88-92; declaraţia părţii vătămate minore R.A.R. luată pe F.l. la data de 04 iulie 2007 şi proces-verbal din data de 04 iulie 2007, întocmit de Procuror şef Birou Teritorial Bistrița Năsăud referitor la traficarea minorei R.A.R. - vol. I, filele 93-100; declaraţie olografă a victimei G.I.A. din data de 14 iunie 2007 - filele vol. I, 110,111; declaraţie a părţii văt. G.I.A. luată de poliţie la 25 martie 2011 de poliţie, F.l. - vol. I, filele 112-116; declaraţie a părţii vătămate G.I.A. luată de procuror la 23 iunie 2011 de poliţie, F.l. -vol. I, filele 117-120; declaraţia martorei C.L.R., luată de procuror la 27 iunie 2011, F.l. vol.l filele 30-134; declaraţia olografă C.L.R. filele 177-183; declaraţie olografă D.C.M. din data de 23 iunie 2011 şi declaraţia aceleiaşi persoane luată de procuror la data de 23 iunie 2011, F.l. - vol. I, filele 123-127; proces-verbal de consemnare declaraţie martor sub o altă identitate - vol. I, filele 138,139; declaraţie olografă Ş.A. din 14 septembrie 2011 -vol. I, filele 140,141; declaraţie olografă şi pe F.I. B.A.M. din 14 septembrie 2011 - vol. I, filele 142-144; declaraţii B.A.M. (olografă din 15 mai 2012 şi pe F.I. vol. III, file 140-146); autorizaţii efectuare percheziţii - vol. I, f. 198-202; procese-verbale de efectuare percheziţii, declaraţii martori asistenţi - vol. I, filele 203-207,211-230; ordonanţă autorizare investigator sub acoperire şi proces-verbal de predare a sumei de 500 lei către investigator, sumă găsită aruncată la coşul de gunoi cu ocazia percheziţiei de la complex vol. I, filele 208-210; declaraţia inculpatului P.M.M. (olografă şi pe F.l. - vol. I, filele 249-252,254-257; şi S.O. (olografă şi pe F.l. - vol.l filele 279-282, 285); proces verbal desigilare sac cu acte ridicate percheziţie vol. I, fila 241; ordonanţa nr. 37 din data de 25 septembrie 2009 emisă de procuror şef Birou Terit. BN din cadrul DIICOT de dispunere a interceptării şi înregistrării cu titlu provizoriu a convorbirilor şi comunicărilor telefonice şi proces-verbal din data de 25 septembrie 2009 de redare rezumativă a convorbirilor şi comu-nicărilor telefonice - vol. II, file 20-29; Î.P. din 2009 a Tribunalului BN, autorizaţia de autorizare a interceptării şi înregistrării convorbirilor şi comunicărilor telefonice din 2009 şi procese-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice întocmite la datele de 23 august 2011, 15 august 2011, 18 august 2011- vol. II, file 20-107; procese-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice întocmite la datele de 12 august 2011 (vol. II, file 117-141), 12 august 2011 (vol. II, file 141-163) şi din 21 mai 2012 (vol. II, file 164-191); Î.P. din 2011 din data de 19 august 2011 a Tribuna-lului BN (vol. III, file 112-115) şi autorizaţia de autorizare a interceptării şi înregistrării convorbirilor şi comunicărilor telefonice din 2011 (vol. III, file 8-16) şi procesele-verbale de redare a convorbirilor şi comunicărilor telefonice întocmite la 10 noiembrie 2011 (vol. III, file 17-39), 14 noiembrie 2011 (vol. III, file 40-61), 11 noiembrie 2011 (vol. III, fila 62 şi 80-84), 15 noiembrie 2011 (vol. III, file 63-80); procese-verbale din datele de 22 mai 2012 de redare a conţinutului notelor de supraveghere operativă a inc. B.V. şi P.M.M. - vol. III, file 91-94; proces-verbal din data de 14 septembrie 2011 de ridicare de la inc. P.M.M. a unei file de hârtie cu însemnări şi copii ale respectivei file, faţă-verso -vol. III, file 96-98; declaraţie martor altă identitate M.l. din 11 aprilie 2011 pe F.l. - vol. III, fila 99; declaraţie martor altă identitate P.V. din 11 aprilie 2011 pe F.l. - vol. III, file 100,101; declaraţie martor altă identitate l.P. din 11 aprilie 2011 pe F.l. - vol. III, file 102, 103; procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire cu numele de cod "B.J." din 12 şi din 14 septembrie 2011 -vol. III, file 104-106 şi ordonanţa de autorizare din 31 august 2011 vol. III, file 107, 108; declaraţie martor altă identitate B.J. din 11 aprilie 2011 pe F.l. - vol. III, file 109-111; declaraţii învinuită P.S.C. (olografe din datele de 10 noiembrie 2011 - 16 mai 2012 şi din 18 mai 2012 vol. III, file 127-133, pe F.l. vol. III, file 138, 139 şi completare de declaraţie din 28 mai 2012 vol. III, fila 236); declaraţii p. vătămată B.C.D. (olografă din 16 mai 2012 şi pe F.I. vol. III, file 147-151) şi supliment declaraţie din 17 mai 2012 vol. III, fila 153; declaraţii p. vătămată R.A.R. - olografă din 17 mai 2012 şi pe F.I. vol. III, file 155-163;
- declaraţii olografe C. ("P.") A.M. din 02 martie 2006 şi din 16 mai 2012 -vol. III, file 172-174; declaraţie olografă M.G.l. din 05 august 2009 vol. III, file 175, 176; proces-verbal consemnare declaraţie martor sub o altă identitate C.M. vol. III, file 184, 185; declaraţii martori M.N. (din 01 februarie 2012, vol. III, file 202-206), B.I.C. (din 02 februarie 2012, vol. III, file 207-208), G.l. (din 02 februarie 2012, vol. III, file 209, 210), M.V.G. (din 01 februarie 2012, vol. III, file 212-213), B.M.A. (din 26 martie 2012, vol. III, file 214-216); declaraţie olografă K.C.C. din 08 noiembrie 2009 vol. III, fila 217; declaraţii olografe C.E., C.E.V., B.M., M.A.D. (vol. III, file 218-227);
