ICCJ. Decizia nr. 2115/2014. SECŢIA PENALĂ

Decizii penale ICCJ 2014

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2115/2014

Dosar nr. 10133/117/2012

Şedinţa publică din 23 iunie 2014

Asupra recursurilor de faţă;

În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 162 din 25 aprilie 2013, pronunţată de Tribunalul Cluj în Dosarul nr. 10133/117/2012, s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului R.S. din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. în infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

Au fost condamnaţi inculpaţii:

l. C.M.M., la pedepsele de:

- 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 76 alin. (3) C. pen.,

- 1 an şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. şi

- 800 RON amendă penală, pentru săvârşirea infractiunii de prostituţie, prev. de art. 328 C. pen. cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. e) C. pen. s-a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei sunt concurente şi s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata executând pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii din data de 07 iunie 2012.

În temeiul art. 86¹ C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare stabilit conform art. 86² C. pen., respectiv acela de 5 ani.

În temeiul art. 86³ alin. (1) C. pen. a fost obligată inculpata să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere date în competenţa Serviciului de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj:

- să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu;

- să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

- să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

Potrivit art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate se suspendă şi executarea pedepsei accesorii.

În baza art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea specială de la inculpată a sumelor dobândite prin săvârşirea infracţiunii de prostituţie, respectiv suma de 10.000 RON.

2. R.S., la pedepsele de:

- 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de rninori, prev. de art. 13 alin. (1) şi (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 37 lit. b) C. pen.,

- 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., şi

- 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

S-a constatat că inculpatul a comis prezentele infracţiuni în condiţiile recidivei postexecutorii prev. de art. 37 lit. b) C. pen. faţă de pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare cu executare în regim de detenţie, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 589 din 18 decembrie 2001 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 2980/2002 a Curţii Supreme de Justiţie.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen. s-a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatului sunt concurente şi s-a dispus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, aceea de:

- 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi al arestului preventiv începând cu data de 07 iunie 2012 la zi.

În baza art. 329 alin. (4) şi art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 10.000 RON dobândită prin săvârşirea prezentelor infracţiuni.

S-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 24 iulie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj asupra sumei de 158 RON ridicată de la inculpat şi consemnată la C. Bank.

În baza art. 189 C. proc. pen., s-a stabilit în favoarea Baroului de Avocaţi Cluj suma de 250 RON, reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu, (cuvenite av. L.L. suma de 200 RON şi av. K.O. suma 50 RON onorariul avocaţial parţial), care s-a avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata C.M.M. să plătească statului cheltuieli judiciare în sumă de 2.000 RON din care suma de 200 RON reprezintă onorariul apărătorului din oficiu şi pe inculpatul R.S., suma de 2.500 RON cu acelaşi titlu, din care suma de 50 RON reprezintă onorariul avocaţial parţial.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul din data de 27 iulie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciu Teritorial Cluj, a fost trimis în judecată inculpatul R.S., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) şi alin. (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., proxenerism prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi inculpata C.M.M., cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de minori prev. şi ped. de art. 13 alin. (1), (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, proxenetism în formă continuată prev. de art. 329 alin. (1), (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., prostituţie prev. de art. 328 C. pen., cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut, în esenţă, în actul de sesizare al instanţei faptul că inculpatul R.S., în perioada februarie - iunie 2012, a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri cu inculpata C.M.M. în vederea racolării şi preluării minorei P.S.S. de 17 ani, cu scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, în aceeaşi perioadă inculpatul acţionând prin inducere în eroare (prin oferirea unui loc de muncă) în vederea racolării martorelor L.E.V., K.E.I. şi B.C.A., cu scopul transportării lor în străinătate în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, iar prin ameninţare a determinat-o pe inculpata C.M.M. să continue activitatea de prostituţie în beneficiul lui. Totodată, s-a reţinut faptul că, în perioada februarie - iunie 2012, acesta a recrutat-o pe inculpata C.M.M. în vederea prostituţiei şi în baza unei înţelegeri prealabile cu aceasta a acţionat în vederea recrutării martorelor V.I., Ş.I., A.A.C. şi M.F.M. în vederea desfăşurării activităţii de prostituţie, a îndemnat şi înlesnit activitatea de prostituţie desfăşurată de inculpata C.M.M. şi martorele Ş.I. şi M.F.M., şi a obţinut foloase materiale din activitatea de prostituţie desfăşurată de inculpata C.M.M.

În privinţa inculpatei C.M.M. s-a reţinut sub aspectul stării de fapt aceea că în perioada februarie - iunie 2012 a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri cu inculpatul R.S. în vederea racolării şi preluării minorei P.S.S. de 17 ani, cu scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei iar în baza unei rezoluţii infracţionale unice a acţionat în vederea recrutării martorelor V.I., Ş.I. şi M.F.M. pentru prostituţie şi a înlesnit împreună cu inculpatul R.S. activitatea de prostituţie desfăşurată de martorele Ş.I. şi M.F.M. Totodată, se arată în actul de sesizare că în perioada februarie - mai 2012 inculpata şi-a câştigat mijloacele de trai întreţinând relaţii sexuale cu diferiţi bărbaţi pe care îi racola în zona B.N. din Cluj-Napoca, precum şi telefonic, în schimbul unor sume de bani.

La termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2012, anterior citirii actului de sesizare, inculpata C.M.M. a declarat că are cunoştinţă despre probele adrninistrate în faza de urmărire penală, probe pe care şi le însuşeşte, şi a solicitat ca judecata să aibă loc în baza acestora, conform art 320¹ C. proc. pen., recunoscând faptele pentru care a fost trimisă în judecată şi totodată, vinovăţia sa.

În dosarul de urmărire penală se regăsesc următoarele: proces-verbal de sesizare din oficiu; proces-verbal de efectuare a actelor premergătoare; declaraţia martorei sub altă identitate; procese-verbale de investigaţii; rezultatul investigaţiilor pe internet cu privire la inculpatul R.S.; declaraţiile martorilor; recunoaşteri după planşe fotografice, copia fişelor de cazare cu privire la inculpatul R.S. la pensiunea T., adrese privind transferul unor sume de bani, copia proceselor-verbale privind aplicarea unor sancţiuni contravenţionale pentru practicarea prostituţiei faţă de C.M.M. şi M.F.M. în perioada 15 februarie-16 mai 2012, declaraţiile părţii vătămate, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, proces-verbal privind datele din memoria telefoanelor mobile şi a cartelelor puse la dispoziţie de către inculpat, proces-verbal de conducere în teren, proces-verbal privind examinarea documentelor şi bunurilor ridicate de la inculpat, harta relaţională a apelurilor telefonice efectuate de la postul telefonic utilizat de inculpat, copia proceselor-verbale de redare ale unor convorbiri, declaraţiile inculpatei C.M.M., declaraţiile inculpatului, fişă de cazier judiciar, copia mandatului european de arestare privind pe R.S. emise de autorităţile italiene şi a minutei sentinţei penale nr. 60 din 13 iunie 2012 a Curţii de Apel Cluj.

În baza probelor şi mijloacelor de probă aflate la dosar, cunoscute şi însuşite de către inculpata C.M.M., în condiţiile art. 320¹ C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj a reţinut prin rechizitoriu următoarea stare de fapt, recunoscută de către inculpata C.M.M.:

Inculpatul R.S. a fost plecat mai mulţi ani în Italia, unde a fost implicat în activităţi de proxenetism. Din informaţiile obţinute la dosarul cauzei s-a stabilit că în perioada 2010-2011 acesta a fost cercetat de către autorităţile judiciare din Italia pentru faptul că ar fi perceput taxe de protecţie de la mai multe prostituate de origine română, faţă de el fiind luate măsuri preventive de autorităţile italiene. La începutul anului 2012, sustrăgându-se acestor măsuri, inculpatul R.S. s-a întors în România şi în scurt timp s-a implicat în racolarea unor tinere cu scopul de a obţine beneficii din activităţile de prostituţie desfăşurate de acestea.

Iniţial, inculpatul a frecventat zona Calea T. ca şi client pentru a identifica tinere care ar fi fost de acord să plece împreună cu el în străinătate povestindu-le că ar avea un club în Germania unde ar putea să le angajeze ca şi dame de companie. Pentru a le convinge aceste tinere sa accepte propunerea, inculpatul R.S. le relata că ar putea câştiga chiar şi până la 10.000 euro pe noapte dacă îi vor accepta propunerea. în cursul lunii februarie 2012, procedând în acest fel, inculpatul a racolat-o pe inculpata C.M.M. care practica prostituţia de mai mult timp în zona B.N. - Calea T. din Cluj-Napoca. Inculpatul i-a promis acesteia că o va duce în străinătate convingând-o să devină concubina lui. Inculpata C.M.M. a arătat că inculpatul a asigurat-o că o iubeşte şi chiar i-a cerut să aleagă între continuarea prostituţiei şi relaţia cu el.

Inculpata i-a spus inculpatului că alege să continue prostituţia, însă inculpatul după 2-3 zile de absenţă a căutat-o din nou spunându-i că doreşte totuşi să continue relaţia, acceptând ca inculpata să practice în continuare prostituţia. Inculpatul i-a propus învinuitei să plece împreună în Germania relatându-i că are rude acolo prin intermediul cărora ar putea ajunge la un club în care se practică prostituţia. Inculpatul i-a propus învinuitei să racoleze tinere prin oferirea unor locuri de muncă în club, însă pe care în realitate să le plaseze ca prostituate, în folosul inculpatului şi învinuitei. Din declaraţiile inculpatei C.M.M. coroborate cu declaraţiile martorei sub altă identitate R.M., jumătate din banii pe care tinerele racolate urmau să le câştige prin prostituţie, ar fi urmat să fie plătiţi inculpatului şi inculpatei. Inculpatul i-a spus concubinei sale că pe ea nu o va trimite să practice prostituţia, ci îi va cere doar să le supravegheze pe fetele pe care le vor racola pentru ca ele să nu ascundă din banii încasaţi, iar el urma să se angajeze ca bodyguard la club tot pentru a supraveghea tinerele pe timpul practicării prostituţiei. Inculpata C.M.M. a acceptat propunerea inculpatului şi s-a implicat alături de acesta în recrutarea unor tinere dispuse să se prostitueze în beneficiul ei şi al inculpatului.

