ICCJ. Decizia nr. 210/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 210/A/2014

Dosar nr. 2150/54/2010*

Şedinţa publică din 3 iulie 2014

Deliberând asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti şi intimaţii inculpaţi C.I., B.Ş. şi G.I. împotriva sentinţei penale nr. 121/F din 01 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, privind şi pe inculpaţii B.M., S.R., D.L. şi D.N., constată următoarele:

A. Prin sentinţa penală nr. 121/F din 01 iulie 2013, Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins cererea inculpaţilor D.L. şi D.N., de schimbare a încadrării juridice a faptelor, astfel: pentru D.N. din infracţiunea prev. de art. 292 C. pen. anterior combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior, în infracţiunea prev. de art. 292 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; pentru D.N. din infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior, în infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 combinat cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000; pentru inculpata D.L., din infracţiunea prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale), în infracţiunea prev. de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33, art. 34 C. pen. anterior.

De asemenea, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpaţii G.I. şi B.M., din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior.

A admis cererile formulate de inculpaţii B.Ş., G.I., B.M. şi S.R. şi a dispus schimbarea încadrării juridice, astfel: pentru inculpatul B.Ş., din infracţiunile prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în infracţiunile prev. de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior; pentru inculpatul G.I., din infracţiunile prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea prev. de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior; pentru inculpata B.M., din infracţiunile prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în infracţiunile prev. de art. 289 raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior; pentru inculpatul S.R., din infracţiunile prev. de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea prev. de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

1.1) în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpata D.L., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

2) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 289 C. pen. anterior combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

II. 1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpatul D.N., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

2) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

3) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, a achitat pe acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior.

4) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, a achitat pe acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. anterior comb. cu art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior.

III. 1) În baza art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, a condamnat pe inculpata C.I., fosta N., Ia 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial.

2) În baza art. 253¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, a condamnat pe aceeaşi inculpată la 2 ani închisoare şi 10 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, conform art. 253¹ alin. (1) teza finală C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese.

3) În baza art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 289 C. pen. anterior combinat cu art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, a condamnat pe aceeaşi inculpată la 2 ani închisoare şi 1 an şi 6 luni pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată.

4) În baza art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000, a condamnat pe aceeaşi inculpată la 1 an şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior şi art. 35 alin. (3) C. pen. anterior, a contopit pedepsele principale şi complementare stabilite, urmând ca inculpata C.I. să execute pedeapsa principală cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni, în total 3 ani închisoare, alături de pedeapsa complementară de 10 ani a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

În baza art. 71 C. pen. anterior, a interzis inculpatei, ca pedepse accesorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, Iit. b) şi c) C. pen. anterior.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei şi a fixat, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 5 ani.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, a obligat pe inculpată ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpata; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. A atras atenţia acestei inculpate asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

IV) 1) În baza art. 289 C. pen. anterior raportat Ia art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) teza l C. pen. anterior, a condamnat pe inculpatul B.Ş., la 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

2) În baza art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen. anterior, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior, a contopit pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpatul B.Ş. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. anterior, a interzis inculpatului, ca pedepse accesorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

În baza art. 81 C. pen. anterior, a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În baza art. 82 C. pen. anterior, a fixat termen de încercare de 2 ani şi 3 luni. A atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

V) 1) În baza art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 74 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen. anterior cu aplicarea art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen. anterior, a condamnat pe inculpata B.M., fosta P., la 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

2) În baza art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) teza I C. pen. anterior cu aplicarea art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen. anterior, a condamnat pe aceeaşi inculpată la 2 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. anterior, a contopit pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpata B.M. să execute pedeapsa cea mai grea de 2 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen. anterior, a interzis inculpatei, ca pedepse accesorii, drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior.

În baza art. 81 C. pen. anterior, a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În baza art. 82 C. pen. anterior, a fixat termen de încercare de 2 ani şi 3 luni. A atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

VI) În baza art. 289 C. pen. anterior raportat Ia art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior raportat la art. 76 alin. (1) lit. e) teza a ll-a C. pen. anterior, a condamnat pe inculpatul G.I., la 1500 RON amendă, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată. A atras atenţia, potrivit art. 63¹ C. pen. anterior cu privire la înlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa închisorii.

VII) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpatul S.R., pentru infracţiunea de fals intelectual în formă continuată prev. de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 14 alin. (3) C. proc. pen. anterior raportat la art. 346 alin. (1) C. proc. pen. anterior cu trimitere la art. 445 C. proc. pen. anterior, a anulat, numai cu privire la autorii inculpatei C.I. (prin defunct C.Io. şi moştenitor C.V.), procesul verbal de şedinţă al Comisiei Locale de Fond Funciar Târgu Jiu din 06 iunie 2007 şi anexa nr. 29, falsificate de inculpata B.M.

A constatat că prejudiciul cauzat Primăriei Municipiului Târgu Jiu, în sumă de 26.255 euro a fost acoperit prin preluarea terenurilor ce au făcut obiectul titlurilor de proprietate, emise pentru N.F.M., anulate de instanţa civilă în rezerva Comisiei Locale Târgu Jiu.

A respins acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Administraţia Finanţelor Publice Târgu Jiu.

A ridicat sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor D.L., D.N. şi C.I. prin ordonanţele procurorului nr. 18/P/2009 din 08 octombrie 2009 şi, respectiv, 30 martie 2010.

În baza art. 190 C. proc. pen. anterior, a admis, în parte, cererea formulată de martorul l.D. şi a obligat pe inculpaţii C.I., B.M., B.Ş. şi G.I. la câte 50 RON către aceasta cu titlu de cheltuieli de transport. A obligat inculpaţi la cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit la data de 19 iulie 2010 de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Craiova - Biroul Teritorial Târgu Jiu, sub nr. 18/P/2009, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate a inculpaţilor;

1) D.L., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 25 raportat la art. 289 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior;

2) D.N., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 291 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, art. 292 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior, art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. şi art. 248¹ C. pen. anterior, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) şi b) C. pen. anterior;

3) C.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 253¹ C. pen. anterior, art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 289 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior;

4) B.Ş., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior;

5) G.I., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior;

6) B.M., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior;

7) S.R., pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

De menţionat, că iniţial, a fost sesizată Curtea de Apel Craiova, însă cauza a fost strămutată la Curtea de Apel Piteşti, prin decizia nr. 98 din 21 ianuarie 2011, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Urmare strămutării, prin sentinţa penală nr. 47/F din 17 aprilie 2012, ce a făcut obiectul primului ciclu procesual, Curtea de Apel Piteşti a respins cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru inculpatele C.I. şi B.M., prin apărători, şi a dispus următoarele:

1.1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpata D.L., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

II. 1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpatul D.N., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpatul D.N., pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, a achitat pe acelaşi inculpat, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior.

III. 1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpata C.I., fosta N., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

2) În baza art. 253¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, a condamnat pe inculpata C.I. la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese. În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, ca pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, pe o durată de 10 ani. În baza art. 81 C. pen. anterior, s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei, pe durata unui termen de încercare de 4 ani stabilit potrivit art. 82 C. pen. anterior. S-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior combinat cu art. 359 C. proc. pen. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare s-a dispus suspendarea executării şi a pedepsei accesorii aplicate.

3) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, a achitat pe aceeaşi inculpată pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 289 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

4) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a fost achitată inculpata pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

IV. 1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpatul B.Ş., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată săvârşită în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, a achitat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

V. 1) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpatul G.I., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată săvârşită în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj .patrimonial, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior.

2) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, a achitat pe acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior.

VI. 1) În baza art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen. anterior, a condamnat pe inculpata B.M., la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

2) În baza art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 320¹ alin. (1) şi (7) C. proc. pen. anterior, a condamnat pe aceeaşi inculpată la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale. În baza art. 33 lit. a) C. pen. anterior raportat la art. 34 lit. b) C. pen. anterior, s-au contopit pedepsele aplicate şi s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior, i-au fost interzise inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, ca pedeapsă accesorie pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 65 C. pen. anterior, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a, lit. b) şi c) C. pen. anterior, pe o durată de 10 ani.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior raportat la art. 86² C. pen. anterior, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de 5 ani. în baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, a fost obligată inculpata ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpata; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. În baza art. 86³ alin. (2) C. pen. anterior, datele prevăzute la alin. (1) lit. b), c) şi d), s-a dispus comunicarea serviciului stabilit la alin. (1) lit. a), respectiv Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj. S-a atras atenţia acestei inculpate asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, s-a dispus suspendarea şi a executării pedepsei accesorii aplicate inculpatei.

VII. 1) în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a fost achitat inculpatul S.R., pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată, săvârşită în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

2) În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. anterior raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a fost achitat acelaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată prevăzută de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În baza art. 14 alin. (3) C. proc. pen. anterior raportat la art. 170 C. proc. pen. anterior comb. cu art. 348 C. proc. pen. anterior şi art. 445 C. proc. pen. anterior, s-au anulat, numai cu privire la autorii inculpatei C.I. (prin defunct C.Io. şi moştenitor C.V.), procesul verbal de şedinţă al Comisiei Locale de Fond Funciar Târgu Jiu din 06 iunie 2007 şi anexa nr. 29, falsificate de inculpata B.M.

S-a respins, ca rămasă fără obiect, acţiunea civilă formulată de partea civilă Primăria Municipiului Târgu Jiu.

S-a respins, ca inadmisibilă, acţiunea civilă formulată de partea civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală prin Administraţia Finanţelor Publice Târgu Jiu.

În baza art. 190 C. proc. pen. anterior, s-a admis, în parte, cererea formulată de martorul I.D. şi au fost obligaţi inculpaţii C.I., B.M., B.Ş. şi G.I. la câte 50 RON către aceasta cu titlu de cheltuieli de transport.

În baza art. 191 C. proc. pen. anterior, au fost obligaţi inculpaţii C.I., B.M., B.Ş. şi G.I. la câte 6800 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Ulterior, prin încheierea din 19 aprilie 2012, pronunţată în acelaşi dosar, Curtea de Apel Piteşti a dispus, din oficiu, potrivit art. 196 C. proc. pen. anterior, înlăturarea omisiunii vădite strecurată în sentinţa penală nr. 47/F din 17 aprilie 2012, din Dosarul nr. 2150/54/2010, în sensul că a introdus încă un alineat, cu menţiunea „Ridică sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor D.L., D.N. şi C.I., prin ordonanţele procurorului nr. 18/P/2009 din 8 octombrie 2009 şi, respectiv, 30 martie 2010", o astfel de încheiere făcând parte integrantă din sentinţa penală menţionată.

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti şi inculpaţii C.I., B.Ş., G.I. şi B.M., recursuri care au fost admise de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia penală nr. 3678 din 13 noiembrie 2012, pronunţată în Dosarul nr. 2150/54/2010 şi s-a dispus casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Piteşti.

Reluând judecata, în cel de-al doilea ciclu procesual, Curtea de Apel a constatat că situaţia de fapt reţinută, în esenţă, în rechizitoriu este următoarea;

1. Cu referire la inculpata D.L.:

Inculpata D.L., în perioada 2002-2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de subprefect al judeţului Gorj şi de secretar, membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, folosindu-se de prerogativele funcţiilor deţinute, i-a determinat pe inculpaţii S.R. - secretar al Primăriei Turceni, G.I. - şef Serviciu agricol cadastru şi membru al Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Târgu Jiu, B.M. - referent în cadrul aceluiaşi serviciu agricol şi membru al aceleiaşi comisii locale şi B.Ş. - responsabil de localitate şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia Judeţeană - să întocmească documentaţii cu un conţinut falsificat. Totodată, a acceptat documentaţii necorespunzătoare sau incomplete pe baza cărora, în mod nelegal, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea soţului său, inculpatul D.N. pentru două suprafeţe de teren pe raza Municipiului Târgu Jiu (2000 mp în punctul "între Jieţe" şi 1300 mp în punctul „Preajba") şi în favoarea fiului inculpatei C.I. - şefa Serviciului legalitate din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, respectiv N.F.M. pentru suprafeţele de 2101 mp în punctul „Dealul Târgului" şi 630 mp în punctul „Preajba". De asemenea, a participat ea însăşi la şedinţele Comisiei judeţene şi a votat pentru validarea acestor suprafeţe de teren, a semnat hotărârile Comisiei judeţene în calitate de secretar cu consecinţa prejudicierii Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi a obţinerii unor avantaje patrimoniale pentru soţul său D.N., respectiv N.F.M., cu suma totală de 90.755 euro, echivalentul a 372.095 RON (din care 26.255 euro echivalentul a 107.645 RON pentru fiul inculpatei C.I. - N.F.M. şi 64.500 euro echivalentul a 264.450 RON pentru inculpatul D.N.) (5 acte materiale).

În concret, Parchetul a arătat că activitatea infracţională a inculpatei D.L., s-a rezumat la următoarele fapte:

- a întocmit şi semnat cu numele inculpatului D.N., cererea înregistrată din 09 octombrie 2002, prin care solicita Primarului Oraşului Turceni să elibereze o adeverinţă din care să rezulte că suprafaţa de teren de 0,50 ha, ce a fost validată prin ordinul prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996, este ocupată de groapa de cenuşă a termocentralei T.;

- a întocmit şi semnat cu numele inculpatului D.N. cererea nr. 41006 din 25 noiembrie 2005, prin care solicita preşedintelui Comisiei locale de fond funciar a Municipiului Târgu Jiu, ca în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 247/2005, să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,40 ha, pe raza administrativă a municipiului Târgu Jiu, din rezerva Comisiei locale Târgu Jiu;

- a participat la şedinţele Comisiei judeţene din 16 iulie 2007, 21 septembrie 2007 şi a semnat Hotărârea Comisiei judeţene nr. 4719 din 6 iulie 2007, 4804 din 21 septembrie 2007 şi H.C.J. nr. 4728 din 13 iulie 2007, prin care s-au validat de către Comisia Judeţeană propunerile Comisiei locale de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea soţului său D.N. şi a fiului inculpatei C.I., N.F.M.;

- deşi era membru al Comisiei judeţene nu a verificat legalitatea, verosimilitatea şi pertinenţa documentaţiilor ce au stat la baza propunerilor de validare, pentru persoanele menţionate mai sus;

- a determinat pe inculpatul B.Ş. şi pe inculpatul G.I. şi, prin intermediul acestora, pe învinuita B.M., să întocmească propuneri de validare către Comisia judeţeană, pe baza unor documentaţii incomplete sau cu un conţinut fals ori pe baza unor documentaţii care se refereau la alte persoane;

- a determinat pe inculpatul S.R. - secretarul Primăriei Turceni - să elibereze adeverinţa din 9 octombrie 2002, prin care se atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului;

Prin astfel de fapte, inculpata D.L. a contribuit ia prejudicierea Primăriei municipiului Târgu Jiu şi la obţinerea de avantaje materiale pentru soţul său D.N. şi fiul învinuitei C.I., N.F.M.

2. De asemenea, i-a determinat pe inculpaţii B.Ş. - consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană şi G.I. - membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu şi şef al Serviciului Agricol - Cadastru din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Jiu, să ateste în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului cu prilejul întocmirii referatelor din 12 iulie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată şi în notele de prezentare înaintate Comisiei judeţene din 08 noiembrie 2007 şi din 11 iulie 2007 (4 acte materiale).

Cu referire la inculpatul D.N.:

1. Inculpatul D.N., în perioada 2002 - 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la Comisiile de fond funciar Turceni şi Târgu Jiu, prin care solicita atribuirea suprafeţei de 0,40 ha, deşi aceasta nu i se cuvenea, folosindu-se de înscrisuri falsificate, incomplete sau care aparţineau altor persoane, toate săvârşite în scopul obţinerii fără drept a unor terenuri pe raza administrativă a Municipiului Târgu Jiu, de valori însemnate, având drept consecinţă prejudicierea Primăriei Municipiului Târgu Jiu cu suma de 64.500 euro, echivalentul a 264,450 RON, şi obţinerea unor avantaje patrimoniale de aceeaşi valoare (2 acte materiale).

2) S-a folosit, în cursul anului 2007, de adeverinţa din 09 octombrie 2002, falsificată de inculpatul S.R. şi numitul D.I., cunoscând că este falsă, în baza căreia a solicitat şi a obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 2000 mp în punctul „între Jieţe" şi 1300 mp în punctul „Preajba", de pe raza administrativă a municipiului Târgu Jiu.

3) La data de 02 iunie 2008, cu prilejul autentificării contractului de vânzare-cumpărare nr. 3454, s-a prezentat în faţa notarului public S.B. şi a declarat un preţ nereal al vânzării-cumpărării (20.000 RON în loc de 90.205 RON) în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către stat, respectiv de la plata impozitului pe tranzacţii imobiliare prevăzută de art. 77¹ alin. (1) lit. a) C. fisc., prejudiciind bugetul statului cu suma de 2106 RON.

În concret, Parchetul a arătat că activitatea infracţională a inculpatului D.N., s-a rezumat la următoarele fapte:

- pentru eliberarea adeverinţei din 9 octombrie 2002, prin care s-au atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, inculpatul D.N. a ataşat Ordinul prefectului nr. 23/1996 şi anexa nr. 19, cuprinzând modificările efectuate de învinuitul B.A. - acesta nu a fost trimis în judecată, dispunându-se o soluţie de scoatere de sub urmărire penală - cunoscând faptul că acestea se refereau la D.A., fostă P. şi nu la autoarea sa Di.A., fostă B.;

- prin intermediul soţiei sale, inculpata D.L., a solicitat Comisiilor de fond funciar Târgu Jiu şi Turceni, prin cererile adresate acestora, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,40 ha, folosindu-se de documente falsificate, incomplete sau aparţinând altor persoane;

- a făcut diligentele necesare, deşi suprafaţa de teren pe care i s-a reconstituit dreptul de proprietate în mod nelegal, nu i-au aparţinut lui sau autorilor săi, solicitând Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară Gorj, intabularea dreptului de proprietate în cartea funciară;

- a fost principalul beneficiar al terenurilor pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe raza municipiului Târgu Jiu, respectiv 2.000 mp, în pct. "lntre Jieţe" şi 1.300 mp în pct. "Preajba", prejudiciindu-se patrimoniului Primăriei municipiului Târgu Jiu cu suma de 264.450 RON, echivalentul a 64.500 euro;

- din vânzarea suprafeţei de 2.000 mp, pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate în mod nelegal, inculpatul D.N. a obţinut 25.000 euro, echivalentul a 90.205 RON.

Cu referire la inculpata C.I.:

1. Inculpata C.I., în calitate de şef serviciu în cadrul Serviciului Verificarea Legalităţii Actelor, a Aplicării Actelor Normative, Contenciosul Administrativ şi Resurse Umane din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi de membru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a determinat pe inculpaţii B.Ş., G.I. şi B.M. - consilier în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia Judeţeană Gorj, respectiv şef Serviciu Agricol şi Cadastru din cadrul Primăriei Târgu Jiu, referent şi membrii ai Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, să întocmească documentaţia necesară cu propuneri de validare pe baza unor înscrisuri incomplete, falsificate, în scopul reconstituirii dreptului de proprietate în mod nelegal pentru fiul său N.F.M. şi pentru inculpatul D.N. Totodată, nu a verificat şi a acceptat o astfel de documentaţie, a participat la şedinţele comisiei judeţene, a susţinut şi votat în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru N.F.M. pentru suprafaţa de 2101 mp în punctul „Dealul Târgului" şi 630 mp. în punctul „Preajba" şi pentru inculpatul D.N. pentru suprafeţele de 2000 mp în punctul „între Jieţe" şi 1300 mp în punctul „Preajba", având drept consecinţă prejudicierea Primăriei Municipiului Târgu Jiu prin diminuarea rezervei acesteia şi obţinerea unor avantaje patrimoniale în cuantum de 90755 euro, echivalentul a 372095 RON (din care 26.255 euro, echivalentul a 107.645 RON, pentru fiul său N.F.M. şi 65.500 euro, echivalentul a 264.450 RON, pentru inculpatul D.N. (5 acte materiale).

2) În cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de şef al Serviciului Legalitate din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi membru al Comisiei Judeţene Gorj, a participat la şedinţa Comisiei Judeţene şi a votat în sensul reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea fiului său N.F.M., semnând H.C.J. nr. 4719 din 06 iulie 2007, nr. 4804 din 21 septembrie 2007 şi nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 (3 acte materiale).

3) În cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-a determinat pe inculpaţii B.Ş. şi G.I. să ateste fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, respectiv în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007, în sensul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său, N.F.M. (6 acte materiale).

4) Tot astfel, în cursul anului 2007, prin intermediul inculpatului B.Ş., a determinat-o pe inculpata B.M., referent în cadrul Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei de fond funciar Târgu Jiu din 06 iulie 2007 şi Anexa 29, în sensul de a şterge cu pastă corectoare „A.G." şi moştenitor „A.l.l." cu suprafaţa de 0,1756 ha şi a adăuga pe autorii inculpatei C.I., respectiv def. „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, deşi în şedinţa Comisiei locale nu se discutase cererea acestora, ulterior fiind validaţi de Comisia Judeţeană.

În concret, activitatea infracţională a inculpatei C.lo. a fost rezumată de Parchet la următoarele fapte:

- beneficiind de prerogativele funcţiei din cadrul Instituţiei Prefectului şi de membru al Comisiei judeţene, inculpata C.I. a exercitat o permanentă influenţă asupra inculpaţilor B.Ş., G.I. şi B.M., determinându-i pe aceştia să acţioneze contrar atribuţiilor de serviciu şi să propună Comisiei judeţene validarea şi reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenuri din rezerva municipiului Târgu Jiu, în baza unei documentaţii incomplete şi falsificate, deşi la nivelul Comisiei Scoarţa exista posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenuri deja validate prin hotărârea comisiei judeţene;

- inculpata C.I. i-a predat, personal, inculpatului G.I., din cadrul Comisiei locale Târgu Jiu, o parte din documentaţia incompletă şi fără o cerere scrisă de reconstituire, solicitându-i imperativ să propună Comisiei locale dezbaterea cererii verbale a acesteia şi înaintarea propunerii de validare către comisia judeţeană;

- întrucât inculpaţii G.I. şi B.M. întârziau să răspundă solicitării inculpatei C.I., aceasta i-a cerut inculpatul B.Ş., care îi era subordonat în mod direct să intervină pe lângă cei doi inculpaţi arătaţi să facă propuneri de validare către comisia judeţeană la şedinţele căreia participa şi vota, având un rol hotărâtor în adoptarea unor hotărâri de validare, ţinând cont de faptul că în comisia judeţeană, membri acesteia nu verificau efectiv documentele care însoţeau propunerile comisiei locale;

- atât în cazul fiului său N.F.M., dar şi a inculpatului D.N., inculpata C.I. a verificat personal documentaţiile şi propunerile comisiei locale şi ale colectivului de lucru, apreciind că sunt întrunite condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate;

- I-a determinat pe inculpatul B.Ş. să întocmească referate cu un conţinut fals, prin care să propună comisiei judeţene validarea şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său;

- prin intermediul inculpatului B.Ş. a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice procesul verbal din 6 iulie 2007 al comisiei locale şi anexa nr. 29, în sensul menţionării în acestea autorilor săi în locul altor persoane, în condiţiile în care Comisia locală Târgu Jiu nu analizase cererea verbală a inculpatei, inculpata C.I. solicitând inculpaţilor B.Ş. şi G.I. să propună reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de 0,0630 ha. în pct. „Preajba", fără ca în comisia locală să se fi discutat o astfel de propunere;

- după emiterea titlurilor de proprietate şi a proceselor-verbale de punere în posesie, inculpata C.I. a solicitat modificarea acestora, în sensul că în astfel de documente să fie menţionat fiul său N.F.M., deşi acesta nu era persoana îndreptăţită la reconstituie, scopul urmărit fiind cale de a-i asigura un folos necuvenit;

- pe parcursul urmăririi penale, respectiv după declanşarea cercetărilor, inculpata C.I. i-a cerut inculpatului B.Ş. să obţină de la Primăria Scoarţa o adresă, din care să rezulte, contrar adevărului, că primăria nu dispune de teren pentru a-i reconstitui dreptul de proprietate;

- inculpata C.I. i-a cerut inculpatului B.Ş. să întocmească şi să completeze documentele necesare Oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară Gorj pentru intabularea suprafeţelor asupra căruia i se reconstitui-se dreptul de proprietate fiului său N.F.M., semnând în locul acestuia din urmă;

- în înţelegere cu inculpata D.L. a sprijinit-o pe aceasta în reconstituirea nelegală a dreptului de proprietate în favoarea soţului său D.N., pentru suprafeţele pretins a fi deţinute pe raza localităţii Turceni, neverificând şi acceptând o documentaţie falsificată şi incompletă;

- a participat la şedinţele Comisiei judeţene şi a votat pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său, fiind în conflict de interese;

Cu referire la inculpatul B.Ş.:

1. Inculpatul B.Ş., în calitate de consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, deşi avea cunoştinţă că documentaţia care a stat la baza propunerilor de validare era incompletă şi falsificată, respectiv că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legile proprietăţii pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe raza administrativă a altei localităţi, a întocmit şi semnat referatele din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintată la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată, de către Comisia locală Târgu Jiu, prin care a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţelor de teren pentru fiul inculpatei C.I. - N.F.M. - şi pentru inculpatul D.N., referate prin care atesta în mod nereal că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de legile proprietăţii pentru reconstituirea dreptului de proprietate, cu consecinţa prejudicierii Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi obţinerea unor avantaje patrimoniale în cuantum de 90.755 euro, echivalentul a 372.095 RON (din care: 26.255 euro, echivalentul a 107.645 RON, în favoarea numitului N.F.M. şi 64.500 euro, echivalentul a 264.450 RON, în favoarea inculpatului D.N. (4 acte materiale).

2) În cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu prilejul întocmirii referatelor din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintată la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Târgu Jiu, a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că sunt îndeplinite prevederile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate, propunând validarea de către Comisia judeţeană (4 acte materiale).

De asemenea, în calitate de membru al Colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană Gorj, la solicitarea inculpatei C.I., a determinat-o pe inculpata B.M., referent în cadrul Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar, să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale din 06 iunie 2007 şi Anexa 29, în sensul de a şterge cu pastă corectoare pe „A.G." şi moştenitor „A.I.I." cu suprafaţa de 0,1756 ha şi a-i înscrie pe autorii inculpatei C.I., respectiv pe defunctul „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, documente pe baza cărora, a întocmit referatul din 06 iulie 2007, prin care a propus validarea suprafeţei de teren de către Comisia Judeţeană.

În concret, Parchetul rezumă activitatea infracţională a inculpatului la următoarele fapte:

- i-a determinat pe inculpaţii G.I. şi B.M. să supună dezbaterii Comisiei locale Târgu Jiu, cererile formulate de inculpaţii D.N. şi C.I., deşi aceştia nu aveau dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pe raza municipiului Târgu Jiu;

- a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice documentele menţionate mai sus pentru ca apoi el însuşi să falsifice referatele prin care propunea Comisiei judeţene validarea suprafeţelor de teren atribuite ulterior inculpatului D.N. şi fiului inculpatei C.I., N.F.M.;

- a cerut, la solicitarea inculpatei C.I. modificarea titlului de proprietate pe numele lui N.F.M. iar, ulterior, s-a ocupat de întocmirea documentaţiei pentru intabularea dreptului de proprietate în favoarea acestuia;

- încă înainte de intabularea dreptului de proprietate în favoarea inculpatului D.N., la rugămintea soţiei acestuia D.L., inculpatul B.Ş. a fost cel care a făcut demersurile pentru identificarea unui cumpărător şi a mijlocit vânzarea terenului de 2.000 m.p., situat în pct. Între Jieţe, cu suma de 25.000 euro, martorului G.I.M., în acest fel inculpatul B.Ş. contribuind la obţinerea unor avantaje patrimoniale de către inculpatul D.N., în condiţiile în care el însuşi fusese implicat în procedura de reconstituire nelegală a dreptului de proprietate.

Cu referire la inculpatul G.I.:

1. Inculpatul G.I., în calitate de şef Serviciu agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I. - N.F.M. - şi a inculpatului D.N., a acceptat documentaţia incompletă şi falsificată, a propus comisiei locale şi a votat în sensul validării dreptului de proprietate în favoarea celor menţionaţi mai sus, nu a propus comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru suprafeţele de 0,1300 ha în punctul „Preajba" pentru inculpatul D.N., 0,0630 ha în acelaşi punct şi 0,0700 ha în punctul „Dealul Târgului" pentru fiul inculpatei C.I., deşi a solicitat Comisiei judeţene validarea, prin acţiunile şi inacţiunile sale prejudiciind Primăria Municipiului Târgu Jiu cu suma totală de 90.755 euro, echivalentul a 372,095 RON, şi obţinerea unor avantaje patrimoniale, în acelaşi cuantum, de inculpatul D.N. şi fiul inculpatei C.I. (5 acte materiale).

2. În calitate de şef Serviciu agricol-cadastru din cadrul Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, acelaşi inculpat, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit şi semnat notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007, prin care atesta fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că există documentele necesare, fiind îndeplinite condiţiile, pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea inculpatului D.N. şi a fiului inculpatei C.I. – N.F.M. - note care au stat la baza adoptării hotărârilor Comisiei judeţene, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea acestora (3 acte materiale).

În concret, Parchetul rezumă activitatea infracţională a acestui inculpat, la următoarele fapte:

- deşi ştia că documentaţia care i-a fost dată de inculpata C.I. era mai mult decât incompletă, a acceptat să propună şi să susţină în şedinţele Comisiei locale Târgu Jiu, reconstituirea dreptului de proprietate, în acest fel acţionând şi în cazul inculpatului D.N., în condiţiile în care el însuşi îi solicitase în scris acestuia să completeze documentaţia, ulterior solicitând şi reconstituirea dreptului de proprietate;

- nu a supus aprobării şi dezbaterii comisiei locale cererile formulate de inculpaţii D.N. şi C.I., pentru 3 suprafeţe de teren, cerând, însă, comisiei judeţene validarea acestor suprafeţe, în baza notelor de prezentare.

Prin acţiunile sau inacţiunile sale, inculpatul G.I. a avut un rol decisiv în reconstituirea dreptului de proprietate în condiţii nelegale, asigurând familiilor inculpaţilor D.N. şi C.l. obţinerea unor terenuri în municipiul Târgu Jiu, în condiţiile în care aceştia, fie nu aveau dreptul la reconstituire, fie anterior le fusese validat dreptul de proprietate pe raza altei localităţi - comuna Scoarţa.

Cu referire la inculpata B.M.:

1. Inculpata B.M., în calitate de referent în cadrul Serviciului agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I. - N.F.M. - şi a inculpatului D.N., a acceptat o documentaţie incompletă şi falsificată ori, falsificând-o ea însăşi, a propus Comisiei locale şi a votat în sensul validării dreptului de proprietate în favoarea celor menţionaţi mai sus, nu a propus Comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru suprafeţele de 0,1300 ha în punctul „Preajba" pentru inculpatul D.N., 0,0630 ha în acelaşi punct şi 0,0700 ha în punctul „Dealul Târgului" pentru fiul inculpatei C.I., deşi a solicitat Comisiei judeţene validarea, prin acţiunile sau inacţiunile sale prejudiciind Primăria Municipiului Târgu Jiu cu suma totală de 90.755 euro, echivalentul a 372.095 RON şi obţinerea, unor avantaje patrimoniale, în acelaşi cuantum, de inculpatul D.N. şi fiul inculpatei C.I. (5 acte materiale).

2. De asemenea, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, la rugămintea inculpatului B.Ş., a falsificat procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale Târgu Jiu din 06 iunie 2007 Anexa 29, în sensul că a şters cu pastă corectoare pe „A.G." şi moştenitor „A.I.I.." cu suprafaţa de 0,1756 ha şi a adăugat pe autorii inculpatei C.I., respectiv pe defunctul „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, ulterior propunând Comisiei judeţene validarea suprafeţei de 0,1401 ha.

Cu referire Ia activitatea infracţională a inculpatei B.M., în concret, Parchetul a reţinut următoarele fapte:

- a acceptat să modifice cu uşurinţă, la solicitarea inculpatului B.Ş., procesul verbal de şedinţă al Comisiei locale Târgu Jiu şi anexa nr. 29, permiţând reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I., N.F.M., pentru suprafaţa de 0,1401 ha. în pct. "Dealul Târgului";

- nu a supus spre analiză comisiei locale validările pentru suprafeţele de 0,0630 ha. în pct. "Preajba" şi de 0,1300 ha. în acelaşi punct, susţinând că acest lucru s-ar datora presiunilor exercitate de inculpatele C.I. şi D.L.;

- a acceptat documentaţia incompletă atât în cazul inculpatului D.N., cât şi în cazul fiului învinuitei C.I., N.F.M., tot ca urmare a presiunilor exercitate de cele două învinuite asupra sa;

- i-a înscris în anexele 3, 27 şi 29, pe autorii inculpaţilor D.N. şi C.I., deşi cunoştea faptul că în conformitate cu prevederile legilor proprietăţii, acest lucru nu este legal, anexele respective referindu-se strict la alte categorii de persoane;

- a solicitat modificarea titlului de proprietate, în sensul menţionării în acesta de către Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară Gorj, a lui N.F.M., fiul inculpatei C.I., solicitare efectuată tot ca urmare a cererii inculpatului B.Ş., în condiţiile în care în anexele pe care chiar inculpata le întocmise ea însăşi anterior, au fost trecuţi defunctul C.Io. şi moştenitorul acestuia C.V., N.F.M. nefiind persoana îndreptăţită la reconstituire.

Cu referire la inculpatul S.R.