Tribunalul a reţinut că în drept, fapta inculpaţilor P.M.M. şi S.O., care împreună cu alte două persoane dintre care una şi-a asumat rolul de coordonator au constituit începând cu anul 2003 un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire în grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, iar fapta inculpatei P.S.C. de a adera începând cu primăvara-vara anului 2003 la grupul infracţional organizat astfel constituit, precum şi de a sprijini apoi activitatea infracţională a acestui grup până la începutul anului 2010, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Totodată, s-a constatat că, în drept, fapta comisă de inculpatul P.M.M. în temeiul unei unice rezoluţii infracţionale, care în perioada cuprinsă între luna decembrie 2002 şi data de 14 septembrie 2011, în mai multe rânduri şi în diferite perioade de timp, respectiv decembrie 2002-6 octombrie 2004 în cazul numitei M.C.A., ianuarie 2005, martie-iunie 2005 şi august 2005-februarie 2006 în cazul numitei M.L.R., august 2004-sfârşitul lunii noiembrie 2005 în cazul numitei S.D.R., toamna anului 2003-20 martie 2008 în cazul numitei Ş.M.D., octombrie 2004-ultima parte a lunii martie 2005 în cazul numitei N.R.M., decembrie 2002-31 mai 2005, ca şi în cursul anului 2009 în cazul numitei K.E.A., decembrie 2002-dececembrie 2003, decembrie 2004-februarie 2005 şi aprilie-august 2006 în cazul numitei M. - fostă “M.” A.M., câteva zile din cursul anului 2003 în cazul numitei S.C.A., sfârşitul anului 2002/începutul anului 2003-14 septembrie 2011 în cazul numitei A.L., câteva zile din primăvara anului 2007 în cazul numitei R.A.R., martie-iulie 2007 şi noiembrie 2008-noiembrie 2009 în cazul numitei G.l.A., noiembrie 2005 - martie 2006 în cazul numitei C. (fostă „P.”) A.M., martie 2008-august 2009 în cazul numitei M.G.l., martie 2009, iunie-septembrie 2009, februarie -mai 2010 în cazul numitei C.A.M., primăvara anului 2007-vara anului 2008 şi din vara anului 2009 până la data de 14 septembrie 2011 în cazul numitei B.A.M., 2003-vara anului 2004 în cazul numitei B.C.D., anul 2008-toamna anului 2011 în cazul numitei “A.O.” (martoră cu identitate atribuită) a înlesnit practicarea prostituţiei de către aceste fete în cadrul complexului amplasat în mun. Bistriţa cartierul Unirea, la km. 6 pe DN-17 aparţinând SC M.V.B. SRL Bistriţa şi a asigurat şi realizat tragerea de foloase împreună cu coordonatorul grupului infracţional organizat sau alte persoane membre ale grupului infracţional organizat de pe urma practicării prostituţiei prin încasarea ca persoană desemnată a sumelor de bani percepute cu titlu de "contravaloare a folosinţei camerelor" din cadrul complexului unde fetele se prostituau ori a unor sume de bani impuse acestor fete cu titlu de "taxe" sau "amenzi" ca urmare a practicării prostituţiei din care o mică parte şi Ie-a însuşit, iar cea mai mare parte Ie-a predat coordonatorului grupului infracţional sau altor persoane desemnate de acesta, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.
Fapta comisă de inculpata S.P. în temeiul unei unice rezoluţii infracţionale care în perioada cuprinsă între luna decembrie 2002 şi data de 14 septembrie 2011, în mai multe rânduri şi în diferite perioade de timp, respectiv decembrie 2002-6 octombrie 2004 în cazul numitei M.C.A., ianuarie 2005, martie-iunie 2005 şi august 2005-februarie 2006 în cazul numitei M.L.R., august 2004-sfârşitul lunii noiembrie 2005 în cazul numitei S.D.R., toamna anului 2003-20 martie 2008 în cazul numitei Ş.M.D., octombrie 2004-ultima parte a lunii martie 2005 în cazul numitei N.R.M., decembrie 2002-31 mai 2005, ca şi în cursul anului 2009 în cazul numitei K.E.A., decembrie 2002-dececembrie 2003, decembrie 2004-februarie 2005 şi aprilie-august 2006 în cazul numitei M. - fostă “M.” A.M., câteva zile din cursul anului 2003 în cazul numitei S.C.A., sfârşitul anului 2002 începutul anului 2003-14 septembrie 2011 în cazul numitei A.L., câteva zile din primăvara anului 2007 în cazul numitei R.A.R., martie-iulie 2007 şi noiembrie 2008-noiembrie 2009 în cazul numitei G.l.A., noiembrie 2005 - martie 2006 în cazul numitei C. (fostă „P.”) A.M., martie 2008-august 2009 în cazul numitei M.G.l., martie 2009, iunie-septembrie 2009, februarie-mai 2010 în cazul numitei C.A.M., primăvara anului 2007-vara anului 2008 şi din vara anului 2009 până la data de 14 septembrie 2011 în cazul numitei B.A.M., 2003-vara anului 2004 în cazul numitei B.C.D., anul 2008-toamna anului 2011 în cazul numitei “A.O.” (martoră cu identitate atribuită), a înlesnit practicarea prostituţiei de către aceste fete în cadrul complexului amplasat în mun. Bistriţa, cartierul Unirea, la km. 6 pe DN-17 aparţinând SC M.V.B. SRL Bistriţa şi a asigurat şi realizat tragerea de foloase împreună cu coordonatorul grupului infracţional sau alte persoane membre ale grupului infracţional organizat de pe urma practicării prostituţiei prin încasarea ca persoană desemnată a sumelor de bani percepute cu titlu de "contravaloare a folosinţei camerelor" din cadrul complexului unde fetele se prostituau, ori a unor sume de bani impuse acestor fete cu titlu de "taxe" sau "amenzi" ca urmare a practicării prostituţiei, din care o mică parte şi Ie-a însuşit, iar cea mai mare parte Ie-a predat coordonatorului grupului infracţional sau altor persoane desemnate de acesta, întruneşte, în drept, elementele constitutive ale infracţiunii continuate de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.