Până la plecarea în străinătate, inculpata a continuat să practice prostituţia cu sprijinul inculpatului şi în folosul lui şi sub supravegherea directă a acestuia. Cei doi au devenit concubini, locuind la mai multe adrese ale unor rude sau prieteni. O perioadă cei doi au locuit la mama inculpatei C.M.M. în localitatea Suatu, ulterior la o mătuşă a învinuitei în municipiul Turda, la rude îndepărtate în Cluj-Napoca, iar atunci când inculpata câştiga sume suficiente cei doi se cazau la moteluri sau pensiuni. După cum rezultă din convorbirile telefonice interceptate la dosarul cauzei coroborate cu declaraţiile învinuitei şi a martorilor audiaţi până în prezent, rezultă că inculpatul R.S. a deţinut un autoturism neînmatriculat pe care îl conducea fără să deţină permis de conducere. Cu acest autoturism inculpatul a transportat-o în mod repetat pe învinuită din Suatu, respectiv Turda, în Cluj-Napoca lăsând-o în zona B.N. pentru ca inculpata să racoleze clienţi. în timp ce inculpata C.M.M. obţinea venituri din prostituţie, inculpatul obişnuia să o aştepte la localuri din zonă în special la sala de jocuri de noroc situată vis a vis de locul unde inculpata obişnuia să racoleze clienţi. Inculpatul cheltuia sume importante la jocuri în timp ce inculpata se prostitua la stradă. Pe parcursul nopţii, inculpatul obişnuia să iasă din local pentru a o supraveghea vizual pe învinuită. De asemenea, inculpatul i-a solicitat martorului H.C., care practica cerşetoria în zona B.N., să o supravegheze pe inculpata C.M.M., să îl anunţe telefonic cu privire la activităţile acesteia, promiţându-i în schimb o sumă de bani. De mai multe ori, inculpata şi-a lăsat telefonul deschis în timp ce discuta cu clienţi la stradă, inculpatul fiind astfel la curent cu negocierile şi preţul stabilit. În data de 31 mai 2012, ora 02:40, inculpatul discută cu inculpata. Din discuţii rezultă că inculpatul se afla în apropiere şi o supraveghea vizual. La un moment dat acesta indică inculpatei un bărbat care se apropia cerându-i să îl abordeze, întrucât „se vede că e om cu bani” şi e beat.

Pe timpul nopţii inculpaţii ţineau legătura telefonic, aceasta informându-l cu privire la faptul că urmează să plece cu diverşi clienţi, cerându-i de mai multe ori să o urmeze la hoteluri sau la locuinţele acestora de unde să o transporte din nou pe Calea T. pentru a-şi continua activitatea, ceea ce inculpatul a şi făcut. în cursul lunii martie 2012, inculpatul R.S. s-a cazat de mai multe ori cu inculpata C.M.M. la o pensiune de pe str. M. Pe timpul acestor nopţi au fost identificate convorbiri din care rezultă că inculpata a folosit camera unde era cazată, împreună cu inculpatul pentru a întreţine relaţii sexuale cu clienţi. Au existat şi situaţii în care inculpatul R.S. a discutat direct cu clienţi intermediind întâlniri ale învinuitei cu aceştia. De asemenea, inculpata îl avertiza pe inculpat atunci când organele de ordine îşi făceau rondul în zonă pentru ca acesta să nu fie observat în zonă.

După ce inculpata C.M.M. şi-a dat consimţământul de a pleca în străinătate cu inculpatul în vederea practicării prostituţiei, cei doi au acţionat atât împreună, cât şi pe cont propriu în vederea racolării altor tinere pe care să le ducă în străinătate pentru practicarea prostituţiei. Din declaraţia martorului sub altă identitate R.M. rezultă că inculpatul le-a abordat pe mai multe dintre tinerele care se prostituau pe Calea T. cărora le-a relatat că are clubul lui în Germania unde poate să plaseze 3 tinere care împreună au putea încasa 10.000 euro pe noapte din care ar urma să-i plătească inculpatului 2.500 euro pe noapte, iar diferenţa să o împartă între ele.

La sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie 2012, inculpatul şi inculpata C.M.M. s-au deplasat împreună pe Calea T. cu autoturismul condus de acesta. Potrivit declaraţiilor martorelor V.I., Ş.I., A.A.C., cei doi obişnuiau să treacă frecvent în zonele de practicare a prostituţiei unde le propuneau prostituatelor să plece cu ei în străinătate pentru prostituţie. Una din persoanele abordate a fost martora V.I. De mai mulţi ani martora practică prostituţia pe cont propriu pe Calea T. din Cluj-Napoca. Aceasta a fost invitată în maşina în care se aflau inculpatul şi inculpata. În prezenţa inculpatului, inculpata i-a propus martorei V.I. să plece în străinătate pentru a practica prostituţia, că acolo va avea o viaţă mai bună având câştiguri mai mari. Martora V.I. nu deţinea documente de identitate valabile, astfel că inculpata s-a oferit să avanseze sumele necesare pentru taxele necesare obţinerii unui paşaport sau a unei cărţi de identitate, i-a promis martorei că va suporta costul transportului ei în străinătate, urmând ca din banii pe care martora îi va obţine acolo să restituie sumele avansate şi să le dea celor doi o parte din sumele pe care le va obţine. Martora a refuzat propunerea, însă inculpata a insistat încercând să o convingă să accepte propunerea, întrucât astfel va avea câştiguri mari.