1. Inculpatul S.R., în calitate de secretar al Primăriei Turceni şi membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni, în cursul anului 2002 a emis inculpatului D.N. adeverinţa din 22 octombrie 2002 prin care atesta în mod nereal ca acesta ar deţine sub groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni suprafaţa de 0,40 ha, iar în cursul anului 2005 a semnat şi emis către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a Municipiului Târgu Jiu adresa din 04 octombrie 2005 prin care confirma, contrar realităţii, că suprafaţa de 0,40 ha este ocupată de groapa de cenuşă a Complexului Energetic T., că aceasta a aparţinut anterior inculpatului D.N. şi că aceasta nu poate fi retrocedată fizic, fără a prezenta şi supune dezbaterii Comisiei locale de fond funciar Turceni cererea formulată de inculpatul D.N., toate aceste acţiuni fiind săvârşite în scopul de a-l sprijini pe acesta în reconstituirea dreptului de proprietate pe raza Municipiului Târgu Jiu, contribuind astfel la prejudicierea Primăriei Municipiului Târgu Jiu cu suma de 64.500 euro, echivalentul a 264.450 RON şi sprijinindu-l pe inculpatul D.N. să obţină avantaje patrimoniale în acelaşi cuantum (2 acte materiale).

2. În mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în cursul anului 2002, a întocmit şi semnat adeverinţa din 22 octombrie 2002, prin care atesta fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că inculpatului D.N., moştenitorul defunctei D.A., prin ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996 i-a fost validată, ca fiind în I.A.S. Turceni, suprafaţa de 0,40 ha şi că aceasta ar fi ocupată în prezent de groapa de cenuşă a Termocentralei T., iar în anul 2005 a întocmit şi semnat adresa din 04 octombrie 2005, emisă în numele Comisiei locale de fond funciar Turceni către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a Municipiului Târgu Jiu, prin care a reluat conţinutul nereal al adeverinţei din 22 octombrie 2002 şi a creat aparenţa că cererea inculpatului D.N. a fost discutată de Comisia locală Turceni care a hotărât că nu se poate retroceda „în fizic terenul solicitat", fapt pentru care Comisia locală Târgu Jiu să procedeze la reconstituirea dreptului de proprietate, ambele înscrisuri fiind folosite de inculpatul D.N. pentru reconstituirea dreptului de proprietate în condiţii nelegale pe raza Municipiului Târgu Jiu (2 acte materiale).

Cu referire la acest inculpat, în concret, activitatea infracţională a acestuia a fost rezumată de Parchet la următoarele fapte:

- a primit personal cererile care au stat la baza emiterii adresei din 4 octombrie 2005 şi adeverinţei din 22 octombrie 2020, menţionate mai sus, în favoarea inculpatului D.N., contribuind decisiv la reconstituirea nelegală a dreptului de proprietate a acestui inculpat, astfel de acte întocmindu-le şi semnându-le în calitatea de secretar, acte în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că ştia că în evidenţele Primăriei oraşului Turceni, D.N. sau autoarea acestuia D.A. nu figura cu suprafeţe de teren pe raza administrativă a localităţii;

- prin eliberarea adresei din 4 octombrie 2005, către Comisia locală Turceni, inculpatul a indus ideea falsă că cererea inculpatului D.N. ar fi fost discutată de către Comisia locală de fond funciar Târgu Jiu, lucru care nu s-a întâmplat în realitate, de altfel, inculpatul neavând competenţa legală de a întocmi şi elibera o astfel de adresă fără o hotărâre a comisiei locale, hotărâre care nu există, aşa cum rezultă din lipsa unui proces-verbal de şedinţă al comisiei, cât şi din declaraţiile membrilor comisiei care au arătat că nu au discutat niciodată vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate a inculpatului D.N.

Faţă de cele arătate, având în vedere pretinsa activitate infracţională a inculpaţilor D.L., D.N., C.I., B.Ş., G.I., B.M., S.R., aşa cum a fost descrisă, în esenţă, mai sus, cu care a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu, aşa cum a rezultat din probele administrate de la urmărirea penală, precum şi probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti, mai ales în primul ciclu procesual, cât şi în cel de-al doilea ciclu procesual, reaudierea părţilor, a martorilor din acte, depunerea de înscrisuri, efectuarea de expertize tehnice de specialitate şi altele, Curtea de Apel a reţinut următoarele:

În primul rând, Curtea de Apel a analizat cu prioritate schimbările de încadrare juridică solicitate de inculpaţi, prin apărătorii lor şi a aprecia asupra acestora.

Astfel, a respins cererea inculpaţilor D.L. şi D.N., de schimbare a încadrării juridice a faptelor, astfel: pentru D.N. din infracţiunea prev. de art. 292 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior, în infracţiunea prev. de art. 292 C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000; pentru D.N. din infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior, în infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000; pentru inculpata D.L., din infracţiunea prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (5 acte materiale), în infracţiunea prev. de art. 248 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 33, art. 34 C. pen. anterior. De asemenea, vor fi respinse cererile de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpaţii G.I. şi B.M., din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat ia art. 248 C. pen. anterior.

A reţinut că în esenţă se solicită înlăturarea art. 248¹ C. pen. anterior, ce vizează abuzul în serviciu în formă calificată, mai exact care a avut consecinţe deosebit de grave ce se sancţionează cu o pedeapsă mare, cu limite cuprinse între 5 la 15 ani, şi aplicarea numai a art. 248 C. pen. anterior, abuzul în serviciu contra intereselor publice, dar care nu are consecinţe deosebit de grave şi care se sancţionează cu pedeapsa închisorii mult mai mică, cu limite cuprinse între 6 luni la 5 ani.

Or, Curtea de Apel a constatat că incidenţa art. 248¹ C. pen. anterior este evidentă, având în vedere prejudiciul vizat de acuzare, pentru fiecare dintre inculpaţii D.L. şi D.N., cât şi pentru inculpaţii G.I. şi B.M., inculpaţi care au solicitat o atare schimbare de încadrare juridică, prejudiciul evaluat de organele de urmărire penală prin prisma art. 146 C. pen. anterior, ce vizează o pagubă materială mai mare de 200.000 RON - în cauză prejudiciul a fost evaluat de către organele de urmărire penală la suma de 64.500 euro, echivalentul a 264.450 RON, în ceea ce priveşte atribuirea terenurilor inculpatului D.N., precum şi la suma de 26,255 euro, echivalentul a 107.645 RON, pentru fiul inculpatul C.I. - N.F.M. - antrenând o eventuală răspundere penală pentru infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată şi nu în formă simplă.

Curtea de Apel, însă, a admis cererile formulate de inculpaţii B.Ş., G.I., B.M. şi S.R. şi a dispus schimbarea încadrării juridice, astfel: pentru inculpatul B.Ş., din infracţiunile prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 289 C. pen. anterior raportat Ia art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în infracţiunile prev. de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior comb. cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior; pentru inculpatul G.I., din infracţiunile prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea prev. de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior; pentru inculpata B.M., din infracţiunile prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat Ia art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în infracţiunile prev. de art. 289 raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. anterior; pentru inculpatul S.R., din infracţiunile prev. de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 289 C. pen. anterior raportat Ia art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în infracţiunea prev. de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Astfel, Curtea de Apel a menţionat că elementul comun al tuturor acestor schimbări de încadrare juridică, pentru toţi inculpaţii, aşa cum au fost trimişi în judecată, este acela că infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 248¹ C. pen. anterior, cu trimitere la Legea nr. 78/2000, nu poate coexista cu infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. anterior, de asemenea cu trimitere la Legea nr. 78/2000. În fond, conţinutul de esenţă al celor două infracţiuni, deşi distincte, este similar, mai exact, în cadrul conţinutului infracţiunii prevăzută de art. 289 C. pen. anterior, subiectul activ are calitatea de funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, la fel ca şi în cazul conţinutului prevăzut de art. 248 C. pen. anterior, iar latura obiectivă, cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. anterior, cât şi cu referire la infracţiunea prevăzută de art. 248 C. pen. anterior, este similară, ea vizând acţiuni sau inacţiuni în ambele tipuri de infracţiuni, numai cu referire la exercitarea atribuţiilor de serviciu, în cazul falsului intelectual prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări, iar în cazul abuzului în serviciu, neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea în mod defectuos a acestuia, astfel că rezultă din cele arătate, că acţiunile sau inacţiunile ce caracterizează fiecare dintre cele două infracţiuni, ambele numai în legătură cu atribuţiile de serviciu, şi săvârşite, în aceeaşi calitate de subiect activ, şi anume, un funcţionar, se regăsesc similar, ceea ce exclude existenţa unui concurs real sau ideal dintre aceste infracţiuni.

Cum, doctrina şi jurisprudenţa recunosc că infracţiunea de abuz în serviciu, are un caracter subsidiar, în sensul că aceasta poate fi reţinută numai în cazul în care fapta săvârşită de funcţionarul public nu este prevăzută ca infracţiune distinctă de o altă normă de incriminare, şi cum faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, în esenţă, vizând întocmirea de acte cu conţinut fals, care atestă fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, fapte ce se regăsesc la fiecare dintre inculpaţii menţionaţi, pot fi încadrate distinct şi în infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. anterior, în această situaţie, faţă de cele arătate, prevalează norma distinctă de incriminare, a aceloraşi fapte, şi anume infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. anterior.

Aşa fiind, pe acest considerent de esenţă, Curtea de Apel a dispus, pentru inculpaţii menţionaţi, schimbarea încadrării juridice, în situaţiile în care s-a dispus trimiterea în judecată atât pentru infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 248 C. pen. anterior, combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, în forma autoratului sau complicităţii, în infracţiunea prev. de art. 289 C. pen. anterior, raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, menţinând celelalte încadrări dispuse de instanţă prin rechizitoriu.

În privinţa inculpatei B.M., Curtea de Apel a reţinut că, întrucât modificările făcute în actele privind retrocedarea terenurilor, prin ştergerea numelui unor persoane şi adăugarea altuia, atestând fapte şi împrejurări nereale, au fost făcute de inculpată, în timp ce se afla în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, în această situaţie se impune a se reţine concursul dintre infracţiunea prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. anterior şi de art. 289 C. pen. anterior, desigur ambele raportate la Legea nr. 78/2000 şi, ca atare, în privinţa acesteia s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior comb. cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, în infracţiunile prev. de art. 289 raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, aşa cum rezultă şi cu referire la schimbările de încadrare juridică de mai sus, la care se adaugă şi infracţiunea prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Aşa fiind, stabilind încadrarea juridică a faptelor cu care a fost sesizată, Curtea de Apel a analizat, în continuare, răspunderea penală pentru fiecare inculpat şi pentru fiecare dintre infracţiuni, conform schimbărilor de încadrare juridică menţionate.

Astfel, în esenţă, a precizat că se impune a se stabili, în principal, dacă inculpata D.L., în calitatea de subprefect al judeţului Gorj şi de secretar al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj, alături de soţul său inculpatul D.N., fost magistrat în cadrul Judecătoriei Târgu Jiu şi al Tribunalului Gorj, avocat în cadrul Baroului Gorj în perioada în care s-a săvârşit activitatea infracţională acuzată de Parchet - deoarece având în vedere această calitate a sa a fost sesizată Curtea de Apel, ca şi instanţă competentă - precum şi C.I., în calitate de şef serviciu în cadrul Serviciului verificării legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane, din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Gorj şi de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Gorj, în perioada 2002-2007, au exercitat funcţiile în mod abuziv şi folosindu-se de prerogativele funcţiilor deţinute, i-au determinat pe inculpaţii B.Ş., în calitate de consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţului Gorj şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, G.I., în calitate de şef serviciu agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu, membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, B.M., în calitate de referent în cadrul Registrului agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu, membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, precum şi S.R., în calitate de secretar al Primăriei Turceni şi membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni, să întocmească acte nelegale, având la baza documentaţii incomplete, falsificate sau să falsifice asemenea acte, prin care în mod nelegal s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate comisiilor de fond funciar din localităţile Scoarţa şi Turceni, în perimetrul administrativ al municipiului Tg Jiu, unde i s-a reconstituit inculpatului D.N. două suprafeţe de teren, şi anume 2.000 mp în pct Între Jieţe şi 1,300 mp în pct. "Preajba", şi fiului inculpatei C.I., N.F.M., suprafeţele de 2.101 mp în pct. Dealul Târgului şi 630 mp în pct. „Preajba", având drept consecinţă prejudicierea Primăriei Municipiului Târgu Jiu cu suma de 64.500 euro, echivalentul a 264.450 RON pentru inculpatul D.N., precum şi suma de 26.255 euro, echivalentul a 107.645 RON, pentru fiul inculpatei C.I., N.F.M.

Sub acest aspecte, Curtea de Apel a considerat, că analiza probelor administrate atât de la urmărire penală, cât şi de la instanţă, în cursul cercetării judecătoreşti, este necesar a fi făcută, grupat, pe de o parte, având în vedere modul în care i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra celor două suprafeţe de teren şi anume, 2000 mp în pct. Între Jieţe şi 1,300 mp în pct. Treajba", vizând pe inculpatul D.N., iar, pe de altă parte, modul în care s-a reconstituit, prin compensare, dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă 2.101 mp, în pct. „Dealul Târgului" şi 630 m.p. în pct. „Preajba", în favoarea lui N.F.M., fiul inculpatei C.I., toate situate în municipiul Târgu Jiu.

În legătură cu modul în care i-au fost atribuite inculpatului D.N. suprafeţele de teren de 2.000 mp în pct. „Între Jieţe" şi de 1.300 mp în pct. "Preajba" din municipiul Târgu Jiu, Curtea de Apel a realizat o apreciere dacă această procedură a atribuirii unui teren prin compensare, s-a făcut în condiţii de legalitate.

Mai mult, Curtea de Apel a considerat că neîndeplinirea unor asemenea condiţii de legalitate nu conduce implicit şi la reţinerea de fapte penale, răspunderea penală fiind o răspundere extremă, cu consecinţe mari, răspundere penală care trebuie să fie strict determinată, pentru fiecare inculpat şi pentru fiecare faptă pentru care a fost trimis în judecată.

A precizat, că Parchetul a dispus în strânsă legătură cu această cauză şi cercetarea tuturor membrilor Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, ai Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a celor din Colectivul de lucru ce funcţiona pe lângă această comisie, precum şi asupra unor judecători ce au pronunţat soluţii în unele litigii, o astfel de cercetare penală atât de amplă asupra unor organisme colective sau a magistraţilor, implicând o analiză extrem de nuanţată, pertinentă, strictă, riguroasă, legea penală sau procesual penală fiind de strictă interpretare, analiză care să vizeze fiecare persoană, fiecare faptă - dacă aceasta constituie sau nu infracţiune - pentru a se distinge astfel între răspunderea penală individuală şi răspunderea colectivă sau individuală de altă natură, fie ea civilă, materială disciplinară, ce poate decurge dintr-un act ilegal care nu este întotdeauna şi un act de natură penală.

De aceea, din această perspectivă a unei tratări diferenţiate, pe diverse forme de răspundere, a existenţei sau nu a unor fapte penale, dovedite prin probe, Curtea de Apel a analizat activitatea infracţională a inculpaţilor cu care a fost sesizată instanţa prin rechizitoriu.

Astfel, a analizat modul în care inculpatului D.N. i s-a atribuit, prin compensare, pe raza municipiului Târgu Jiu, terenuri din alte localităţi, în cazul dat din comuna Turceni, unde ar fi existat deficit de teren, atribuire care trebuie să respecte condiţiile legale.

În acest sens, Curtea de Apel a considerat că în această cauză dedusă judecăţii, esenţial, era, în primul rând, analiza legalităţii unei astfel de operaţiuni de compensare, prin prisma reglementării din Legea nr. 245/2007 şi a normelor de aplicare, respectiv H.G. nr. 890/2005, care prevăd împrejurările şi condiţiile constituirii şi reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în cauză această constituire sau reconstituire a dreptului de proprietate având loc cu mult timp anterior atribuirii unor asemenea terenuri, prin procedura compensării, într-o altă procedură vizată de Legea nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, sau alte acte normative în materie, în care a fost verificată legalitatea şi temeinicia unor asemenea drepturi şi care nu poate fi pusă în discuţie decât în măsura în care ar exista indicii sau probe de săvârşirea unor fapte penale ce au condus, în final, la atribuirea nelegală, prin transfer a unor terenuri din comuna Turceni, cu privire la inculpaţii D.L. şi D.N. sau comuna Scoarţa, cu privire la inculpata C.I., în zone rezidenţiale din municipiul Târgu Jiu, aşa cum se arată în actul de sesizare.

Analizând, din această perspectivă modul în care i s-a atribuit terenuri, prin compensare, inculpatului D.N., din comuna Turceni în zone rezidenţiale din municipiul Târgu Jiu, şi anume 2.000 m.p. în pct. „intre Jieţe" şi de 1.300 m.p. în pct. Treajba" din municipiul Tg.Jiu, Curtea de Apel a constatat, că în raport de susţinerile acuzării, se impun a fi analizate următoarele două aspecte de esenţă, şi anume, dacă terenurile din comuna Turceni, care i-au fost reconstituite inculpatului D.N., prin procedura Legii nr. 18/1991, ca urmare a Ordinului Prefectului nr. 23/1996 şi anexei nr. 19 de care se face vorbire în actul de acuzare, au aparţinut sau nu mamei inculpatului D.N., şi anume Di.A., fostă B., sau din moştenirea altei persoane, care avea acelaşi nume ca şi mama inculpatului, şi anume D.A., provenită din familia P., decedată, iar un alt aspect este acela de a verifica dacă terenurile revendicate de inculpatul D.N., ca moştenire a mamei sale, Di.A., au fost ocupate sau nu de groapa de cenuşă a termocentralei T., pentru că urmare acestei situaţii, s-a dispus atribuirea prin compensare într-o altă localitate, cum este municipiul Tg.Jiu.

În ceea ce priveşte primul aspect, şi anume al verificării faptului dacă terenurile din comuna Turceni, pentru care a fost emis Ordinului Prefectului Judeţului Gorj nr. 23 din 30 noiembrie 1996, pe baza tabelului anexă nr. 19, au aparţinut sau nu, ca moştenire, inculpatului D.N., Curtea de Apel a reţinut că nu poate fi primită susţinerea acuzării, că inculpatul D.N. s-a prevalat de calitatea falsă de moştenitor, întrucât, aceste terenuri ar viza o altă persoană, cu acelaşi nume D.A., dar fostă P., o asemenea susţinere nerezultând din ansamblul probator al cauzei.

Astfel, din probele administrate în cauză, aşa cum rezultă din rapoartele întocmite de experţi, din declaraţii de martori, din alte acte şi lucrări ale dosarului, Curtea de Apel a considerat că persoana vizată în anexa nr. 19, poziţia nr. 3, anexă a Ordinul Prefectului nr. 23/1996, şi anume Di.A., este mama inculpatului D.N., nefiind vorba de o altă persoană cu un alt nume din familia P., cu care inculpatul să fi făcut în mod intenţionat o confuzie şi să se prevaleze de drepturile altei persoane, în vederea reconstituirii dreptului său de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991.

De altfel, o atare susţinere este confirmată de martorii D.I., B.I., B.V., U.E., care confirmă că aceste terenuri ce au făcut obiectul reconstituirii prin Ordinului Prefectului nr. 23/1996 şi anexa nr. 19, emise de Comisia Locală B., au provenit de la bunicul inculpatului D.N., B.S. şi de la fratele său H.B., iar de la aceştia a moştenit mama sa Di.A., fostă B., şi vărul ei primar B.S., zis S.

Pentru aceste terenuri, mama inculpatului a făcut cerere de reconstituire, care îi aparţineau ca moştenitor, şi nu pentru terenuri care ar fi aparţinut unei alte persoane decât mama sa, aşa cum susţine Parchetul.

Mai mult, audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul P.I., moştenitor al numitei Di.A., despre care Parchetul susţine că s-ar fi prevalat în mod fals inculpatul D.N., arată că nici el, nici cei 4 fraţi ai săi nu au făcut cerere de reconstituire pentru aceste terenuri, ceea ce înseamnă că aceste terenuri nu-i aparţineau, pentru că, altfel, era normal ca să le revendice ca moştenitori.

De altfel, susţinerea Parchetului nu poate fi suficient de credibilă, pornind chiar de la cele menţionate în rechizitoriu, unde chiar procurorul are dubii, folosind în acest sens următoarea frază: „În ceea ce priveşte susţinerea învinuitului D.N. că anexa nr. 19 modificată de învinuitul B.A., s-ar referi la mama sa D.A., chiar dacă ar fi reală, (sublinierea noastră), nu ar putea fi suficientă pentru reconstituirea dreptului de proprietate în lipsa altor acte care să facă dovada proprietăţii".

Ca atare, Curtea de Apel a considerat că acuzarea Parchetului că inculpatul D.N. s-ar prevala de calitatea falsă de moştenitor, pentru terenurile ce au făcut obiectul Ordinului nr. 23/1996, anexa 19, pct. 3, nu poate fi primită.

În acelaşi timp, Curtea de Apel a considerat, faţă de întreg probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, dar mai ales în cursul judecăţii, în condiţii de contradictorialitate, de nemijlocire, că terenurile pentru care inculpatului D.N. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate potrivit Ordinului Prefectului nr. 23/1996 şi anexei nr. 19, au fost ocupate de groapa de cenuşă a termocentralei T., în contrast cu poziţia Parchetului care arată că astfel de terenuri nu s-ar fi aflat sub această groapă de cenuşă a termocentralei T., situaţie care nu ar fi atras atribuirea prin compensare a unor astfel de terenuri în municipiul Tg.Jiu.

Astfel, din probatoriul administrat în cauză, mai exact din conţinutul raportului de expertiză, şi anume experţi C.V., A.D. şi declaraţia altor martori, au existat împrejurări, situaţii speciale, cum este aceea a unei lipse de hărţi cadastrale care să cuprindă pe toţi proprietarii dinainte de colectivizare, şi în această situaţie identificările pentru întocmirea planului parcelar se realizau prin menţiunile făcute de proprietarii vecini, nu întotdeauna cu exactitate.

În acest sens, sunt relevante şi declaraţiile date de D.I., alături de declaraţiile martorei U.E. sau declaraţiile martorilor B.I., S.M., D.D., din care rezultă, în esenţă, că inculpatul D.N. a moştenit o fâşie de teren care pornea din localitatea B., se prelungea spre comuna Turceni şi era acoperită cu groapa de cenuşă din localitatea Turceni, toate acestea demonstrând, alături de celelalte probe, că inculpatului D.N. nu i s-a putut reconstitui acest teren, în condiţiile Legii nr. 18/1991, şi, ca atare, ulterior în procedura compensării i s-a atribuit în locul acestui teren, terenurile menţionate în actul de acuzare, şi anume cele două terenuri din municipiul Tg.Jiu.

Faţă de cele arătate, statuând că inculpatul D.N. este moştenitorul mamei sale D.A., în favoarea căreia i s-a reconstituit un drept de proprietate, potrivit Ordinul Prefectului nr. 23/1996 şi anexei nr. 19, poziţia 3, şi în acelaşi timp faptul că acest teren nu a mai putut să fie acordat fizic, întrucât a fost acoperit cu groapa de cenuşă a termocentralei T., Curtea de Apel a analizat dacă procedura de atribuire a acestui teren, prin compensare în municipiul Tg.Jiu, este cea legală.

Astfel, potrivit Legii nr. 247/2005 şi a normelor de aplicare a acesteia, aprobată prin H.G. nr. 890/2005, în art. 10 alin. (2) - în prezent abrogat prin H.G. nr. 401/2013 - se arată că „în situaţia în care, într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva Comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localităţi, care pune la dispoziţie terenurile rămase disponibile".

Aşadar, potrivit textului acestui articol, care reglementează acordarea compensării în ipoteza în care nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar, comisia se poate adresa oricărei comisii care are rezervă de teren.

De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 1/2000, modificată prin Legea nr. 247/2005, se arată că se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, suprafeţe echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, acceptate de foştii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibilă, se vor acorda despăgubiri.

Acestea sunt, în opinia Curţii de Apel, textele de bază, cu completările ulterioare ce vizează anumite norme de aplicare, desigur corelate şi cu altele, cum sunt cele aprobate prin H.G. nr. 890/2005, în baza cărora s-a procedat la atribuirea terenurilor inculpatului D.N., vizate de acuzare, aşa cum au fost menţionate mai sus.

Analizând modul în care s-a derulat o atare procedură, Curtea de Apel, cu referire la inculpatul D.N., nu numai că nu a constatat că nu sunt dovedite fapte pretinse cu caracter penal cu care a fost sesizată instanţa, dar a constatat că au fost respectate toate condiţiile legale vizând derularea acestei proceduri.

în prealabil, de menţionat, că prin prisma acuzării care a considerat că inculpatul D.N. s-a prevalat de o calitate falsă de moştenitor, cu privire la terenurile ce au făcut obiectul compensării şi că, de altfel, aceste terenuri nu erau acoperite de groapa cu cenuşă a termocentralei T., se impune a menţiona că astfel de susţineri, aşa cum s-au arătat, nu pot fi primite şi, ca atare, Curtea de Apel a considerat că şi reconstituirea terenurilor ce avut loc anterior, potrivit Legii nr. 18/1991, ce au fost atribuite, ulterior, prin compensare, a fost făcută potrivit legii.

Având în vedere acest drept câştigat al inculpatului D.N., vizând reconstituirea dreptului de proprietate pentru autoarea sa D.A., Curtea de Apel a constatat că toate actele necesare atribuirii acestor suprafeţe de teren prin compensare, precum şi procedura de urmat, în sensul dispoziţiilor legale arătate mai sus, a fost corectă.

În acest sens, există Ordinul Prefectului Judeţului Gorj nr. 23/1996, prin care s-a dispus, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, că persoanele înscrise în anexa nr. 19/1996, întocmită de Comisia locală B. - de menţionat, aşa cum s-a arătat, că localitatea B. este învecinată cu localitatea T., mai mult, o parte din teren pornea din localitatea B., se prelungea spre comuna T. - printre care este menţionată, în anexa nr. 19 pct. 3 şi autoarea inculpatului D.N., D.A., sunt persoane îndreptăţite la reconstituirea dreptului lor de proprietate.

De precizat, că aceste terenuri situate pe raza comunelor B. şi T., au fost preluate fără titlu şi înscrise de I.A.S. Turceni şi C.S.P. Borăscu şi Turceni, terenuri pentru care s-a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea autoarei D.A., menţionată în anexa nr. 19.

De menţionat, că anexa nr. 19, a fost completată în anul 2002, când s-a destrămat I.A.S. Turceni, completarea fiind făcută de secretarul Primăriei B., B.A., care a defalcat amplasamentul suprafeţei de 5.000 mp, şi anume 1.400 mp în localitatea B. şi 4.000 mp în localitatea T., aşa cum rezulta din situaţia de fapt de la faţa locului, confirmată de martori.

O atare suprafaţă de 4.000 mp, amplasată în groapa de cenuşă a termocentralei T., pentru care s-a eliberat adeverinţa de proprietate din 22 octombrie 2007, a făcut obiectul Ordinului Prefectului nr. 23/1996, anexei nr. 19, de care s-a făcut vorbire, precum şi a declaraţiei notariale a inculpatului D.N. privind acceptarea succesiunii autoarei sale D.A.

Ulterior, cum nu avea cum să intre în posesia acestui teren de 4.000 mp, care era amplasat în groapa de cenuşă a termocentralei T., inculpatul D.N. a solicitat Comisiei locale Turceni, prin cererea înregistrată sub nr. 277/2005, să i se atribuie terenul reconstituit pe alt amplasament, iar în lipsa unui teren de rezervă, această comisie să solicite Comisiei Locale Tg.Jiu să-i fie atribuit un alt teren din rezerva acestei comisii.

În acest sens, Comisia locală Turceni de fond funciar a emis adresa din 4 mai 2005, număr la care a fost înregistrată cererea inculpatului D.N., prin care solicita Comisiei locale Tg.Jiu, ca în baza art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005, să se retrocedeze suprafaţa de 4.000 mp teren pentru D.N. din rezerva acestei comisii, deoarece există un mare deficit de teren pe raza localităţii T.

La propunerea Comisiei locale Tg.Jiu, Comisia Judeţeană Gorj de fond funciar a aprobat retrocedarea suprafeţelor de 2.000 mp, în extravilan, din rezerva proprie a Comisiei locale Tg. Jiu de fond funciar, prin Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4728 din 13 iulie 2007, când a validat în unanimitate propunerea Comisiei locale privind anexa nr. 27, ce viza şi pe inculpatul D.N., pentru suprafaţa de 2.000 mp (0,2000 ha), precum şi retrocedarea suprafeţei de 1.300 mp prin Hotărârea nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, care a validat, de asemenea, propunerea comisiei locale făcută în acest sens, cu privire la inculpatul D.N., pentru această suprafaţă de 0,1300 ha.

Ulterior, conform proceselor-verbale de punere în posesie, inculpatul D.N. a fost pus în posesie cu suprafaţa de 0,2000 ha în pct Între Jieţe, conform Hotărârii Comisiei judeţene nr. 4728 din 13 iulie 2007, iar la data de 9 octombrie 2007, s-a emis titlul de proprietate nr. 1508439, şi, de asemenea, aceiaşi inculpat a fost pus în posesie, conform Hotărârii Comisiei judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, pentru suprafaţa de 0,1300 ha, în pct. "Preajba", emiţându-se în acest sens un alt titlu de proprietate din 12 decembrie 2007.

De precizat, că însumând cele două suprafeţe atribuite prin compensare în municipiul Tg.Jiu inculpatului D.N., respectiv 2.000 mp în pct. „Între Jieţe" şi 1.300 mp în pct. Treajba", rezultă o suprafaţă totală de 3.300 mp, pentru care a intervenit compensarea, pentru restul de teren rămas neretrocedat de până la 4.000 m.p., aşa cum i s-a reconstituit conform Legii nr. 18/1991, şi anume până la suprafaţa totală aflată în groapa de cenuşă a Termocentralei T., mai exact pentru 700 mp, (4.000 mp - 3.300 mp = 700 mp) inculpatul D.N. obţinând despăgubiri prin sentinţa civilă nr. 6407 din 23 octombrie 2009, pronunţată de Judecătoria Tg. Jiu, în Dosarul nr. 6853/318/2009.

Prin această sentinţă a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul D.N., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală Turceni de fond funciar şi Comisia judeţeană Gorj de fond funciar fiind obligată pârâta Comisia locală Turceni de fond funciar, să înscrie reclamantul în anexa nr. 23 pentru despăgubiri, pentru suprafaţa de 700 mp, teren ocupat de groapa de cenuşă a termocentralei T., sentinţă definitivă, ca urmare a deciziei nr. 155 din 2 februarie 2010 a Tribunalului Gorj, secţia civilă, prin care s-a respins recursul civil declarat de intimata Comisia locală Turceni împotriva sentinţei penale menţionate.

După obţinerea titlurilor de proprietate, menţionate mai înainte, inculpatul D.N. a convenit cu numitul G.I.M., ca mandatar al numitului G.I., să-i vândă aceste terenuri, vânzare care a fost efectuată pentru suma de 25.000 euro, preţ pe care Parchetul îl consideră nereal, convenit de către inculpat cu martorul menţionat, în scopul de a se sustrage de la plata obligaţiilor fiscale către stat, situaţie pe care Curtea de Apel a analizat-o distinct.

Rezultă, astfel, faţă de cele arătate, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate vizând pe inculpatul D.N., cu referire la terenurile din comuna Turceni, precum şi la atribuirea prin compensare în alte localităţi, cum este municipiul Tîrgu Jiu, în pct. „Între Jieţe" şi „Preajab", respectiv pentru suprafaţa de 2.000 mp şi 1.300 mp, că au fost respectate procedurile legale în materia fondului funciar, a Legii nr. 18/1991, cu toate modificările şi completările ulterioare, inclusiv ale Legii nr. 1/2000 şi ale Legii nr. 245/2005, precum şi ale H.G. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare, mai exact ale art. 4 din Legea nr. 1/2000, aşa cum a fost modificat prin Legea nr. 245/2005 sau ale art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţii şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, astfel că nu subzistă, în opinia Curţii de Apel, nelegalităţi în legătură cu aceste proceduri distincte şi, cu atât mai mult, nu există probe sau indicii vizând săvârşirea unor fapte penale, care să vicieze aceste proceduri, cu consecinţa obţinerii unor terenuri, cum sunt cele menţionate în actul de acuzare, care, pe nedrept, cu concursul soţiei sale, inculpata D.L., precum şi cu concursul inculpatului S.R., secretar al Primăriei Turceni, ar fi intrat în posesia şi proprietatea inculpatului, cum greşit susţine Parchetul.

De altfel, în legătură cu faptele reţinute inculpatului S.R., care, în calitatea de secretar al Primăriei Turceni şi membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni ar fi emis adeverinţa din 22 octombrie 2002, care atesta, după cum susţine Parchetul, în mod nereal că inculpatul D.N. ar deţine sub groapa de cenuşă a termocentralei T. suprafaţa de 0,40 ha şi că aceasta nu poate să fie retrocedată fizic, Curtea de Apel, nu a primit o atare susţinere, deoarece, aşa cum a arătat mai înainte, sunt suficiente probe care departe de orice dubiu conduc la concluzia că acest teren în suprafaţă de 0,4000 ha se afla în groapa de cenuşă a termocentralei T., astfel că nu poate fi reţinută o atare acuzaţie de care se prevalează în mod neîntemeiat Parchetul.

Ca atare, adresa nr. 277/2005, semnată de către inculpat în calitate de secretar, prin care confirma, conform realităţii, şi nu contrar realităţii, după cum susţine Parchetul, că suprafaţa de 0,40 ha este ocupată de groapa de cenuşă a Complexului Energetic T., şi că nu poate fi retrocedată fizic, nu poate fi suport al unei acuzaţii, că în mod ilegal, inculpatul S.R. l-a sprijinit pe inculpatul D.N. să i se reconstituie, în procedura compensării, un drept de proprietate pe raza municipiului Târgu Jiu.