Fapta comisă de inculpata P.S.C. în temeiul unei unice rezoluţii infracţionale care în perioada cuprinsă între luna mai 2003 şi data de 31 ianuarie 2010, în mai multe rânduri şi în diferite perioade de timp, respectiv mai 2003 - 6 octombrie 2004 în cazul numitei M.C.A., ianuarie 2005, martie-iunie 2005 şi august 2005-februarie 2006 în cazul numitei M.L.R., august 2004-sfârşitul lunii noiembrie 2005 în cazul numitei S.D.R., toamna anului 2003-20 martie 2008 în cazul numitei Ş.M.D., octombrie 2004-ultima parte a lunii martie 2005 în cazul numitei N.R.M., mai 2003 -31 mai 2005, ca şi în cursul anului 2009 în cazul numitei K.E.A., mai 2003 -decembrie 2003, dececembrie 2004-februarie 2005 şi aprilie-august 2006 în cazul numitei M. - fostă “M.” A.M., câteva zile din cursul anului 2003 în cazul numitei S.C.A., mai 2003-31 ianuarie 2010 în cazul numitei A.L., câteva zile din primăvara anului 2007 în cazul numitei R.A.R., martie-iulie 2007 şi noiembrie 2008-noiembrie 2009 în cazul numitei G.l.A., noiembrie 2005 - martie 2006 în cazul numitei C. (fostă „P.”) A.M., martie 2008-august 2009 în cazul numitei M.G.l., martie 2009, iunie-septembrie 2009, februarie 2010 în cazul numitei C.A.M., primăvara anului 2007-vara anului 2008 şi din vara anului 2009 până la data de 31 ianuarie 2010 în cazul numitei B.A.M., 2003-vara anului 2004 în cazul numitei B.C.D., anul 2008-31 ianuarie 2010 în cazul numitei “A.O.” (martoră cu identitate atribuită), a înlesnit practicarea prostituţiei de către aceste fete în cadrul complexului amplasat în mun. Bistriţa, cartierul U., la km. 6 pe DN-17 aparţinând SC M.V.B. SRL Bistriţa, şi a asigurat şi realizat tragerea de foloase împreună cu coordonatorul grupului infracţional şi cu alte persoane membre ale grupului infracţional organizat de pe urma practicării prostituţiei prin încasarea ca persoană desemnată a sumelor de bani percepute cu titlu de "contravaloare a folosinţei camerelor" din cadrul complexului unde fetele se prostituau, ori a unor sume de bani impuse acestor fete cu titlu de "taxe" sau "amenzi" ca urmare a practicării prostituţiei din care o mică parte şi Ie-a însuşit, iar cea mai mare parte Ie-a predat altor persoane din grupul infracţional desemnate de acesta, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii continuate de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere, în prealabil următoarele:
Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.
Conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.
În cauza de faţă, inculpaţii au fost trimişi în judecată pentru comiterea în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. a infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.
Infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.
Întrucât, în speţă, pedeapsa pentru fapta prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege, pentru infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., instanţa a reţinut că în cauza de faţă, prin prisma prevederilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, pedeapsa ce urmează a fi aplicată pentru infracţiunea de iniţiere şi constituire a grupului infracţinal organizat s-a individualizat în limitele prevăzute de lege pentru infracţiunea de proxenetism dedusă judecăţii.
S-a observat că art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 face trimitere la sancţiune, care este o pedeapsă care are o limită minimă şi maximă. Texul art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 nu se referă la limita maximă până la care poate fi individualizată pedeapsa pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din moment ce în conţinutul ei se foloseşte sintagma „sancţiune prevăzută de lege". Dacă s-ar accepta această posibilitate, atunci, în cauza de faţă, pedeapsa legală pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 ar fi cuprinsă între 5 şi 7 ani, respectiv, minimul de 5 ani închisoare prevăzut de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi maximul de 7 ani prevăzut de art. 329 alin. (1) C. pen.
O astfel de interpretare nu are raţiune în primul rând raportat la prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, din conţinutul căruia rezultă fără echivoc că trimiterea se face la sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea cu care fapta încriminată de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 vine în concurs. Pentru aceste considerente instanţa de fond a apreciat că, în cauza de faţă infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, se sancţionează cu o pedeapsă cuprinsă între 2 şi 7 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi, respectiv sancţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.
Dacă s-ar accepta ideea că art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 face trimitere doar la limita maximă (care în cauza de faţă este pedeapsa de 7 ani închisoare prevăzută pentru infracţiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.) şi că limita minimă de pedeapsă pentru infracţiunea de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat este cea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv 5 ani închisoare, se poate ajunge la situaţii inacceptabile în care infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 nu ar avea limite de pedeapsă.
Astfel, ipotetic, în ipoteza în care infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 ar fi (spre exemplu) în concurs cu infracţiunea de bancrută frauduloasă prev. de art. 143 alin. (1) lit. a)-c) din Legea nr. 85/2006 sau cu infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, fapte care potrivit art. 2 din Legea nr. 39/2003 pot fi concurente cu infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, infracţiuni pentru care pedeapsa legală este de la 6 luni la 5 ani închisoare, respectiv între 1-5 ani închisoare, s-ar ajunge ca minimul special de 5 ani închisoare prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 să coincidă cu maximul legal al pedepsei pentru cele două infracţiuni, tot de 5 ani închisoare, ceea ce este contrar dispoziţiilor legale, care prevăd pentru fiecare infracţiune o limită minimă şi o limită maximă între care instanţa aplică o pedeapsă concretă.
Pentru considerentele expuse tribunalul a apreciat că, în cauza de faţă, conform art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., respectiv cu o pedeapsă între 2 şi 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor şi că nu are nici o relevanţă minimul special de 5 ani închisoare prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
Procedând la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., cu referire la limitele speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor comise, urmările cauzate, numărul actelor materiale componente ale infracţiunii de proxenetism, datele care caracterizează persoana inculpaţilor. Referitor la acest din urmă aspect instanţa a reţinut că inculpaţii S.O. şi P.S.C. nu au antecedente penale, iar după săvârşirea faptelor deduse judecăţii nu au comis alte infracţiuni. Referitor la inculpatul P.M.M., care a fost condamnat pentru o infracţiune concurentă săvârşită din culpă în cadrul unui accident de circulaţie, instanţa a apreciat că nici în cazul său nu este vorba de antecedente penale.
Procedând la individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului P.M.M., instanţa a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., cu referire la limitele' speciale de pedeapsă, pericolul social concret al faptelor săvârşite, urmările cauzate şi persoana inculpatului.