În aceeaşi perioadă, procedând în acelaşi fel, inculpatul şi inculpata au abordat-o pe martora Ş.I. care practica prostituţia pe cont propriu; cei doi i-au propus să plece în străinătate, momentul fiind surprins de către martora V.I. Discuţia a fost iniţiată de către inculpat care a rugat-o pe martoră să accepte să-i însoţească în străinătate pentru ca inculpata să nu se simtă singură într-un loc străin. Inculpatul a precizat martorei că şi familia lui este în străinătate şi îi va sprijini. Martora a acceptat să plece în străinătate cu inculpatul şi inculpata pentru practicarea prostituţiei. Cei doi au convins-o pe martoră ca până la plecarea în străinătate să se mute împreună cu ei la un motel din Gilău, de unde în fiecare seară inculpatul le aducea pe cele două tinere, martora şi inculpata, în Cluj-Napoca pentru practicarea prostituţiei, le aştepta până spre dimineaţă şi le transporta înapoi la motelul din Gilău. întrucât martora Ş.I. nu deţinea acte de identitate valabile, inculpatul şi inculpata i-au promis ca vor suporta costul documentelor de identitate necesare pentru plecarea din ţară. Potrivit declaraţiilor învinuitei, inculpatul s-a oferit să identifice o persoană care să accepte ca în mod formal să o ia în spaţiu pe martora Ş.I., întrucât aceasta nu avea o locuinţă şi prin urmare nu i se putea elibera decât o carte provizorie de identitate. Potrivit declaraţiilor martorei Ş.I. şi inculpatei C.M.M., aceasta a fost cea care a suportat costul cazării pentru inculpatul R.S. După câteva zile de la mutarea martorei Ş.I. împreună cu cei doi, aceasta a aflat că inculpatul a fost cercetat în Italia pentru că ar fi bătut nişte tinere care se prostituau în beneficiul lui şi le-ar fi luat toţi banii. De asemenea, a aflat că inculpatul intenţiona să o determine să comită şi furturi de la clienţii racolaţi pentru prostituţie, după ce va ajunge în străinătate, astfel că martora Ş.I. s-a răzgândit. Inculpata C.M.M. arată că a asistat la discuţia dintre Ş.I. şi R.S. aflând astfel şi ea despre trecutul inculpatului. Inculpata a arătat că la indicaţiile inculpatului a căutat numele acestuia pe internet şi a găsit mai multe articole în ziare referitoare la activitatea de proxenetism în care atât inculpatul, cât şi părinţii acestuia ar fi fost implicaţi în Italia, motiv pentru care a hotărât şi ea să nu mai plece cu inculpatul în străinătate, fără însă să-i comunice motivele acestei decizii.

Inculpata a arătat că după ce a aflat despre activităţile infracţionale ale inculpatului în Italia, a fost convinsă că dacă ar fi plecat cu el în străinătate acesta ar fi obligat-o şi pe ea să se prostitueze şi i-ar fi luat toţi banii, riscând chiar să fie bătută.

Martora Ş.I. i-a comunicat inculpatului că nu mai vrea să plece cu el în străinătate fără a-i spune adevăratele motive, respectiv temerea că odată ajunsă în străinătate cu inculpatul ar fi putut fi obligată de acesta prin violenţă să îi dea toţi banii obţinuţi din prostituţie, inculpata C.M.M. arată că iniţial inculpatul a încercat să o convingă pe martora Ş.I. să revină asupra acestei decizii, oferindu-se să meargă la familia martorei pentru a da asigurări că va avea grijă de ea şi nu va fi supusă niciunui risc, dar martora a rămas fermă în refuzul ei. Ea arată că inculpatul a început să strige la ea şi să-i reproşeze că din cauza ei nici inculpata nu mai doreşte să plece cu el. Cu toate că inculpatul a insistat, martora nu a mai dorit să plece în străinătate şi nici să rămână cu cei doi. După aceste discuţii, martora le-a comunicat celor doi că merge să se întâlnească cu un client şi nu s-a mai întors nici la ei, nici pe Calea T., evitându-i.

În aceeaşi perioadă, inculpatul R.S. a abordat-o pe martora A.A.C. care practică prostituţia pe cont propriu pe Calea T. din Cluj-Napoca. Iniţial inculpatul a întrebat-o pe martoră ce tarife practică şi a negociat cu ea pentru serviciile sexuale pe care le oferea. În aceeaşi seară inculpatul a întrebat-o pe martoră dacă este căsătorită, dacă are copii, aflând astfel că aceasta avea o relaţie de concubinaj, că are doi copii minori şi că era însărcinată în luna a IV-a. Inculpatul i-a propus martorei să meargă cu el în străinătate pentru practicarea prostituţiei promiţându-i că îi va asigura cazarea şi masa în schimbul unei părţi din suma pe care urma să o câştige din prostituţie. Martora a refuzat propunerea precizându-i inculpatului că este însărcinată, acesta însă a insistat oferindu-se să îi plătească o sumă de bani pentru a face o întrerupere de sarcină. Cu toate că martora a refuzat, inculpatul i-a cerut să se mai gândească spunându-i că o va suna a doua zi. În ziua următoare inculpatul a apelat-o pe martora A.A.C. însă aceasta din nou l-a refuzat.