În acelaşi timp, nu poate fi reţinută nici acuzarea tot a inculpatului S.R., că ar fi contribuit la derularea nelegală a procedurii de atribuire prin compensare, atribuire care putea să fie făcută numai dacă o comisie locală cu deficit de teren solicita unei alte comisii de fond funciar compensarea, desigur, în urma unor cereri ale unor persoane îndreptăţite.

În acest sens, arată Parchetul, o astfel de cerere formulată de inculpatul D.N. nu a fost discutată în Comisia locală de fond funciar, astfel că inculpatul nu avea competenţa de a întocmi şi elibera adeverinţa menţionată.

Curtea de Apel, însă, a arătat că, din probele administrate nemijlocit de către prima instanţă în primul ciclu procesual, şi anume, din declaraţia martorului D.I., fostul primar al localităţii Turceni, sau din declaraţiile membrilor Comisiei locale Turceni, cum sunt martorii C.M., S.M., M.M., D.D. şi alţii, rezultă că o atare cerere a fost discutată în comisia locală, aşa cum au fost discutate şi toate celelalte cereri înscrise într-un tabel olograf.

Ca atare, cum au fost respectate procedurile legale în materia compensării şi cum nu există probe care să confirme acuzaţiile Parchetului, acuzaţii care sunt infirmate cu prisosinţă, având în vedere cele expuse mai înainte, detaliat, cu privire la faptele de care este acuzat inculpatul D.N., care şi-a dobândit dreptul de proprietate în condiţiile legii - este adevărat permisivă, aşa cum susţine chiar Prefectul Judeţului Gorj, în calitate de martor P.B.Ş.M. - dar nicidecum ilegală şi, cu atât mai mult, abuzivă, Curtea de Apel a constatat că se impune achitarea acestui inculpat, pentru cele două infracţiuni vizând atribuirea abuzivă a acestor terenuri, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi anume, pentru infracţiunile de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, precum şi pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Mai exact, nu subzistă fapta inculpatului de a formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, prin care solicita atribuirea suprafeţei de 0,40 ha, prin folosirea de înscrisuri falsificate, incomplete sau care aparţineau altor persoane, în scopul obţinerii fără drept a unor terenuri pe raza administrativă a municipiului Tg.Jiu, cum sunt cele arătate în actul de acuzare, deoarece toate aceste cereri au fost legitime, în considerarea dreptului de proprietate, iar înscrisurile nu au fost falsificate sau incomplete şi, ca atare, aşa cum s-a arătat mai sus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată şi calificată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 comb. cu art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, complicitate ce viza aceeaşi infracţiune săvârşită, de această dată, în calitate de autor, de soţia sa D.L., care a fost trimisă în judecată pentru aceleaşi fapte.

Totodată, nu subzistă nici fapta inculpatului D.N. de a se folosi de adeverinţa din 9 octombrie 2002, care atestă că suprafaţa de 4.000 m.p. este ocupată de groapa de cenuşă a termocentralei T., despre care Parchetul susţine că a fost falsificată de inculpatul S.R. şi numitul D.I. (s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestuia) şi că inculpatul D.N. a cunoscut că este falsă, în baza căreia a solicitat şi obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele menţionate în municipiul Tg.Jiu, întrucât, aşa cum s-a arătat mai sus, o atare adeverinţă exprimând realitatea şi, în consecinţă, inculpatul D.N. a fost achitat, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., cu privire la infracţiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

În ceea ce priveşte tot pe inculpatul D.N., Curtea de Apel a constatat că, de asemenea, se impune achitarea, de această dată în baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. anterior, cu aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior.

Astfel, este adevărat că inculpatul D.N. s-a prezentat în faţa notarului public şi a încheiat un contract de vânzare-cumpărare prin care a vândut terenuri către cumpărătorul G.M., mandatat fiind R.D.P., dar suma de 25,000 euro, care a fost primită viza nu numai terenul de 2.000 mp din pct. „Intre Jieţe" dar şi celălalt teren din pct. "Preajba", astfel că această sumă, în opinia Curţii de Apel, având în vedere ansamblul probator al cauzei, urmează a fi considerată, aşa cum susţine apărarea, ca un avans şi pentru cel de-al doilea teren ce urma să-i fie vândut, o astfel de sumă nereprezentând contravaloarea vânzării unui singur teren, ci şi avansul pentru celălalt teren.

De aceea, în contractul de vânzare-cumpărare a fost trecut un preţ mai mic, urmând ca diferenţa pentru ambele terenuri să-i fie dată odată cu întocmirea celui de-al doilea contract, pentru cel de-al doilea teren.

În acest sens sunt edificatoare declaraţiile martorului R.D.P., din faza judecăţii, nu din faza de urmărire penală, de această dată instanţa considerând, în baza art. 63 alin. (2) C. proc. pen., că declaraţiile în această fază de judecată exprimă adevărul, declaraţii în care arată în mod expres că „toate cheltuielile cu vânzarea Ie-a suportat cumpărătorul, adică acesta în calitate de reprezentant şi că, nici el nu a cunoscut dacă suma de 25.000 euro trimisă din Italia de cumpărător - este vorba de cumpărătorul G.M., care l-a mandatat pe R.D.P. să perfecteze actul de vânzare-cumpărare în numele său, se referea la un singur teren sau conţinea şi o parte din preţ pentru cel de-al doilea teren.

În această împrejurare, Curtea de Apel a apreciat că este în dubiu, dacă suma de 25.000 euro poate să fie considerată ca şi un avans pentru cel de-al doilea teren sau reprezintă preţul pentru cele două terenuri, preţ extrem de mic, dubiu care profită inculpatului, astfel că nu poate fi reţinută infracţiunea de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C. pen. anterior, combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu referire la art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior.

De altfel, preţul în cazul încheierii unei convenţii, fie ea contract de vânzare-cumpărare, este un preţ la latitudinea părţilor, foarte greu fiind de stabilit o echivalenţă între preţul acceptat şi valoarea reală a bunului, o anume disproporţie vădită, eventual, urmează a atrage răspunderea civilă în condiţiile legii şi foarte greu o răspundere penală.

Pe de altă parte, Curtea de Apel a învederat şi faptul, că nici nu se poate reţine infracţiunea de fals în declaraţii arătată mai sus cât şi infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, combinat cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000, cu referire Ia art. 248 C. pen. anterior şi art. 248¹ C. pen. anterior, pentru care a fost trimis în judecată, alături de alte infracţiuni cum sunt cele arătate mai sus, inculpatul D.N., deoarece cumpărătorul şi nu vânzătorul avea interesul să ascundă adevăratul preţ, pentru că impozitul mai mic, cu consecinţa păgubirii statului, urma să fie plătit de cumpărător şi nu vânzător şi, ca atare, astfel de infracţiuni, în măsura în care ar subzista, nu pot fi reţinute în nici un caz în sarcina vânzătorului.

Este adevărat că acesta a plătit suma de 2.106 RON, reprezentând diferenţa de impozit, aşa cum rezultă din chitanţa depusă în cauză dar, o atare sumă a fost plătită tocmai pentru a înlătura o eventuală răspundere a sa, neştiind ce soluţii pot fi date în cursul procesului penal care deja începuse, plata unei asemenea sume nereprezentând dovada vinovăţiei inculpatului, cu atât mai mult cu cât acesta, în cererea adresată instanţei, atunci când a depus chitanţa menţionată, a susţinut că nu se consideră vinovat.

În consecinţă, pentru aceste două infracţiuni de fals în declaraţii şi evaziune fiscală, inculpatul a fost achitat, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., aşa cum s-a arătat mai sus.

În ceea ce priveşte pe celălalt inculpat, şi anume inculpatul S.R., secretar al Primăriei Turceni şi membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni, cu concursul căruia, susţine Parchetul, inculpatul D.N. ar fi obţinut terenurile vizate, reţinându-se în sarcina acestuia, că a emis pentru inculpatul D.N. adeverinţa din 22 octombrie 2002, prin care ar fi atestat în mod nereal că inculpatul D.N. ar deţine sub groapa de cenuşă a termocentralei T. suprafaţa de 0,40 ha şi, totodată, a emis şi adresa nr. 277/2005, fără o hotărâre a Comisiei locale de fond funciar Turceni, care nici nu a pus în dezbatere o astfel de adresă, din care rezulta că inculpatul D.N. are dreptul să obţină prin compensare cele două terenuri în municipiul Tg. Jiu, Curtea a constatat cu privire la aceste două acte emise de inculpat, că, pe de o parte, adeverinţa exprimă adevărul iar, pe de altă parte, adresa a fost supusă dezbaterii Comisiei locale de fond funciar şi a fost adoptată o hotărâre cu privire la aceasta, şi ca atare, astfel de susţineri sunt neîntemeiate, aşa cum s-a arătat şi mai sus, în legătură cu pretinsa activitate infracţională a inculpatului D.N.

Ca atare, Curtea de Apel, în baza art. 11 pct. 2 Iit.a) raportat la art. 10 Iit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul S.R., pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată, cu calificarea juridică dată în urma schimbării de încadrare juridică dispusă de instanţă, şi anume pentru infracţiunea prev. de art. 289 C. pen. anterior, raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

Cât priveşte pe inculpata D.L., soţia inculpatului D.N. care a fost acuzată de Parchet pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, constând, printre altele, şi în faptul că a întocmit şi semnat cu numele inculpatului D.N. cererea acestuia înregistrată din 9 octombrie 2002, prin care solicita Primarului Oraşului Turceni să elibereze o adeverinţă din care să rezulte că suprafaţa de teren de 0,50 ha ce a fost validată prin Ordinul Prefectului nr. 23/1996, este ocupată de groapa de cenuşă a termocentralei T. sau că a întocmit şi semnat cu numele inculpatului D.N. cererea din 25 noiembrie 2005, prin care solicita preşedintelui Comisiei locale de fond funciar a municipiului Tg.Jiu, ca în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,40 ha pe raza administrativă a municipiului Tg. Jiu, din rezerva Comisiei locale Tg. Jiu, o astfel de infracţiune, pe baza unor asemenea fapte de semnarea a unor cereri scrise de inculpată în numele soţului şi semnate cu acest nume, nu poate fi reţinută, nu numai pentru considerentul că orice faptă care ar fi nelegală, are şi caracter penal, dar şi pentru faptul că, astfel de cereri urmăreau drepturi ce i se cuveneau soţului său, vizând obţinerea de terenuri prin compensare, pentru care inculpata D.L. a acţionat în numele soţului său, drepturi apreciate ca legitime de către Curtea de Apel, aşa cum rezultă din cele arătate mai sus, cu privire la inculpatul D.N.

Mai mult, tot cu referire la inculpata D.L., Curtea de Apel a constatat, că nu poate fi asimilată ca acte de instigare determinarea inculpatului S.R. - secretarul Primăriei Turceni prin cererea întocmită şi semnată în numele soţului său D.N. în urma căreia s-a eliberat adeverinţa din 9 octombrie 2002, care ar fi atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că suprafaţa de teren ce a fost validată inculpatului D.N. ar fi fost ocupată de groapa de cenuşă a termocentralei T., deoarece, conţinutul acestei adeverinţe este real şi, în consecinţă, cum nu există o asemenea determinare la o atestare neconformă cu realitatea a unei situaţii, nu poate exista fapta de instigare, care în opinia Curţii de Apel a fost greşit reţinută de Parchet.

Astfel, din probele administrate chiar în cursul urmăririi penale, dar mai ales în cursul judecăţii, nu rezultă că există o activitate de determinare prin presiuni, prin folosirea abuzivă a prerogativelor funcţiei de subprefect al judeţului Gorj şi de secretar şi membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, pentru ca inculpaţii B.Ş., responsabil de localitate şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană, G.I., membru al Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu şi şef al serviciului agricol cadastru, din cadrul Primăriei Municipiului Tg. Jiu, B.M., referent în cadrul aceluiaşi serviciu agricol şi, de asemenea, membru al aceleiaşi comisii de fond funciar, ca aceştia, la instigarea inculpatei D.L., în funcţiile pe care le avea, să ateste fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, cu prilejul întocmirii referatelor din 12 iulie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, privind soluţionarea documentaţiei la nivelul Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu, sau a documentaţiei înaintată la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată al inculpatului D.N., precum şi în notele de prezentare înaintate Comisiei judeţene Gorj, din 8 noiembrie 2007 şi din 11 iulie 2007 - 4 acte materiale - deoarece, aşa cum s-a arătat, toate aceste referate sau note de prezentare, ce au stat la baza emiterii H.C.J. nr. 4728 din 13 iulie 2007 şi H.C.J. nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, în urma cărora s-au atribuit terenuri în Tg. Jiu inculpatului D.N., au fost întocmite în condiţiile legii şi au urmărit valorificarea dreptului la teren în municipiul Tg. Jiu, în procedura compensării, drept pe care îl avea inculpatul D.N.

Mai mult, Parchetul în acuzarea inculpatei D.L., pe aproximativ 45 de pagini, prezintă aspecte de nelegalitate cu privire la procedura reconstituirii dreptului de proprietate al inculpatului D.N. şi cu privire la procedura atribuirii prin compensare a acestui drept, menţionând numai în mod expeditiv, general, despre anumite presiuni, fără a concretiza în nici un mod în ce constă aceste presiuni - formula uzitată de Parchet fiind „ca urmare a presiunilor exercitate", mai exact neprecizând în ce loc, când şi cum au avut loc asemenea presiuni, întrucât formulările generale, evazive, nu pot fi nicidecum suficiente pentru a le reţine ca infracţiuni, cu atât mai mult cu cât trebuie analizat, aşa cum s-a arătat, în concret fapta, pentru a analiza forţa şi incisivitatea unor asemenea presiuni, care să conducă efectiv la transmiterea de către instigator către instigat a hotărârii de a săvârşi o astfel de infracţiune la iniţiativa instigatorului.

Or, o atare situaţie privind modul concret de determinare la săvârşirea faptei penale de către instigator către instigat nu subzistă în cauza de faţă, demersul firesc al inculpatei de a semna cereri în numele soţului, chiar dacă nu îmbracă forma legalităţii, neputând fi calificat, în principal, prin el însuşi, în lipsa altor probe, ca fiind infracţiunea de instigare, cu atât mai mult cu cât s-a dovedit că toate demersurile inculpatei D.L. au fost legitime, soţul său D.N. fiind îndreptăţit potrivit legii la obţinerea de terenuri pe raza municipiului Tg. Jiu.

Aşa fiind, pentru toate aceste considerente, cum nu subzistă faptele reclamate de Parchet, aşa cum au fost analizate mai sus, şi cum, cu atât mai mult cu cât inculpatul D.N. a obţinut terenuri ca urmare a atribuirii prin compensare în condiţiile legii - aşa cum s-a arătat mai sus - Curtea de Apel, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpata D.L. pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 289 C. pen. anterior combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În acelaşi timp, conform situaţiei de fapt arătate mai sus, cu privire la atribuirea inculpatului D.N., prin compensare a terenurilor menţionate pe raza municipiului Tg. Jiu, prin prisma achitării inculpatului D.N., dar şi a inculpatului S.R., Curtea de Apel a constatat că nu subzistă nici infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, săvârşită de către inculpata D.L., în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul a unui avantaj patrimonial, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, pentru care Parchetul a dispus trimiterea în judecată - 5 acte materiale.

Astfel, D.L., în calitatea sa de subprefect al judeţului Gorj şi de secretar, şi membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj nu şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi nu şi-a folosit prerogativele funcţiilor deţinute pentru a-i determina pe inculpaţii S.R., B.M., B.Ş., menţionaţi de altfel mai sus, să întocmească documentaţii cu un conţinut falsificat sau de a accepta documentaţii necorespunzătoare sau incomplete, pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea soţului său inculpatul D.N., pentru două suprafeţe de teren pe raza municipiului Tg. Jiu - 2.000 mp în pct. „Intre Jieţe" şi 1.300 mp în pct. „Preajba", deoarece astfel de documentaţii exprimau adevărul, documentaţii care au condus în final la obţinerea pe drept a titlurilor de proprietate pentru aceste terenuri de către inculpatul D.N.

De asemenea, din probe, nu rezultă că inculpata D.L. a făcut vreo presiune conform celor arătate mai sus, sub acest aspect, la inculpaţii B.M., B.Ş., G.I. - chiar aceştia au declarat în cursul judecăţii că nu s-au exercitat nicio presiune asupra lor din partea inculpatei D.L., ci numai din partea inculpatei C.I., aşa cum se va arăta mai jos - pentru a se reconstitui şi în favoarea fiului inculpatei C.I. respectiv, N.F.M. pentru suprafeţele de 2101 mp în punctul "Dealul Târgului" şi 630 mp în punctul „Preajba" situate pe raza municipiului Târgu Jiu.

Cu referire la un ultim aspect vizat de Parchet privind săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată şi anume, faptul că inculpata D.L. a participat ea însăşi la şedinţele Comisiei judeţene şi a votat pentru validarea suprafeţelor de teren atribuite prin compensare atât numitului N.F.M., fiul inculpatei C.I. cât şi inculpatului D.N., soţul său, Curtea de Apel a constatat că nici această acuzare ca şi faptă vizată în conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu nu poate fi reţinută.

Astfel, cu referire la o eventuală participare a sa la şedinţa Comisiei judeţene Gorj din data de 30 decembrie 2007, când au fost puse în discuţie dosarele în care soţul său urma să primească terenurile solicitate nu există certitudinea că inculpata D.L. a fost prezentă la serviciu deoarece din adresa din 20 mai 2009 rezultă că se afla într-o excursie organizată în Egipt.

În ceea ce priveşte atribuirea prin compensare a terenurilor pentru fiul inculpatei C.I., N.F.M., Curtea de Apel a constatat că un asemenea drept la retrocedare a fost discutat şi validat în şedinţele comisiei judeţene de fond funciar Gorj din datele de 06 iulie 2007, 21 septembrie 2007 precum şi 30 noiembrie 2007, dar la aceste şedinţe inculpata D.L. nu a participat aşa cum rezultă din notele de prezenţă din dosarul cauzei.

Cu referire la şedinţa din 21 septembrie 2007, Curtea de Apel a constatat că inculpata, de asemenea nu a participat la şedinţă, fapt rezultat din împrejurarea că nu a semnat procesul verbal de şedinţă încheiat la acea dată deşi figurează în nota de prezenţă.

Mai mult, deşi Parchetul susţine că nu a participat la şedinţa Comisiei Judeţene de fond funciar, urmare a căreia a fost emisă H.C.J. nr. 4728 din 13 iulie 2007 prin care s-a validat soţului ei, D.N., suprafaţa de 2000 mp în punctul „între Jieţe", dispunând scoaterea de sub urmărire a acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de conflict de interese prevăzută de art. 253¹ C. pen. anterior totuşi, menţionează că semnând hotărârea acestei comisii în calitatea sa de secretar o atare faptă se înscrie în latura obiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Or, Curtea de Apel a considerat că atribuţia pe care o avea inculpata D.L. în calitate de secretar ai comisiei judeţene de a semna hotărârile comisiei judeţene, fie chiar şi pe cea privind pe soţul său, D.N. nu conduce prin ea însăşi la antrenarea răspunderii penale a inculpatei, cu atât mai mult cu cât soţul său a fost îndreptăţit, în condiţiile legii, la atribuirea unor astfel de terenuri ce au făcut obiectul hotărârii Comisiei judeţene.

Aşa fiind, faţă de cele arătate mai sus cu privire la inculpata D.L. cum nu subzistă niciuna dintre faptele reclamate de Parchet aşa cum au fost analizate mai sus, fapte care singure sau împreună cu altele să constituie latura obiectivă a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior - 5 acte materiale, Curtea de Apel în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, a achitat pe inculpata D.L. pentru săvârşirea acestei infracţiuni.

În ceea ce priveşte pe inculpata C.I., Curtea de Apel a constatat că aceasta se face vinovată pentru faptele pentru care a fost trimisă în judecată.

Astfel, în legătură cu săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior, cu aplicarea, art. 41 alin. (2) C. pen. anterior - 5 acte materiale - constând în aceea că aceasta, în calitate de şef serviciu, în cadrul Serviciului - verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane din cadrul instituţiei Prefectului, judeţul Gorj, pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor din Gorj, în cursul anului 2007 în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale i-a determinat pe inculpaţii B.Ş. - consilier în cadrul instituţiei Prefectului judeţul Gorj şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană Gorj, G.I. - şef Serviciu agricol şi cadastru din cadrul Primăriei Târgu Jiu, membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu şi B.M., referent, membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu să întocmească documentaţia necesară pe baza unor înscrisuri incomplete, falsificate în scopul reconstituirii dreptului de proprietate în mod nelegal pentru fiul său, N.F.M. şi pentru inculpatul D.N., de a nu verifica şi a accepta o astfel de documentaţie, de a participa în şedinţele Comisiei judeţene şi de a susţine şi vota în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru fiul său, N.F.M. cât şi pentru inculpatul D.N., pentru suprafeţele de teren de pe raza municipiului Târgu Jiu menţionate mai înainte cu consecinţa prejudicierii Primăriei municipiului Târgu Jiu prin diminuarea rezervei acesteia şi obţinerea unor avantaje patrimoniale cum este beneficiul terenurilor, o atare susţinere este întemeiată, mai puţin însă aspectele care vizează atribuirea prin compensare a acestor terenuri inculpatului D.N. care, aşa cum s-a arătat mai sus, a fost îndreptăţit la obţinerea unor asemenea terenuri.

De aceea, Curtea de Apel nu a reţinut această activitate infracţională pentru toate cele 5 acte materiale ca acţiuni săvârşite în mod repetat ce intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni conform art. 41 alin. (2) C. pen. anterior ce a vizat această infracţiune, mai exact, a reţinut numai actele materiale vizând reconstituirea dreptului de proprietate pentru fiul său N.F.M. pentru suprafaţa de 2101 mp în punctul „Dealul Târgului" şi 630 mp în punctul „Preajba" cu consecinţa prejudicierii Primăriei muncipiului Târgu Jiu într-un cuantum mai mic reprezentând contravaloarea acestor terenuri obţinute pe nedrept decât cel de 90.755 euro echivalentul a 372.095 RON, ce a vizat şi terenurile obţinute de celălalt inculpat D.N., care aşa cum s-a arătat, era îndreptăţit la aceste terenuri.

Acest cuantum, ca şi pagubă vizând infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior - 3 acte materiale, din 5 acte materiale de care face vorbire Parchetul, întrucât 2 privesc pe inculpatul D.N., care a dobândit în mod legitim suprafeţele de teren - săvârşită de inculpata C.I. este evaluată la 26.255 euro echivalentul a 107.645 RON pentru fiul său, N.F.M.

Curtea de Apel a precizat, sub acest aspect, că deşi cu referire la terenurile dobândite în mod nelegal de fiul inculpatei C.I. şi anume, N.F.M., se face vorbire de 2 suprafeţe şi anume, suprafaţa de 2101 mp în punctul „Dealul Târgului" şi 630 mp în punctul „Preajba", în realitate sunt 3 suprafeţe de teren pentru care s-au adoptat 3 hotărâri ale Comisiei judeţene, mai exact hotărârea Comisiei judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 pentru suprafaţa de 1401 mp, hotărârea Comisiei judeţene nr. 4804 din 21 septembrie 2007 pentru 700 mp, ambele cu referire la punctul „Dealul Târgului", în total 2101 mp (1401 mp plus 700 mp egal cu 2101 mp), la care se adaugă hotărârea Comisiei judeţene nr. 4668 din 30 noiembrie 2007 privind suprafaţa de 630 mp în punctul „Preajba", hotărâre prin care i s-a reconstituit şi inculpatului D.N., în acelaşi punct „Preajba" suprafaţa de 0,1300 ha.

Pentru atribuirea acestor suprafeţe de teren inculpata C.I., folosindu-se de funcţiile sale arătate mai înainte în cadrul Instituţiei Prefectului, ca şi şef de Serviciu în cadrul Serviciului pentru verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative precum şi de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată, a acceptat documentaţii incomplete, falsificate cu privire la atribuirea, prin compensare, a unor terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu, în locul altor terenuri de pe raza comunei Scoarţa în favoarea fiului său, N.F.M., pentru suprafeţele menţionate, deşi nu se îndepliniseră condiţiile legale potrivit Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000, Legii nr. 247/2005 şi H.G. nr. 890/2005, precum şi cele vizând Normele metodologice de aplicare a acestor acte normative, aşa cum au fost precizate mai înainte.

Prin această hotărâre, a fost validată o diferenţă de 2757 mp, autor de rol fiind C.Io., diferenţă pentru care Primăria Scoarţa avea posibilitatea să-i reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, aşa cum declară şi semnează primarul şi secretarului primăriei în procesul verbal întocmit la faţa locului, cu data de 18 februarie 2010

Cum Primăria pe raza căreia a fost validată această suprafaţă, dispunea de teren, într-o atare situaţie nu trebuia să-i fie atribuit acest teren prin compensare din comuna Scoarţa în municipiul Târgu Jiu.

Mai mult, nu a depus suficiente documente care să susţină dreptul de a primi terenul în Târgu Jiu fiul acesteia, N.F.M. pentru care a obţinut, în mod nelegal, titlurile de proprietate din 12 decembrie 2007 respectiv, titlul din 15 ianuarie 2008, ambele pe numele lui N.F.M. ca moştenitor al defunctului C.Io., pentru suprafeţele de 0,0630 ha în punctul „Preajba" respectiv, pentru suprafeţele de 2101 mp în punctul „Dealul Târgului".

Ulterior, N.F.M. a fost pus în posesie cu suprafeţele de 0,2101 ha în punctul „Dealul Târgului", conform titlului de proprietate din 15 ianuarie 2008 precum şi cu suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „Preajba" conform titlului de proprietate din 12 decembrie 2007.

Cu referire la aceste titluri, de precizat că, deşi titlul de proprietate din 12 decembrie 2007 avea menţionat ca titular şi pe C.V., acesta a fost modificat ca urmare a adresei din 16 ianuarie 2008 a Primăriei Târgu Jiu, rămânând ca titular doar N.F.M., fiul numitei C.I.

Această modificare are la bază o declaraţie a inculpatei C.I. în care aceasta precizează că atât ea cât şi celălalt fiu al său, N.Ş.D., sunt de acord cu emiterea titlului de proprietate pentru N.F.M.

De menţionat, de asemenea, că în ceea ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate a moştenitorilor lui C.Io. respectiv, C.V. şi N.F.M., pentru suprafaţa de 0,0630 ha pentru care a fost dată hotărârea Comisiei judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, prin care a fost validată propunerea Comisiei locale Târgu Jiu de fond funciar, hotărâre semnată de C.I. în calitate de secretar ai Comisiei judeţene, o atare hotărâre a fost adoptată fără ca această propunere să fie discutată în Comisia locală, neexistând niciun proces-verbal în acest sens.

De altfel, Curtea de Apel a constatat că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege privind atribuirea prin compensare a unor terenuri, în cazul în care persoana îndreptăţită la reconstituire nu poate fi pusă în posesie din cauza deficitului de teren din acea comună şi se impune atribuirea într-o altă localitate sau oraş, mai exact, documentaţia depusă nu a cuprins toate actele prevăzute de art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005, printre care dovada calităţii de moştenitor a lui C.Io. pentru N.F.M., şi nici nu a existat o cerere de reconstituire adresată organului local Târgu Jiu, şi desigur, un alt aspect relevant cu privire la nelegalitatea procedurii uzitate în astfel de situaţii şi anume că nu s-a discutat în cadrul Comisiei locale Târgu Jiu reconstituirea a 0,0630 ha teren în punctul „Preajba", aşa cum s-a arătat mai sus.

Toate aceste aspecte, ca de altfel şi altele care vor fi expuse mai jos, au condus la concluzia că inculpata C.I., urmărind obţinerea unor avantaje patrimoniale pentru fiul său, constând în contravaloarea terenurilor ce fac obiectul acuzării a contribuit, în mod substanţial, prin poziţia pe care o avea, la adoptarea unor hotărâri, prin i care i s-a atribuit nelegal, prin compensare, suprafeţe de teren pe raza municipiului Târgu Jiu, în favoarea fiului său N.F.M.

Este atât de evident o atare atribuire nelegală, urmarea activităţii infracţionale desfăşurate de inculpata C.I., deoarece, ulterior printr-o hotărâre judecătorească în materie civilă au fost anulate cele 2 titluri de proprietate menţionate cât şi procesele-verbale de punere în posesie a celor 3 hotărâri ale Comisiei judeţene de care s-a făcut vorbire mai sus, precum şi toate actele ce au legătură cu aceste titluri, anularea acestor titluri, a hotărârilor şi a documentelor ce au stat la baza lor, fiind solicitată prin acţiunile civile introduse chiar de autorităţile care au emis aceste acte.

În acest sens, Curtea de Apel a menţionat că există sentinţa civilă nr. 6691 din 29 octombrie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr. 541 din 10 martie 2010 a Tribunalului Gorj prin care s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul - Primarul Municipiului Târgu Jiu, în calitate de preşedinte al Comisiei locale Târgu Jiu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 împotriva pârâţilor N.F.M., Comisia locală Târgu Jiu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi s-a constatat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate din 12 decembrie 2007 şi din 15 ianuarie 2008, a H.C.J. nr. 4719 din 06 iulie 2007, H.C.J. nr. 4804 din 21 septembrie 2007 şi H.C.J. nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 precum şi a proceselor-verbale de punere în posesie din 16 ianuarie 2008 şi din 11 ianuarie 2008, toate privind pe numitul N.F.M., fiul inculpatei C.I.

Ca atare, faţă de cele arătate, cum prejudiciul cauzat Primăriei Municipiului Târgu Jiu în sumă de 26.224 euro, echivalentul a 107.465 RON, chiar dacă ulterior a fost reparat prin anularea titlurilor de proprietate menţionate, Curtea a constatat că sunt întrunite toate elementele constitutive atât prin prisma laturii obiective vizând faptele inculpatei C.I. descrise mai sus, dar şi prin prisma laturii subiective având în vedere intenţia acesteia evidentă de a obţine un folos patrimonial pentru fiul său.

În consecinţă, Curtea de Apel a dispus condamnarea la pedeapsa închisorii precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art. 253¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior pentru care a mai fost trimisă în judecată inculpata C.I., Curtea a constatat că subzistă şi această infracţiune.

Astfel, potrivit art. 253¹ C. pen. anterior este incriminată ca infracţiunea de conflict de interese, printre altele şi fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unor decizii prin care s-a realizat direct sau indirect un folos material pentru sine soţul său, o rudă ori un afin până la gradul doi inclusiv sau pentru o altă persoană.

Ori în cauză, aşa cum rezultă din actele şi lucrările dosarului, inclusiv din declaraţia dată de inculpată, aceasta în calitatea pe care o avea de şef Serviciu în cadrul Serviciului verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane din cadrul Instituţiei Prefectului judeţul Gorj şi de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj a participat efectiv la şedinţele Comisiei judeţene Gorj şi a votat pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său N.F.M., realizându-se, astfel, toate elementele constitutive ale acestei infracţiuni, aşa cum a fost menţionată mai sus.

Nu s-a putut reţine susţinerea apărării că această cerinţă a folosului material pentru fiul său N.F.M. nu există în cauză, deoarece titlurile de proprietate emise pe numele acestuia au fost desfiinţate definitiv şi irevocabil prin hotărâri judecătoreşti, întrucât realizarea unui astfel de folos vizează momentul săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, care a avut drept consecinţă obţinerea unor drepturi nelegitime cu referire la terenurile obţinute, neavând relevanţă, sub aspectul existenţei infracţiunii, dacă acest folos material este permanent sau a fost numai temporar, până la desfiinţarea titlurilor de proprietate aşa cum rezultă din această cauză.

De asemenea, nu l-a reţinut susţinerea apărării că inculpata C.I. a participat numai la luarea hotărârii Comisiei judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 şi nu şi la celelalte 2 hotărâri ale aceleiaşi Comisii judeţene şi anume cele cu nr. 4804 din 21 septembrie 2007 şi nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 şi anume existenţa unui singur act material şi nu 3 acte materiale în considerarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior reţinut de Parchet cu referire la această infracţiune prevăzută de art. 253¹ C. pen. anterior, deoarece din probele administrare rezultă că inculpata C.I. a participat la toate aceste hotărâri.

Mai mult, nu s-a putut reţine nici apărarea că participarea pe care a avut-o inculpata la luarea hotărârii Comisiei judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 a fost fără intenţie întrucât nu a ştiut că se discută situaţia moştenitorilor C.Io. deoarece se examinau listele şi nu fiecare caz în parte.

O atare susţinere nu poate fi împărtăşită, deoarece inculpata C.I. a fost cea care a urmărit permanent prin demersurile făcute ca să-i fie reconstituit dreptul de proprietate pentru fiul său, N.F.M., ceea ce demonstrează cu prisosinţă că ea a ştiut că la toate aceste şedinţe se discută şi drepturile fiului său la terenurile din municipiul Târgu Jiu menţionate mai înainte.

Aşa fiind, Curtea de Apel a dispus condamnarea inculpatei şi pentru această infracţiune la pedeapsa închisorii alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor aşa cum este prevăzută în mod expres de art. 253¹, pe durata menţionată în acest art.

O altă infracţiune reţinută în sarcina inculpatei C.I. este aceea a instigării la fals intelectual în formă continuată, faptă prevăzută de art. 25 C. pen. anterior raportat la art. 289 C. pen. anterior combinat cu art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.

În legătură cu această infracţiune, care constă în aceea că a determinat pe inculpatul B.Ş., consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului judeţul Gorj şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, să întocmească referate cu un conţinut fals prin care să propună Comisiei judeţene validarea şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său sau că prin intermediul acestui inculpat a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice procesul verbal din 06 iulie 2007 a Comisiei locale şi anexa 29 în sensul menţionării în acestea a autorilor săi în locul altor persoane sau în faptul că inculpata C.I. a solicitat inculpaţilor B.Ş. şi G.I. să propună reconstituirea dreptului de proprietate şi pentru suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „Preajba", fără ca în Comisia locală să fie discutată o astfel de propunere, toate aceste susţineri ale Parchetului au fost apreciate de Curtea de Apel ca fiind întemeiate.