Având în vedere ampla activitate infracţională desfăşurată de grupul infracţional organizat, împrejurarea că una dintre fapte a fost săvârşită în formă continuată şi durata întinsă în timp în care a acţionat grupul infracţional, în pofida faptului că inculpatul nu are antecedente penale şi a recunoscut integral acuzaţiile care i se aduc, instanţa nu a reţinut circumstanţe atenuante.
Aşadar, instanţa a individualizat pedepsele în limitele legale reduse cu 1/3 conform prevederilor art. 3201 C. proc. pen. care sunt cuprinse între 1 an şi 4 luni închisoare şi 4 ani şi 8 luni închisoare. S-a avut în vedere că pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 să nu fie mai mare decât cea aplicată pentru proxenetism, faptă care a făcut obiectul grupului infracţional organizat.
La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere şi datele care caracterizează persoana inculpatului din perspectiva referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistriţa Năsăud, criticând sentinţa atacată ca fiind nelegală si netemeinică şi solicitând desfiinţarea acesteia şi pronunţarea unei decizii prin care să se dispună condamnarea inculpaţilor la pedepse situate în limitele legale pentru infracţiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, precum şi majorarea cuantumului pedepselor aplicate şi stabilirea altei modalităţi de executare.
Prin Decizia penală nr. 229/A din 19 noiembrie 2013, Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistriţa Năsăud împotriva sentinţei penale nr. 93/F din 03 iunie 2013 a Tribunalului Bistriţa Năsăud pe care a desfiinţat-o cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
Pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:
I. A fost condamnat inculpatul P.M.M., domiciliat în mun. Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, la pedeapsa de:
- 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 3201 C. proc. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 74 lit. a) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare entru comiterea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. şi art. 74 lit. a) C. pen.
S-a constatat că infracţiunile deduse judecăţii au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen., între ele precum şi cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în Dosarul nr. 7454/190/2008 definitivă prin Decizia penală nr. 989 din 27 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj (prin care s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpat).
Conform art. 865 alin. (1) C. pen. rap. la art. 85 alin. (1) şi (2) C. pen., a fost anulată suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa privind pedeapsa rezultată de 3 ani închisoare.
A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa, pronunţată în Dosarul nr. 7454/190/2008, în elementele ei componente şi au fost repuse pedepsele în individualitatea lor astfel:
- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (2) şi (4) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.
Conform art. 36 alin. (1), 34 lit. b), 35 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate pentru infracţiunile concurente enumerate mai sus cu pedepsele aplicate în cauză şi s-a dispus ca inculpatul P.M.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pe durata de 1 an.
S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen.
Conform art. 88 C. pen. s-a dedus reţinerea de 24 de ore din pedeapsa aplicată inculpatului.
Conform art. 861 C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului P.M.M. şi s-a stabilit conform art. 862 C. pen. un termen de încercare de 7 ani, care se va calcula conform art. 865 alin. (2) C. pen.
Conform art. 863 C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care i se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă:
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. rap. la art. 83
C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare.
S-au pus în vedere inculpatului disp. art. 864 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
II. A fost condamnată inculpata S.O., domiciliată în mun. Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud, fără antecedente penale, la:
- 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 3201 C. proc. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a) C. pen.
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 3201 C. proc. pen.
S-a constatat că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
Conform art. 34 lit. b), 35 C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
III. A fost condamnată inculpata P.S.C., domiciliată în mun. Bistriţa, fără antecedente penale, la:
- 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 3201 C. pen., art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, art. 74 lit. a) C. pen.;
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C.proc.pen, art. 74 lit. a) C. pen.;
S-a constatat că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen.
Conform art. 34 lit. b), 35 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
S-a făcut aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen.
Conform art. 861 C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepselor aplicate inculpatelor S.O. şi P.S.C., şi s-a stabilit pentru fiecare, conform art. 862 C. pen., un termen de încercare de 5 ani.
Conform art. 863 C. pen. s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatele S.O. şi P.S.C., să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care li se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasarea care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
S-a atras atenţia inculpatelor asupra dispoziţiilor art. 864 rap. la art. 83 C. pen., referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiunii pe durata termenului de încercare.
S-a pus în vedere inculpatelor disp. art. 864 alin. (2) C. pen. referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. a fost suspendată executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatelor pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Au fost menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.
S-au stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj sumele de câte 300 lei onorarii integrale şi suma de 150 lei onorariu parţial pentru apărătorii desemnaţi din oficiu ce se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a pronunţa această soluţie, Curtea de Apel a reţinut că instanţa de fond a stabilit o situaţie de fapt conformă probatoriului administrat în faza de urmărire penală, pe care l-a evaluat în mod just, inclusiv prin raportare la declaraţiile inculpaţilor, care au recunoscut-o întocmai, optând pentru desfăşurarea judecăţii potrivit procedurii simplificate, bazată pe recunoaşterea vinovăţiei, în condiţiile reglementate de art. 3201 C. proc. pen.
A constatat că, în esenţă, rezultă din actele şi lucrările dosarului că, la sfârşitul anului 2002 - începutul anului 2003, inculpaţii P.M.M. şi S.O. împreună cu alte două persoane dintre care una şi-a asumat rolul de coordonator, au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunii de proxenetism, infracţiune gravă, menţionată în prevederile art. 2 lit. b) pct. 9 din Legea nr. 39/2003, grup la care a aderat apoi şi inculpata P.S.C. precum şi alte persoane din anturajul coordonatorului grupului infracţional organizat.
S-a mai reţinut că în perioada 2002-2011 inculpaţii au înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe victime (pentru fiecare dintre acestea, în perioade de timp diferite) în cadrul complexului amplasat în mun. Bistriţa, cartierul U., la km. 6 pe DN-17 aparţinând SC M.V.B. SRL Bistriţa, şi au asigurat şi realizat tragerea de foloase împreună cu coordonatorul grupului infracţional organizat sau alte persoane membre ale grupului infracţional organizat de pe urma practicării prostituţiei prin încasarea, ca persoane desemnate, a sumelor de bani percepute cu titlu de "contravaloare a folosinţei camerelor" din cadrul complexului unde fetele se prostituau, ori a unor sume de bani impuse acestor fete cu titlu de "taxe" sau "amenzi" ca urmare a practicării prostituţiei, din care o mică parte şi le-au însuşit, iar cea mai mare parte le-au predat coordonatorului grupului infracţional sau altor persoane desemnate de acesta.