În cursul lunii martie 2012, martora M.F.M. a fost abordată de către inculpata C.M.M. şi inculpatul R.S., care i-au solicitat să meargă cu ei în străinătate în vederea practicării prostituţiei. De asemenea, cei doi au apelat la fratele inculpatei C.M.M., numitul G.C.I., cerându-i să vorbească şi el cu martora M.F.M. - fosta lui concubină, pentru a o convinge să accepte. Numitul G.C.I. i-a cerut martorei să accepte să-i însoţească pe cei doi în străinătate unde sora lui ar fi urmat să meargă la muncă. Martora arată că numitul G.C.I. a asigurat-o că în străinătate va câştiga sume importante de bani, însă nu i-a precizat ce muncă ar fi urmat să presteze. Martora a arătat că şi inculpata i-a precizat că urmează să plece în străinătate împreună cu R.S. şi că îşi va căuta acolo ceva de lucru. Martora arată că niciunul dintre cei trei nu i-a precizat că în străinătate ar fi urmat să practice prostituţia însă din modul în care s-au desfăşurat discuţiile, ea şi-a dat seama că munca ce urma a fi prestată în străinătate implica şi activitatea de prostituţie. Discuţiile legate de propunerea făcută martorei s-au desfăşurat pe parcursul mai multor zile, timp în care inculpata C.M.M. s-a apropiat de martoră şi a însoţit-o mai multe zile în timp ce aceasta practica prostituţia. Inculpatul şi inculpata C.M.M. s-au mutat în Turda la domiciliul martorei T.M. - mătuşa învinuitei, în vecinătatea locuinţei martorei M.F.M.. începând din luna martie 2012, în mod repetat inculpatul R.S. le-a transportat pe inculpata C.M.M. şi martora M.F.M. cu autoturismul său din Turda în Cluj-Napoca cu scopul ca cele două să practice prostituţia în zona B.N. Pe timpul nopţii, inculpatul le aştepta la localul de unde avea vizibilitate asupra locului unde ele îşi racolau clienţii. Pe timpul nopţii inculpatul ţinea legătura cu inculpata C.M.M., cât şi cu martora M.F.M., ambele utilizând postul telefonic al acesteia din urmă. Cele două tinere au apelat la serviciile inculpatului cerându-i acestuia să le protejeze pe timpul practicării prostituţiei. În noaptea de 16 martie 2012, ora 23:33 martora M.F.M. şi inculpata C.M.M. l-au apelat pe inculpatul R.S., care se afla împreună cu numitul G.C.I. Cele două i-au cerut numitului G.C.I. să se deplaseze în cartierul M., unde au probleme cu doi clienţi care nu le-au permis să iasă din cameră. În aceeaşi noapte, la ora 23:46 inculpata C.M.M. l-a sunat din nou pe inculpat, pe care l-a chemat în cartierul M. pentru a le transporta pe ea şi martora M.F.M. în zona B.N. În noaptea de 16/17 martie 2012 ora 00:01 inculpatul R.S. a fost apelat de o persoană de sex feminin faţă de care acesta s-a justificat că nu a putut să ajungă la timp la ea, pentru că a fost la o „intervenţie”. În limbaj de stradă prin „intervenţie” se înţelege rezolvarea unor situaţii conflictuale prin forţă. În noaptea de 16/17 martie 2012, ora 00:33, inculpata l-a apelat pe inculpatul R.S. la telefonul utilizat de acesta răspunzând numitul G.C.I. Inculpata comunică acestuia că M.F.M. este „la cameră” (cu un client) şi îi cere ca inculpatul să vină după ea. În aceeaşi noapte, între posturile telefonice utilizate de inculpatul R.S. şi M.F.M., are loc un schimb de mesaje, iar la ora 01:27:28 inculpata C.M.M. o apelează pe M.F.M. stabilind ca împreună cu inculpatul să se deplaseze la hotelul unde aceasta era cu un client pentru a o transporta înapoi în zona B.N. În aceeaşi noapte la ora 03:25 inculpata a apelat postul utilizat de inculpatul R.S. cerându-le acestuia şi lui G.C.I. să meargă după ea şi M.F.M.

Iniţial, martora M.F.M. a acceptat să plece în străinătate împreună cu inculpatul R.S. şi inculpata C.M.M. Inculpata a declarat că martora a discutat cu mama ei pentru a-şi lăsa în grija acesteia copilul minor promiţându-i că îi va trimite bani din străinătate pentru nevoile copilului. În data de 16 martie 2012, inculpatul a avut mai multe convorbiri cu martora P.L.M., aflată în Italia cu care inculpatul are de mai mulţi ani o relaţie de concubinaj şi un copil minor. Inculpatul i-a comunicat martore care fete pe care le va duce la un club în data de 18 martie 2012, ora 21:39 inculpatul discută din nou cu martora P.L.M. comunicându-i intenţia de a porni a doua zi în străinătate. În data de 19 martie 2012, ora 12:46:49 inculpatul a luat legătura cu martorul R.M. care intenţiona să plece în Grecia cu familia lui, obţinând de la o acesta informaţii privind activitatea de prostituţie desfăşurată de fete din România pe străzile din Atena şi cu privire la sumele de bani care pot fi câştigate astfel. Aflând că în Atena se practică tarife de 300-400 euro pentru un act sexual, inculpatul a decis să nu mai plece în Germania cu fetele pe care le-a racolat, ci să le ducă în Grecia. Pentru a finanţa plecarea în străinătate, inculpatul a avut mai multe convorbiri cu martora P.L.M. solicitându-i acesteia să-i trimită sume de bani. Martora arată că a apelat la rude şi cunoştinţe ale inculpatului aflate în Italia pentru a obţine sumele solicitate de inculpat pe care le-a şi trimis acestuia prin W.U. Martora a declarat că inculpatul a asigurat-o că banii îi sunt necesari pentru a înmatricula autoturismul cu care urma să plece în străinătate. Din verificările efectuate la W.U. au fost identificate transferurile următoarelor sume: la data de 27 februarie 2012, inculpatul a primit suma de 200 euro trimişi din Italia de pe numele G.R.G.; la data de 17 martie 2012, suma de 500 euro trimişi din Italia de către martora P.L.M. de pe numele cetăţeanului italian F.A. destinatarul fiind inculpatul R.S.; în data de 21 martie 2012, inculpatul a primit suma de 50 euro trimisă din Italia de către P.L.M. Inculpata C.M.M. a arătat că inculpatul a cheltuit banii trimişi de martoră la jocuri de noroc, astfel ca nu a reuşit să înmatriculeze autoturismul motiv pentru care a fost amânată plecarea în străinătate.