Astfel, din probele administrate în cauză, mai ales la urmărirea penală, dar şi în cursul judecăţii rezultă că inculpata C.I. a determinat pe inculpatul B.Ş. care era angajat pe o perioadă determinată în cadrul Instituţiei Prefectului judeţul Gorj, fiind şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor şi care era subordonat direct inculpatei C.I., ca acesta să intervină în procedura obţinerii titlului de proprietate asupra unor terenuri din municipiul Târgu Jiu în favoarea fiului său, N.F.M., la persoanele cu responsabilităţi şi atribuţii directe în acest sens, mai concret, l-a determinat pe inculpatul G.I. şi B.M. membri ai Comisiei locale Târgu Jiu, primul având şi calitatea de şef Serviciu Agricol şi Cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu, iar cealaltă calitatea de referentă, să supună dezbaterii Comisiei locale Târgu Jiu cererile formulate de inculpată pentru fiul său N.F.M., deşi nu avea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pe raza administrativă a municipiului Târgu Jiu.

Tot ca urmare a acestor îndemnuri, presiuni, cum apreciază Parchetul, inculpatul B.Ş. a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice documente, totul în scopul demersului său nelegal ca fiul său N.F.M. să dobândească terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu.

De asemenea, l-a determinat pe acelaşi inculpat B.Ş. să întocmească referate cu conţinut fals prin care să propună Comisiei judeţene validarea şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său pe raza municipiului Târgu Jiu.

Mai mult, aceeaşi inculpată în calitatea pe care o avea, a solicitat inculpaţilor B.Ş. şi G.I. să propună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „Preajba" fără ca în Comisia locală să se fi discutat o astfel de propunere.

Totodată, după emiterea titlurilor de proprietate, inculpata C.I. a solicitat modificarea acestora, în sensul ca în conţinutul acestor acte să fie menţionat fiul său, N.F.M., deşi aceasta nu era persoana îndreptăţită la reconstituire.

De arătat că o altă faptă de determinare a inculpatului B.Ş. pentru parcurgerea procedurii de atribuire prin compensare, a fost aceea de a cere acestuia să obţină de la Primăria Scoarţa o adresă din care să rezulte contrar adevărului, că Primăria Scoarţa nu dispune de teren pentru a-i reconstitui dreptul de proprietate.

Toate astfel de fapte, de determinare a inculpaţilor B.Ş. şi G.I. de a obţine cu orice preţ atribuirea de terenuri în municipiul Târgu Jiu în favoarea fiului său, N.F.M., au fost materializate şi în referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 - mai puţin referatul din 30 noiembrie 2007, de care face vorbire Parchetul, întrucât acesta priveşte pe inculpatul D.N., deoarece acesta a fost îndreptăţit la terenurile atribuite prin compensare - precum şi în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007, în total 5 acte materiale (2 referate şi 3 note de prezentare) în care inculpaţii B.Ş. şi G.I. au atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său N.F.M., deşi acestea nu erau îndeplinite, aşa cum s-a arătat mai sus.

Toate aceste situaţii concrete, au fost confirmate de declaraţiile inculpaţilor B.Ş., de G.I. şi alte declaraţii care au confirmat implicit un astfel de demers al inculpatei C.I. faţă de persoanele ce aveau atribuţii în derularea procedurilor de atribuire a terenurilor pentru fiul său N.F.M., cum sunt şi cei doi inculpaţi menţionaţi.

Edificatoare în acest sens este chiar declaraţia inculpatului G.I. menţionată, în care se precizează: „(...) având în vedere funcţia doamnei C.I. dar şi rugăminţile domnului B.Ş. care îmi spunea că nu mai poate suporta presiunile doamnei C., i-am cerut doamnei B.M. să promoveze dosarul".

De precizat, că urmarea determinării inculpatei C.I. ca inculpaţii G.I. şi B.Ş. să finalizeze procedura vizând atribuirea de terenuri fiului său, inculpata B.M. a modificat procesul verbal, cât şi Anexa 29.

Edificator însă este susţinerea inculpatului G.I. cu privire la aceste modificări făcute de inculpata B.M., în aceeaşi declaraţie arătată: „Am întrebat-o pe doamna B.M. ce este cu aceste modificări şi dânsa mi-a recunoscut că a modificat atât procesul verbal cât şi Anexa 29 la solicitarea domnului B.Ş. care i-a transmis că nu mai suportă presiunile doamnei C. şi i-a cerut să promoveze cât mai repede dosarul spre validare"

Sunt evidente din declaraţiile date, astfel de determinări făcute de inculpata C.I., fapt confirmat şi de procesele-verbale de confruntare dintre inculpaţii G.I. şi C.I.

Având în vedere toate aceste situaţii concrete, strict determinate şi nu evazive, generale fără suport probatoriu aşa cum a fost în cazul inculpatei D.L., Curtea de Apel a constatat că sunt întrunite, pe deplin, elementele constitutive ale infracţiunii de instigare Ia fals intelectual aşa cum arată Parchetul.

De altfel, este evident că modificările aduse procesului verbal şi anexei de către inculpata B.M. care a fost şi ea condamnată în această cauză, nu au fost făcute din propria iniţiativă a acesteia, ci numai în scopul de a răspunde interesului, presiunilor, determinărilor inculpatei C.I. de a obţine cu orice preţ, eludând prevederile legale, terenuri în municipiul Târgu Jiu în favoarea fiului său, cum sunt cele menţionate în acuzarea Parchetului.

De aceea, Curtea de Apel nu a primit susţinerea apărării că inculpata C.I., nu poate avea calitatea procesuală de instigator la săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, presupus a fi săvârşite de către inculpaţii B.Ş. şi G.I., deoarece nu există nicio activitate de determinare a acestor inculpaţi să semneze referate şi note de prezentare ce atestă fapte şi împrejurări nereale întrucât, aşa cum s-a arătat, există, în opinia Curţii de Apel, în contrast cu cea a apărării, o determinare exactă şi concretă pentru cei doi inculpaţi de a prezenta astfel de referate şi note cu aspecte nereale, care au condus, în final, la obţinerea pe nedrept de către inculpata C.I. a unor terenuri pentru fiul său, în municipiul Târgu Jiu.

Ca atare, faţă de cele arătate, rezultă că inculpata C.I. prin fapte concrete, bine precizate, a reuşit să determine pe inculpaţii B.Ş. şi G.I. ca aceştia la rândul lor să efectueze acte de executare a unei infracţiuni de fals intelectual, realizându-se astfel toate elementele constitutive ale instigării aşa cum sunt prevăzute de art. 25 C. pen. anterior.

În consecinţă, Curtea de Apel a dispus condamnarea inculpatei C.I. la pedeapsa închisorii precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

Reţinând calitatea de instigator a inculpatei C.I., aşa cum rezultă din cele arătate mai înainte, Curtea de Apel a analizat şi activitatea infracţională a celor instigaţi respectiv, inculpatul B.Ş., inculpatul G.I. şi inculpata B.M., privită, mai ales, prin prisma rezultatului activităţii infracţionale întreprinse de aceşti inculpaţi constând în concret, printre altele, în falsificarea procesului verbal de şedinţă al Comisiei locale Târgu Jiu din 06 iunie 2007 şi anexei 29, falsificare realizată de către inculpata B.M., în scopul „transferării" nelegale de terenuri din comuna Scoarţa în localitatea Târgu Jiu în favoarea inculpatei C.I. pentru fiul său N.F.M.

Astfel, este de necontestat faptul că inculpata B.M. în calitate de referent în cadrul Serviciului Agricol şi Cadastru al Primăriei municipiului Târgu Jiu şi de membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu - este funcţionar public în sensul prevederilor legale - a falsificat procesul verbal de şedinţă al Comisiei Locale Târgu Jiu şi Anexa 29 în sensul că a şters cu pastă corectoare pe „A.G." şi moştenitor „A.I.I." cu suprafaţa de „0,1756" ha şi a adăugat în Anexă pe autorii inculpatei C.I. respectiv, pe defunctul „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, deşi în şedinţa Comisiei locale nu s-a discutat cererea acestora.

În faza de urmărire penală, în legătură cu aceste modificări, inculpata B.M. arată că „Ia sugestia domnului B.Ş., am modificat Anexa 29 pentru a fi introdus C.Io. în locul altei persoane. În acest fel, am modificat prima pagină din Anexa 29 înlocuind de la poziţia numărul 9 pe A.I. cu C.Io.

De altfel, o atare modificare, este evident că nu era făcută din proprie iniţiativă fără nici un scop, pentru că este clar, aşa cum ar rezulta din declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti, că scopul acestei modificări era acela de a face tot posibilul pentru ca inculpata C.I. să beneficieze pentru fiul său, N.F.M. de atribuirea nelegală de terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu.

De aceea, inculpata C.I. a determinat prin insistenţă, presiune pe inculpatul B.Ş. care era membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană şi responsabil pentru localitatea Târgu Jiu, aflat în subordinea directă a inculpatei C.I. ca şi atribuţii de serviciu, care la rându-i, l-a rugat pe inculpatul G.I. şi el în calitate de şef serviciu Agricol şi Cadastru al municipiului Târgu Jiu şi de membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu ca împreună alături de inculpata B.M. să urgenteze soluţionarea solicitărilor inculpatei C.I.

Edificator în acest sens în conjugarea acţiunilor vizând satisfacerea solicitărilor inculpatei C.I. sunt chiar declaraţiile inculpatei B.M., în faza de urmărire penală, pe care instanţa le-a apreciat, în contextul celorlalte probe administrate în cauză, potrivit art. 63 alin. (2) C. pen. anterior, ca exprimând adevărul: „l-am spus domnului B. să aibă răbdare că vom înainta propunerea de validare la o altă şedinţă, dar acesta mi a spus că nu mai suportă presiunile doamnei C.I. şi să facem ce putem pentru a înainta documentaţia". „Ulterior a mai fost validată şi suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „Preajba", pe numele fiului doamnei C.I., N.F.M. fără a se mai discuta în comisia locală". „Menţionez că tabelul nominal din Anexa 3 în care la poziţia 5 figurează C.Io. cu moştenitor N.F.M. a fost scris de mine şi semnat din partea Comisiei. Am întocmit această Anexă 3 în urma unor discuţii cu B.Ş. şi G.I. care mi-au spus că doamna C.I. mai solicită şi această suprafaţă şi doreşte să fie pus în posesie, fiul său, N.F.M. Toate aceste lucruri le-am făcut şi pentru că în ultima perioadă a anului 2007 ne erau respinse toate documentele înaintate Comisiei judeţene în mod nejustificat, fiind astfel nevoiţi să cedăm presiunilor doamnei C.I.".

Sunt evidente acţiunile întreprinse de cei 3 inculpaţi B.Ş., G.I. şi B.M. de a atesta fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, inculpatul B.Ş. determinând-o pe inculpata B.M. să ateste astfel de împrejurări necorespunzătoare adevărului, cum ar fi aceea a nesupunerii dezbaterii Comisiei locale a propunerii de validare a suprafeţei, de 0,630 ha în punctul „Preajba", pe numele fiului inculpatei C.I., N.F.M. la care a achiesat şi inculpatul G.I., aşa cum rezultă din susţinerile de mai sus ale inculpatei B.M.

De altfel, toţi cei trei inculpaţi, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu au determinat ca reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea inculpatei C.I. pentru fiul său N.F.M. să se facă în condiţii nelegale, astfel, fără a supune dezbaterii Comisiei locale propunerea de validare în vederea reconstituirii suprafeţei de teren de 0,0630 ha în punctul Preajba - aşa cum s-a arătat mai sus - de asemenea, inculpatul B.Ş. întocmind şi semnând documentaţii incomplete şi care nu exprimau adevărul şi au stat la baza propunerilor de validare pentru reconstituirea dreptului de proprietate pe raza municipiului Târgu Jiu, în folosul fiului inculpatei C.I., N.F.M., cum sunt referatele din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 - 3 acte materiale, şi nu 4, pentru că referatul din 30 noiembrie 2007, priveşte pe inculpatul D.N. - acelaşi inculpat determinând-o, la rândul său, în mod direct pe inculpata B.M. să falsifice procesul verbal de şedinţă al Comisiei locale din 06 iunie 2007 şi Anexa 29, aşa cum s-a arătat, de asemenea, mai sus la care se adaugă şi semnarea de către inculpatul G.I. a notelor de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 septembrie 2007 prin care se atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că există condiţiile necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I., N.F.M., note care au stat la baza adoptării hotărârilor Comisiei judeţene prin care s-a restituit în mod nelegal dreptul de proprietate în favoarea acestuia - 3 acte materiale şi nu 4, pe considerentele arătate, toate aceste acte fiind acte concrete ce au condus în final la rezultatul urmărit de inculpata C.I., cu ajutorul celor 3 inculpaţi G.I., B.Ş. şi B.M., şi anume la atribuirea nelegală pentru fiul său N.F.M., terenuri în municipiul Tg. Jiu.

De altfel, inculpata B.M. a recunoscut în întregime faptele aşa cum s-a arătat în actul de sesizare, ea fiind singura care a achiesat, atât pe parcursul judecăţii în primul ciclu procesual, cât şi pe parcursul judecăţii în cadrul celui de al doilea ciclu procesual, la judecarea cauzei în procedura recunoaşterii vinovăţiei prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. anterior - a se vedea concluziile apărătorului şi ultimul cuvânt al acesteia.

De menţionat că şi inculpatul G.I., deşi a achiesat şi el la procedura recunoaşterii vinovăţiei, prevalându-se, iniţial, în primul ciclu de judecată de beneficiul dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. anterior, ulterior, a susţinut atât pe parcursul judecăţii, în primul ciclu procesual, dar şi în cel de-al doilea ciclu procesual că nu se face vinovat, din punct de vedere al caracterului penal cu referire la asemenea fapte de care este acuzat, întrucât nu a ştiut că sunt de natură penală, solicitând, astfel achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen. anterior, invocând, totodată şi achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen. anterior, în sensul că astfel de fapte nu puteau să fie săvârşite de el, întrucât era şeful serviciului agricol şi de cadastru şi nu avea atribuţii în legătură cu aspectele de ordin juridic, sau achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen. anterior, întrucât, pe de o parte, lipseşte latura subiectivă, iar, pe de altă parte, nu este îndeplinită condiţia prevăzută de lege, nici sub aspectul laturii subiective, cum este existenţa unei pagube, deoarece în cauză, instituţiile constituite părţi civile nu pot avea calitatea de părţi vătămate.

Aceste susţineri ale inculpatului G.I. prin apărător prin care s-a solicitat achitarea pe multiple temeiuri cum sunt cele arătate art. 10 lit. a), c), d) au condus Curtea de Apel la concluzia că inculpatul G.I. nu poate beneficia de procedura recunoaşterii vinovăţiei prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen. anterior, de care s-a prevalat iniţial inculpatul în cursul cercetării judecătoreşti în primul ciclu procesual deoarece, în opinia Curţii de Apel soluţia de achitare este incompatibilă cu judecarea cauzei în procedura recunoaşterii vinovăţiei cu excepţia achitării în baza art. 10 lit. b¹), ceea ce nu este cazul în speţa de faţă.

Ca atare, Curtea de Apel a considerat că în cauză inculpatului G.I. nu-i pot fi aplicate prevederile art. 320¹ şi în consecinţă faţă de activitate infracţională descrisă în concret mai sus, constând în infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, aşa cum a rezultat din schimbarea de încadrare juridică dată faptelor pentru care a fost trimis în judecată arătată la început, Curtea de Apel a dispus condamnarea acestuia.

În ceea ce priveşte pe inculpatul B.Ş., deşi acesta a negat săvârşirea faptelor atât în cursul urmăririi penale cât şi pe parcursul judecăţii în ambele cicluri procesuale, susţinând că nu sunt veridice afirmaţiile inculpatei B.M. care a declarat că a făcut, modificările în procesul verbal şi şedinţei Comisiei locale Târgu Jiu din 06 iunie 2007 şi a modificat anexa 29, ca urmare a presiunilor exercitate de către el, totuşi aceste susţineri, fie chiar coroborate cu declaraţia sa din faţa instanţei în care nu l-a implicat în mod explicit - ea recunoscând că a făcut acele corecturi fiind şi stresată din cauza unor probleme familiale - nu pot fi reţinute, chiar dacă singura probă care îl acuza de instigare la săvârşirea acestei infracţiuni a fost retrasă, aşa cum s-a susţinut de către apărare.

Ca atare, analizând solicitarea apărării în vederea achitării sale în baza art. 10 lit. a) pentru săvârşirea infracţiunii pe de o parte de fals intelectual cu privire la conţinutul celor 3 referate incriminate, iar pe de altă parte pentru infracţiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale, Curtea de Apel a constatat că astfel de susţineri nu pot fi primite întrucât din cele prezentate mai sus, prin acele referate au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului iar cu privire la infracţiunea de instigare la fals material în înscrisuri oficiale a numitei B.M. pentru ca aceasta să modifice procesul verbal al Comisiei locale şi anexa 29 menţionate, faptele sunt extrem de evidente, Curtea urmând a da relevanţă, potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen. anterior, probelor administrate la urmărirea penală aşa cum au fost analizate mai sus.

Aşa fiind, Curtea de Apel a reţinut vinovăţia inculpatului B.Ş. şi a aplicat sancţiunile penale pentru aceste fapte.

În fine, în ceea ce priveşte pe inculpata B.M., Curtea de Apel a constatat că fiind săvârşită infracţiunea prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. anterior constând în ştersăturile cu pastă corectoare pe anexă, dar o atare faptă materială de alterare a conţinutului actului întruneşte, în aprecierea Curţii de Apel, nu numai elementele constitutive ale infracţiunii prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. anterior pentru care a fost trimisă în judecată dar şi elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. anterior, ele fiind indisolubil legate de exercitarea atribuţiilor de serviciu, exprimând, astfel, fapte şi împrejurări nereale în timpul exercitării acestor atribuţii şi ca atare, în sarcina acestei inculpate, aşa cum s-a arătat şi prin schimbarea de încadrare juridică dispusă cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 C. pen. anterior combinat cu art. 248¹ cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior s-a reţinut în sarcina inculpatei atât infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi anume infracţiunea de fals intelectual în formă continuată cât şi infracţiunea prevăzută de art. 288 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale şi nu pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale cum din eroare s-a strecurat în minută, deşi textul scris în baza căruia a fost condamnat pentru această infracţiune este cel ce vizează autorul, mai exact art. 288 alin. (2) C. pen. anterior, şi nu cel ce vizează pe instigator, neprecizându-se art. 25 C. pen. anterior, ce vizează instigarea.

B. Împotriva acestei sentinţe au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti şi intimaţii inculpaţi C.I., B.Ş. şi G.I.

În primul rând Ministerul Public a criticat soluţia de achitare care s-a dispus faţă de inculpata D.L., Parchetul solicitând condamnarea acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi continuată, săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de avantaje patrimoniale şi instigare la fals intelectual în formă continuată. Astfel, s-a arătat că din materialul probator administrat pe tot parcursul procedurii, în special din înscrisurile ataşate la dosar, coroborate cu declaraţiile martorilor şi cu declaraţiile inculpaţilor, se conturează activitatea infracţională a acestei inculpate, activitate ce poate fi rezumată după cum urmează:

- a întocmit şi semnat cu numele inculpatului D.N., cererea înregistrată din 09 octombrie 2002, prin care solicita primarului oraşului Turceni să elibereze o adeverinţă din care să rezulte că suprafaţa de teren de 0,50 ha, ce a fost validată prin ordinul prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996, este ocupată de groapa de cenuşă a termocentralei T.;

- a întocmit şi semnat cu numele inculpatului D.N. cererea din 25 noiembrie 2005, prin care solicita preşedintelui Comisiei locale de fond funciar a municipiului Tg. Jiu, ca în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 247/2005, să i se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,40 ha pe raza administrativă a municipiului Tg. Jiu, din rezerva Comisiei locale Tg. Jiu;

- deşi era membru al Comisiei judeţene, nu a verificat legalitatea, verosimilitatea şi pertinenţa documentaţiilor ce au stat la baza propunerilor de validare pentru persoanele menţionate mai sus;

- i-a determinat pe inculpatul B.Ş. şi pe inculpatul G.I. şi, prin intermediul acestora, pe învinuita B.M., să întocmească propuneri de validare către Comisia judeţeană, pe baza unor documentaţii incomplete sau cu un conţinut fals ori pe baza unor documentaţii care se refereau la alte persoane;

- I-a determinat pe inculpatul S.R. - secretarul Primăriei Turceni să elibereze adeverinţa din 09 octombrie 2002, prin care se atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Reprezentantul Parchetului a arătat că toată această activitate infracţională conturează infracţiunile reţinute în sarcina acestei inculpate.

S-a solicitat, de asemenea, aceeaşi soluţie de condamnare cu privire la inculpatul D.N., a cărui activitate infracţională este descrisă succint la memoriul de apel al Parchetului, fiind vorba de o complicitate la infracţiunile la care s-a făcut referire anterior; deci în mare parte se menţin aceleaşi elemente din situaţia de fapt. Pentru acest inculpat s-a solicitat condamnarea pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, uz de fals şi fals în declaraţii. S-a solicitat însă instanţei de apel să constate încetat procesul penal pentru infracţiunea de evaziune fiscală în temeiul art. 10 lit. i) C. proc. pen. anterior şi aplicarea unei sancţiuni administrative, deoarece este achitat prejudiciul.

Reprezentantul Ministerului Public a mai arătat că al treilea motiv de apel vizează modalitatea greşită în care prima instanţă a procedat la schimbarea încadrării juridice pentru inculpaţii intimaţi B.Ş., G.I., B.M. şi S.R. În concret, prin procedeul prevăzut de art. 334 şi urm. C. proc. pen. anterior a fost exclusă din încadrarea juridică o infracţiune, şi anume infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000, respectiv complicitate la această infracţiune. În mod evident, nu se poate dispune o astfel de soluţie, instanţa este investită cu toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată şi nu se poate schimba încadrarea juridică din mai multe infracţiuni în mai puţine infracţiuni. Dacă se consideră că nu sunt întrunite elementele constitutive ale uneia dintre infracţiunile deduse judecăţii, se poate pronunţa o soluţie de achitare, care trebuie însă motivată în mod corespunzător şi nu este cazul în speţă.

S-a mai arătat că următorul motiv de apel are legătură cu cel menţionat anterior. Astfel, Ministerul Public a solicitat condamnarea inculpatului S.R. pentru infracţiunile de abuz în serviciu prevăzute de art. 13²din Legea nr. 78/2000, infracţiuni cu privire la care instanţa a omis a se pronunţa, recurgând la artificiul constând în schimbarea încadrării juridice. Activitatea infracţională desfăşurată de acest inculpat poate fi rezumată după cum urmează:

- a primit personal cererile care au stat la baza emiterii adresei din 4 octombrie 2005 şi a adeverinţei din 09 octombrie 2002, acte pe care le-a întocmit şi semnat în calitate de secretar şi în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, A eliberat cele două înscrisuri în condiţiile în care ştia că în evidenţele Primăriei oraşului Turceni, inculpatul D.N. sau autoarea acestuia, D.A., nu figurau cu suprafeţe de teren pe raza administrativă a localităţii în anexa 19 la Ordinul Prefectului nr. 23/1996, cunoştea că nu este menţionată suprafaţa de 0,4 ha.

- prin eliberarea adresei din 4 octombrie 2005 către Comisia locală Turceni, inculpatul a indus ideea falsă că cererea inculpatului D.N. ar fi fost discutată de către Comisia locală de fond funciar Tg. Jiu, lucru care nu s-a întâmplat în realitate, de altfel inculpatul neavând competenţa legală de a întocmi şi elibera o astfel de adresă fără o hotărâre a comisiei locale.

Ca şi ceilalţi inculpaţi, inculpatul S.R. a avut o poziţie de nerecunoaştere, însă această poziţie, pusă în faţa documentaţiilor existente la dosar, nu poate conduce decât la concluzia că fapta există, constituie infracţiune şi se impune adoptarea unei soluţii de condamnare.

Al cincilea motiv de apel invocat priveşte pedeapsa aplicată inculpatei C.I., fiind vorba despre o pedeapsă nelegală în condiţiile în care s-a coborât sub minimul special fără însă a fi reţinute circumstanţe atenuante.

Al şaselea motiv de apel al Ministerului Public vizează situaţia inculpatului G.I., pentru care în cadrul primului ciclu procesual s-au reţinut dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. anterior, iar după casarea cu trimitere s-a revenit în mod implicit asupra acestei dispoziţii a instanţei, deşi acesta nu era un aspect care să fie vizat în decizia de casare. Reprezentantul Parchetului a considerat că odată admisă cererea formulată de inculpat în baza dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. anterior, se impune o soluţie de condamnare cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000.

Al şaptelea motiv de apel se referă la faptul că pentru inculpaţii B.Ş., B.M. şi G.I. se solicită înlăturarea circumstanţelor atenuante judiciare. În acest sens, s-a apreciat că instanţa a reţinut în mod corect, însă disproporţionat ca efect, lipsa antecedentelor penale în condiţiile în care toate aceste persoane aveau calitatea de funcţionari publici, lipsa antecedentelor penale constituie o condiţie de normalitate, chiar o condiţie pentru ca aceştia să poată funcţiona în cadrul autorităţilor în care îşi desfăşurau atribuţiile.

S-a arătat, de asemenea, că ultimele două motive de apel vizează latura civilă a cauzei. Cu privire la acţiunea A.N.A.F., s-a solicitat să se ia act de acoperirea prejudiciului, aspect care a fost omis de către prima instanţă întrucât este vorba de infracţiunea de evaziune fiscală reţinută în sarcina lui D.N., infracţiune pentru care se impune încetarea procesului penal ca urmare a achitării prejudiciului.

S-a apreciat însă că se impune admiterea acţiunii civile exercitate de Primăria Tg. Jiu, acţiune civilă care este dovedită cu raportul de expertiză efectuat în timpul urmăririi penale şi pe cale de consecinţă se impune şi menţinerea sechestrelor asigurătorii dispuse anterior în cauză. Se impune, de asemenea, desfiinţarea tuturor înscrisurilor falsificate care sunt enumerate din rechizitoriu.

Inculpata C.I. a criticat sentinţa Curţii de Apel şi a susţinut că nu a făcut altceva decât să ceară reconstituirea unui drept, că terenul care l-a solicitat era cuvenit datorită partajului succesoral voluntar intervenit în favoarea fiului său N.F.M., că participarea sa la lucrările comisiei de fond funciar era o obligaţie legală fiind membru de drept al acesteia.

Inculpatul B.Ş. a criticat sentinţa Curţii de Apel şi a susţinut că nu este vinovat de acuzaţiile care i se aduc, deoarece nu era singura persoană responsabilă din cadrul colectivului de lucru din cadrul Comisiei Judeţene activitatea fiind doar de întocmire a unui referat.

Pe de altă parte, inculpatul G.I. a criticat sentinţa Curţii de Apel arătând că este nevinovat deoarece nu a cunoscut că documentele pe care Ie-a semnat erau false, că nu avea obligaţiile ce se afirmă că Ie-a încălcat.

În faza apelului, în faţa Înaltei Curţi, cauza a avut următoarele termene:

- 15 ianuarie 2014, când s-au admis cererile de amânare a cauzei formulate de inculpaţi în vederea angajării apărătorilor aleşi şi pentru pregătirea apărării.

- 29 ianuarie 2014, când au fost admise probele solicitate de reprezentantul Parchetului şi de către inculpaţii C.I., B.Ş., G.l. şi S.R. De asemenea au fost admise probele solicitate de inculpaţii D.L. şi D.N. privind audierea martorilor P.P. şi P.I. şi a fost respinsă cererea formulată de aceiaşi inculpaţi privind reactualizarea valorii terenului.

- 12 martie 2014, când s-au audiat martorii P.S., R.D.P. şi B.A. Pe parcursul audierii martorului B.A., instanţa a respins următoarele întrebări, ca fiind neconcludente şi nepertinente: întrebarea Reprezentantului Ministerului Public: „dacă pentru activitatea sa din cadrul Comisiei şi inclusiv sub aspectul pe care l-a prezentat instanţei martorul a fost cercetat penal de către Parchetul local Târgu-Jiu"; întrebările apărătorului inculpatului D.N.: „martorul să precizeze unde sunt celelalte cereri de reconstituire formulate de către fraţii numitei D.A."; „dacă Di.A. i-a dat martorului personal, o cerere de reconstituire pentru terenurile ei moştenite în localitatea B.", apreciindu-se că prin această întrebare se tinde să se dovedească aspecte din înscrisuri, prin declaraţii de martori; întrebarea inculpatului D.N.: „dacă martorul ştie că soţia sa, B.V. a dat o declaraţie în care a arătat că Di.A. fostă B. avea terenuri în loc. B."

- 26 martie 2014, când s-au audiat martorii B.I. şi P.I. Pe parcursul audierii martorului P.I., instanţa a respins ca neavând legătură cu soluţionarea cauzei următoarea întrebare formulată de către apărătorul ales al inculpatului B.Ş.: „Care era responsabilitatea membrilor colectivului de sprijin?". Reprezentantul Parchetului a solicitat o completare de consemnare a declaraţiei martorului P.I. în fraza „Răspunzând la altă întrebare a apărării, arăt că este adevărat că în dosarele comisiei trebuiau să existe şi documentele de filiaţie." Solicitarea a fost admisă de instanţă, fraza fiind completată astfel: „Răspunzând la altă întrebare a apărării, arăt că este adevărat că în dosarele comisiei trebuiau să existe şi documentele de filiaţie şi de proprietate."

- 16 aprilie 2014, când s-au audiat martorii P.P., P.I., B.D. şi C.M. Pe parcursul audierii martorului B.D. instanţa, în urma deliberării, a respins întrebarea apărării „dacă în cadrul şedinţelor colectivului de lucru studierea dosarului se făcea în colectiv sau venea cineva şi prezenta dosarul", ca neutilă cauzei, fiind nerelevantă procedura de lucru din cadrul colectivului de lucru.

- 23 aprilie 2014, când s-a audiat martorul V.I. Avocat S.I. a arătat că renunţă la audierea martorului Î.I., având în vedere că acesta este diagnosticat cu cancer, după cum rezultă din înscrisul medical depus la dosar.

- 7 mai 2014, când s-au audiat inculpaţii B.M., S.R., D.L. şi D.N.

- 12 mai 2014, când s-au audiat inculpaţii l.G., C.I. şi B.Ş. şi

- 19 mai 2014, când au avut loc dezbaterile.

Analizând cauza sub toate aspectele de drept şi de fapt, în raport de conţinutul exhaustiv al dosarului cauzei, Înalta Curte apreciază fondat apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, iar apelurile declarate de către inculpaţii C.I., B.Ş. şi G.I. ca fiind nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta.

Cu titlu de principiu, primordial oricărei analize de speţă, Înalta Curte reaminteşte că dreptul de proprietate este unul dintre principalele drepturi fundamentale prevăzute şi garantate în Constituţia României, alături de dreptul la moştenire (art. 44 şi art. 46 din Constituţia României).

Proprietatea este şi un element definitoriu al oricărei democraţii, de aceea legiuitorul a reglementat modul în care s-a realizat reconstituirea proprietăţilor funciare preluate samavolnic în perioada regimului comunist.

Sub acest aspect, datorită modului în care autorităţile comuniste au preluat proprietăţile funciare şi apoi le-au translatat, au impus ca pe parcursul timpului să fie adoptate mai multe acte normative ce reglementează condiţiile de reconstituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, respectiv: Legea fondului funciar nr. 18/1991, ce a fost republicată; Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997; Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente; H.G. nr. 890 din 04 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Aşadar, actul legislativ iniţial a fost Legea fondului funciar nr. 18/1991, care a suferit diferite modificări datorită situaţiilor ivite în practică, iar ulterior s-a adoptat şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, lege ce a modificat şi completat legile cu caracter reparatoriu adoptate după anul 1990, ocazie cu care legiuitorul a pus accentul pe faptul că actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate emise anterior în condiţii ilegale sunt lovite de nulitate absolută.

De altfel, în privinţa acestui aspect, Curtea Constituţională a fost sesizată şi a statuat că existenţa dreptului dobândit cu rea-credinţă sau prin abuzul autorităţilor publice nu este compatibilă cu garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, potrivit art. 57 din Constituţie, care prevede că cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi şi a observat că măsura legislativă a atribuirii titlurilor pe vechiul amplasament şi sancţionarea cu nulitatea absolută a actelor emise în mod ilegal este în concordanţă cu principiul garantării proprietăţii, prevăzut de art. 44 alin. (2) din Constituţie, precum şi cu dispoziţiile constituţionale ale art. 16 alin. (1), conform cărora cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

Pe de altă parte, cu titlu de premisă, Înalta Curte reaminteşte că aprecierea probelor, ca operaţiune finală a activităţii de probaţiune, permite judecătorului să determine măsura în care probele reflectă adevărul.

Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, judecătorul îşi formează convingerea cu privire la temeinicia sau netemeinicia acuzaţiei, cu privire Ia măsura în care prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăţie, dacă se impune sau nu achitarea inculpatului pentru faptele deduse judecăţii.

După legătura lor cu obiectul probaţiunii, probele se împart în probe directe şi probe indirecte. Prin probe directe se înţeleg probele care dovedesc direct vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului (conţinutul recunoaşterii inculpatului; prinderea în momentul săvârşirii infracţiunii; declaraţiile martorilor oculari; stabilirea că în momentul când infracţiunea a fost săvârşită inculpatul se găsea în altă localitate). Prin probe indirecte se înţeleg probele care nu dovedesc direct existenţa ori inexistenţa faptei sau vinovăţia ori nevinovăţia inculpatului, dar care, prin coroborarea lor duc la concluzia că fapta a fost săvârşită sau că învinuitul ori inculpatul este vinovat sau nu.