De asemenea, având în vedere situaţia de fapt anterior menţionata (necontestată), instanţa de fond a stabilit o încadrare juridica legală, în raport cu normele de incriminare incidente (infracţiunile de grup infracţional organiza si proxenetism prev și ped. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2).
Referitor la pedepsele aplicate inculpaţilor instanţa de apel a constatat că este fondată critica adusă, atât sub aspectul nelegalitătii, cât şi sub cel al netemeinciei.
În ceea ce priveşte critica vizând nelegalitatea, Curtea de Apel a reţinut că instanţa de fond a dat o interpretare greşita dispoziţiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2000 referitor la sancţionarea infracţiunii de grup infracţional organizat.
Art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 (privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate) precizează în mod expres că pedeapsa pentru faptele prevăzute la alin. (1) nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.
Astfel, s-a apreciat că rezultă din conţinutul textului de incriminare că în art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 se stabileşte un nou maxim special, fără a face însă referire la un nou minim special.
Având în vedere că textul art. 7 alin. (1) din legea specială stabileşte un minim şi un maxim special al sancţionării, Curtea de Apel a considerat că opinia adoptată de instanţa de fond a condus la ignorarea minimului special prevăzut de alin. (1), inculpaţii fiind sancţionaţi prin raportare la un minim special neprevăzut de lege pentru fapta de grup infracţional organizat, cu consecinţa încălcării principiului legalităţii pedepsei consacrat de art. 2 C. pen. care prevede expres faptul că legea este cea care prevede pedepsele aplicabile în cazul săvârşirii unor fapte penale.
Instanţa de apel a observat că o reglementare identică cu cea conţinută de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003 se regăseşte cu privire la infracţiunea de complot, prevăzută de art. 167 C. pen. Astfel, în alineatul 2 al acestui articol se prevede că pedeapsa pentru complot nu poate fi mai mare decât sancţiunea prevăzută de lege pentru cea mai gravă dintre infracţiunile care intră în scopul asociaţiei sau grupării, după ce, în prealabil, în alineatul întâi a fost prevăzută o pedeapsă cu detenţiunea pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani.
În sprijinul opiniei exprimate, Curtea de Apel a reţinut şi faptul că interpretarea dispoziţiilor legale menţionate a făcut obiectul examinării de către instanţa supremă prin Decizia nr. 7 din 9 februarie 2009 pronunţată în interesul legii referitoare la admisibilitatea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauţiune în cazul săvârşirii infracţiunilor privind iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui asemenea grup
În considerentele deciziei enunţate se precizeză că sancţiunea pentru infracţiunea reglementată de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este cea fixată în însuşi cuprinsul alineatului ce conţine dispoziţia de incriminare, numai în măsura în care pedeapsa pentru infracţiunea cea mai gravă, care intră în scopul grupului infracţional organizat, nu este mai uşoară decât aceea prevăzută în primul alineat şi că pedeapsa prevăzută de lege în cazul infracţiunii incriminate în cuprinsul art. 7 din Legea nr. 39/2003 se determină prin coroborarea dispoziţiilor de sancţionare din primele două alineate ale acestui text de lege.
Totodată se vorbeşte despre "cuantum variabil al maximului pedepsei, prevăzut de art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, cu referire la alin. (1) din acelaşi articol", minimul special nefiind, deci, afectat de discuţii.
Coroborând cele anterior expuse, instanţa de apel a apreciat că se desprinde că minimul special al pedepsei pentru infracţiunea de grup infracţional organizat este de 5 ani deoarece răspunde atât cerinţei legalităţii, dar şi interpretării constante date sintagmei supusă discuţiei în literatură şi jurisprudenţă.
Cu privire la individualizarea pedepselor, Curtea de Apel a considerat că reţinerea circumstanţelor atenuante se justifică.
Aplicarea dispoziţiilor art. 74 C. pen. este atributul exclusiv al instanţei de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanţele comiterii faptei şi să aibă în vedere şi consecinţele acesteia. Totodată, recunoaşterea anumitor împrejurări ca circumstanţe atenuante judiciare este posibilă dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
În acest sens, inculpaţii au înlesnit aflarea adevărului cu privire la toţi participanţii la comiterea faptelor, prin aceea că au descris atât modul în care ei înşişi au procedat în cadrul grupului infracţional organizat, cât şi modul în care au acţionat coordonatorul grupului infracţional şi alţi membri sau sprijinitori ai grupului infracţional, fără a se limita la o recunoaştere formală a faptelor imputate, înţelegând să adopte o conduită procesuală sinceră şi cooperantă, manifestată ca atare atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii.
Aşa fiind, în raport de datele concrete ale cauzei şi persoana inculpaţilor care nu au antecedente penale, instanţa de apel a apreciat că reţinerea circumstanţelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) C. pen. se justifică din perspectiva stabilirii unor sancţiuni care prin cuantum şi modalitate de executare să nu fie excesive şi să nu constituie măsuri represive disproporţionate şi injuste.
Ca atare, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. şi ţinându-se seama de scopul urmărit prin stabilirea pedepsei, potrivit art. 52 C. pen., Curtea de Apel a considerat că o pedeapsa de 3 ani închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) C. pen., pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de proxenetism pentru fiecare dintre inculpaţi constituie pedepse proporţionale cu gravitatea faptelor săvârşite de fiecare dintre aceştia şi, în acelaşi timp, corespunzătoare în raport cu datele personale favorabile acestora.
Totodată, a dispus menţinerea modalităţii de executare stabilită de către instanţa de fond apreciind că reeducarea inculpaţilor se poate realiza şi fără privarea lor de libertate, susnumiţii dând dovezi temeinice de îndreptare încă din cursul urmăririi penale, atât prin conduita procesuală adoptată, cât şi prin aceea că au înţeles gravitatea activităţii derulate şi consecinţele acesteia.
În prezenta cauză, Curtea a reţinut că natura faptelor săvârşite şi ansamblul circumstanţelor personale ale inculpaţilor duc la concluzia existenţei unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. şi a dreptului de a ocupa funcţii implicând exerciţiul autorităţii de stat prev. de art. 64 lit. b) C. pen., toate acestea presupunând responsabilitate civică, încrederea publică şi probitate morală, motive pentru care exerciţiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei aplicate inculpaţilor şi a duratei pedepsei complementare.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. instanţa de apel a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Bistriţa Năsăud, iar sentinţa penală atacată a fost desfiinţată cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor.