Inculpatul a continuat să sprijine activitatea de prostituţie pe care inculpata C.M.M. şi martora M.F.M. o desfăşurau în fiecare seară în Cluj-Napoca. Potrivit declaraţiilor învinuitei C.M.M. aceasta era cea care suporta costul combustibilului pentru autoturismul condus de inculpat, iar din banii obţinuţi din prostituţie îl susţinea financiar pe acesta cumpărându-i alimente ţigări, îmbrăcăminte. Din convorbirile de la dosarul cauzei rezultă că inculpata îi dădea inculpatului şi sume de bani în numerar.

Spre sfârşitul lunii martie 2012, martora M.F.M. a fost anunţată de mama ei că nu mai este de acord să aibă grijă de copil. Martora le-a comunicat inculpatului şi învinuitei că nu mai poate să plece cu ei în străinătate, neavând cu cine să-şi lase copilul. Din convorbirile de la dosarul cauzei rezultă că inculpata C.M.M. i-a propus mamei ei, martora T.M. să aibă grijă de copil minor al martorei, promiţându-i că odată ajunşi în străinătate îi vor trimite bani pentru îngrijirea copilului. Propunerea a fost refuzată de către martora T.M. În această situaţie, martora M.F.M. a renunţat să mai plece în străinătate, cu toate că inculpatul R.S. a avut mai multe discuţii cu ea pentru a o convinge să plece.

Începând din luna februarie 2012, inculpatul R.S. a făcut demersuri pentru a căuta tinere în zona municipiului Turda. Prin intermediul martorului K.V.D., în luna martie 2012 inculpatul a cunoscut-o pe martora B.C.A. În perioada martie - aprilie 2012, inculpatul a avut mai multe discuţii atât personal, cât şi telefonic cu martora propunându-i să îl însoţească în străinătate pentru a munci, fără să-i precizeze că în realitate era vorba de practicarea prostituţiei. Inculpatul i-a relatat martorei că şi inculpata C.M.M. urmează să meargă cu ei în străinătate la muncă. Martora i-a spus inculpatului că se va gândi la propunerea pe care i-a făcut-o, cei doi făcând schimb de numere de telefon. Inculpatul a ţinut legătura cu martora B.C.A., a sunat-o de mai multe ori pentru a o convinge să îl însoţească în străinătate. De asemenea, inculpatul s-a întâlnit cu martorele B.C.A. şi M.F.M., la restaurantul T. din Turda, cu acelaşi scop. Martora arată că inculpatul a început să plângă, să-i spună că o iubeşte, i-a propus să devină prietena lui, asigurându-o că s-a ataşat de ea şi s-a îndrăgostit la prima vedere. Martora ştia despre relaţia pe care inculpatul o avea cu inculpata C.M.M. şi arată că a refuzat atât relaţia propusă de inculpat, cât şi să plece în străinătate cu acesta.

În cursul lunii februarie 2012, inculpatul a vizitat salonul de masaj erotic unde a cunoscut-o pe martora L.E.V. Iniţial inculpatul i-a propus martorei să devină iubita lui, i-a făcut curte, a scos-o la diverse localuri din Cluj-Napoca. Martora arată că prin intermediul inculpatului a cunoscut-o şi pe inculpata C.M.M. despre care a aflat că este prostituată şi că a acceptat să plece în străinătate împreună cu inculpatul R.S. Martora arată că după câteva săptămâni de la debutul relaţiei, inculpatul i-a propus să îl însoţească în străinătate, mai precis în Germania, unde el urma să se angajeze ca şi bodyguard, promiţându-i că îi va găsi şi martorei un loc de muncă în calitate de barman. Aflând de la o colegă de salon că inculpatul este proxenet, martora a hotărât să refuze propunerea inculpatului şi să se despartă de el. Inculpatul R.S. a început să se comporte violent în incinta salonului unde obişnuia să o viziteze pe martoră, ajungând chiar la un conflict cu alţi angajaţi ai salonului, motiv pentru care martora L.E.V. s-a mutat la alt salon, unde nu realiza suficiente câştiguri. Inculpata C.M.M. arată că inculpatul R.S. a anunţat-o că intenţionează să o ducă în străinătate şi pe martora L.E.V. pentru a o plasa ca prostituată. Fără ştirea martorei, inculpatul a contactat-o pe martora R.L.C. administratorul salonului de masaj erotic, şi i-a propus să îi găsească fete pe care să le angajeze la salon. În zilele următoare acestei discuţii, inculpatul i-a propus martorei L.E.V. să se mute la salonulul deţinut de R.L.C. Inculpatul a însoţit-o pe martoră la acest salon, i-a prezentat-o martorei R.L.C. care iniţial a fost de acord să o angajeze. Inculpatul a pretins ca în schimbul fetelor pe care le aducea în vederea angajării la salon să beneficieze de servicii gratuite ale altor angajate, motiv pentru care martora R.L.C. a refuzat să mai angajeze tinere la recomandarea inculpatului. Martora R.L.C. arată că în lipsa ei inculpatul s-a prezentat la salon „să-şi ceară dreptul” pentru că a adus fete în vederea angajării, motiv pentru care i-a cerut acestuia să nu mai frecventeze salonul şi a întrerupt legăturile cu el.