Aşadar, probele indirecte sunt elemente de fapt, care legate de alte elemente de fapt, împreună, pot constitui proba comiterii unei fapte penale sau proba vinovăţiei unui inculpat.

Legea de procedură penală nu stabileşte aprioric valoarea diferitelor probe, aceasta trebuind să fie rezultatul aprecierii concrete de către organele judiciare a probelor administrate în desfăşurarea procesului penal, de evaluarea judiciară a probelor depinzând soluţionarea procesului penal.

Este de necontestat că pentru stabilirea existenţei sau inexistenţei faptei ori a vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, o singură probă directă poate fi suficientă - excepţie fac declaraţiile inculpatului, precum şi declaraţiile părţii vătămate, ale părţii civile şi ale părţii responsabile civilmente, care nu pot face dovadă prin ele însele, ci numai prin coroborare cu alte probe ale dosarului.

La fel de necontestat este faptul că o singură probă indirectă nu poate fi niciodată suficientă, ci sunt necesare mai multe probe indirecte, din a căror coroborare să se poată stabili existenţa sau inexistenţa faptei, ori vinovăţia sau nevinovăţia unei persoane.

Cu aceste considerente, Înalta Curte are în vedere în speţa analizată următoarele dispoziţiile legale aplicabile, dintre care menţionează:

Legea nr. 18/1991

Art. 8 Stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producţie se face în condiţiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept, De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite. Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha. pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha. de familie, în echivalent arabil. Prin familie se înţeleg soţii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor.

Art. 10 Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din evidenţele cooperativei, cererile de înscriere, registrele agricole de la data intrării în cooperativă, actele de proprietate şi cartea funciară sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martori.

Art. 12 Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun;

Art. 14 Membrii cooperatori care după caz, au părăsit cooperativa, nu au muncit în cooperativă sau nu locuiesc în localitatea respectivă, precum şi moştenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate în orice mod în patrimoniul cooperativei. Dispoziţiile alineatului precedent se aplică şi persoanelor ale căror terenuri au trecut cu sau fără titlu în patrimoniul cooperativei, fără ca ele să fi dobândit calitatea de cooperatori precum şi, după caz, moştenitorilor acestora.

Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000

Art. 3 alin. (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha familiei şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată în orice mod de aceasta, dar nu mai mult de 50 ha. de proprietar deposedat, se face integral în localităţile în care există suprafeţe de teren agricol constituite ca rezervă la dispoziţia comisiei potrivit art. 18 din aceeaşi lege.

(2) În cazul în care în localitate nu există suprafeţe de teren agricol pentru a satisface integral cererile, în condiţiile alin. (1), reconstituirea dreptului de proprietate se va face şi din suprafeţele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, a oraşului sau a municipiului conform art. 49 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi, după caz, în situaţiile în care prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile se constată nulitatea absolută a unor titluri de proprietate, din terenurile agricole care trec în proprietatea privată a statului în baza unor astfel de hotărâri.

(3) În situaţia în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condiţiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedat.

(4) Despăgubirile se vor acorda începând cu suprafeţele cele mai mici care nu pot fi retrocedate.

Art. 6 alin. (1) La stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole, în conformitate cu prevederile prezentei legi, comisiile comunale, orăşeneşti, municipale şi cele judeţene, constituite potrivit legii, vor verifica în mod riguros existenţa actelor doveditoare prevăzute de art. 9 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, precum şi pertinenţa, verosimilitatea, autenticitatea şi concludenta acestor acte, ţinându-se seama şi de dispoziţiile art. 11 alin. (1) şi (2) din aceeaşi lege.

(2) Dispoziţiile art. 12 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, privind stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispoziţiile procedurale prevăzute la art. 51-59 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi.

Art. 8 Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 nemodificată, li se restituie în natură suprafeţe cu destinaţiei agricolă sau piscicolă de aceeaşi calitate pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi.

Atribuirea efectivă a terenurilor se face în zona colinară pe vechile amplasamente.

Art. 10 Persoanelor fizice cărora li s-a stabilit drepturi de creanţă la institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă precum şi la regiile autonome cu profil agricol sau la societăţile naţionale cu profil agricol potrivit Legii nr. 46/1992, li se restituie suprafeţele de teren agricol.

Art. 12 alin. (1) Consiliile comunale, orăşeneşti sau municipale din unităţile administrativ - teritoriale pe care se află terenurile împreună cu oficiile de cadastru agricol şi organizarea teritoriului vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea sunt libere de construcţii, sau sunt situate în imediata apropiere a localităţilor, asigurându-se accesul la lucrările de hidroamelioraţie, acolo unde ele există.

Art. 22 Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul persoanelor fizice prevăzute la art. 8, art. 10 şi art. 14-16 din prezenta lege, se fac de comisiile locale şi judeţene, în conformitate şi în condiţiile prevăzute la art. 12 şi la art. 51-59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în regulamentul de aplicare precum şi cu respectarea prevederilor prezentei legi.

Art. 38 Reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente în condiţiile prezentei legi, cu interzicerea transferării lor către comisiile prevăzute la art. 6 alin. (1) din prezenta lege.

Art. 40 alin. (1) Pentru terenurile din extravilanul localităţilor, foste proprietăţi ale persoanelor fizice, care au trecut în proprietatea statului în mod abuziv şi se găsesc incluse în diverse amenajări hidrotehnice de hidroamelioraţii sau de altă natură, se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, suprafeţe echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale, iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului din aceeaşi localitate, în localităţile în care compensarea nu este posibilă se vor acorda despăgubiri foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii.

Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente a modificat şi completat Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel:

Art. IlI alin. (1) Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

- actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

- actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau Ia stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

- actele de reconstituire şi constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foştilor proprietari, solicitate de către aceştia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 şi a prezentei legi, precum şi actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop.

Legea nr. 1/2000 a suferit următoarele modificări, astfel:

Art. 1 Persoanelor fizice şi persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condiţiile prevăzute de lege,

Art. 2 alin. (1) în aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane,

Art. 3 alin. (2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prev. la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha. de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat".

Art. 4 alin. (1) Pentru terenurile din extravilanul localităţilor, foste proprietăţi ale persoanelor fizice şi juridice, care au trecut în proprietatea statului şi pe care se găsesc instalaţii hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioraţii, pe care se desfăşoară activităţi miniere de exploatare sau operaţiuni petroliere de dezvoltare-explorare şi exploatare, se restituie, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, suprafeţe echivalente constituite din rezerva existentă la comisiile locale iar în situaţia în care aceste suprafeţe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, acceptate de foştii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibilă se vor acorda despăgubiri foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, în condiţiile legii".

Art. 6 alin. (1²) Consemnările efectuate între anii 1945 şi 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producţie, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neînsoţite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate.

(1³) în situaţia în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când acesta se face pe vechile amplasamente şi când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moştenitorii lor, pe toate loturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.

(1⁴) Orice probă dovedind dreptul de proprietate al foştilor proprietari, poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeaşi forţă produsă de către deţinătorul actual al terenului sau de către terţi, făgăduind dreptul de proprietate.

(2) Dispoziţiile art. 12 şi art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum şi dispoziţiile prevederilor prevăzute la art. 51-59 din aceeaşi lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate potrivit prevederilor legii.

Art. 22 Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul persoanelor fizice, se fac de comisiile locale şi comisiile judeţene sau de prefect, în conformitate cu prevederile art. 12 şi art. 51-59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991 cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 169/1997, cu prevederile Regulamentului privind procedura de construire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin H.G. nr. 1172/2001 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu respectarea prevederilor prezentei legi".

Hotărârea nr. 890 din 4 august 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.

Art. 1 în scopul stabilirii dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile constituite în baza art. 12 din Legea nr. 18/1991, republicată, se compun şi funcţionează conform prezentului regulament.

Art. 2 alin. (1) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale se constituie prin ordin al prefectului şi sunt formate din: primar - preşedintele comisiei; viceprimarul, iar în cazul municipiilor reşedinţă de judeţ, viceprimarul desemnat de consiliul local; secretarul unităţii administrativ-teritoriale - secretarul comisiei; un specialist în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare sau un specialist în cadastru general, de regulă din cadrul serviciilor comunitare pentru cadastru şi agricultură; un inginer agronom sau horticol din cadrul centrului agricol, al oficiului de consultanţă agricolă sau din aparatul de specialitate al consiliului local; un jurist din sistemul de organizare a agriculturii şi dezvoltării rurale sau din aparatul de specialitate al instituţiei prefectului ori al autorităţilor administraţiei publice locale; şeful ocolului silvic ori împuternicitul acestuia; 2-4 reprezentanţi ai foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorii acestora care au solicitat terenuri în termenul legal în funcţie de mărimea comunei, oraşului sau municipiului.

(5) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor funcţiona sub îndrumarea şi controlul comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Art. 4 alin. (1) Comisia judeţeană sau a municipiului Bucureşti este numită prin ordin al prefectului şi va avea următoarea componenţă: prefectul - preşedintele comisiei; subprefectul desemnat de prefect; secretarul general al instituţiei prefectului - secretarul comisiei; directorul direcţiei de contencios administrativ şi controlul legalităţii; directorul general al oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară; reprezentantul teritorial al Agenţiei Domeniilor Statului; directorul sucursalei teritoriale a Administraţiei Naţionale „îmbunătăţiri Funciare"- RA; un reprezentant desemnat de consiliul judeţean respectiv al Municipiului Bucureşti; inspectorul şef al inspectoratului silvic teritorial sau împuternicitul acestuia; directorul direcţiei silvice din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva sau împuternicitul acestuia; un reprezentant al Asociaţiei Proprietarilor de Păduri din România; un reprezentant al Asociaţiei Administratorilor de Păduri; un reprezentant al asociaţiilor proprietarilor de terenuri agricole legal constituite.

(2) în vederea sprijinirii comisiei judeţene pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, prin ordin al prefectului se constituie un colectiv de lucru compus din specialişti, delegaţi pe toată durata funcţionării comisiei de către conducătorii instituţiilor, agenţiilor economice sau asociaţiilor prevăzute la alin. (1)".

Art. 5 Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale au următoarele atribuţii principale:

a) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, cu excepţia celor formulate de comune, oraşe sau municipii;

b) verificarea în mod riguros, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi la art. 6 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, solicitând în acest scop toate relaţiile şi datele necesare;

c) stabilesc mărimea şi amplasamentul suprafeţei de teren, pentru care se reconstituire dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii, propune alte amplasamente şi consemnează în scris acceptul fostului proprietar sau al moştenitorilor acestuia pentru punerea în posesie pe alt amplasament când vechiul amplasament este atribuit în mod legal altor persoane;

d) completează în urma verificărilor efectuate, anexele la prezentul regulament cu persoanele fizice şi juridice îndreptăţite;

e) primesc şi transmit comisiei judeţene contestaţiile formulate de persoanele interesate;

f) întocmesc situaţii definitive, potrivit competentelor ce le revin, privind persoanele fizice şi juridice îndreptăţite să li se atribuie teren cu suprafaţa şi amplasamentele stabilite, conform planului de delimitare şi parcelare întocmit;

g) întocmesc situaţii cu titlurile de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (2²) din Legea nr. 18/1991 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în cazurile în care proprietarii renunţă la titlul de proprietate pentru intrarea în legalitate şi înaintează comisiei judeţene propuneri de revocare a acestor titluri;

h) înaintează şi prezintă spre aprobare şi validare comisiei judeţene situaţiile definitive, împreună cu documentaţia necesară, precum şi divergentele produse şi consemnate la nivelul acestor comisii;

i) pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptăţite să primească terenul, completează fişele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia judeţeană a propunerilor făcute, şi le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competenţelor ce le revin;

j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia locală este parte şi în funcţie de aceasta hotărăşte şi propune organului competent poziţia procesuală pentru termenele următoare;

k) sesizează organele competente pentru sancţionarea membrilor comisiei când este cazul;

l) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute la art. 111 din Legea nr. 169/1997 cu modificările şi completările ulterioare;

m) exercită orice alte atribuţii ce le revin potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament;

Art. 6 Comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale:

a) organizează instruirea comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale şi asigură distribuirea legilor, a prezentului regulament, a hărţilor şi planurilor la zi, precum şi a altor materiale necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii acestora;

b) asigură îndrumarea şi controlul comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale prin desemnarea pe comune, oraşe şi municipii a membrilor din comisia judeţeană;

c) verifică legalitatea propunerilor înaintate de comisiile comunale, orăşeneşti şi municipale în special existenţa actelor doveditoare, pertinenţa, verosimilitatea autenticitatea şi concludenta acestora;

d) soluţionează contestaţiile formulate împotriva măsurilor stabilite de comisiile locale;

e) validează sau invalidează propunerile comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, împreună cu proiectele de delimitare şi parcelare;

f) emit titlurile de proprietate pentru cererile validate;

g) soluţionează cererile de reconstituire a dreptului de proprietate a comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile forestiere;

h) analizează propunerile comisiilor locale de revocare a titlurilor de proprietate eliberate în condiţiile art. 27 alin. (2²) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, verifică temeinicia acestor propuneri şi hotărăsc în consecinţă;

i) identifică terenurile atribuite ilegal şi sesizează prefectul care va promova acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute Ia art. III din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare;

j) analizează lunar evoluţia cauzelor în justiţie în care comisia judeţeană respectiv comisia municipiului Bucureşti este parte şi decide asupra măsurilor ce trebuie luate;

k) atribuie şi dispune delimitarea în teren, completarea proceselor-verbale de punere în posesie a comunelor, oraşelor şi municipiilor pentru terenurile forestiere proprietate publică ce la revin;

l) preiau şi analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere în cazul persoanelor care solicită reconstituirea dreptului de proprietate privată pe raza teritorială a mai multor localităţi din judeţ, în aceste cazuri comisia judeţeană va îndeplini în mod corespunzător şi atribuţiile prevăzute la lit. b), c), d) şi h) de mai sus;

m) exercită orice alte atribuţii ce Ie revin potrivit prevederilor legale şi prezentului regulament.

Art. 9 alin. (1) Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii membri ai cooperativelor agricole de producţie şi pentru celelalte persoane prevăzute de lege se desfăşoară de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafaţa terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza unor legi speciale, sau orice alt mod de la membrii cooperatori. Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declaraţii de martor.

Art. 10 alin. (1) în situaţiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va oferi, un alt amplasament situat în aceeaşi localitate sau într-o localitate învecinată. Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptăţite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, iar termenul în care răspunsul la ofertă trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament. În cazul în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptăţite nu optează pentru primirea de despăgubiri.

(2) În situaţia în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietatea foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localităţi care vor pune la dispoziţie terenurile rămase disponibile.

Prin H.G. nr. 1831 din 22 decembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor aprobat prin H.G. nr. 590/2005, după alin. (2) al art. 10 s-au introdus şase alineate, alin. (3) - (8), cu următorul cuprins:

(3) Comisiile locale de fond funciar vor ataşa la cerere o situaţie centralizatoare privind terenurile aflate la dispoziţia lor, sub semnătura tuturor membrilor comisiei, avizată de comisia judeţeană de fond funciar, care să ateste că în rezerva comisiei locale de fond funciar nu mai există teren, pe baza situaţiei suprafeţelor de teren pentru care s-au emis titluri de proprietate, situaţie comunicată de către oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară.

(4) Atunci când nu mai există teren în rezerva comisiei de fond funciar, aceasta se poate adresa, prin intermediul comisiei judeţene de fond funciar, instituţiilor şi autorităţilor publice care administrează teren proprietatea statului.

(5) Toate instituţiile şi autorităţile publice care au în administrare terenuri proprietate publică a statului sunt obligate să răspundă cererilor formulate de comisiile de fond funciar şi să comunice acestora suprafeţele de teren care pot fi disponibilizate, în condiţiile legii, în termen de 45 de zile de la data primirii cererii.

(6) Comisiile de fond funciar vor putea solicita teren pentru compensarea cu teren echivalent de la staţiunile şi institutele de cercetare doar dacă nu mai există teren disponibil administrat de alte instituţii şi autorităţi publice în judeţul respectiv sau în judeţele învecinate.

Art. 11 alin. (1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.

(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

(3) În cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească dacă există, în toate cazurile certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

(4) Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3), se depun la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege.

(6) În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate, rămânând Ia comisie numai copiile acestora.

(7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii xerox semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant.

Art. 48 alin. (1) în anexa nr. 27 se înscriu persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, modificată, şi cărora li se restitui în natură suprafeţe agricole, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare.

Art. 50 în anexa 29 se înscriu persoanele fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate la institutele şi staţiunile de cercetare şi producţie agricolă precum şi la regiile autonome cu profil agricol sau la societăţile menţionate cu profil agricol şi cărora li se restitui suprafeţele de teren agricol, potrivit art. 10 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 54 în anexa nr. 23 se înscriu persoanele fizice prevăzute la art. 3 alin. (4) din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care nu există suprafeţe de teren agricol pentru restituirea integrală a proprietăţii, solicitate prin cerere, cărora li se vor acorda despăgubiri.

În lumina interpretării coroborate a textelor legale indicate, Înalta Curte apreciază că nu poate primi unele dintre susţinerile martorilor ascultaţi pe parcursul cercetării judecătoreşti (în principal cele susţinute în cel de-al doilea ciclu procesual când apărarea inculpaţilor a abordat o altă strategie), întrucât precizările acestor martori reflectă doar o explicaţie a propriilor atitudini avute la momentul săvârşirii faptelor de către inculpaţi, dar şi trecerii timpului.

În acest sens, martorul P.I. a declarat printre altele: „Cu privire la situaţiile concrete ale dosarelor D. şi C., arăt că nu era nevoie de documentele de filiaţie, deoarece dreptul de proprietate era validat şi era în discuţie doar amplasamentul"; martorul B.D. a declarat: „în anii 1991 şi 1996 s-au emis hotărâri de validare, acestea presupunând şi reconstituirea dreptului de proprietate. La acel moment s-au depus toate actele doveditoare, respectiv acte de filiaţie şi cele ce atestau dreptul de proprietate. Nu îmi amintesc cine a depus acele înscrisuri. Comisia judeţeană a validat acest dosar. Nu îmi amintesc numele celor în favoarea cărora se reconstituiau drepturile de proprietate. În anul 2007 s-a procedat la punerea în posesie şi s-au adoptat hotărârile menţionate în această cauză. În această procedură nu se mai depunea aceleaşi înscrisuri, deoarece se stabilea numai amplasamentul. Punându-mi-se la dispoziţie declaraţia din 02 iulie 2009, ultimul paragraf, arăt că propunerea nu trebuia să fie de validare, ci de stabilire a amplasamentului aşa cum am arătat, întrucât validarea presupusese emiterea hotărârilor din 1991 şi 1996. Singura localitate care avea rezervă pentru acordarea terenurilor în natură era Târgu Jiu. Am pregătire juridică, iar anterior am lucrat 20 ani ca jurist la prefectura Gorj. Am folosit în activitatea mea ca acte normative Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005 şi bineînţeles Hotărârile de Guvern cu Normele metodologice"; martorul V.I. a arătat: „Declaraţia pe care am dat-o în faţa procurorului reflectă realitatea, însă se referă la răspunsul pe care l-am dat asupra aspectelor întrebate de către procuror referitoare la dosarul de reconstituire a dreptului de proprietate. Eu am fost membru ai Comisiei local Tg. Jiu de aplicare a legii fondului funciar. În cazul C. şi D., arăt că drepturile de proprietate ale acestora fuseseră reconstituite în anul 1991 prin hotărârea comisiei judeţene pentru cazul C. şi în anul 1996 în cazul D. De aceea astăzi arăt în faţa instanţei că în privinţa celor 2 persoane comisia judeţeană trebuia să facă doar validarea amplasamentelor. Menţionez că dosarul referitor la validarea amplasamentelor trebuia să conţină un anumit set de documente, iar dosarul referitor la reconstituirea dreptului de proprietate un alt set de documente. Este adevărat că procurorul mi-a prezentat conţinutul celor două dosare referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, iar eu am arătat ce anume documente erau ori nu lipsă. La întrebarea instanţei referitor la faptul dacă pot preciza conţinutul dosarelor privind validarea amplasamentelor, nu pot să fac precizări exacte deoarece a trecut multă vreme, însă pot arăta că în aceste 2 situaţii comisia locală a analizat conţinutul documentelor necesare validării amplasamentului şi a înaintat la Oficiul de cadastru şi publicitate imobiliară aceste înscrisuri în vederea întocmirii planurilor parcelare. Această instituţie şi-a dat avizul şi şi-a aplicat viza pentru neschimbare, iar documentele au fost restituite comisiei locale, care apoi Ie-a înaintat la comisia judeţeană pentru luarea unei hotărâri cu privire la validarea amplasamentelor. La întrebarea formulată de apărătorul inculpatului G., pentru a preciza dacă în situaţia în care există un proces-verbal cum este cel din 22 februarie 2006 ar mai fi necesară reanalizarea documentaţiei, eu răspund prin aceea că chiar dacă era cazul, adică chiar dacă se primea o solicitare în acest sens, dacă se constata că persoana respectivă este îndreptăţită şi dacă exista viza O.C.P.I., eu nu cred că mai trebuia reevaluată acea situaţie. În condiţiile în care documentaţia se trimitea la comisia judeţeană, dacă se reîntorceau pentru diferite completări, cum ar fi de exemplu cazul lipsei unor documente care dovedesc filiaţia, atunci se proceda la completarea documentaţiei. De principiu în cadrul comisiei locale se urmărea existenţa tuturor documentelor prevăzute de legislaţie, iar în cazul în care persoana solicitantă nu aducea toate documentele, atunci se făcea propunere de invalidare deoarece nu se putea face o altă propunere în lipsa documentelor necesare. Răspunzând întrebării apărării inculpatului G., de a preciza dacă în situaţia în care O.C.P.I. viza ca amplasament doar o parte din suprafaţa cuvenită, comisia locală trimitea documentele către comisia judeţeană cu această suprafaţă vizată ori aştepta ca O.C.P.I. să acorde viză pentru amplasamentul întregii suprafeţe, eu arăt că în practica comisiei noastre locale trimiteam către comisia judeţeană documentele care primeau viza de amplasament din partea O.C.P.I.-ulul. Aşa cum am arătat mai sus, ulterior nu se rediscuta conţinutul documentelor care vizau reconstituirea dreptului de proprietate. De altfel, doresc să precizez că în domeniul legilor fondului funciar s-a permis acest lucru, întrucât un proprietar putea să deţină teren pe raza fostelor C.A.P.-uri ori pe raza fostelor l.A.S.-uri sau staţiuni pomicole, însă reconstituirea s-a efectuat în etape, iar O.C.P.I.-ul nu ar fi putut valida amplasamentele întregii suprafeţe cuvenite proprietarilor acolo unde au fost solicitate pentru prima dată deoarece se suprapuneau cu proprietăţile altor cetăţeni"; martora C.M. a declarat printre altele: „(...) Precizarea mea din faţa reprezentantului Ministerului Public, în sensul că dacă aş fi studiat la momentul semnării referatelor documentaţia anexată nu aş fi semnat acele referate sau nu mi le-aş fi însuşit, se explică prin aceea că am crezut că acele lucrări se referă la reconstituirea dreptului de proprietate pentru care era nevoie de foarte multe documente ce lipseau din acele dosare, iar nu de schimbarea amplasamentelor. Pentru validarea amplasamentelor trebuia să fie depuse planurile de parcelare şi îmi aduc aminte că la acele dosare erau depuse planurile de parcelare (...)".

Aşadar, sub anumite aspecte, martorii au încercat să acrediteze ideea potrivit căreia, în activitatea comisiilor din care au făcut parte alături de unii dintre inculpaţi, nu ar fi avut sarcina decât să stabilească amplasamentul terenurilor, întrucât ar fi existat o validare anterioară.

Aceste afirmaţii sunt eronate, iar Înalta Curte subliniază faptul că actul legislativ iniţial Legea fondului funciar nr. 18 din 19 februarie 1991, a fost modificată datorită situaţiilor ivite în practică, iar ulterior Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, a modificat şi completat legile cu caracter reparatoriu adoptate după anul 1990, legiuitorul punând accent pe faptul că actele de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate emise în condiţii ilegale sunt lovite de nulitate absolută, fiind astfel evident că era necesară existenţa întregii documentaţii prevăzută în lege şi în normele de aplicare, dar şi verificarea documentaţiei anterioare.

De altfel, chiar conţinutul dosarelor de reconstituire a dreptului de proprietate ale altor persoane aflate în aceleaşi zile în analiza comisiilor locale ori a comisiei judeţene, fac acesta dovadă, iar procesele-verbale ale comisiilor sunt elocvente, toate înscrisuri ce nu au fost contestate de către inculpaţi.

Or, dispoziţiile legale nu pot fi combătute prin declaraţii pro causa ale unor martori, de exemplificare a propriei turpitudini, care de altfel relatează adevăratul mod de lucru în cadrul comisiilor în cazul terenurilor lui D. şi C., cum este cazul, martorului B.A. ce a declarat "„Nu îmi aduc aminte cu exactitate condiţiile în care a fost modificată anexa 19, însă la vremea respectivă făceam parte din Comisia Locală de aplicare a Legii Fondului Funciar, având în vedere calitatea mea de secretar al Primăriei com. B. Cred că în aceste condiţii fiind mai multe solicitări care veneau din întreaga ţară, în cadrul Comisiei, verificând dosarele primite, s-a pus în discuţie modificarea acestei anexe nr. 19. Doresc să precizez că de fapt nu a fost o modificare, ci practic era vorba de anexa 19 aşa cum a fost iniţial emisă şi propusă din Comisie, validată şi de Comisia judeţeană. Este adevărat că aceasta cuprindea şi o completare de mână, însă aceea era situaţia la momentul respectiv, făceam totul ca să fie bine(...)", explicaţia martorului fiind şi mai evidentă atunci când a încheiat declaraţia sa afirmând "(...) Este adevărat că mama inculpatului D. este bunica soţiei mele".

De aceea, Înalta Curte va da eficienţă în evaluarea sa înscrisurilor ce au stat la baza emiterii titlurilor de proprietate - procese-verbale, referate, adrese etc. probatorii necontestate de către apărare dar aprerciate din perspectiva proprilor interpretări a normelor legale aplicabile. Evaluarea va avea în vedere coroborarea acestor mijloace de probă cu dispoziţiile legale aplicabile şi în raportare la declaraţiile martorilor, expertizele, precum şi declaraţiile inculpaţilor.

În aceste condiţii, Înalta Curte subliniază faptul că în lege este prevăzut expres că sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispoziţiilor legislaţiei civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare şi ale prezentei legi:

- actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptăţite potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt:

- actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producţie sau la stat sau care nu au moştenit asemenea terenuri;

Aşadar Înalta Curte consideră că pe cale de interpretare, rezultă fără echivoc şi este evident că la momentul analizării cererilor formulate de inculpaţii D.N. şi C.I. era necesară verificarea întregii documentaţii de către comisiile de aplicare a legilor proprietăţii, deci inclusiv a actelor ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate, cum de altfel rezultă din declaraţia martorei C.M. "(...) La dosarele referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate trebuiau să fie mai multe acte (...)"

Sub acest aspect, Înalta Curte reţine că înscrisurile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate de către inculpatul D.N., sunt altele decât cele prevăzute de lege pentru a fi putut fi avute în vedere de către comisiile de aplicare a fondului funciar, iar împrejurarea menţionată de către experţi referitoare la legalitatea schimbului de suprafeţe de teren nu are înrâurire asupra stării de fapt, acuzaţiile fiind referitoare tocmai la condiţiile ce au generat schimbul, întrucât reconstituirea în final a dreptului de proprietate a fost rezultatul activităţii infracţionale, scopul acestei.

De aceea, Înalta Curte consideră că tabelul nominal este elocvent şi relevant. Acest înscris demonstrează în opinia Înaltei Curţi modalitatea prin care inculpaţii au ignorat prevederile legale şi conivenţa infracţională a acestora, deoarece cu uşurinţă se pot observa modificările existente asupra înscrisului, iar aceste modificări se referă tocmai la cea numită D.A., ale căror drepturi erau solicitate de către inculpat.

De altfel, s-a stabilit ştiinţific că „(...) scrisul în litigiu de la rubrica 3 de pe anexă, respectiv „3. D.A. 0,50, 0,50, 0,50" şi cifrele de la rubrica total sunt scrise probabil cu aceeaşi maşină de scris ca şi restul anexei, că cifrele de la rubrica total „2,25 2,25 2,25" sunt scrise peste cifrele iniţiale care au fost şterse în prealabil, cu ajutorul unei radiere. Cifrele scrise iniţial sunt „1,75" pe fiecare coloană, dar nu se poate stabili maşina cu care au fost scrise, întrucât sunt mai puţin lizibile (...)" (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 26 octombrie 2009). Este vorba despre documentul referitor la tabelul nominal anexa 19 al Consiliului local B., aspecte necontestate de vreunul dintre inculpaţi şi despre care martorul B.A. afirma că se proceda aşa „ca totul să fie bine". Aşadar acest aspect evident a fost confirmat şi ştiinţific, în sensul că anexa 19 prezintă ştersături şi modificări, dar nu s-a putut stabili dacă modificările s-au făcut "înainte sau după discutarea în Comisia locală B., însă chiar şi aşa, dispoziţiile legale impuneau ca alăturat acestui tabel să existe o serie de alte înscrisuri, care să demonstreze reconstituirea dreptului de proprietate.

Or, din examinarea înscrisurilor aflate la dosarul cauzei Înalta Curte constată că în timp ce pentru alte persoane (V.D., C.V., B.V., D.G., D.M.) actele doveditoare au fost cele prevăzute în lege (adică cele la care fac trimitere expresă la prevederile art. 11(...) stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei. (2) în cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii. (3) în cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească dacă există, în toate cazurile certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat. (4) Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare. (5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin (3), se depun la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege; (6) în cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate, rămânând la comisie numai copiile acestora. (7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii xerox semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant Art. 48 alin. (1) în anexa nr. 27 se înscriu persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991, modificată, şi cărora li se restitui în natură suprafeţe agricole, pe baza documentelor care atestă fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, cu modificările ulterioare), pentru inculpatul D.N. actele avute în vedere sunt altele decât cele impuse prin lege, respectiv: cererea inculpatului din 25 noiembrie 2005 prin care solicita reconstituirea dreptului de proprietate; adresa Comisiei locale Tg-Jiu prin care i se precizau actele pe care trebuie să le prezinte şi să le anexeze la cerere; adresa din 04 octombrie 2005 emisă de Comisia locală de fond funciar a Primăriei oraşului Turceni către Comisia locală Tg-Jiu prin care se solicită reconstituirea dreptului de proprietate pe raza municipiului Tg-Jiu; anexa nr. 19 întocmită de Consiliul local B. privind Tabelul Nominal cu persoanele sau după caz moştenitorii acestora al căror teren a fost preluat de către unităţile agricole de stat, cuprinzând adnotarea secretarului B.A.; Declaraţia de acceptare a moştenirii dată de inculpat în faţa notarului public din 21 februarie 1997, cererea inculpatului din 30 august 2005 prin care îi solicita să se adreseze pentru reconstituirea dreptului de proprietate comisiilor de fond funciar din alte localităţi; Ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996; adeverinţa din 22 octombrie 2002 a Primăriei oraşului Turceni prin care se adeverea că D.N., cu domiciliul în Tg-Jiu, judeţul Gorj, moştenitorul defunctei D.A. prin Ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996, i-a fost validată ca fiind în I.A.S. Turceni, suprafaţa de 0,40 ha, actualmente ocupată de groapa de cenuşă a Termocentralei T.

De aceea, declaraţiile martorilor şi ale inculpaţilor ascultaţi nemijlocit de către Înalta Curte sunt evaluate prin prisma a ceea ce prevede legea, a ceea ce a statuat Curtea Constituţională respectiv că existenţa dreptului dobândit cu rea-credinţă sau prin abuzul autorităţilor publice nu este compatibilă cu garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, precum şi a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei.

Sub acest aspect, cu titlu general, Înalta Curte consideră că declaraţiile martorilor audiaţi pe parcursul procesului penal, atât cele contestate de către inculpaţi ori de către Ministerul Public, respectiv martorii Î.I., V.I., E.I., C.A., R.B.I., J.G., U.E., P.M.L., l.I., M.C., M.I., C.F., P.T., B.D., P.I., D.C., Z.I.M., L.l.C., T.M., l.C., l.F., S.N., C.F.B., l.D.G., C.M., L.I.G., A.S.G., C.Z., C.M., T.A., C.C., T.P., M.N.R., V.C.N., C.C.A., B.Iu., C.Co., Ma.l., M.V., D.V., B.V., P.N., P.S., P.B.Ş.M., U.M., P.M., D.C., M.M., P.I., P.P., J.C., B.V., B.Ma., V.I., B.E., B.Vi., M.N., C.M.M., S.M., Mi.M., D.D., N.D., T.T., G.C., R.S., B.A.l., B.M.G., M.E., R.E., R.P.D., G.I.M., P.S., N.F.M. se coroborează cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei - dosarele de reconstituire, registrele cu procesele-verbale ale comisiilor, adresele, adeverinţele etc. - şi demonstrează în final împrejurările de fapt în care au fost comise faptele ce formează obiectul acuzaţiilor penale formulate în prezenta cauză.

În raport de înscrisurile aflate la dosarul cauzei coroborate cu declaraţiile inculpaţilor şi ale martorilor, în fapt Înalta Curte reţine următoarele:

În perioada 1990 - 1993 inculpata D.L. a fost economist principal, şef serviciu contabilitate, director adjunct şi director general ale prefecturii, iar în perioada 19 mai 1993 - 17 noiembrie 1993 şi-a desfăşurat activitatea în cadrul SC I. SRL Tg.Jiu în calitate de economist, societatea comercială care l-a avut ca administrator pe inculpatul B.Ş.