Împotriva Deciziei penale nr. 229/A/2013 din 19 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T.
Ministerului Public a depus motivele de recurs la data de 29 ianuarie 2014 şi a criticat decizia conform cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. anterior, întrucât Curtea de Apel a aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.
A susţinut că, urmare aplicării dispoziţiilor art. 320 C. proc. pen. anterior, limitele de pedeapsă trebuiau reduse cu o treime, acestea situându-se între 3 ani şi 4 luni închisoare şi 13 ani şi 4 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv între 1 an şi 4 luni închisoare şi 4 ani şi 8 luni închisoare pentru infracţiunea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior.
De asemenea, a menţionat că potrivit art. 76 lit. c) C. pen. anterior, în cazul în care există circumstanţe atenuante iar minimul pedepsei închisorii este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa principală se coboară sub minimul special, dar nu mai jos de 3 luni, şi potrivit art. 76 lit. d) C. pen. anterior, în cazul în care există circumstanţe atenuante iar minimul pedepsei închisorii este de 1 an sau mai mare, pedeapsa principală se coboară sub minimul special, până la minimul general.
Astfel, a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei penale şi, rejudecând, aplicarea unor pedepse în limitele prevăzute de lege.
Examinând cauza în temeiul art. 3856 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. anterior, Înalta Curte constată următoarele:
În cursul soluţionării prezentei cauze a intrat în vigoare un nou C. pen. şi un nou C. proc. pen.
în ceea ce priveşte legea aplicabilă în speţă, se constată că normele tranzitorii prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 stabilesc că „recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs".
Având în vedere data pronunţării deciziei recurate (19 noiembrie 2013), se constată că, în speţă, sunt aplicabile prevederile C. proc. pen. anterior, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.
Art. 38510 C. proc. pen. prevede în alin. (21), că instanţa de recurs nu poate examina hotărârea atacată pentru vreunul din cazurile prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., dacă motivul de recurs, deşi se încadrează în unul dintre aceste cazuri, nu a fost invocat în scris cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată, aşa cum se prevede în alin. (2) al aceluiaşi articol, cu singura excepţie a cazurilor de casare care, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se iau în considerare din oficiu.
Înalta Curte constată că Ministerul Public a motivat recursul cu respectarea dispoziţiilor art. 38510 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., această cale de atac fiind exercitată în favoarea inculpaţilor.
În speţa dedusă judecăţii, inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C. au fost condamnaţi de Curtea de Apel pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 la 3 ani închisoare, iar pentru comiterea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior la 1 an şi 6 luni închisoare.
Cauza s-a judecat potrivit dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. anterior, inculpaţii recunoscând săvârşirea faptelor şi solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Totodată, instanţa de apel a reţinut circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. anterior.
Înalta Curte constată că la data de 01 februarie 2014 a intrat în vigoare un nou C. pen. care prevede în art. 5 alin. (1) că „în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă".
Examinând cauza din perspectiva aplicării dispoziţiilor art. 5 din noul C. pen. şi având în vedere Decizia nr. 265 din 6 mai 2014 a Curţii Constituţionale, publicată în M. Of. nr. 372 din 20 mai 2014, prin care s-a statuat că aceste dispoziţii sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive, în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile, înalta Curte constată, după compararea prevederilor din ambele Coduri şi din legile speciale în raport cu fiecare criteriu de determinare (condiţii de incriminare, de tragere la răspundere penală şi de sancţionare) şi cu privire la fiecare instituţie incidenţă în cauză şi evaluarea finală a acestora, în vederea alegerii aceleia dintre cele două legi penale succesive care este mai blândă, în ansamblul dispoziţiilor sale, că, în speţa dedusă judecăţii, mai favorabilă este legea penală anterioară, aceasta fiind cea care conduce, în concret, la un rezultat mai avantajos pentru inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C.
Astfel, deşi pentru infracţiunea de proxenetism (art. 329 C. pen. anterior, art. 213 noul C. pen.), limitele de pedeapsă au rămas aceleaşi (de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi), în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prin art. 126 pct. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind C. pen. au fost abrogate art. 7 şi 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate.
Abrogarea art. 7 din Legea nr. 39/2003 nu echivalează însă cu o dezincriminare a faptei, conţinutul acestei dispoziţii fiind preluat de art. 367 alin. (1) din noul C. pen. Analizând conţinutul noii incriminări, se constată că acţiunile care reprezintă elementul material al laturii obiective a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzut de art. 367 C. pen., respectiv iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sunt identice cu acţiunile care constituiau elementul material al infracţiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.
În ceea ce priveşte limitele de pedeapsă, Înalta Curte constată că art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 prevede închisoarea de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor
drepturi. însă, aplicarea acestor dispoziţii este strâns corelată cu prevederile alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003, care limitează pedeapsa aplicată în concret pentru infracţiunea prev. de alin. (1) prin raportare la regimul sancţionator prevăzut de lege pentru infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat.
Acest tratament sancţionator vizează ambele limite ale textului de lege incriminator a infracţiunii scop şi nu numai limita maximă a pedepsei, în condiţiile în care legiuitorul foloseşte termenul de „sancţiune prevăzută de lege", ceea ce implică atât limita maximă, dar şi limita minimă prevăzută de lege pentru infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat. (în acest sens, înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, Decizia nr. 2325 din 02 iulie 2013).
Având în vedere că, în speţa dedusă judecăţii, infracţiunea scop (infracţiunea cea mai gravă care intră în scopul grupului infracţional organizat) era cea prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior, respectiv proxenetism, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru aceasta este închisoarea de la 2 ani la 7 ani, Înalta Curte apreciază că limita minimă de pedeapsă pentru infracţiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este 2 ani închisoare şi nu 5 ani închisoare, cum a stabilit instanţa de apel.
Astfel, pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, limitele de pedeapsă sunt de la 2 la 7 ani închisoare,
În noul C. pen., art. 367 alin. (1) prevede sancţiunea închisorii de la 1 la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi pentru iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
Analizând aceste dispoziţii legale în coroborare cu cele care reglementează tratamentul penal al infracţiunii continuare şi al concursului de infracţiuni, se observă că legea care, în ansamblul dispoziţiilor sale incidente în speţă, conduce, în concret, la un rezultat mai favorabil pentru inculpaţi, este legea penală anterioară, iar nu cea în vigoare la data soluţionării recursului.