Inculpatul a menţinut legătura cu martora L.E.V. care a continuat să lucreze la diferite saloane de masaj din Cluj-Napoca. Martora a arătat că la scurt timp după ce inculpatul s-a întors din Italia, acesta şi-a cheltuit toţi banii. Începând cu luna martie 2012, inculpatul i-a solicitat martorei în mod repetat sume de bani sub diferite motive, martora dându-i bani de buzunar pentru transport şi tot ea era cea care achita mesele pe care cei doi le luau în oraş şi camerele pe care le închiriau pentru a se caza. În cursul lunii martie 2012, inculpatul R.S. şi-a lovit autoturismul. Acesta a contactat-o pe martora L.E.V., a ridicat tonul reproşându-i că din vina ei şi-a lovit maşina şi prin ameninţare a determinat-o să facă rost de bani pentru reparaţii. Din cauza presiunilor la care martora a fost supusă, în data de 30 martie 2012, utilizând telefonul inculpatului R.S., aceasta a trimis mai multe mesaje numitei H.I., după cum urmează: la 30 martie 2012, ora 19:23:51 „so jurat k ma omoară dak nui fak rost.ajuta ma”; în 30 martie 2012 ora 19:25:52 „mi frika te rog ajutama. ajuta ma”; ora 19:27:56 „asta e ultima mea şansa. Ajuta ma duph fak ke vrei u...dak nu pe mâine auzi k ma omorât”; 19:44:32 „tu zimi dak poţi sa ma ajuţi k în noaptea asta e neapărat.zimi sa ştiu k ai zis k ma ajuţi, te rog eu frumos ajuta-ma k ti dau inapoi, sa moara fraţii mei dak te minte ultima data kand iti ker..rasp la mes sa stiu.te implor”. Martora arată că inculpatul a fost cel care i-a pretins sume de bani însă ea a decis să trimită aceste mesaje numitei H.I. în speranţa că după ce va face rost de bani pentru inculpat, acesta va pleca din ţară şi va reuşi astfel să scape de el. Martora L.E.V. nu a reuşit să facă rost de banii pe care inculpatul i-a pretins pentru a repara autoturismul şi arată ca acesta probabil şi-a făcut rost de bani din altă parte. Din probele administrate s-a stabilit însă că inculpatul nu a reuşit să procure sumele necesare pentru a repara autoturismul şi l-a înstrăinat unei persoane din comuna Reteag, jud. Bistriţa Năsăud în schimbul sumei de 1.000 euro pe care i-a pierdut ulterior la jocuri de noroc.

După câteva săptămâni de la debutul relaţiei, martora L.E.V. i-a comunicat inculpatului că vrea să se despartă de el. Inculpatul a căutat-o insistent, a apelat-o la telefon şi i-a trimis mesaje pentru a o convinge să se împace. La reproşurile pe care martora i le-a făcut referitor la relaţiile pe care le avea cu alte femei, în special cu inculpata C.M.M., inculpatul i-a spus martorei că nu poate să o sune de faţă cu inculpata, pentru a nu risca să o supere şi aceasta să nu mai vrea să meargă cu el „dincolo”. În data de 27 martie 2012, între martoră are loc un schimb de mesaje, martora arătând că nu are bani, la ora 21:27 inculpatul îi trimite un mesaj cu conţinutul: „da am eu”, iar la ora 21:29, inculpatul îi trimite un mesaj cu următorul conţinut: „mam intalnit cu zdreamta aia d nela şi mia dat ea mami”. La ora 21:32 inculpatul îi trimite un mesaj în care îi spune să nu fie geloasă pe învinuită, că se întâlneşte cu ea doar pentru bani.

La insistenţele inculpatului martora L.E.V. i-a spus acestuia că pleacă la muncă în Grecia, inculpatul insistând să o însoţească, promiţându-i că îşi va găsi un loc de muncă. în realitate, încă din data de 19 martie 2012, inculpatul luase legătura cu martorul R.M. de la care a obţinut informaţii privitoare la profitabilitatea activităţii de prostituţie în Atena. Inculpatul i-a comunicat numitului R.M. că urmează să ducă o fată în Grecia în vederea practicării prostituţiei. Potrivit inforrnaţiilor primite de la acesta, mai mulţi români cunoştinţe ale inculpatului se aflau în Grecia având „afaceri” în domeniul prostituţiei, iar tinerele care practicau prostituţia la stradă, practicau tarife de 300-400 euro pentru un raport sexual.

Apreciem că toate demersurile inculpatului în raport cu martora L.E.V. a avut ca scop racolarea acesteia în vederea transportării în străinătate pentru practicarea prostituţiei, demersul fiind lipsit de finalitate datorită faptului că martora L.E.V. în cele din urmă şi-a dat seama de scopul urmărit de inculpat arătând că s-a gândit că dacă va pleca cu inculpatul acesta o va obliga să practice prostituţia.

