ICCJ. Decizia nr. 2052/2014. SECŢIA PENALĂ. Contestaţia la executare (art.598 NCPP). Contestaţie(NCPP)
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2052/2014
Dosar nr. 78/39/2014
Şedinţa publică din 18 iunie 2014
Asupra contestaţiilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 41 din 21 martie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a respins contestaţia la executare a Somaţiei Curţii de Apel Suceava din 10 ianuarie 2014 formulată de contestatoarea F.O., ca inadmisibilă.
Contestatearea a fost obligată să plătească statului suma de 100 RON, cheltuieli judiciare.
Pentru a dispune această soluţie Curtea de Apel Suceava a reţinut următoarele:
La data de 29 ianuarie 2014, numita F.O. a contestat Somaţia din 10 ianuarie 2013 dată de Curtea de Apel Suceava, prin care i s-a pus în vedere să achite suma de 50 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, aşa cum a fost obligată prin Încheierea nr. 63 din 9 ianuarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În motivarea contestaţiei, a arătat că, Decizia nr. 931/2013 a Curţii de Apel Suceava contrazice Sentinţa nr. 96 din 3 iulie 2013 a aceleiaşi instanţe, iar executorul judecătoresc a încălcat dreptul de proprietate, nerespectând Sentinţa civilă nr. 4.045/1993 a Judecătoriei Rădăuţi.
Examinând contestaţia de faţă, Curtea a constatat-o inadmisibilă.
Astfel, prin Decizia penală nr. 931 din 28 octombrie 2013 a Curţii de Apel Suceava, au fost admise recursurile formulate de contestatorii F.S. şi F.O. împotriva Sentinţei penale nr. 250 din 19 aprilie 2013 şi Încheierii din 24 aprilie 2013 ale Judecătoriei Rădăuţi, precum şi Decizia penală nr. 5 din 14 iunie 2013 a Tribunalului Suceava, au fost casate în totalitate aceste hotărâri, reţinându-se spre competenţă soluţionare contestaţia în anulare formulată de cei doi contestatori.
Prin Sentinţa penală nr. 96 din 3 iulie 2013 a Curţii de Apel Suceava, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petenta F.O. împotriva rezoluţiilor nr. 28/P/2013 din 28 martie 2013 şi nr. 185/U/2/2013 din 29 aprilie 2013 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, dispunându-se, totodată, trimiterea plângerii formulate de F.S. împotriva Rezoluţiei nr. 28/P/2013 din 28 martie 2013, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, pentru competentă soluţionare.
A mai fost obligată petenta F.O., la plata către stat a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs petenta, recurs care a fost respins ca inadmisibil, prin Încheierea nr. 63 din 9 ianuarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta fiind obligată şi la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 50 RON, sumă pentru care s-a emis somaţia mai sus menţionată şi pe care o contestă sus-numita.
Potrivit dispoziţiilor art. 598 C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri:
a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă;
b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare;
c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare;
d) când se invocă amnistiţia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.
În speţă, Curtea a constatat că motivele invocate de contestatoare, şi anume, că cele două hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Suceava, s-ar contrazice, nu se încadrează în niciunul dintre motivele de contestaţie prevăzute expres şi limitativ de art. 598 C. proc. pen.
Curtea a mai reţinut că, în ceea ce priveşte pretinsele încălcări legale comise de executorul judecătoresc cu ocazia executării silite, contestatoarea se poate adresa cu contestaţie instanţei civile, în conformitate cu dispoziţiile art. 600 alin. (3) C. proc. pen.
Aşa fiind, instanţa, în baza art. 597 alin. (5) rap. la art. 421 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins contestaţia la executare, ca inadmisibilă.
Văzând şi disp. art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatoarea a fost obligată să plătească statului suma de 100 RON, cheltuieli judiciare.
Împotriva acestei sentinţe penale au declarat contestaţii, în termenul legal, contestatorii F.O. şi F.S.
În cuprinsul contestaţiilor formulate prin aceeaşi cerere, contestatorii au reiterat motivele invocate în faţa instanţei de fond, şi anume că Decizia nr. 931/2013 a Curţii de Apel Suceava contrazice Sentinţa nr. 96 din 3 iulie 2013 a aceleiaşi instanţe, şi că executorul judecătoresc a încălcat dreptul de proprietate, nerespectând Sentinţa civilă nr. 4045/1993 a Judecătoriei Rădăuţi.
Analizând contestaţiile formulate, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Instanţa de fond, în mod legal, a constatat inadmisibilitatea contestaţiei la executare a Somaţiei Curţii de Apel Suceava din 10 ianuarie 2014 formulată de contestatoarea F.O., deoarece somaţia reprezintă un act de executare şi soluţionarea contestaţiei la executare împotriva acesteia este dată de lege în competenţa instanţei civile potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen., iar motivele invocate iniţial prin contestaţia la executare şi reiterate în contestaţiile formulate exced cadrului procesual care este o contestaţie la executare împotriva unei somaţiei care reprezintă un act de executare în cadrul procedurii de executare silită.
Contestaţia la executare a fost îndreptată împotriva Somaţiei din 10 ianuarie 2013 dată de Curtea de Apel Suceava, prin care i s-a pus în vedere numitei F.O. să achite suma de 50 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, aşa cum a fost obligată prin Încheierea nr. 63 din 9 ianuarie 2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În ce priveşte motivul că cele două hotărâri pronunţate de Curtea de Apel Suceava s-ar contrazice, acesta excede cadrului procesual şi, mai mult, nu se încadrează în niciunul dintre motivele de contestaţie prevăzute expres şi limitativ de art. 598 C. proc. pen., iar în ceea ce priveşte pretinsele încălcări legale comise de executorul judecătoresc cu ocazia executării silite, contestatoarea se poate adresa cu contestaţie instanţei civile, în conformitate cu dispoziţiile art. 600 alin. (3) C. proc. pen., care prevede că orice contestaţie împotriva actelor de executare se soluţionează de către instanţa civilă potrivit legii civile.
Mai mult, contestatoarea F.O. se poate adresa cu o contestaţie împotriva Somaţiei din 10 ianuarie 2013 dată de Curtea de Apel Suceava la instanţa civilă, această somaţie fiind un act de executare iar soluţionarea contestaţiei împotriva acesteia este dată de lege în competenţa instanţei civile potrivit art. 600 alin. (3) C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, se vor respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de contestatorii F.O. şi F.S. împotriva Sentinţei penale nr. 41 din 21 martie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, contestaţiile declarate de contestatorii F.O. şi F.S. împotriva Sentinţei penale nr. 41 din 21 martie 2014 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă contestatorii la plata sumei de câte 50 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 18 iunie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1977/2014. SECŢIA PENALĂ. Alte cereri... | ICCJ. Decizia nr. 2091/2014. SECŢIA PENALĂ. Luare de mită... → |
|---|