În acest sens, Înalta Curte arată că, în ceea ce priveşte infracţiunea continuată, în noua reglementare a mai fost introdusă o condiţie de existenţă a acesteia, respectiv ca acţiunea subiectului activ al infracţiunii să vizeze acelaşi subiect pasiv. Condiţia prevăzută în art. 35 alin. (1) C. pen. nu este îndeplinită dacă acţiunile inculpatului lezează interesele legale ale mai multor subiecţi pasivi, în această situaţie fiind îndeplinite condiţiile pentru reţinerea concursului de infracţiuni. Or, în speţa dedusă judecăţii sunt 17 subiecţi pasivi, ceea ce ar determina, potrivit noului C. pen., reţinerea în sarcina inculpaţilor P.M.M., S.O. şi P.S.C. a 17 infracţiuni în concurs.
De asemenea, în materia sancţionării concursului de infracţiuni, C. pen. anterior prevedea sistemul cumulului juridic cu spor facultativ (art. 34 C. pen. 1969), iar codificarea actuală instituie cumulul juridic cu spor fix şi obligatoriu (art. 39 C. pen.), de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
Astfel, în situaţia în care, în cauză, faptele inculpaţilor ar fi reîncadrate în noile texte de incriminare, iar pedepsele adaptate în raport cu limitele prevăzute de acestea, prin valorificarea aceloraşi criterii de individualizare, s-ar ajunge, ca efect al aplicării dispoziţiilor privind infracţiunea continuată şi al celor privind tratamentul penal al pluralităţii de infracţiuni, la câte o pedeapsă rezultantă ce ar depăşi cuantumul sancţiunilor penale stabilite prin hotărârea primei instanţe în cazul fiecăruia dintre inculpaţi, în temeiul legii penale anterioare.
Faţă de cele anterior expuse, Înalta Curte constată că legea pena/ă mai favorabilă inculpaţilor este legea veche, însă pedepsele aplicate de instanţa de apel sunt în alte limite decât cele prevăzute de lege, în cauză fiind incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct 14 C. proc. pen. anterior.
Astfel, aşa cum am arătat mai sus, inculpaţii P.M.M., S.O. şi P.S.C. au fost condamnaţi de Curtea de Apel la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv la 1 an şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior.
înalta Curte constată că limitele de pedeapsă, atât pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, cât şi pentru infracţiunea de proxenetism, sunt de la 2 la 7 ani închisoare, însă, având în vedere că, în cauză, este incidenţă o cauză de reducere a pedepsei şi a fost reţinută şi o circumstanţă atenuantă, limitele de pedeapsă trebuiau reduse cu o treime, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 3201 C. proc. pen. anterior şi, ulterior, pedeapsa trebuia coborâtă sub noul minim special prin aplicarea dispoziţiilor care reglementează efectele circumstanţelor atenuante.
În acest mod, pentru ambele infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor, limitele de pedeapsă cuprinse între 2 şi 7 ani închisoare se reduc cu o treime, prin aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. anterior, rezultând noile limite între 1 an şi 4 luni şi 4 ani şi 8 luni, iar pedeapsa se coboară sub noul minim special (1 an şi 4 luni), până la minimul general (15 zile), conform art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.
Coborârea pedepsei sub minimul special, ca efect al circumstanţelor atenuante, este obligatorie potrivit dispoziţiilor C. pen. anterior (art. 76), în condiţiile în care Curtea de Apel a reţinut în favoarea inculpaţilor prevederile art. 74 lit. a) C. pen. anterior, iar în cauză nu au fost reţinute şi circumstanţe agravante.
Astfel, instanţa de recurs, având în vedere situaţia de fapt şi încadrarea juridică stabilite prin hotărârile recurate, fără a face o nouă apreciere asupra criteriilor de individualizare (întrucât Legea nr. 2/2013 a impus o nouă limitare a devoluţiei căii de atac a recursului, în sensul că pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen. anterior a fost modificat substanţial, în scopul de a se restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul acestei căi ordinare de atac doar la chestiuni de drept), constată că sancţiunea ce trebuie aplicată inculpaţilor P.M.M., S.O. şi P.S.C., pentru a îndeplini toate exigenţele legale, este de 1 an Închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003 şi 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior.
Cât priveşte modalitatea de executare, având în vedere că recursul a fost declarat de Ministerul Public în favoarea inculpaţilor, se impune menţinerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, astfel cum s-a stabilit prin decizia recurată.
Referitor la inculpatul P.M.M., Înalta Curte reţine că acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa, pronunţată în Dosarul nr. 7454/190/2008.
Potrivit art. 36 C. pen. anterior, dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracţiune concurentă, se aplică regulile de la concursul de infracţiuni.
Astfel, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare se va descontopi, iar pedepsele vor fi repuse în individualitatea lor, respectiv:
- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. (2) C. pen.;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (2) şi (4) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de ari. 184 alin. (1) şi (3) C. pen.
Aceste pedepse se vor contopi cu pedeapsele de 1 an închisoare stabilite prin prezenta hotărâre şi se va da spre executare pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, a cărei executare va fi suspendată sub supraveghere, întrucât, aşa cum am arătat, recursul a fost declarat în favoarea inculpaţilor.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj, va casa decizia recurata şi, în parte, sentinţa penală nr. 93/F din 03 iunie 2013 a Tribunalului Bistriţa Năsăud şi rejudecând:
Va condamna pe inculpatul P.M.M. la:
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.;
- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de proxenetism prev. de ari. 329 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.
Constată că infracţiunile deduse judecăţii pentru P.M.M. au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. anterior, între ele precum şi cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în Dosarul nr. 7454/190/2008 definitivă prin Decizia penală nr. 989 din 27 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj (prin care s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpat).
Conform art. 865 alin. (1) C. pen. anterior rap. la ari. 85 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, va anula suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa privind pedeapsa rezultată de 3 ani închisoare.
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa, pronunţată în Dosarul nr. 7454/190/2008 în elementele ei componente şi va repune pedepsele în individualitatea lor astfel:
- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. (2) C. pen. anterior;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (2) şi (4) C. pen. anterior;
- 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior;
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior.