Ulterior datei de 17 noiembrie 1993 inculpata D.L. a ocupat diferite funcţii în cadrul Prefecturii Gorj (şef serviciu, director, secretar general) iar în perioada 03 ianuarie 2006 - 01 decembrie 2007 a ocupat funcţia de subprefect al Judeţului Gorj.

Inculpatul D.N., soţul inculpatei D.L., este avocat în cadrul Baroului Gorj, unde s-a înscris la data de 08 mai 2000. Anterior, inculpatul D.N. a fost judecător în cadrul Judecătoriei Tg. Jiu - în perioada 01 septembrie 1986 - 14 septembrie 1990 şi în cadrul Tribunalului Gorj - în perioada 14 septembrie 1990 - 01 mai 2000.

Inculpata C.I. în perioada 19 iulie 1990 - 29 mai 2009 a ocupat mai multe funcţii în cadrul Prefecturii Gorj, respectiv inspector învăţământ, inspector specialitate, şef birou, şef serviciu în cadrul Serviciului verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane.

Inculpatul B.Ş. a îndeplinit funcţia de consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, unde a fost angajat iniţial cu contract individual pe durată determinată începând cu data de 28 iunie 2006. Ulterior, prin Ordinul Prefectului nr. 144 din 23 aprilie 2008, contrasemnat de inculpata D.L. şi vizat pentru legalitate de inculpata C.I., inculpatul B.Ş. a fost numit în funcţia publică de execuţie de consilier clasa I, gradul profesional superior, iar dintre membrii comisiei de examen a făcut parte şi inculpata C.I. - procesul-verbal din 21 aprilie 2008, persoană care de altfel a formulat şi o recomandare pentru inculpat.

Înalta Curte apreciază că aceste elemente faptice dovedesc dincolo de orice dubiu că între inculpaţii D.L., C.I. şi B.Ş. a existat o relaţie de interdependenţă, iar în perioada activităţii infracţionale inculpaţii C.I. şi B.Ş. erau ierarhic subordonaţii inculpatei D.L.

De altfel, acest fapt este confirmat şi de către martorul B.D. atunci când afirmă: „(...) Despre C. şi D. se cunoştea că sunt funcţionari publici şi de aceea cred că dosarul privindu-i pe aceştia a fost verificat de membrii colectivului de lucru Gorj (...) Regula în cazul terenurilor ocupate, era restituirea terenului în natură, chiar şi pe alt amplasament, respectiv pe raza altor localităţi. Numai în mod excepţional se plăteau despăgubiri. Pentru cele două doamne - funcţionari publici - propunerea a vizat restituirea terenului în natură pe alt amplasament, pe raza localităţii Tg. Jiu, întrucât terenurile din comunele Scoarţa şi Turceni erau ocupate (...)"..

Pe de altă parte, inculpatul G.I. a îndeplinit în perioada 2003 - 2007 funcţia de şef de Serviciu agricol-cadastru, iar inculpata B.M. a îndeplinit funcţia de referent în cadrul Serviciului agricol-cadastru al Primăriei Municipiului Tg-Jiu, aşa încât datorită atribuţiilor de serviciu ambii inculpaţi au fost ierarhic subordonaţi inculpaţilor D.L., C.I. şi B.Ş., iar inculpatul S.R. a îndeplinit în perioada 1998-2009 funcţia de secretar al Primăriei Oraşului Turceni.

Cu referire la atribuţiile ce decurgeau ca urmare a funcţiilor deţinute în perioada de timp ce formează obiectul acuzaţiilor penale, Înalta Curte consideră că acestea clarifică pe deplin relaţiile de interdependenţă personală şi funcţională între inculpaţi şi împrejurările în care au fost comise faptele penale, astfel:

Inculpata D.L. în calitate de subprefect al Judeţului Gorj, funcţie publică corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici avea ca atribuţii:

- asigurarea secretariatului comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei judeţene;

- exercitarea atribuţiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu şi convocarea în şedinţele lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi;

- contrasemnarea ordinelor prefectului în conformitate cu atribuţiile pe care le îndeplineşte în numele prefectului, prevăzute în fişa postului;

- subordonată faţă de prefect şi superior pentru personalul din cadrul Instituţiei Prefectului;

- asigură conducerea operativă a personalului din cadrul Instituţiei Prefectului;

- control asupra personalului din cadrul instituţiei prefectului;

- superior pentru serviciile publice deconcentrate.

Inculpata C.I., în calitate de şef serviciu în cadrul Serviciului verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane, avea printre sarcini şi îndatoriri:

- coordonarea activităţii privind verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane;

- exercitarea controlului de legalitate asupra actelor emise şi adoptate de autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene;

- reprezentarea Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, a Prefectului şi a Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, la instanţele de judecată;

- realizarea managementul resurselor umane a funcţiei publice şi funcţionarilor publici.

În privinţa verificării legalităţii actelor emise sau adoptate de autorităţile administraţiei publice locale:

- întocmeşte note de constatare şi note observatorii cu privire la deficienţele constatate în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene şi a secretarilor localităţilor pe care le transmite primarilor şi consiliilor locale respective şi urmăreşte modul în care acestea acţionează pentru intrarea în legalitate;

- urmăreşte modul de îndeplinire de către secretarii unităţilor administrativ-teritoriale a obligaţiilor ce le revin, potrivit legii, cu privire la înaintarea actelor supuse verificării din punct de vedere al legalităţii şi a celorlalte atribuţii stabilite prin lege.

Cu privire la aplicarea legilor fondului funciar:

- organizarea, îndrumarea şi controlul activităţii funcţionarilor din cadrul compartimentului respectiv, conform atribuţiilor ce le revin acestora din fişa postului;

- participarea la rezolvarea unor sarcini specifice fondului funciar, din punct de vedere juridic;

- efectuarea de deplasări în localităţi în vederea soluţionării unor scrisori şi contestaţii ale cetăţenilor în legătură cu modul de reconstituire şi constituire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor;

- participarea de drept la şedinţele de lucru ale Comisiei Judeţene de aplicare a legilor fondului funciar.

În domeniul managementului funcţiei publice şi funcţionarilor publici:

- întocmirea lucrărilor şi asigurarea respectării procedurii de organizare şi desfăşurare a concursurilor la nivelul instituţiei şi autorităţilor locale, la solicitarea acestora;

- elaborarea planului anual de ocupare a funcţiilor publice pentru aparatul propriu de specialitate al prefectului, prezentare spre analiză conducerii instituţiei şi înaintarea către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;

- realizarea managementul funcţiei publice de secretar al municipiilor, oraşelor şi comunelor, în ceea ce priveşte vacantarea şi încadrarea acestor funcţii, respectarea procedurii de eliberare din funcţie, organizarea şi desfăşurarea concursurilor pentru ocuparea acestor funcţii.

Inculpatul B.Ş. avea următoarele sarcini şi îndatoriri:

- realizarea sarcinilor ce revin Instituţiei Prefectului privind aplicarea legilor fondului funciar la localităţile repartizate şi anume: Municipiul Tg. Jiu, oraşele Novaci, Turceni şi Ţicleni, comunele Alimpeşti, Bengeşti-Ciocadia, Crasna, Dăneşti, Fărcăşeşti, Godineşti, Leleşti, Polovragi, Urdari şi Vladimir;

- verificarea propunerilor comisiilor locale de fond funciar sau după caz propunerilor primarilor, privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, potrivit legislaţiei în domeniu;

- analizarea documentaţiilor depuse de comisiile locale, acordarea de sprijin şi consultanţă de specialitate pentru completarea sau după caz, modificarea acesteia în vederea încadrării soluţiei în textul legii;

- întocmirea de procese-verbale de verificare a documentaţiilor şi dosarelor verificate şi analizate;

- prezentarea soluţiei analizei prin referat semnat de grupul tehnic, comisiei judeţene de fond funciar;

- răspundea de legalitatea soluţiilor propuse;

- participarea la şedinţele comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor;

- îndrumarea şi verificarea, potrivit competenţelor legale, a activităţii comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi propunerea de măsuri ce se impun comisiei judeţene sau preşedintelui acesteia;

- efectuarea controlului tematic la nivelul comisiilor locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în baza tematicii de control stabilită pe linia aplicării legilor proprietăţii funciare;

- urmărirea punerii în aplicare de către comisiile locale a dispoziţiilor cuprinse în hotărârile comisiei judeţene;

- prezentarea lunară a situaţiei privind stadiul aplicării legilor fondului funciar la nivelul localităţilor repartizate, problemele ce se ridică şi măsurile propuse.

Prin Ordinul prefectului nr. 334 din 27 noiembrie 2006, începând cu data de 03 noiembrie 2006, s-a actualizat colectivul de lucru de pe lângă Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, la pct. 9 fiind menţionat inculpatul B.Ş. ca reprezentant al Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj.

Din anexa la Ordinul Prefectului rezultă că inculpatul B.Ş. făcea parte din grupul tehnic de analiză a dosarelor având ca responsabilităţi verificarea propunerilor comisiei locale de fond funciar sau, după caz, propunerile primarilor, pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi forestiere, potrivit legislaţiei în domeniu; analizarea documentaţiilor depuse de comisiile locale, acordarea sprijinului şi consultanţă de specialitate pentru completarea lor sau, după caz, modificarea acesteia în vederea încadrării soluţiei în textul legii; întocmirea de procese-verbale de verificare a documentaţiilor şi dosarelor verificate şi analizate; prezentarea soluţiei analizei prin referat semnat de grupul tehnic, comisiei judeţene de fond funciar şi răspundea de legalitatea soluţiilor propuse.

În calitate de membru al grupului tehnic de verificare în teren, acelaşi inculpat avea ca responsabilităţi sprijinirea comisiilor locale în organizarea activităţii pentru analiza cererilor depuse pe Legea nr. 247/2005, analizarea acestora şi stabilirea soluţiei legale; urmărirea stadiul aplicării Legii nr. 247/2005 şi obţinerii titlurilor de proprietate pentru suprafeţele validate, în special pentru terenurile forestiere; verificarea respectării prevederilor Legii nr. 18/1991, republicată şi modificată, constatarea contravenţiilor şi aplicarea de sancţiuni, potrivit Ordinului emis de Prefectul Judeţului Gorj în acest sens.

Inculpatul răspundea în mod direct de localităţile Tg. Jiu şi Turceni din 20 noiembrie 2006, după cum rezultă din situaţia nominală a personalului din cadrul structurii de specialitate repartizate pentru exercitarea atribuţiilor privind aplicarea dispoziţiilor legilor pentru retrocedarea proprietăţilor şi impulsionarea aplicării Legii nr. 247/2005 de către comisiile locale de fond funciar întocmită de Serviciul Verificarea Legalităţii a Aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi urmărirea aplicării actelor cu caracter reparatoriu.

Inculpatul G.I. - şef de Serviciu agricol-cadastru, ce avea ca principală sarcină coordonarea procesului de aplicare a legilor fondului funciar pentru reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate al terenurilor agricole şi forestiere de pe raza Municipiului Tg. Jiu, a avut următoarele sarcini şi îndatoriri:

- aplicarea prevederilor legilor fondului funciar privind retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere;

- asigurarea planificării zilnice şi lunare a funcţionarilor din subordine în vederea asigurării lucrărilor la termenele prevăzute de legile fondului funciar;

- asigurarea evidenţa corespondenţei zilnice care este repartizată pentru soluţionare serviciului agricol-cadastru;

- asigurarea depunerii şi verificării documentaţiilor pentru validarea sau invalidarea dreptului de proprietate la Comisia Judeţeană Gorj, pentru aplicarea legilor fondului funciar;

- asigurarea permanenţei legăturii cu Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj şi Comisia Judeţeană.

Inculpata B.M., referent în cadrul Serviciului Agricol şi Cadastru al Primăriei Municipiului Tg. Jiu, avea următoarele sarcini şi îndatoriri:

- aplicarea prevederilor legilor fondului funciar privind retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere;

- identificarea, măsurarea şi punerea în posesie a suprafeţelor agricole şi forestiere;

- întocmirea de procese-verbale de punere în posesie a proprietarilor de teren cu respectarea prevederilor legale;

- întocmirea documentaţiei în vederea eliberării titlului de proprietate pentru terenurile agricole şi forestiere în termenele stabilite de legile fondului funciar;

- putea refuza întocmirea unei documentaţii pentru eliberarea titlului de proprietate dacă documentele nu erau cele legale;

Inculpatul S.R., secretar al Primăriei Oraşului Turceni avea ca atribuţii de serviciu:

- răspunderea cu privire la legalitatea actelor emise de Primărie împreună cu organele de specialitate;

- asigurarea efectuării lucrărilor de secretariat;

- răspundea efectiv de aplicarea Legii nr. 18/1991 modificată şi actelor emise din Primărie din punct de vedere juridic;

- conducea activitatea registrului agricol.

Pentru responsabilităţile avute în domeniul funciar, prin Ordinul Prefectului nr. 15 din 25 ianuarie 2007 s-a acordat sporul lunar de dificultate în procent de până la 50% din salariul de încadrare a salariaţilor din cadrul structurii de specialitate a instituţiei prefectului, implicaţi în mod direct în aplicarea legilor fondului funciar, structură din care au făcut parte şi inculpaţii D.L., C.I. şi B.Ş.

În contextul acestor interdependenţe funcţionale şi personale, Înalta Curte reţine:

Prin Ordinul Prefectului Judeţului Gorj nr. 23 din 30 ianuarie 1996 numitele A.L., C.M. şi D.A. - persoane înscrise în anexa 19 întocmită de Comisia locală B. - au dobândit calitate de acţionari la SC T. SA, motive pentru care li s-au calculat valoarea acţiunilor la care aveau dreptul în funcţie de întinderea dreptului reconstituit şi de grupa de fertilitate a terenurilor de pe raza localităţii.

Anexa 19 nu a cuprins adnotarea conform căreia „din suprafaţa de 0,50 ha, 0,10 ha s-ar afla pe raza comunei B., iar diferenţa de 0,40 ha, pe raza comunei T.". Această adnotare a fost efectuată de către martorul B.A., care a declarat că el a făcut-o în anul 1996, dar pe un exemplar al anexei destinat I.A.S.-ului după emiterea Ordinului Prefectului, exemplar ce poartă şi semnătura şi avizul societăţii respective iar suprafaţa respectivă făcea parte din Registrul agricol pentru autorul P.C. şi se referă la fiica acestuia P.A. devenită ulterior D.A.

Aşa cum s-a arătat mai sus, martorului B.A. şi-a circumstanţiat declaraţiile în faţa Înaltei Curţi într-un mod „plastic": „(...) Este adevărat că aceasta cuprindea şi o completare de mână, însă aceea era situaţia la momentul respectiv, făceam totul ca să fie bine. (...) Este adevărat că mama inculpatului D. este bunica soţiei mele.

Realitatea faptică a înscrisurilor dosarului şi a celor declarate de către martorul B.A. au fost însă confirmate de martorul P.I. în faţa Înaltei Curţi: „Sunt frate cu P.P., iar sora mea Di.A. este decedată de opt ani, respectiv din data de 16 decembrie 2005. Am formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile din com. B., jud. Olt, însă până în prezent nu am obţinut titlul de proprietate. Noi am fost patru fraţi - eu, P.P., Di.A. şi C.E., care este decedată, de cea 15 ani. (...) Eu personal m-am ocupat să scot de Ia Arhivele Statului care atestau dreptul de proprietate al tatălui meu - P.C. Sora mea Di.A. nu a depus personal o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate (...) înainte de declanşarea acestui proces nu i-am cunoscut pe soţii D.N. şi D.L." şi de către martorul P.P.: „Eu sunt fratele lui P.A. (Di.). Există o cerere a unei persoane care are acelaşi nume ca sora mea Di.A. De asemenea, am auzit că în baza cererii formulată de această persoană, pe care nu o cunosc, au intrat în posesia terenurilor, primarul, secretarul şi alţii asemenea (....) Anterior prezentei cauze nu i-am cunoscut pe numiţii D.L. şi D.N.".

După cca. 6 ani, în data de 09 octombrie 2002, inculpata D.L. s-a deplasat la Primăria Turceni unde a predat inculpatul S.R. - secretarului Primăriei Turceni, cererea formulată în numele soţului său - inculpatul D.N., dar prin care a solicitat să i se elibereze o adeverinţă din care să rezulte că „suprafaţa de teren de 0,50 ha ce a fost validată prin Ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996, ca fiind în I.A.S. Turceni, este actualmente ocupată de groapa de cenuşă a Termocentralei T., adeverinţa fiindu-i necesară Ia Primăria Tg. Jiu".

La data de 22 octombrie 2002, Primăria Turceni a emis adeverinţa prin care se atestau fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că inculpatul D.N., moştenitorul defunctei D.A., prin Ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996, i-a fost validată ca fiind în I.A.S. Turceni, suprafaţa de 0,40 ha actualmente ocupată de groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni, adeverinţă eliberată pentru a-i folosi inculpatul D.N. la Primăria Tg. Jiu.

Această adeverinţă a fost eliberată, deşi nu are la bază niciun document din care ar rezulta că D.A. ar fi deţinut terenuri pe raza oraşului Turceni ori că cei 0,40 ha de teren s-ar afla sub groapa de cenuşă a Termocentralei.

Potrivit înscrisurilor, sub groapa de cenuşă a Termocentralei T. nu s-au aflat niciodată terenuri ce au aparţinut SC T. SA (societate comercială ce a preluat fostul I.A.S.), întrucât terenul a fost expropriat de la C.A.P. Turceni, Primăria Turceni şi Inspectoratul Silvic Dolj prin Decretul prezidenţial nr. 193 din 25 septembrie 1974 şi respectiv H.C.M. din 18.05.1974, iar declaraţiile martorilor nu pot schimba o realitate consemnată prin înscrisuri, aşa cum a încercat apărarea.

După cca. 3 ani, la data de 30 august 2005 inculpatul D.N. a solicitat Comisiei locale Turceni să-i reconstituie dreptul de proprietate cu privire la suprafaţa de 0,40 ha în conformitate cu art. 10 alin. (1) din Legea nr. 247/2005 şi art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005.

Prin adresa din 04 octombrie 2005, care a fost concepută şi semnată de inculpatul S.R. în numele Comisiei locale de fond funciar Turceni s-a comunicat Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a Municipiului Tg. Jiu că „datorită faptului că nu se poate retroceda fizic terenul solicitat, din lipsă de teren disponibil, (...) vă rugăm, în limita posibilităţilor, să reconstituiţi dreptul de proprietate solicitat de susnumit".

Aceste aspecte sunt confirmate şi de către martorul B.I., ce a semnat adeverinţa în locul primarului: „La nivelul anului 2005 ocupam funcţia de viceprimar al oraşului Turceni (...) semnarea acestei adeverinţe mi-a fost solicitată de către secretarul primăriei de la acea vreme, care se numea S.R. (...) iniţial am refuzat, aşteptând sosirea primarului, însă spre finalul programului am analizat împreună cu secretarul documentele care stăteau la baza emiterii adeverinţei. Aceste documente aveau referire la o suprafaţă de teren despre care se afirma că se află pe raza oraşului Turceni, în zona „Gropii de cenuşă", observând documente ce emanau de la comuna B. şi aveau referire cu dl D.N. De asemenea, printre documentele prezentate de către secretar exista şi o adeverinţă emisă în anul 2002, care avea un conţinut asemănător, adeverinţă care era semnată chiar de primar. Acestea au fost circumstanţele în care am fost de acord să semnez adeverinţa. Nu-mi aduc aminte cu exactitate dacă era scris în cerere ori aşa mi-a spus secretarul, însă în mod cert urgenţa mi s-a explicat prin aceea că adeverinţa era necesară pentru a fi depusă la Primăria Tg. Jiu, la Comisia de Fond Funciar, practic prin adeverinţă noi confirmam că nu avem suprafaţa disponibilă solicitată şi probabil dl D. intenţiona să obţină această suprafaţă pe raza localităţii Tg. Jiu. Din ceea ce cunosc de la Comisia de fond funciar, întrucât eu nu m-am deplasat în teren, am înţeles că dl. D. ar fi avut o suprafaţă în acea zonă, aspecte care reieşeau din documentele analizate şi din câte îmi amintesc exista un ordin al prefectului, prin care se confirma existenţa unei suprafeţe de 5000 m. pătraţi. Arăt că aceste documente nu erau de la noi, ci au venit de ia Primăria B., aşa cum de fapt era situaţia şi în alte cazuri în care era vorba de cetăţeni din alte localităţi (străinaj) (...) documentaţia examinată pentru care am semnat adeverinţa ar fi fost discutată în comisia locală, arăt că într-adevăr această documentaţie a fost discutată în comisia locală".

Ulterior, la data de 16 septembrie 2005, inculpata D.L., a depus personal cererea - întocmită şi semnată cu numele soţului său D.N. - prin care a solicitat să se aprobe transferul suprafeţei de teren din localitatea Turceni - fostul I.A.S. aflată sub groapa de cenuşă a Termocentralei Turceni şi să i se reconstituie dreptul de proprietate pe raza administrativă a Municipiului Tg. Jiu.

La data de 28 noiembrie 2005 această cerere a fost repartizată spre soluţionare de către inculpatul G.I. inculpatei B.M. - lucrarea din 25 noiembrie 2005. Potrivit declaraţiei sale din faţa Înaltei Curţi, inculpatul G.I. confirmă faptul că la momentul respectiv, în timpul unui control efectuat de prefectură, a aflat de la martorul D.C. - membru al Comitetului de lucru, că D.N. era soţul subprefectului D.L. Acestea aspecte relatate de către Inculpatul G.I. confirmă în fapt modalitatea de acţiune a inculpatei D.L., subprefect al judeţului la acel moment, care după ce a scris personal cererea în numele soţului său, s-a deplasat personal la primărie, primărie la care ulterior s-a efectuat un control tocmai de cei aflaţi în subordinea sa directă şi tocmai la compartimentele de care răspundea personal (a se vedea atribuţiile de serviciu la care s-a făcut referire mai sus).

La data de 07 decembrie 2005, Comisia locală Tg. Jiu a comunicat inculpatului D.N. condiţiile impuse de lege pentru astfel de cereri, respectiv faptul că se iau în considerare suprafeţe de teren aduse în cooperativă, preluate de acestea în baza unor legi speciale sau cele preluate de stat, respectiv suprafaţa de teren ce rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declaraţii ale martorilor ce-i recunosc că sunt proprietari, vecini sau moştenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească dacă există, în toate cazurile certificat de naştere, certificat de deces al autorului în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat - toate documente stabilite de art. 11 alin. (2), (3), (4) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 247/2005, precum şi declaraţia prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 republicată, referitoare la suprafaţa de teren atribuită sau deţinută efectiv în una sau mai multe localităţi de la un singur sau mai mulţi autori.

Aceste precizări au fost consemnate în adresa nr. 41006, aspecte de altfel confirmate şi martorii F.C., R.B., U.E. şi inculpatul l.G.

Ulterior în cursul anului 2007, inculpata D.L., când ocupa funcţia de subprefect al judeţului, i-a solicitat inculpatului G.I. să înainteze Comisiei judeţene Gorj propunerea de validare pentru suprafeţele de teren solicitate de soţul său, inculpatul D.N.

În aceste împrejurări, dată fiind funcţia ocupată de către inculpata D.L., deşi cunoştea că documentaţia depusă era incompletă şi că nu corespunde cerinţelor legale (este peste orice evidentă că lipsesc actele care dovedesc proprietatea - carte funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, evidentele cooperativei, registrul agricol de la data intrării în cooperativă etc, precum şi cele necesare pentru stabilirea filiaţiei - certificat de naştere, certificat de deces al autorului etc), inculpatul G.I. a supus dezbaterii Comisiei locale Tg. Jiu cererea inculpatului D.N. şi astfel în şedinţa de lucru a Comisiei locale din 04 iulie 2007 s-a propus validarea anexei 27 la Legea nr. 247/2005 pentru defuncta Di.A. şi moştenitor D.N. pentru 0,2000 ha „Între Jieţe" deoarece ar fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege - art. 9 alin. (4) din Legea nr. 18/1991, art. 6 alin. (1³) şi alin. (1⁴) din Legea nr. 1/2000 şi art. 11 din Normele metodologice pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aprobate prin H.G. nr. 890/2005.

La 11 iulie 2007 Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar Tg. Jiu a solicitat Comisiei judeţene Gorj validarea anexei 27 pentru suprafaţa de 2,2003 ha şi punerea la dispoziţia Comisiei locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea persoanelor menţionate în anexa 27 în care la poziţia nr. 7 figura şi inculpatul D.N.

Toate acestea sunt dovedite atât din cuprinsul procesului-verbal de şedinţă al Comisiei locale, din nota de prezentare şi cererea de trecere a suprafeţei de 2,2003 ha în domeniul privat al statului, şi sunt confirmată de martorii C.F., J.G., U.E., R.B.I., M.C., V.I., Î.I., precum şi de inculpaţii G.I. şi B.M.

Cu toate acestea, contrar a ceea ce s-a menţionat în adeverinţa eliberată, inculpatul G.I. a declarat în fata Înaltei Curţi că „(...) pentru acordarea amplasamentelor nu era nevoie de acte de filiaţie. O primă ipoteză este aceea în care reconstituirea dreptului de proprietate, datorită lipsei la nivel local a terenului, se face direct pe localitate ce deţine rezerva. O altă ipoteză vizează ca în cazul de faţă, schimbarea amplasamentului deşi titlu vizează o altă zonă. În acest ultim caz nu este nevoie decât de transfer de anexă, anexa de la nivel local este transferată la Tg. Jiu, dar apoi menţionează că „.(...) doamna secretar al comisiei locale U.E. a întocmit o adresă tip, cu acelaşi conţinut şi acelaşi număr de înregistrare, care a fost expediată la toţi petiţionarii pe Legea nr. 247/2005", precizări evaluate ca nefiind conforme cu realitatea faptică atât din perspectiva trecerii timpului, dar şi datorită celor consemnate în hotărârile instanţelor de fond. De altfel, este dincolo de orice îndoială că declaraţiile tuturor inculpaţilor au fost influenţate de ceea ce s-a apreciat de către instanţele de fond, în cele două cicluri procesuale.

După înaintarea propunerii de validare de către Comisia locală Tg. Jiu, inculpatul B.Ş. a întocmit şi referatul din 12 iulie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Tg. Jiu în care a consemnat date nereale respectiv: că sunt îndeplinite condiţiile legale propunând validarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,2003 ha teren agricol pe anexa 27 pentru un număr de 7 poziţii.

Comisia Judeţeană Gorj, în şedinţa din 13 iulie 2007 a validat în unanimitate propunerea Comisiei locale privind anexa 27 pentru suprafaţa de 2,2003 ha, procesul-verbal fiind semnat de inculpata C.I., iar ulterior a fost adoptată hotărârea nr. 4728 prin care s-a constatat trecerea suprafeţei de 2,2003 ha teren agricol, supusă restituirii, din domeniul public al statului în domeniul privat al statului şi punerea sa la dispoziţia Comisiei locale şi s-a validat propunerea Comisiei locale privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 2,2003 ha, teren agricol, corespunzător persoanelor înscrise în tabelul anexa nr. 27.

Întradevăr, înscrierea inculpatului D.N. în anexa nr. 27 a fost nelegală, deoarece această anexă trebuia să cuprindă persoane fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni cu profil agricol sau piscicol, în temeiul art. 36 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cărora li se restituie în natură suprafeţe agricole, pe raza documentelor care atesta fosta proprietate, în perimetrul acestor societăţi, potrivit art. 8 din Legea nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, calitate pe care nici inculpatul D.N. sau autoarea acestuia nu au avut-o. Apărarea nu a prezentat niciun document care să infirme acesta concluzie ce se desprinde din interpretarea normelor legale.

Cu toate acestea, inculpatul D.N. a fost pus în posesie cu suprafaţa de 0,2000 ha în punctul „Între Jiete" la data de 04 octombrie 2007 conform procesului-verbal de punere în posesie nr. 2751, iar la data de 09 octombrie 2007 s-a emis titlul de proprietate nr. 1508439 titlu semnat pentru subprefect de inculpata C.I.

În acelaşi mod, la solicitarea inculpatei D.L., inculpaţii B.Ş., G.I. şi B.M. au întocmit nelegal o serie de înscrisuri şi astfel inculpatului D.N. i-a mai fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,1300 ha în punctul „Preajba", deşi Comisia locală de fond funciar Tg. Jiu nu a dezbătut o asemenea cerere şi nu a propus Comisiei judeţene validarea dreptului de proprietate pentru suprafaţa totală de 4,2362 ha ce a inclus şi suprafaţa acordată inculpatului D.N.

Astfel, la data de 08 noiembrie 2007, prin nota de prezentare nr. 43626 Primăria Tg. Jiu - Comisia locală de aplicare a legilor fondului funciar a solicitat Comisiei judeţene să valideze anexa 3 referitoare la o suprafaţă totală de 4,2362 ha şi s-a precizat că solicitanţii ar îndeplinii condiţiile prevăzute de lege.

Prin referatul din 30 noiembrie 2007 întocmit de inculpatul B.Ş. s-a propus, contrar prevederilor legale, Comisiei judeţene validarea suprafeţei de 4,2362 ha, care includea şi suprafaţa de 0,1300 ha, deoarece nu existau acte doveditoare.

În aceste condiţii, Comisia Judeţeană Gorj a adoptat Hotărârea nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 prin care la poziţia 9 a validat această suprafaţă, care a inclus şi cei 0,1300 ha în punctul „Preajba" acordaţi inculpatului D.N.

Prin procesul-verbal din 12 decembrie 2007 inculpatul D.N. a fost pus în posesie cu suprafaţa de 0,1300 ha în punctul „Preajba", iar la data de 12 noiembrie 2007 Comisia Judeţeană Gorj a emis titlul de proprietate nr. 1509863 prin care i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 0,1300 ha.

Încă înainte să ajungă în proprietatea sa, pentru a-şi asigura foloasele urmărite cu ocazia luării rezoluţiei infracţionale primare, inculpatul D.N. a efectuat diligente prin intermediul inculpatului B.Ş. pentru înstrăinarea terenurilor cu care urma să fie împroprietărit.

Din această perspectivă, concluzia Înaltei Curţii este că s-a petrecut o „împroprietărire" a inculpatului D.N. şi nicidecum o reconstituirea a dreptului de proprietate ce ar fi aparţinut antecesorilor săi.

Date fiind cele mai sus expuse, Înalta Curte consideră eronate aprecierile instanţei de fond ce s-au referit la procedură a atribuirii inculpatului D.N. a terenurilor de 2.000 mp în pct, „Între Jieţe" şi de 1,300 mp în pct. Treajba" din municipiul Tg. Jiu prin compensare, întrucât această compensare a fost ultimul moment al activităţii infracţionale, de concretizare a rezoluţiei infracţionale primare, ce a urmărit împroprietărirea familiei D. cu terenuri pe raza localităţii unde domiciliau, respectiv în municipiul Tg. Jiu.

În acest punct al analizei sale, Înalta Curte arată că aprecierile instanţei de fond potrivit cărora neîndeplinirea condiţiilor de legalitate - cu referire la compensare - nu poate conduce implicit şi la reţinerea de fapte penale sunt corecte, dar au fost evaluate eronat, întrucât judecătorul fondului a pornit în analiza sa de la rezultat, şi nu de la cauze.

De altfel, opinia Înaltei Curţi este în sensul că soluţia judecătorului fondului - în ambele cicluri procesuale - era previzibilă încă din momentul argumentării schimbărilor de încadrare juridică, practic fiind realizată o confuzie între rezultatul activităţii infracţionale şi obiectul activităţii infracţionale, toate cu repercusiuni asupra interpretării probatoriului şi evident asupra soluţiei pronunţate.

Aşadar, înainte de reconstituirea dreptului de proprietate pe terenurile din municipiul Tg. Jiu inculpatul B.Ş. l-a contactat pe martorul G.I.M. şi s-au deplasat în municipiului Tg. Jiu pentru a-i arăta amplasamentul mai multor terenuri, printre care şi terenul ce a făcut ulterior obiectul contractului de vânzare-cumpărare autentifica din 02 iunie 2008. La data de 18 august 2007, martorul G.I.M. I-a împuternicit pe socrul său R.D.P. pentru ca în numele său şi pentru el să cumpere un teren pe raza judeţului Gorj. Ulterior, la data de 13 noiembrie 2007 s-a încheiat promisiunea bilaterală de vânzare-cumpărare prin care inculpatul D.N. se obliga să vândă martorului G.I.M., terenul proprietatea sa, situat în extravilanul Municipiului Tg. Jiu, Judeţul Gorj, în suprafaţă de 2000 mp, arabil, tarlaua 97, parcela 41, teren dobândit prin reconstituirea dreptului de proprietate conform titlului de proprietate nr. 1508439 din 09 octombrie 2007, preţul promisiunii fiind de 1.000 RON.

Cu privire la inculpata C.I., Înalta Curte reţine că în mod corect Curtea de Apel a precizat că deşi, se face vorbire de 2 suprafeţe şi anume, suprafaţa de 2101 mp în punctul „Dealul Târgului" şi 630 mp în punctul „Preajba", în realitate sunt 3 suprafeţe de teren pentru care s-au adoptat 3 hotărâri ale Comisiei judeţene, mai exact hotărârea Comisiei judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 pentru suprafaţa de 1401 mp, hotărârea Comisiei judeţene nr. 4804 din 21 septembrie 2007 pentru 700 mp, ambele cu referire la punctul „Dealul Târgului", în total 2101 mp, la care se adaugă hotărârea Comisiei judeţene nr. 4668 din 30 noiembrie 2007 privind suprafaţa de 630 mp în punctul „Preajba", hotărâre prin care i s-a reconstituit şi inculpatului D.N., în acelaşi punct „Preajba" suprafaţa de 0,1300 ha.