Conform art. 36 alin. (1), 34 lit. b), 35 C. pen. anterior va contopi pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente enumerate mai sus cu pedepsele stabilite în cauză şi va dispune ca inculpatul P.M.M., să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Va face aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen. anterior anterior.
Conform art. 861 C. pen. anterior va suspenda sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului P.M.M. şi va stabili conform art. 862 C. pen. anterior anterior un termen de încercare de 7 ani, care se calculează conform art. 865 alin. (2) C. pen. anterior.
Conform art. 863 C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care i se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă:
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 864 C. pen. anterior rap. la art. 83 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare.
Va pune în vedere inculpatului disp. art. 864 alin. (2) C. pen. anterior referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior va suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Va condamna inculpatele S.O. şi P.S.C. la:
- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.
Constată că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. anterior.
Conform art. 34 lit. b), 35 C. pen. anterior va contopi pedepsele aplicate şi va dispune ca inculpatele să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Va face aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. anterior.
Conform art. 861 C. pen. anterior va suspenda sub supraveghere executarea pedepselor aplicate inculpatelor S.O. şi P.S.C. şi va stabili, conform art. 862 C. pen. anterior, un termen de încercare de 3 ani.
Conform art. 863 C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatele S.O. şi P.S.C., se vor supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care li se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasarea care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
Va atrage atenţia inculpatelor asupra dispoziţiilor art. 864 rap. la art. 83 C. pen.
anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiunii pe durata termenului de încercare.
Va pune în vedere inculpatelor disp. art. 864 alin. (2) C. pen. anterior referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior va suspenda executarea pedepselor accesorii aplicate pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Se vor menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.
Conform art. 275 alin. (3) C. proc. pen. (reţinut în virtutea principiului imediatei aplicări şi în absenţa unor norme tranzitorii), cheltuielile judiciare determinate de soluţionarea recursului rămân în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, în sumă de câte 200 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj împotriva Deciziei penale nr. 229/A/2013 din 19 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.
Casează decizia recurată şi în parte sentinţa penală nr. 93/F din 03 iunie 2013 a Tribunalului Bistriţa Năsăud şi rejudecând:
I. Condamnă pe inculpatul P.M.M. la:
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.;
- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.
Constată că infracţiunile deduse judecăţii pentru P.M.M. au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. anterior, între ele precum şi cu infracţiunea pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 pronunţată de Judecătoria Bistriţa în Dosarul nr. 7454/190/2008 definitivă prin Decizia penală nr. 989 din 27 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj (prin care s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpat).
Conform art. 865 alin. (1) C. pen. anterior rap. la art. 85 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, anulează suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa privind pedeapsa rezultată de 3 ani închisoare.
Descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentinţa penală nr. 460 din 21 martie 2012 a Judecătoriei Bistriţa, pronunţată în Dosarul nr. 7454/190/2008 în elementele ei componente şi repune pedepsele în individualitatea lor astfel:
- 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. (2) C. pen. anterior;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (2) şi (4) C. pen. anterior;
- 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior;
- 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior;
- 10 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 184 alin. (1) şi (3) C. pen. anterior.
Conform art. 36 alin. (1), 34 lit. b), 35 C. pen. anterior contopeşte pedepsele stabilite pentru infracţiunile concurente enumerate mai sus cu pedepsele stabilite în cauză şi dispune ca inculpatul P.M.M., să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.
Face aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a b) C. pen. anterior anterior.
Conform art. 861 C. pen. anterior suspendă sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatului P.M.M. şi stabileşte conform art. 862 C. pen. anterior anterior un termen de încercare de 7 ani, care se calculează conform art. 865 alin. (2) C. pen. anterior.
Conform art. 863 C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care i se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă:
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.
Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 86/4 C. pen. anterior rap. la art. 83
C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni pe durata termenului de încercare.
Pune în vedere inculpatului disp. art. 864 alin. (2) C. pen. anterior referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
II. Condamnă pe inculpata S.O., la:
- 1 an închisoare pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 3201 C. proc. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C. pen.
Constată că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. anterior.
Conform art. 34 lit. b), 35 C. pen. anterior contopeşte pedepsele aplicate şi dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Face aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. anterior.
Conform art. 861 C. pen. anterior suspendă sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatei S.O. şi stabileşte, conform art. 862 C. pen. anterior, un termen de încercare de 3 ani.
Conform art. 863 C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpata S.O., se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care li se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasarea care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 rap. la art. 83 C. pen. anterior, referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiunii pe durata termenului de încercare.
Pune în vedere inculpatei disp. art. 864 alin. (2) C. pen. anterior referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
III. Condamnă pe inculpata P.S.C., la:
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 C. pen. anterior, art. 74 lit. a) C. pen. anterior, art. 5 C.pen;
- 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 3201 C.proc.pen, art. 74 lit. a) C. pen. anterior., art. 5 C.pen;
Constată că infracţiunile au fost săvârşite în concurs real prev. de art. 33 lit. a) C. pen. anterior.
Conform art. 34 lit. b), 35 C. pen. anterior, contopeşte pedepsele aplicate şi dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
Face aplic. art. 71 rap. la art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen. anterior.
Conform art. 861 C. pen. anterior suspendă sub supraveghere executarea pedepsei aplicate inculpatei P.S.C., şi stabileşte, conform art. 862 C. pen. anterior, un termen de încercare de 3 ani.
Conform art. 863 C. pen. anterior pe durata termenului de încercare inculpata P.S.C., se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Bistriţa-Năsăud potrivit programului care li se va stabili;
- să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasarea care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;
- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existenţă.
Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 864 rap. la art. 83 C. pen. anterior,
referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârşirii unei noi infracţiunii pe durata termenului de încercare.
Pune în vedere inculpatei disp. art. 864 alin. (2) C. pen. anterior referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul neîndeplinirii cu rea credinţă a măsurilor de supraveghere stabilite.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. anterior suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate inculpatei pe durata termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.
Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate.
Cheltuielile judiciare determinate de soluţionarea recursului rămân în sarcina statului, iar onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimaţii inculpaţi, în sumă de câte 200 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1791/2014. Penal. Alte cereri privind judecata... | ICCJ. Decizia nr. 1973/2014. Penal. Infracţiuni de evaziune... → |
|---|