Pentru atribuirea acestor suprafeţe de teren inculpata C.I., folosindu-se de funcţiile sale, a acceptat documentaţii incomplete, falsificate cu privire Ia atribuirea, prin compensare, a unor terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu, în locul altor terenuri de pe raza comunei Scoarţa în favoarea fiului său, N.F.M., pentru suprafeţele menţionate, deşi nu se îndepliniseră condiţiile legale potrivit Legii nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000, Legii nr. 247/2005 şi H.G. nr. 890/2005, precum şi cele vizând Normele metodologice de aplicare a acestor acte normative, aşa cum au fost precizate mai înainte.

În acest sens, inculpata C.I. a depus la Comisia locală de fond funciar Târgu Jiu o copie de pe cererea tatălui său, C.V., solicitând să fie pus în posesie pe raza municipiului Târgu Jiu, ataşând la cerere hotărârea Comisiei judeţene nr. 11 din 20 septembrie 1991 prin care se stabilea dreptul de proprietate al moştenitorilor lui C.Io. şi anume, C.V., tatăl inculpatei. Prin această hotărâre, a fost validată o diferenţă de 2757 mp, autor de rol fiind C.Io., diferenţă pentru care Primăria Scoarţa avea posibilitatea să-i reconstituie dreptul de proprietate pe vechiul amplasament, aşa cum declară şi semnează primarul şi secretarului primăriei în procesul verbal întocmit la faţa locului, cu data de 18 februarie 2010. Cum Primăria pe raza căreia a fost validată această suprafaţă, dispunea de teren, într-o atare situaţie nu trebuia să-i fie atribuit acest teren prin compensare din comuna Scoarţa în municipiul Târgu Jiu.

Ulterior, N.F.M. a fost pus în posesie cu suprafeţele de 0,2101 ha în punctul „Dealul Târgului", conform titlului de proprietate din 15 ianuarie 2008, precum şi cu suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „Preajba" conform titlului de proprietate din 12 decembrie 2007.

Titlul de proprietate din 12 decembrie 2007 avea menţionat ca titular şi pe C.V., dar a fost modificat ca urmare a adresei din 16 ianuarie 2008 a Primăriei Târgu Jiu şi ca urmare a rămas titular doar N.F.M., fiul inculpatei. Această modificare a avut la bază declaraţia inculpatei C.I. în care precizează că atât ea cât şi celălalt fiu al său, N.Ş.D., sunt de acord cu emiterea titlului de proprietate pentru N.F.M.

În ce priveşte reconstituirea dreptului de proprietate a moştenitorilor lui C.Io. respectiv, C.V. şi N.F.M., pentru suprafaţa de 0,0630 ha pentru care a fost dată hotărârea Comisiei judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, ce a validat propunerea Comisiei locale Târgu Jiu de fond funciar, hotărâre semnată de inculpata C.I. în calitate de secretar al Comisiei judeţene, este cert că acea hotărâre a fost adoptată fără ca propunerea să fie discutată în Comisia locală, neexistând niciun proces-verbal în acest sens. Mai mult, în acord cu cele reţinute de Curtea de Apel, se constată că nu a fost respectată procedura prevăzută de lege privind atribuirea prin compensare a unor terenuri, în cazul în care persoana îndreptăţită la reconstituire nu poate fi pusă în posesie din cauza deficitului de teren din acea comună şi se impune atribuirea într-o altă localitate sau oraş, mai exact, documentaţia depusă nu a cuprins toate actele prevăzute de art. 10 alin. (2) din H.G. nr. 890/2005, printre care dovada calităţii de moştenitor a lui C.Io. pentru N.F.M., şi nici nu a existat o cerere de reconstituire adresată organului local Târgu Jiu.

Atribuirea nelegală este atât de evidentă încât cele două titluri de proprietate menţionate dar şi procesele-verbale de punere în posesie a celor trei hotărâri ale Comisiei judeţene, precum şi toate actele ce au avut legătură cu aceste titluri, au fost anulate în urma acţiunilor civile formulate.

Astfel, prin sentinţa civilă nr. 6691 din 29 octombrie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu - irevocabilă prin decizia civilă nr. 541 din 10 martie 2010 a Tribunalului Gorj s-a admis acţiunea civilă formulată de reclamantul - Primarul Municipiului Târgu Jiu, în calitate de preşedinte al Comisiei locale Târgu Jiu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 împotriva pârâţilor N.F.M., Comisia locală Târgu Jiu pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi Comisia judeţeană Gorj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 şi s-a constatat nulitatea absolută a titlurilor de proprietate din 12 decembrie 2007 şi din 15 ianuarie 2008, a H.C.J. nr. 4719 din 06 iulie 2007, H.C.J. nr. 4804 din şi H.C.J. nr. 4868 din 30 noiembrie 2007, precum şi a proceselor-verbale de punere în posesie nr.x şi nr. y din 11 ianuarie 2008, toate privind pe numitul N.F.M., fiul inculpatei C.I.

În opinia Înaltei Curţi, rezultă fără dubiu că în calitatea pe care o avea, de şef al Serviciului de verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane din cadrul Instituţiei Prefectului judeţul Gorj şi de membru al Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, inculpata C.I. a participat efectiv la şedinţele Comisiei judeţene Gorj şi a votat pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său N.F.M.

De asemenea, rezultă că inculpata C.I. l-a determinat pe inculpatul B.Ş. - angajat cu perioadă determinată în cadrul Instituţiei Prefectului judeţul Gorj, membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privată asupra terenurilor, subordonat direci - să intervină în procedura obţinerii titlului de proprietate asupra unor terenuri din municipiul Târgu Jiu în favoarea fiului său, N.F.M., la persoanele cu responsabilităţi şi atribuţii directe în acest sens. Astfel, inculpatul B.Ş. i-a determinat pe inculpaţii G.I. şi B.M. - membri ai Comisiei locale Târgu Jiu, şef Serviciu Agricol şi Cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu, respectiv referentă - să supună dezbaterii Comisiei locale Târgu Jiu cererile formulate de inculpată pentru fiul său N.F.M., deşi nu avea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate pe raza administrativă a municipiului Târgu Jiu.

Pentru a-i determina pe inculpaţii G.I. şi B.M. să înainteze propunerile de validare privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de teren din rezerva Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, inculpata C.I. nu înainta Comisiei judeţene propunerile Comisiei locale Târgu Jiu, fapt pentru care primarul Municipiului Tg.Jiu - martorul F.C. - i-a atras atenţia inculpatului G.I. în sensul că există întârzieri nejustificate în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate pentru cetăţenii care au formulat cereri.

Tot ca urmare a acestor îndemnuri şi presiuni, inculpatul B.Ş. a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice documente în scopul demersului ca N.F.M. să dobândească terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu.

De asemenea, inculpata l-a mai determinat pe inculpatul B.Ş. să întocmească referate cu conţinut fals prin care să propună Comisiei judeţene validarea şi reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său pe raza municipiului Târgu Jiu, şi a cerut acestuia să obţină de la Primăria Scoarţa o adresă din care să rezulte contrar adevărului, că Primăria Scoarţa nu dispune de teren pentru a-i reconstitui dreptul de proprietate, şi a mai solicitat inculpaţilor B.Ş. şi G.I. să propună reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 0,0630 ha în punctul „Preajba" fără ca în Comisia locală să se fi discutat o astfel de propunere, iar după emiterea titlurilor de proprietate, inculpata C.I. a solicitat modificarea acestora, în sensul ca în conţinutul acestor acte să fie menţionat fiul său, N.F.M., deşi aceasta nu era persoana îndreptăţită la reconstituire.

Faptele inculpaţilor B.Ş. şi G.I. au fost materializate şi în referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 din 30 noiembrie 2007, precum şi în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007, care au atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că ar fi îndeplinite condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea lui N.F.M., deşi acestea nu erau îndeplinite. Aceste situaţii concrete, sunt confirmate de declaraţiile inculpaţilor B.Ş. şi G.I.

Într-adevăr, declaraţia inculpatului G.I. este edificatoare, în care se precizează: „(...) având în vedere funcţia doamnei C.I., dar şi rugăminţile domnului B.Ş. care îmi spunea că nu mai poate suporta presiunile doamnei C., i-am cerut doamnei B.M. să promoveze dosarul (...). Am întrebat-o pe doamna B. ce este cu aceste modificări şi dânsa mi-a recunoscut că a modificat atât procesul verbal cât şi anexa 29 la solicitarea domnului B.Ş. care i-a transmis că nu mai suportă presiunile doamnei C. şi i-a cerut să promoveze cât mai repede dosarul spre validare".

În aceste împrejurării, în raport cu starea de fapt prezentată, Înalta Curte va reţine că în cursul anului 2007, inculpatul G.I. - şef al Serviciului agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Tg-Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar Tg.Jiu, a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea inculpatului D.N. şi a lui N.F.M. (fiului inculpatei C.I.), sens în care a întocmit şi semnat notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007 prin care a atestat că ar există documentele necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea învinuitului D.N. şi a fiului învinuitei C.I., N.F.M., note care au stat la baza adoptării hotărârilor Comisiei judeţene prin care s-a reconstituit dreptul de. proprietate, deşi nu a propus comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru suprafeţele de 0,1300 ha în punctul „Preajba" pentru inculpatul D.N. şi 0,0630 ha în acelaşi punct şi 0,0700 ha în punctul „Dealul Târgului" pentru fiul inculpatei C.I. şi astfel că a prejudiciat Primăria Municipiului Tg.Jiu şi facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale pentru coinculpaţi.

De asemenea, se reţine în cursul anului 2007 inculpata B.M. referent în cadrul Serviciului agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Tg.Jiu şi membru al Comisiei locale de fond funciar Tg.Jiu - a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate atât în favoarea fiului inculpatei C.I., N.F.M., cât şi a inculpatului D.N., ocazie cu care a acceptat o documentaţie incompletă şi falsificată, a falsificat procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale Tg. Jiu din 06 iunie 2007 şi anexa 29 în sensul că a şters cu pastă corectoare pe „A.G." şi moştenitor „A.l.I." cu suprafaţa de 0,1756 ha şi a adăugat pe autorii învinuitei C.I., respectiv pe defunctul „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, iar ulterior a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţei de 0,1401 ha, iar apoi a propus Comisiei locale şi a votat în sensul validării dreptului de proprietate în favoarea celor două persoane, însă nu a propus Comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru inculpatul D.N. şi pentru fiul inculpatei C.I., şi astfel a facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale celor în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate şi prejudicierea Primăriei Municipiului Tg. Jiu cu suma totală de 90.755 euro

Cu privire la inculpata C.I. - şef serviciu în cadrul Serviciului Verificarea Legalităţii Actelor, a aplicării actelor normative; contenciosul administrativ şi resurse umane din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, membru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj - corespunzător a ceea ce a menţionat şi instanţa de fond, se reţine că în cursul anului 2007 i-a determinat pe inculpaţii B.Ş., G.I. şi B.M. să întocmească documentaţia necesară cu propuneri de validare pe baza unor înscrisuri incomplete şi falsificate, respectiv să ateste fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, respectiv în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007, în sensul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său N.F.M. şi pentru inculpatul D.N., să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei de fond funciar Tg. Jiu din 06 iulie 2007 şi anexa 29, în sensul de a şterge cu pastă corectoare „A.G." şi moştenitor „A.I.I." cu suprafaţa de 0,1756 şi de a adăuga pe autorii săi, respectiv def. „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, întreaga documentaţie fiind acceptată, iar în şedinţele comisiei judeţene la care a participat, Ie-a susţinut şi a votat în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru fiul său N.F.M. pentru suprafeţele de teren situate în punctul „Dealul Târgului" şi punctul „Preajba" şi pentru inculpatul D.N. pentru suprafeţele de 2.000 mp în punctul „Între Jieţe" şi 1.300 mp în punctul „Preajba", apoi a semnat H.C.J. nr. 4719 din 06 iulie 2007, nr. 4804 din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, fiind astfel prejudiciată Primăriei Municipiului Tg. Jiu cu suma de 90.755 euro şi obţinerea unor avantaje patrimoniale de către cei astfel împroprietăriţi.

În ceea ce-I priveşte pe inculpatul B.Ş. - consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj, membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj - Înalta Curte reţine că în cursul anului 2007, deşi ştia că documentaţia ce a stat la baza propunerilor de validare era incompletă şi/sau falsificată, a întocmit şi semnat referatele din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Tg. Jiu prin care s-a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţelor de teren pentru fiul inculpatei C.I. şi pentru inculpatul D.N., iar la solicitarea inculpatei C.I. a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale din 06 iunie 2007 şi a anexei 29, şi să întocmească referatul din 06 iulie 2007 contribuind astfel la prejudicierea Primăriei Municipiului Tg. Jiu cu 90.755 euro şi obţinerea de avantaje patrimoniale.

Referitor Ia inculpata D.L. - şef serviciu, director, secretar general, subprefect - se reţine că în perioada 2002-2007 folosindu-se de prerogativele funcţiilor deţinute i-a determinat pe inculpaţii S.R., G.I., B.M. şi B.Ş. să accepte documentaţii necorespunzătoare şi/sau incomplete şi să întocmească documentaţii cu un conţinut falsificat - referatele din 12 iulie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată şi notele de prezentare înaintate Comisiei judeţene din 08 noiembrie 2007 şi din 11 iulie 2007 - pe baza cărora s-a reconstituit în mod nelegal dreptul de proprietate în favoarea soţului său, inculpatul D.N. - 2000 mp în punctul „Între Jieţe" şi 1300 mp în punctul „Preajba"- şi în favoarea fiului inculpatei C.I. - 2101 mp în punctul „Dealul Târgului" şi 630 mp în punctul „Preajba" - cu consecinţa prejudicierii Primăriei Municipiului Tg.Jiu şi a obţinerii unor avantaje patrimoniale atât pentru soţul său cât şi pentru N.F.M., în cuantum total de 90.755 euro.

În privinţa inculpatului D.N. Înalta Curte reţine că în perioada 2002 - 2007 a formulat mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la Comisiile de fond funciar Turceni şi Tg. Jiu prin care a solicitat atribuirea suprafeţei de 0,40 ha, deşi cunoştea că nu i se cuvenea, sens în care s-a folosit de adeverinţa din 09 octombrie 2002 despre care cunoştea că este falsă şi în baza căreia a solicitat şi obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 2.000 mp în punctul „Între Jieţe" şi 1.300 mp în punctul „Preajba" pe raza administrativă a Municipiului Tg. Jiu în valoare de 64.500 euro. De asemenea, se reţine că la data de 02 iunie 2008, inculpatul s-a prezentat în faţa notarului public S.B. şi a declarat un preţ nereal al vânzării-cumpărării autentificate cu nr. 3454 pentru a nu achita obligaţiilor fiscale către stat.

Cu privire la fapta de evaziune fiscală, Înalta Curte consideră că nu sunt necesare precizări suplimentare, deoarece inculpatul a acoperit prejudiciului, iar procesul penal încetează.

În fine, referitor la inculpatului S.R. - secretarul Primăriei Turceni, membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni - va reţine că în cursul anului 2002 a eliberat inculpatului D.N. adeverinţa din 22 octombrie 2002 prin care a atestat în mod nereal că ar deţine o suprafaţă de 0,40 ha, iar în cursul anului 2005 a comunicat către Comisia locală a Municipiului Tg. Jiu că suprafaţa de 0,40 ha este ocupată de groapa de cenuşă a Complexului Energetic T., fără a prezenta şi supune dezbaterii Comisiei locale de fond funciar Turceni o asemenea comunicare, contribuind la prejudicierea Primăriei Municipiului Tg. Jiu cu suma de 64.500 euro şi la obţinerea de avantaje patrimoniale.

În acest moment al analizei, cu privire la încadrările juridice ale faptelor de care sunt acuzaţi inculpaţii B.Ş., G.I., B.M. şi S.R., Înalta Curte consideră eronat raţionamentul juridic utilizat de către instanţa de fond prin care a apreciat că infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248¹ C. pen. anterior cu trimitere la Legea nr. 78/2000 nu poate coexista cu infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. anterior, de asemenea cu trimitere la Legea nr. 78/2000.

Înalta Curte consideră că infracţiunile de abuz în serviciu şi fals intelectual se află în concurs ideal, întrucât cele două infracţiuni au obiecte juridice distincte - pe de o parte, ocrotirea relaţiilor sociale referitoare la încrederea pe care trebuie să o inspire un înscris întocmit de către un funcţionar public, iar pe de altă parte ocrotirea relaţiilor sociale referitoare Ia activitatea de serviciu, ce presupune îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în mod corect, cu respectarea intereselor legale ale persoanelor. De altfel, acesta este şi motivul pentru care cele două infracţiuni sunt incriminate în titluri distincte ale C. pen.

Pe de altă parte, Înalta Curte a mai statuat că în sarcina unui inculpat, în raport de starea de fapt, pot coexista chiar două infracţiuni de serviciu, cum este cazul abuzului în serviciu şi luarea de mită - decizia nr. 1170 din 24 martie 2011.

Aşadar, Înalta Curte va constata că schimbările de încadrare juridică date faptelor inculpaţilor B.Ş., G.I., B.M. şi S.R. de către instanţa de fond sunt greşite, urmând a reţine atât infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248¹ C. pen. anterior cu trimitere la Legea nr. 78/2000 cât şi infracţiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen. anterior cu trimitere la Legea nr. 78/2000.

1. În aceste împrejurări, Înalta Curte va reţine că fapta inculpatului G.I., care în calitate de şef Serviciu agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi de membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale, a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I. şi a inculpatului D.N., a acceptat o documentaţie incompletă şi falsificată, a propus comisiei locale şi a votat validarea dreptului de proprietate în favoarea celor două persoane, nu a propus comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru suprafeţele de 0,1300 ha în punctul „Preajba" pentru inculpatul D.N. şi 0,0630 ha în acelaşi punct şi 0,0700 ha în punctul „Dealul Târgului" pentru fiul inculpatei C.I., deşi a solicitat Comisiei judeţene validarea, astfel că a prejudiciat Primăria Municipiului Târgu Jiu cu suma totală de 90.755 euro şi obţinerea unor avantaje patrimoniale, în acelaşi cuantum, realizează conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Fapta inculpatului G.I., care în aceeaşi calitate în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale a întocmit şi semnat notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007 prin care atesta fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în sensul că există documentele necesare şi sunt îndeplinite condiţiile pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea învinuitului D.N. şi a fiului învinuitei C.I., note ce au stat la baza adoptării hotărârilor Comisiei judeţene prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate, realizează conţinutul infracţiunii de fals intelectual.

2. De asemenea, Înalta Curte reţine că fapta inculpatei B.M., care în calitate de referent în cadrul Serviciului agricol şi cadastru al Primăriei Municipiului Târgu Jiu şi de membru al Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale a întocmit documentaţia pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I. şi a inculpatului D.N., a acceptat o documentaţie incompletă şi falsificată, ori a falsificat-o, a propus Comisiei locale şi a votat validarea dreptului de proprietate în favoarea celor două persoane, deşi nu a propus Comisiei locale analizarea cererilor de reconstituire pentru suprafeţe de 0,1300 ha în punctul „Preajba" pentru inculpatul D.N. şi 0,0630 ha în acelaşi punct şi 0,0700 ha în punctul „Dealul Târgului" pentru fiul inculpatei C.I., deşi a solicitat Comisiei judeţene validarea şi astfel a prejudiciat Primăria Municipiului Tg. Jiu cu suma totală de 90.755 euro şi obţinerea unor avantaje patrimoniale celor în favoarea cărora s-a reconstituit dreptul de proprietate, realizează conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu săvârşită în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Fapta inculpatei B.M., care la solicitarea inculpatului B.Ş., în exercitarea atribuţiilor de serviciu a falsificat procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale Tg. Jiu din 06 iunie 2007 şi anexa 29, în sensul că a şters cu pastă corectoare pe „A.G." şi moştenitor „A.l.l." cu suprafaţa de 0,1756 ha şi a adăugat pe autorii învinuitei C.I., respectiv pe defunctul „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, iar ulterior a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţei de 0,1401 ha, realizează conţinutul infracţiunii de fals intelectual.

În acest punct al analizei, cu privire la cei doi inculpaţi, Înalta Curte reţine că după ce judecătorul fondului a constatat legalitatea actului de sesizare, inculpatul G.I., cât şi inculpata B.M. au fost ascultaţi la data de 3 iunie 2011, alături de ceilalţi inculpaţi, mai puţin inculpaţii D.N. şi C.I. ascultaţi la termenul din 24 iunie 2011.

Cu ocazia declaraţiilor date în faţă instanţei de fond, atât inculpatul G.I., cât şi inculpată B.M. (Dosar nr. 2150/54/2010) au declarat expres că recunosc faptele aşa cum sunt descrise în rechizitoriu şi doresc să beneficieze de prevederile art. 320¹ C. proc. pen. anterior.

Prin încheierea de şedinţă din 24 iunie 2011 (Dosar nr. 2150/54/2010) Curtea de Apel a admis cererile inculpaţilor G.I. şi B.M. cu privire la procedura abreviată a judecăţii în cazul recunoaşterii vinovăţiei potrivit art. 320¹ C. proc. pen. anterior.

De aceea, Înalta Curte apreciază că instanţa de fond a înlăturat în mod greşit dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. anterior, depăşind limitele investirii prin decizia de casare şi contrar opţiunii neechivoce a inculpaţilor G.I. şi B.M., dar şi prevederilor legale.

Aşadar, prin încheierea din 24 iunie 2011 instanţa de fond a admis cererile inculpaţilor G.I. şi B.M. de a fi judecaţi în baza dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. anterior. Astfel, după ce instanţa a constat legalitatea actului de sesizare, înaintea citirii acestuia cei doi inculpaţi au declarat personal că recunosc în totalitate faptele descrise prin rechizitoriu şi au solicitat ca judecarea lor să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală pe care le-au recunoscut şi le-au însuşit.

Or, în aceste condiţii, nu există niciun argument juridic, pentru care instanţa de fond să ignore pledoaria de vinovăţie a inculpaţilor, deoarece pe de o parte, instanţa are obligaţia să ia act de această manifestare de voinţă dacă admite o asemenea cerere, iar pe de altă parte, câtă vreme în limitele rejudecării nu s-a statuat contrar acestor manifestări de voinţă (ba dimpotrivă a fost principalul temei al casării), instanţa este obligată să facă aplicarea dispoziţiilor legale.

Şi în primul ciclu procesual, contrar dispoziţiilor legale, instanţa de fond a achitat pe inculpatul G.I., deşi a admis cererea sa de judecare în condiţiile procedurii abreviate de recunoaştere a vinovăţiei. Cu toate că acea sentinţă (sentinţa penală nr. 47/F din 17 aprilie 2012) a fost desfiinţată prin decizia instanţei de control judiciar (decizia penală nr. 3678 din 13 noiembrie 2012 a Înaltei Curţi) totuşi şi în rejudecare procedura a fost înlăturată fără a fi fost pusă în discuţia părţilor şi fără să fie indicat un text de lege care să permită acest lucru.

Cu privire la această situaţie juridică, Înalta Curte consideră că după ce un inculpat şi-a manifestat voinţa în sensul achiesării la probatoriul administrat în cursul urmăririi penale deci al recunoaşterii vinovăţiei, iar instanţa - după ascultarea sa - admite această cerere, revenirea asupra manifestării de voinţă nu poate conduce la o reluare a cercetării judecătoreşti în privinţa acestuia ori la pronunţarea unei soluţii de achitare pentru un alt temei decât cel prevăzut de art. 10 lit. b¹) C. proc. pen. anterior.

3. Faptele inculpatei C.I. care în calitate de şef serviciu în cadrul Serviciului verificarea legalităţii actelor, a aplicării actelor normative, contenciosul administrativ şi resurse umane din cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi de membru al Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale i-a determinat pe inculpaţii B.Ş., G.I. şi B.M. să întocmească documentaţia necesară cu propuneri de validare pe baza unor înscrisuri incomplete şi falsificate, în scopul reconstituirii dreptului de proprietate în mod nelegal pentru fiul său N.F.M. şi pentru inculpatul D.N., să nu verifice şi să accepte o astfel de documentaţie, de a participa în şedinţele comisiei judeţene, de a susţine şi vota în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru fiul său N.F.M. pentru suprafeţele de teren situate în punctul „Dealul Târgului" şi punctul „Preajba" şi pentru inculpatul D.N. pentru suprafeţele de 2.000 mp în punctul „între Jieţe" şi 1.300 mp în punctul „Preajba", având drept consecinţă prejudicierea Primăriei Municipiului Târgu Jiu prin diminuarea rezervei acesteia şi obţinerii unor avantaje patrimoniale în cuantum de 90.755 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu, săvârşite în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Faptele aceleaşi inculpate care, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale în exercitarea aceloraşi atribuţii a participat la şedinţa Comisiei Judeţene şi a votat pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său N.F.M. şi apoi a semnat H.C.J. nr. 4719 din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de conflict de interese.

Faptele aceleaşi inculpate care, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale i-a determinat pe inculpaţii B.Ş. şi G.I. să ateste fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului în referatele colectivului de lucru din 06 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007, respectiv în notele de prezentare din 03 iulie 2007, din 13 septembrie 2007 şi din 08 noiembrie 2007, în sensul că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului său, întrunesc elementele constitutive ale instigării la infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

Fapta inculpatei C.I. care, în cursul anului 2007, prin intermediul inculpatului B.Ş., a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei de fond funciar Tg. Jiu din 06 iulie 2007 şi anexa 29, în sensul de a şterge cu pastă corectoare „A.G." şi moştenitor „A.I.I." cu suprafaţa de 0,1756 şi de a adăuga pe autorii săi, respectiv def. „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

4. Cu privire la inculpatul B.Ş., Înalta Curte reţine că faptele acestuia care, în calitate de consilier superior în cadrul Instituţiei Prefectului Judeţul Gorj şi membru al colectivului de lucru ce funcţiona pe lângă Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Gorj în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale deşi avea cunoştinţă că documentaţia care a stat la baza propunerilor de validare era incompletă şi falsificată, respectiv că nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, a întocmit şi semnat referatele din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Tg. Jiu prin care s-a propus Comisiei judeţene validarea suprafeţelor de teren pentru fiul inculpatei C.I. şi pentru inculpatul D.N., referate prin care atesta în mod nereal că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, cu consecinţa prejudicierii Primăriei Municipiului Tg. Jiu şi obţinerea unor avantaje patrimoniale în cuantum de 90.755 euro, realizează elementele constitutive ale infracţiunii continuate de abuz în serviciu săvârşite în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.

Faptele aceluiaşi inculpat care, în cursul anului 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, cu prilejul întocmirii referatelor din 06 iulie 2007, din 12 iulie 2007, din 21 septembrie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată de către Comisia locală Tg. Jiu a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în sensul că sunt îndeplinite prevederile legale pentru reconstituirea dreptului de proprietate propunând validarea de către Comisia judeţeană, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

Fapta aceluiaşi inculpat, care în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la solicitarea inculpatei C.I. a determinat-o pe inculpata B.M. să falsifice procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale din 06 iunie 2007 şi a anexei 29, precum şi să întocmească referatul din 06 iulie 2007 prin care a propus validarea suprafeţei de teren de către Comisia Judeţeană, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri oficiale.

5. Faptele inculpatei D.L. care, în perioada 2002-2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale folosindu-se de prerogativele funcţiilor deţinute i-a determinat pe inculpaţii S.R., G.I., B.M. şi B.Ş. să întocmească documentaţii cu un conţinut falsificat şi să accepte documentaţii necorespunzătoare şi/sau incomplete pe baza cărora, s-a reconstituit în mod nelegal dreptul de proprietate în favoarea soţului său, inculpatul D.N. pentru două suprafeţe de teren pe raza Municipiului Tg. Jiu (2000 mp în punctul „între Jieţe" şi 1300 mp în punctul „Preajba"), dar şi în favoarea fiului inculpatei C.I. pentru suprafeţele de 2101 mp în punctul „Dealul Târgului" şi 630 mp în punctul „Preajba", cu consecinţa prejudicierii Primăriei Municipiului Tg. Jiu şi a obţinerii unor avantaje patrimoniale atât pentru soţul său cât şi pentru N.F.M., în cuantum total de 90.755 euro, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată în scopul obţinerii a unui avantaj patrimonial.

Faptele aceleiaşi inculpate de a-i determina pe inculpaţii B.Ş. şi G.I. ca în exercitarea atribuţiilor ce le reveneau, să ateste în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţiuni infracţionale, fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului cu prilejul întocmirii referatelor din 12 iulie 2007 şi din 30 noiembrie 2007 privind soluţionarea documentaţiei înaintate la Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată şi în notele de prezentare înaintate Comisiei judeţene din 08 noiembrie 2007 şi din 11 iulie 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

6. Faptele inculpatului D.N. care în perioada 2002 - 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, unice, generale de a formula mai multe cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la Comisiile de fond funciar Turceni şi Tg.Jiu prin care solicita atribuirea suprafeţei de 0,40 ha deşi cunoştea că nu i se cuveneau, sens în care a folosit înscrisuri falsificate, incomplete ori care aparţineau altor persoane, în scopul obţinerii pe nedrept a unor terenuri pe raza administrativă a Municipiului Tg. Jiu şi prin care a prejudiciat patrimoniul Primăriei Municipiului Tg. Jiu cu suma de 64.500 euro, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciul în formă continuată în scopul obţinerii pentru sine a unui avantaj patrimonial.

Fapta aceluiaşi inculpat de a se folosi în cursul anului 2007 de adeverinţa din 09 octombrie 2002 despre care cunoştea că este falsă şi în baza căreia a solicitat şi obţinut reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 2000 mp în punctul „între Jieţe" şi 1300 mp în punctul „Preajba" de pe raza administrativă a Municipiului Tg. Jiu, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals.

Faptele aceluiaşi inculpat care în data de 02 iunie 2008, cu prilejul autentificării contractului de vânzare-cumpărare nr. 3454 s-a prezentat în faţa notarului public S.B. şi a declarat un preţ nereal al vânzării-cumpărării în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale către stat, respectiv de la plata impozitului pe tranzacţii imobiliare prevăzută de art. 77¹ alin. (1) lit. a) C. fisc., prejudiciind bugetul consolidat al statului cu suma de 2.106 RON, realizează elementele constitutive ale infracţiunilor de fals în declaraţii.

7. Faptele inculpatului S.R. care, în calitate de secretar al Primăriei Turceni şi membru al Comisiei locale de fond funciar Turceni, în baza aceleaşi rezoluţii infracţionale unice, generale, în cursul anului 2002 a eliberat inculpatului D.N. adeverinţa din 22 octombrie 2002 prin care atesta în mod nereal că acesta ar deţine sub groapa de cenuşă a Termocentralei T. suprafaţa de 0,40 ha, iar în cursul anului 2005 a comunicat către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a Municipiului Tg. Jiu cu adresa din 04 octombrie 2005, contrar realităţii, că suprafaţa de 0,40 ha este ocupată de groapa de cenuşă a Complexului Energetic Turceni, că aceasta a aparţinut anterior inculpatului D.N. şi că aceasta nu poate fi retrocedată fizic, fără a prezenta şi supune dezbaterii Comisiei locale de fond funciar Turceni o asemenea comunicare, toate fiind acţiuni realizate în scopul de a-l sprijini pe inculpatului D.N. în reconstituirea ilegală a dreptului de proprietate pe raza Municipiului Tg. Jiu contribuind astfel la prejudicierea Primăriei Municipiului Tg. Jiu cu suma de 64.500 euro dar şi la obţinerea de avantaje patrimoniale, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată săvârşită în scopul obţinerii unui avantaj patrimonial pentru altul.

Faptele aceluiaşi inculpat care, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, generale, în cursul anului 2002 a întocmit adeverinţa din 22 octombrie 2002 prin care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv că inculpatul D.N. ar deţine sub groapa de cenuşă a Termocentralei T. suprafaţa de 0,40 ha, iar în anul 2005 a comunicat adresa din 04 octombrie 2005 către Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate a Municipiului Târgu Jiu prin care a reluat conţinutul nereal al adeverinţei din 22 octombrie 2002 şi a creat astfel condiţiile pentru discutarea cererii inculpatului D.N. în Comisia locală Turceni, ce a hotărât că nu se poate retroceda „în fizic terenul solicitat" şi apoi în Comisia locală Tg. Jiu, ce a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

Având în vedere intrarea în vigoare la data de 1 februarie 2014 a noului C. pen., Înalta Curte va verifica în ce măsură infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor mai sunt incriminate în dispoziţiile penale în vigoare, respectiv va stabili legea penală mai favorabilă pentru fiecare dintre inculpaţi.

Întrucât, în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legii penale, se aplică legea mai favorabilă, Înalta Curte va analiza cu privire la fiecare inculpat:

a) influenţa modificărilor legislative cu privire la elementele constitutive ale infracţiunilor pentru care este acuzat.

b) consecinţele produse de acuzaţie cu privire la sancţiune la data săvârşirii faptei şi consecinţele la data judecării cauzei.

1. Inculpata D.L.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. şi aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anteriore de la 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 25 raportat la art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 47 C. pen. raportat la art. 321 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă decât legea nouă, întrucât minimul pedepsei este de 6 luni închisoare faţă de un an închisoare. Pe de altă parte în raport de această acuzaţie, va observa că dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 şi va înlătura aplicarea lor.

2. Inculpatul D.N.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 48 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anteriore de la 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 291, respectiv art. 292 C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 323, respectiv art. 326 C. pen.) Înalta Curte constată că se prevăd aceleaşi condiţii de incriminare, aşa încât nu se pune în discuţie problematica legii penale mai favorabile, însă în raport de aceste acuzaţii, va observa că dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 şi va înlătura aplicarea lor.

Cu privire la acuzaţia privind săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 combinat cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior, nu se va proceda la o analiză a aplicării legii penale mai favorabile deoarece inculpatul a acoperit prejudiciul, ceea ce potrivit art. 10 din Legea nr. 241/2005 constituie o cauză de nepedepsire, urmând a se dispune încetarea procesului penal.

3. Inculpata C.I.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anterioare de la 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 253¹ C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 301 C. pen.) Înalta Curte constată că legea veche prevedea pedeapsa cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, iar legea nouă o sancţiune de la 1 la 5 ani închisoare. Astfel, legea veche care prevede un minim de 6 luni închisoare este mai favorabilă decât legea nouă în care minimul este de 1 an închisoare, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu legea anterioară de la 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 25 raportat la art. 288 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 47 C. pen. raportat Ia art. 320 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă decât legea nouă, întrucât minimul pedepsei este de 3 luni închisoare, faţă de 6 luni închisoare.

Pe de altă parte, în raport de aceste acuzaţii, va observa că dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 şi va înlătura aplicarea lor.

4. Inculpatul B.Ş.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anterioare de Ia 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 321 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă decât legea nouă, întrucât minimul pedepsei este de 6 luni închisoare, faţă de un an închisoare. Pe de altă parte, în raport de această acuzaţie, va observa că dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 şi va înlătura aplicarea lor.

5. Inculpatul G.I.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anterioare de la 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 321 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă decât legea nouă, întrucât minimul pedepsei este de 6 luni închisoare, faţă de un an închisoare. Pe de altă parte, în raport de această acuzaţie, va observa că dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 şi va înlătura aplicarea lor.

6. Inculpata B.M.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anterioare de la 1 la 10 ani.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 288 alin. (2) C. pen. anterior cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 320 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea veche este mai favorabilă decât legea nouă, întrucât minimul pedepsei este de 6 luni închisoare, faţă de un an închisoare. Pe de altă parte, în raport de această acuzaţie, va observa că dispoziţiile art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 au fost abrogate prin Legea nr. 187/2012 şi va înlătura aplicarea lor.

7. Inculpatul S.R.

Examinând prin comparaţie efectele acuzaţiei din legea veche (art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) şi efectele acuzaţiei în legea nouă (art. 48 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior) Înalta Curte constată că legea nouă este mai favorabilă decât legea veche întrucât minimul pedepsei este de 2 ani închisoare faţă de 5 ani în legea veche, consecinţele deosebit de grave definite de art. 183 C. pen. sunt mult superioare celor definite de art. 146 C. pen. anterior, iar pedepsele accesorii şi complementare au termene mai reduse, de la unu la 5 ani în comparaţie cu cele anterioare de la 1 la 10 ani.

Sub aspectul tratamentului sancţionator al pluralităţii de infracţiuni, Înalta Curte va avea în vedere prevederile art. 10 din Legea nr. 187/2012 - dispoziţii privind aplicarea în timp a legii penale - cu privire la toţi inculpaţii.

În raport de cele reţinute, Înalta Curte apreciază că faptele inculpatului G.I. au fost săvârşite cu intenţie directă calificată deoarece ştia că documentaţia care i-a fost dată de inculpata C.I. era mai mult decât incompletă a acceptat să propună şi să susţină în şedinţele Comisiei locale Tg. Jiu reconstituirea dreptului de proprietate, nu a supus aprobării şi dezbaterii Comisiei locale cererile formulate de învinuitul D.N. şi C.I. pentru 3 suprafeţe de teren cerând însă Comisiei judeţene validarea acestor suprafeţe, în baza notelor de prezentare.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază că poziţia procesuală a contribuit substanţial la clarificarea tuturor împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că în limitele de pedeapsă impuse de aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. anterior, se va orienta către minimul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Asemănător, Înalta Curte consideră că nu există niciun dubiu că faptele inculpatei B.M. au fost săvârşite cu intenţie directă calificată deoarece a modificat la solicitarea inculpatului B.Ş., procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale Tg. Jiu şi anexa 29 permiţând reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea fiului inculpatei C.I. pentru suprafaţa de 0,1401 ha în punctul „Dealul Târgului", deşi cunoştea că nu sunt îndeplinite cerinţele legale, fapt adus la cunoştinţa inculpatului G.I. ulterior, De asemenea, în aceleaşi condiţii a acceptat o documentaţie incompletă şi în cazul inculpatului D.N., pentru ca apoi să înscrie în anexele nr. 3, nr. 27 şi nr. 29 pe autorii inculpaţilor D.N. şi C.I. deşi cunoştea faptul că în conformitate cu prevederile legilor proprietăţii acest lucru este ilegal, anexele respective privind alte categorii de persoane. Mai mult, intenţia sa este dovedită prin solicitarea de modificare a titlului de proprietate adresată Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Gorj pentru N.F.M. deşi cunoştea că anterior în anexele ce le întocmise erau trecuţi defunctul C.Io. şi moştenitorul acestuia C.V.

Este de necontestat faptul că inculpata B.M. în calitate de referent în cadrul Serviciului Agricol şi Cadastru al Primăriei municipiului Târgu Jiu şi de membru al Comisiei locale de fond funciar Târgu Jiu, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu a falsificat procesul verbal de şedinţă al Comisiei Locale Târgu Jiu şi anexa 29 în sensul că a şters cu pastă corectoare pe „A.G." şi moştenitor „A.l.I." cu suprafaţa de 0,1756 ha şi a adăugat în anexă pe autorii inculpatei C.I. respectiv, pe defunctul „C.Io." şi moştenitor „C.V." cu suprafaţa de 0,1401 ha, deşi în şedinţa Comisiei locale nu s-a discutat cererea acestora.

Înalta Curte consideră că inculpata B.M., alături de inculpaţii B.Ş., l.G. - au creat premisele obţinerii unor avantaje patrimoniale atât pentru inculpatul D.N., cât şi pentru N.F.M., avantaje pecuniare reprezentate de contravaloarea terenurilor atribuite în mod nelegal din rezerva constituită la nivelul Comisiei locale Tg. Jiu, şi cu consecinţa subsidiară de îngrădire a dreptului la reconstituire a proprietăţii pentru persoane legal îndreptăţite.

De altfel o atare modificare, este evident că nu a fost făcută din proprie iniţiativă fără nici un scop, pentru că este la fel de evident că scopul modificării a fost acela de a face tot posibilul pentru ca inculpata C.I. să beneficieze pentru fiul său de atribuirea nelegală de terenuri pe raza municipiului Târgu Jiu, cum de altfel rezultă din declaraţia sa.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază şi în acest caz, că în raport de poziţia procesuală a inculpatei, aceasta a contribuit substanţial la clarificarea tuturor împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că în limitele de pedeapsă impuse de aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. anterior, se va orienta către minimul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

Cu privire Ia inculpata C.I., Înalta Curte apreciază că există probe certe de vinovăţie ce exclud existenţa vreunui dubiu cu privire la faptele penale care au format obiectul acuzaţiei în materie penală, modalitatea de comitere fiind cea a intenţiei directe calificate, atât în ceea ce priveşte faptele de instigare, dar şi cele de autorat.

Înalta Curte subliniază că inculpata C.I. moştenitoare a lui C.Io., respectiv C.V. avea dreptul la reconstituirea dreptului de proprietate, dar pe raza comunei Scoarţa pentru suprafaţa de 2757 mp teren agricol, reprezentând diferenţa dintre suprafaţa validată de 2,94 ha şi suprafaţa de 2,6643 ha, neretrocedată până în prezent şi validată prin H.C.J. nr. 11/1991, teren care este liber şi neocupat de alte persoane.

Inculpata C.I. l-a determinat pe inculpatul B.Ş., funcţionar public aflat în subordinea sa directă prin insistenţă şi presiune şi astfel acesta i-a solicitat inculpatului G.I. care alături de inculpata B.M. au urgentat soluţionarea cererilor nelegale, insistenţa sa fiind coordonată cu cea a inculpatei D.L., ajunsă între timp subprefect al judeţului, evident în scopul obţinerii drepturilor de proprietatea asupra unor terenuri situate pe raza patrimonială a municipiului reşedinţă de judeţ.

Pe de altă parte, din probe rezultă cert că inculpata C.I. i-a predat personal inculpatului G.I. o parte din documentaţia incompletă folosită fără să fi existat vreo cerere scrisă de reconstituire şi cu acea ocazie i-a solicitat imperativ să propună Comisiei locale dezbaterea cererii verbale a acesteia şi înaintarea propunerii de validare către Comisia judeţeană.

Aşa cum rezultă din probe, conivenţa infracţională a determinat conjugarea acţiunilor inculpaţilor şi au vizat satisfacerea scopurilor urmărite atât de inculpata C.I., dar şi de către inculpaţii soţii D., după cum se poate constata şi din conţinutul declaraţiilor inculpatei B.M.

Această conivenţă s-a manifestat cu pregnanţă în raport de inculpata D.L. pe care, pe de o parte a sprijinit-o pentru reconstituirea nelegală a dreptului de proprietate în favoarea inculpatului D.N. pentru suprafeţele pretins a fi deţinute pe raza localităţii Turceni, iar pe de altă parte, a profitat folosind interesul acesteia pentru satisfacerea propriilor sale interese, în final atât soţii D., cât şi ea reuşind să obţină ilegal reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţe de teren învecinate în localitatea Preajba.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază că în raport de poziţia procesuală a inculpatei, care deşi a negat că ar fi comis vreo infracţiune, totuşi a dat declaraţii detaliate cu privire la conţinutul faptelor sale şi astfel a contribuit la clarificarea împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că între limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise, se va orienta către mediul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul B.Ş., deşi a negat săvârşirea faptelor şi a susţinut că nu ar fi reale afirmaţiile inculpatei B.M. potrivit cărora modificările în procesul verbal al şedinţei Comisiei locale Târgu Jiu din 06 iunie 2007 şi adresa pentru anexa 29 au fost realizate ca urmare a presiunilor exercitate de către el, coroborarea probelor evidenţiază dincolo de orice dubiu că aceste presiuni au avut loc. Pe de altă parte, este cert că prin referatele întocmite de către inculpat au fost atestate fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Înalta Curte consideră că faptele au fost săvârşite cu intenţie directă calificată, iar scopul urmărit în cadrul conivenţei infracţionale ce i-a animat pe inculpaţi, în cazul inculpatului B.Ş. este şi mai evident dovedită de faptul că încă înainte de intabularea dreptului de proprietate în favoarea inculpatului D.N., la rugămintea soţiei acestuia, inculpata D.L. - subprefectul judeţului în acel moment - a realizat demersurile pentru identificarea unui cumpărător, iar apoi a mijlocit vânzarea terenului de 2000 mp situat în punctul „între Jieţe" cu suma de 25.000 euro martorului G.I.M.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază că în raport de poziţia procesuală a inculpatului, care deşi a negat că ar fi comis vreo infracţiune, totuşi a dat declaraţii sincere în ce priveşte conţinutul faptelor sale şi astfel a contribuit la clarificarea împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că în limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise, se va orienta către mediul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Înalta Curte apreciază că faptele inculpatei D.L. au fost săvârşite cu intenţie directă calificată, deoarece a iniţiat şi cunoscut în permanenţă demersurile prin care soţul său a urmărit obţinerea dreptului de proprietate pe terenuri situate în localitatea de domiciliu, care era şi reşedinţa de judeţ, beneficiile urmărite de soţul său fiindu-i benefice, motive pentru care încă de la început, în virtutea prerogativelor funcţiei ocupate în cadrul Prefecturii Gorj, încă din anul 2002 s-a deplasat personal la Primăria Turceni, unde a depus cererea pe care a scris-o în numele soţului (a se vedea raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 20 noiembrie 2009 - din care rezultă fără dubiu că „scrisul şi semnătura din cererea pe numele lui D.N. înregistrată la Registratura Generală a Primăriei Municipiului Tg-Jiu sub nr. 41006 din 25 noiembrie 2005 - în litigiu, au fost executate de învinuita D.L."), iar mai apoi în virtutea aceloraşi prerogative, în anul 2005 s-a deplasat şi depus o altă cerere scrisă în numele soţului său la Primăria Tg. Jiu, pentru ca apoi, în anul 2007, când a ocupat funcţia de subprefect, să realizeze o serie de demersuri directe ori indirecte, mediate în principal prin intermediul inculpatei C.I., profitând şi de situaţia impusă la vremea respectivă ce se referea la întocmirea cât mai multor documentaţii de reconstituire al dreptului de proprietate, toate cu un unic scop: interesul pecuniar pentru soţul său şi pentru fiul inculpatei C.I., iar acest interes este mai mult decât evident, fiind demonstrat prin probe certe.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază că în raport de poziţia procesuală a inculpatei, care deşi a negat că ar fi comis vreo infracţiune, totuşi a dat declaraţii sincere în ce priveşte conţinutul faptelor sale şi astfel a contribuit la clarificarea împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că în limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise, se va orienta către mediul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

De asemenea, Înalta Curte consideră că faptele inculpatului D.N. au fost săvârşite cu intenţie directă calificată, deoarece în condiţiile în care a cunoscut demersurile soţiei sale a folosit înscrisurile obţinute în acest mod în scopul realizării interesul final urmărit - cel pecuniar, terenurile astfel obţinute pe raza administrativă a reşedinţei de judeţ fiind mult mai valoroase decât cele amplasate în localităţile unde ar fi avut dreptul să i se reconstituie aceste drepturi de proprietate.

Deşi a susţinut constant pe parcursul procesului penal că reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele două suprafeţe de teren pe raza Municipiului Tg. Jiu din rezerva Primăriei s-ar fi făcut în mod legal, întrucât suprafaţa de 0,50 ha a aparţinut mamei sale Di.A., Înalta Curte consideră că probele indică faptul că autoarea sa, Di.A. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate doar pentru suprafeţe de teren pe care Ie-a deţinut pe raza administrativă a oraşului Strehaia şi a comunei Corcova, judeţul Mehedinţi, şi nu în comuna Borăscu.

Înalta Curte apreciază că acţiunea formulată de reclamantul D.N., în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală Turceni de fond funciar şi Comisia judeţeană Gorj de fond funciar finalizată prin sentinţa civilă ce a obligat Comisia locală Turceni de fond funciar, să înscrie reclamantul în anexa nr. 23 pentru despăgubiri, pentru suprafaţa de 700 mp, teren ocupat de groapa de cenuşă a Termocentralei T., nu poate constitui o chestiune prealabilă de care instanţa penală ar fi legată şi nu poate constitui un argument favorabil inculpatului, deoarece soluţia instanţei civile a fost dispusă înainte ca procesul penal să fi fost finalizat, cu atât mai mult cu cât acuzaţia penală vizezază actele primare ce au stat la baza reconstituirii dreptului de proprietate.

Dimpotrivă, în baza propriei analize, Înalta Curte apreciază corecte concluziile la care s-a ajuns în sentinţa civilă nr. 331 din 15 februarie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 7006/318/2009 de către Judecătoria Motru, prin care s-a respins acţiunea formulată de inculpat de a solicita Comisiei locale Borăscu să-i reconstituie dreptul de proprietate pe raza comunei B. pentru pretinsa diferenţă de 0,10 ha.

Astfel, referitor la actele invocate de către inculpat se arată că „(...) atât Ordinul Prefectului nr. 23 din 30 ianuarie 1996 cât şi anexa nr. 19 emisă de Consiliul local Borăscu nu pot fi asimilate ca probe doveditoare a vocaţiei la reconstituire (...)".

Referitor la copie după registrul agricol instanţa civilă reţine că inculpatul a arătat că B.H.S. este bunicul său, dar „fila de registru agricol face referire la o persoană numită B.S., cap de gospodărie, sexul bărbătesc, născut în anul 1904, la soţia M. n. în 1906, fiul G. n. în anul 1940, nora E. născută în anul 1940 şi fiica O. Din cuprinsul certificatului de deces depus la dosarul cauzei rezultă că autoarea reclamantului este născută în anul 1910 la data de 9 noiembrie, fiind decedată la 20 septembrie 1996. Aşadar, în mod evident persoana B.S. ce figurează în registrul agricol invocat de reclamant nu poate fi autorul Iui Di.A.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază că în raport de poziţia procesuală a inculpatului, care deşi a negat că ar fi comis vreo infracţiune, totuşi a dat declaraţii sincere în ce priveşte conţinutul faptelor sale şi astfel a contribuit la clarificarea împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că în limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise, se va orienta către mediul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În fine, cu referire la inculpatul S.R., Înalta Curte apreciază că faptele sale au fost săvârşite cu intenţie directă calificată, deoarece el a primit cererile ce au stat la baza emiterii adresei din 04 octombrie 2005 şi a adeverinţei din 22 octombrie 2002, întocmite personal şi semnate în calitate de secretar al primăriei, înscrisuri în care a atestat fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului.

La individualizarea pedepsei în raport de încadrarea juridică aşa cum a fost ea precizată anterior în raport de legea penală mai favorabilă, Înalta Curte apreciază că în raport de poziţia procesuală a inculpatului, care deşi a negat că ar fi comis vreo infracţiune, totuşi prin declaraţiile sale a contribuit la clarificarea împrejurărilor de fapt necesare aflării adevărului în cauză, astfel că în limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise, se va orienta către mediul acestor limite, iar cu privire la modalitatea de executare, dată fiind şi durata apreciabilă a procedurilor judiciare, se va orienta către suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

Sub aspectul laturii civile, Înalta Curte va reţine că potrivit raportului de expertiză judiciară întocmit în cauza rezultă că valoarea suprafeţelor preluate de inculpatul D.N. pe raza Municipiului Tg. Jiu este 64.500 euro, iar de inculpata C.I. de 26.255 euro. Astfel, la întrebarea „care este valoarea de piaţă la data reconstituirii a celor două suprafeţe de teren atribuite inculpatului D.N. pe raza municipiului Tg. Jiu", expertul a stabilit că „(...) valoarea reală în prezent a suprafeţelor preluate de D.N. pe raza municipiului Tg. Jiu este de 64,500 euro reieşită din calculul făcut în baza preţurilor libere luate din Mica Publicitate şi publicaţiile apărute în Tg. Jiu în februarie 2010 (...)".

În mod corect, instanţa de fond a reţinut că Primăria municipiului Tg. Jiu a renunţat la pretenţiile civile faţă de inculpata C.I., întrucât prejudiciul a fost acoperit prin restituirea în natură a terenului litigios, conform sentinţei civile nr. 6691 din 29 octombrie 2009 a Judecătoriei Tg. Jiu, irevocabilă, precum şi adresa din 3 noiembrie 2010 a aceleiaşi primării, din care rezultă că terenurile agricole din titlurile de proprietate din 12 decembrie 2007 şi din 15 ianuarie 2008, sunt menţionate ca rezervă la dispoziţia Comisiei locale Tg. Jiu, titluri de proprietate emise pentru N.F.M., şi anulate de instanţa civilă, şi astfel s-a constatat că prejudiciul cauzat Primăriei municipiului Tg. Jiu, în sumă de 26.255 euro, a fost acoperit prin preluarea acestor terenuri de către Primăria municipiului Tg. Jiu.

Primăria Municipiului Tg. Jiu s-a constituit parte civilă încă din timpul urmăririi penale cu sumele stabilite în raportul de expertiză - adresa din 10 iunie 2010.

De aceea, întrucât a constatat vinovăţia inculpatul D.N. îl va obliga la plata sumei de 64.500 euro către Primăria Târgu Jiu reprezentând contravaloarea suprafeţei de teren preluate de inculpat pe raza municipiului Târgu Jiu şi va menţine sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor D.L. şi D.N. prin ordonanţele procurorului din 08 octombrie 2009 şi 30 martie 2010.

Pe de altă parte, va constată că prejudiciul cauzat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cuantum de 2.106 RON a fost acoperit integral de către inculpatul D.N., fapt pentru care procesul penal va înceta cu privire la acuzaţia de evaziune fiscală.

Cu privire la înscrisuri falsificate sau emise cu încălcarea legii având în vedere prevederile art. 19 raportat la art. 25 combinat cu art. 256 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că acestea trebuie să fie desfiinţate pentru a remedia efectele produse în circuitul civil de referatele colectivului de lucru din 12 iulie 2007, din 30 noiembrie 2007, din 06 iulie 2007 şi din 21 septembrie 2007; notele de prezentare din 08 noiembrie 2007, din 11 iulie 2007, din 03 iulie 2007 şi din 13 septembrie 2007; adeverinţa din 22 octombrie 2002 emisă de Primăria Turceni; adresa din 04 octombrie 2005 emisă de Comisia Locală de fond funciar Turceni; procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu din 06 iulie 2007 şi anexa nr. 29; titlurile de proprietate: din 12 decembrie 2007, din 15 ianuarie 2008, din 04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007; procesele-verbale de punere în posesie: din 16 ianuarie 2008 şi din 11 ianuarie 2008; din 04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 poziţia 4 din anexă; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4804 din 21 septembrie 2007 poziţia 3 din anexă; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 5 din anexă; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4728 din 13 iulie 2007 poziţia 7 din Anexa 27; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 9 din anexa 3.

Acestea sunt considerentele pentru care, în baza art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti împotriva sentinţei penale nr. 121/F din data de 01 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, va desfiinţează, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând;

1. Va schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpata D.L. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpata D.L. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Va înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpata D.L. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va contopi pedepsele aplicate inculpatei D.L., care va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei D.L. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei şi va fixa, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 6 ani. În baza art. 86³alin. (1) C. pen. anterior, va obliga pe inculpată ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpata; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. Va atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

2. Va schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul D.N. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat Ia art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpatul D.N. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a). b) C. pen.

Va înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 291 anterior C. pen. şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpatul D.N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Va înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 292 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpatul D.N. la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va contopi pedepsele aplicate inculpatului D.N., care va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului D.N. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) C. proc. pen. combinat cu art. 10 din Legea nr. 241/2005 va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatul D.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13²din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior, ca urmare a acoperirii prejudiciului, aspect ce constituie o cauză de nepedepsire.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului şi va fixa, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 6 ani. în baza art. 86³alin. (1) C. pen. anterior, va obliga pe inculpat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. Va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. Îîn baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

3. Va schimba încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpata C.I. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpata C.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 253¹ C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. anterior condamnă pe inculpata C.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Va înlătură aplicarea art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpata C.I. la pedeapsa de 1 an închisoare

Va înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpata C.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va contopi pedepsele aplicate inculpatei C.I., care va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei C.I. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei şi va fixa, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 8 ani. în baza art. 86³alin. (1) C. pen. anterior, va obliga pe inculpată ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpata; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. Va atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

4. Va schimba încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul B.Ş. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. anterior, texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpatul B.Ş. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. anterior.

Va înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpatul B.Ş. la pedeapsa de 1 an închisoare

Va înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpatul B.Ş. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va contopi pedepsele aplicate inculpatului B.Ş., care va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului B.Ş. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului şi va fixa, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 4 ani. în baza art. 86³alin. (1) C. pen. anterior, va obliga pe inculpat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. Va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

5. Va schimba încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul G.I. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat Ia art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpatul G.I. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Va înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamnă pe inculpatul G.I. la pedeapsa de 1 an închisoare

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va contopi pedepsele aplicate inculpatului G.I., care va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului G.I. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. anterior, va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În baza art. 82 C. pen. anterior, va fixa termen de încercare de 3 ani şi 4 luni. Va atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

6. Va schimba încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpata B.M. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpata B.M. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Va înlătura aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 288 alin. (2) C. pen. anterior cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpata B.M. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va contopi pedepsele aplicate inculpatei B.M., care va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatei B.M. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. anterior, va dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei. În baza art. 82 C. pen. anterior, va fixa termen de încercare de 3 ani şi 4 luni. Va atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

7. Va schimba încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul S.R. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora va condamna pe inculpatul S.R. la pedeapsa de 2 închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Va înlătura aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va condamna pe inculpatul S.R. la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 86¹⁰ C. pen. anterior va anula executarea pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare, la locul de muncă, aplicate inculpatului S.R. prin sentinţa penală nr. 309 din 09 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 6382/95/2009, definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţiei din 08 septembrie 2010.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 Iit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. va contopi pedepsele aplicate inculpatului S.R., care va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. va interzice inculpatului S.R. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului şi va fixa, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 8 ani. În baza art. 86³alin. (1) C. pen. anterior, va obliga pe inculpat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul; să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea; să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă. Va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, va dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

În temeiul art. 19 raportat la art. 25 C. proc. pen. combinat cu art. 998-999 C. civ. anterior va obliga pe inculpatul D.N. la plata sumei de 64.500 euro către Primăria Târgu Jiu reprezentând contravaloarea suprafeţei de teren preluate de inculpat pe raza municipiului Târgu Jiu.

Va menţine sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor D.L. şi D.N. prin ordonanţele procurorului din 08 octombrie 2009 şi 30 martie 2010.

În temeiul art. 19 raportat la art. 25 combinat cu art. 256 C. proc. pen. va desfiinţa total următoarele înscrisuri falsificate sau emise cu încălcarea legii: referatele colectivului de lucru: din 12 iulie 2007, din 30 noiembrie 2007, din 06 iulie 2007 şi din 21 septembrie 2007; notele de prezentare din 08 noiembrie 2007, din 11 iulie 2007, din 03 iulie 2007 şi din 13 septembrie 2007; adeverinţa din 22 octombrie 2002 emisă de Primăria Turceni; adresa din 04 octombrie 2005 emisă de Comisia Locală de Fond Funciar Turceni; procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale de fond funciar Tg. Jiu din 06 iulie 2007 şi anexa nr. 29; titlurile de proprietate: din 12 decembrie 2007, din 15 ianuarie 2008, din 04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007; procesele-verbale de punere în posesie: din 16 ianuarie 2008 şi din 11 ianuarie 2008; din 04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 poziţia 4 din anexă; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4804 din 21 septembrie 2007 poziţia 3 din anexă; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 5 din anexă; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4728 din 13 iulie 2007 poziţia 7 din anexa 27; Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 9 din anexa 3;

Va constată că prejudiciul cauzat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cuantum de 2.106 RON a fost acoperit integral.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, dacă nu contravin prezentei decizii.

Va respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpaţii C.I., B.Ş. şi G.I.

Va face aplicarea dispoziţiilor procedurale referitoare la cheltuielile judiciare, astfel: cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului Ministerului Public vor rămâne în sarcina statului. Va obligă apelanta inculpată C.I., la plata sumei de 4.000 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON reprezintă onorariul cuvenite apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Va obliga apelanţii inculpaţi B.Ş. şi G.I. la plata sumelor de câte 5.400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 RON ce reprezintă onorariile parţiale cuvenite apărătorilor din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei. Va obliga inculpaţii D.L. şi D.N. la plata sumelor de câte 8.000 RON cheltuieli judiciare către stat. Va obliga inculpată B.M., la plata sumei de 5.400 RON cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul S.R. la plata sumei de 7.400 RON cheltuieli judiciare către stat, Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii S.R., D.L. şi D.N. în cuantum de câte 300 RON se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei, Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata B.M. în cuantum de 400 RON se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

1. Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Piteşti împotriva sentinţei penale nr. 121/F din data de 01 iulie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Desfiinţează, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând:

I. Schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpata D.L. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpata D.L. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamna pe inculpata D.L. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatei D.L., care va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei D.L. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 Iit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei şi fixează, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, obligă pe inculpată ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte săptămânal Ia Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpata;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

II. Schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul D.N. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpatul D.N. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 291 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul D.N. la o pedeapsă de 2 ani închisoare.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 292 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul D.N. la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului D.N., care va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului D.N. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 17 alin. (2) raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) C. proc. pen. combinat cu art. 10 din Legea nr. 241/2005 încetează procesul penal pornit împotriva inculpatul D.N. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 comb. cu art. 17 lit. g) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 13²din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior, ca urmare a acoperirii prejudiciului, aspect ce constituie o cauză de nepedepsire.

În baza art. 86¹ C. pen. anterior, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului şi fixează, potrivit art. 86² C. pen. anterior, un termen de încercare de 6 ani.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, obligă pe inculpat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte săptămânal Ia Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

III. Schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpata C.I. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpata C.I. la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 253¹ C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata C.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata C.I. la pedeapsa de 1 an închisoare.

Înlătură aplicarea ari. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata C.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatei C.I., care va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei C.I. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, obligă pe inculpată ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpata;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpatei asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

IV. Schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul B.Ş. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpatul B.Ş. la pedeapsa de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 Iit. a), b), g) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul B.Ş. la pedeapsa de 1 an închisoare.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 25 raportat la art. 288 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul B.Ş. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului B.Ş., care va executa pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului B.Ş. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, obligă pe inculpat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

V. Schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul G.I. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 combinat cu art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpatul G.I. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul G.I. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului G.I., care va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului G.I. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. anterior, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În baza art. 82 C. pen. anterior, fixează termen de încercare de 3 ani şi 4 luni.

Atrage atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

VI. Schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpata B.M.. din infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 320¹ C. proc. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior, art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpata B.M. la pedeapsa de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 288 alin. (2) C. pen. anterior cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpata B.M. la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatei B.M., care va executa pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 4 luni închisoare şi 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.

În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatei B.M. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. anterior.

În baza art. 81 C. pen. anterior, dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În baza art. 82 C. pen. anterior, fixează termen de încercare de 3 ani şi 4 luni.

Atrage atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 83 C. pen. anterior privind revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

VII. Schimbă încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de inculpatul S.R. din infracţiunea prevăzută de art. 26 C. pen. anterior raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 combinat cu art. 248 şi art. 248¹ C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior în infracţiunea prevăzută de art. 48 C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpatul S.R. la pedeapsa de 2 închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. anterior.

Înlătură aplicarea art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 şi în baza art. 289 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. condamnă pe inculpatul S.R. la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În baza art. 86¹⁰ C. pen. anterior anulează executarea pedepsei de 3 ani şi 6 luni închisoare, la locul de muncă, aplicate inculpatului S.R. prin sentinţa penală nr. 309 din 09 decembrie 2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 6382/95/2009, definitivă prin decizia Înaltei Curţi de Casaţiei şi Justiţiei din 08 septembrie 2010.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b), art. 35 C. pen. anterior şi art. 5 C. pen. contopeşte pedepsele aplicate inculpatului S.R., care va executa pedeapsa cea mai grea de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. anterior.

În baza art. 65 C. pen. anterior interzice inculpatului S.R. ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen. anterior.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. anterior, obligă pe inculpat ca, pe perioada termenului de încercare stabilit, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte săptămânal la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Gorj, instanţă în a cărei rază teritorială domiciliază inculpatul;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existenţă.

Atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. anterior, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. anterior, pe durata termenului de încercare, dispune suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate.

VIII. În temeiul art. 19 raportat la art. 25 C. proc. pen. combinat cu art. 998-999 C. civ. anterior obligă pe inculpatul D.N. la plata sumei de 64.500 euro către Primăria Târgu Jiu reprezentând contravaloarea suprafeţei de teren preluate de inculpat pe raza municipiului Târgu Jiu.

Menţine sechestrul asigurător instituit asupra bunurilor inculpaţilor D.L. şi D.N. prin ordonanţele procurorului din 08 octombrie 2009 şi 30 martie 2010.

IX. În temeiul art. 19 raportat la art. 25 combinat cu art. 256 C. proc. pen. desfiinţează total următoarele înscrisuri falsificate sau emise cu încălcarea legii:

- referatele colectivului de lucru: din 12 iulie 2007, din 30 noiembrie 2007, din 06 iulie 2007 şi din 21 septembrie 2007;

- notele de prezentare: din 08 noiembrie 2007, din 11 iulie 2007, din 03 iulie 2007 şi din 13 septembrie 2007;

- adeverinţa din 22 octombrie 2002 emisă de Primăria Turceni;

- adresa din 04 octombrie 2005 emisă de Comisia Locală de fond funciar Turceni;

- procesul-verbal de şedinţă al Comisiei locale de fond funciar Tg, Jiu din 06 iulie 2007 şi anexa nr. 29;

- titlurile de proprietate: din 12 decembrie 2007, din 15 ianuarie 2008, din 04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007;

- procesele-verbale de punere în posesie: din 16 ianuarie 2008 şi din 11 ianuarie 2008; din 04 octombrie 2007, din 12 decembrie 2007;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4719 din 06 iulie 2007 poziţia 4 din anexă;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4804 din 21 septembrie 2007 poziţia 3 din anexă;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 5 din anexă;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4728 din 13 iulie 2007 poziţia 7 din anexa 27;

- Hotărârea Comisiei Judeţene nr. 4868 din 30 noiembrie 2007 poziţia 9 din anexa 3;

Constată că prejudiciul cauzat Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală în cuantum de 2.106 RON a fost acoperit integral.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate, dacă nu contravin prezentei decizii.

2, Respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpaţii C.I., B.Ş. şi G.I.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului Ministerului Public rămân în sarcina statului.

Obligă apelanta inculpată C.I., la plata sumei de 4,000 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 RON reprezintă onorariul cuvenit apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă apelanţii inculpaţi B.Ş. şi G.I. la plata sumelor de câte 5.400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 300 RON reprezintă onorariile parţiale cuvenite apărătorilor din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă inculpaţii D.L. şi D.N. la plata sumelor de câte 8.000 RON cheltuieli judiciare către stat.

Obligă inculpată B.M., la plata sumei de 5.400 RON cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul S.R. la plata sumei de 7.400 RON cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor din oficiu pentru inculpaţii S.R., D.L. şi D.N. în cuantum de câte 300 RON se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului din oficiu pentru inculpata B.M. în cuantum de 400 RON se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, azi 03 iulie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 2066/2014. Penal. Traficul de influenţă...		ICCJ. Decizia nr. 2083/2014. Penal. Alte cereri privind judecata... →

ICCJ. Decizia nr. 210/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 210/2014. Penal. Infracţiuni de corupţie (Legea nr. 78/2000). Recurs