În cursul lunii aprilie 2012, inculpatul a cunoscut-o pe martora K.E.I. care muncea la un salon de masaj erotic. Martora i-a spus inculpatului că nu mai doreşte să lucreze în acel domeniu şi încearcă să-şi găsească un loc de muncă decent. Inculpatul i-a promis martorei că îi va găsi el un loc de muncă în domeniul alimentaţiei publice pretinzând că l-ar cunoaşte pe patronul de la Hotel O. După câteva zile, inculpatul a apelat-o pe martora K.E.I. şi i-a propus să se angajeze la un alt salon de masaj erotic până îi va găsi locul de muncă promis. Martora a refuzat propunerea inculpatului precizându-i că nu doreşte să lucreze în domeniul oferirii de servicii sexuale.

În cursul lunii februarie 2012, inculpata C.M.M. şi inculpatul R.S. au dormit câteva nopţi la domiciliul martorilor G.L.M. şi G.V. În aceeaşi curte cu familia G., locuia şi martora P.S., sora martorului E.F.C., care la rândul său, o exploata sexual pe partea vătămată P.S.S. în vârstă de 17 ani, faptă pentru care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 77 D/P/2012.

Inculpata C.M.M. în baza înţelegerii pe care o avea cu inculpatul R.S. de a racola tinere în vederea practicării prostituţiei, l-a abordat pe martorul E.F.C. căruia i-a propus să o ducă pe partea vătămată în străinătate tot pentru a practica prostituţia. Pentru a-l convinge să accepte, inculpata l-a asigurat pe martor că în străinătate se câştigă sume mult mai mari de bani din practicarea prostituţiei decât cele pe care le obţine în România. Cei doi au hotărât ca inculpatul, inculpata, martorul şi partea vătămată să plece împreună în Germania urmând ca cele două tinere să îi întreţină pe inculpat şi martor din banii pe care îi vor câştiga din prostituţie, în baza acestei înţelegeri, inculpata şi inculpatul s-au deplasat cu autoturismul celui din urmă în zona în zona aeroportului din Cluj-Napoca, unde partea vătămată P.S.S. racola clienţi. Inculpata a discutat cu partea vătămată propunându-i să îi însoţească în Germania pe ea şi pe inculpat precizându-i acesteia ca a discutat cu martorul E.F.C. care a fost de acord cu această propunere, inculpata i-a promis părţii vătămate că va achita contravaloarea transportului pentru ea şi martorul E.F.C. Partea vătămată arată că inculpata cunoştea vârsta ei reală şi faptul că urma să împlinească 18 ani abia în luna mai 2012, întrucât chiar inculpata i-a precizat că are nevoie de împuternicire notarială pentru a pleca din ţară, că plecarea urmează să aibă loc imediat în cazul în care martorul E.F.C. va obţine împuternicire de la părinţii minorei, iar în caz contrar plecarea va fi organizată după data de 12 mai 2012, ziua de naştere a părţii vătămate.

Martorul E.F.C. a decis să o ducă pe partea vătămată în străinătate prin intermediul inculpatului şi a învinuitei, partea vătămată arătând că ea nu avea nici un cuvânt de spus în nici o privinţă. Martorul E.F.C. s-a deplasat împreună cu partea vătămată la domiciliul mamei acesteia, martorul P.C., şi i-a solicitat să semneze un act notarial prin care să-l împuternicească să o însoţească în străinătate pe partea vătămată, inducând-o în eroare că ar avea rude în Germania prin intermediul cărora îi va găsi părţii vătămate loc de muncă. Martora P.C. a refuzat categoric să semneze o astfel de împuternicire nefiind de acord cu plecarea părţii vătămate din ţară.

Faţă de această situaţie, cei doi inculpaţi şi martorul E.F.C. au hotărât să aştepte până când partea vătămată P.S.S. urma să devină majoră. În cursul lunii aprilie 2012, inculpata C.M.M. l-a contactat pe martorul E.F.C. cerându-i să o trimită pe partea vătămată P.S.S. să practice prostituţia în zona B.N., Calea T. sub protecţia şi supravegherea ei. Martorul şi-a exprimat temerea că alţi proxeneţi sau chiar inculpatul ar putea să o preia pe partea vătămată de la el, spunându-i textual inculpatei „eu pe mâna ta aş lăsa-o, pe mână la altu' nu”. inculpata.l-a asigurat pe martor că va avea grijă de partea vătămată şi l-a chemat să meargă şi el în zona Calea T. pentru a fi sigur că nu se întâmplă nimic. Acest plan nu a fost pus în practică deoarece partea vătămată P.S.S. a fost depistată de către autorităţi în timp ce practica prostituţia la stradă fiind internată în centrul A. din Cluj-Napoca. După internarea în centru, partea vătămată i-a comunicat martorului E.F.C. că nu mai doreşte să practice prostituţia şi vrea să se întoarcă la familia ei. Martorul E.F.C. a făcut demersuri pentru a obţine externarea părţii vătămate şi a cerut sprijinul inculpatei C.M.M. în acest sens. La data de 17 aprilie 2012, ora 16:20 inculpata a discutat la telefon cu partea vătămată P.S.S. pentru a o convinge să revină la martorul E.F.C. şi să reia activitatea de prostituţie în beneficiul acestuia. Partea vătămată i-a comunicat învinuitei că a decis să nu mai practice prostituţia, inculpata i-a sugerat părţii vătămate că familia ei intenţionează să o despartă de martorul E.F.C. şi dacă îl iubeşte pe acesta să-şi lase familia deoparte, să nu aibă încredere în familie şi să facă ceea ce îi cerere martorul, inculpata i-a spus părţii vătămate că o va vizita la centru pentru a nu vorbi la telefon. Partea vătămată arată că, într-adevăr inculpata a contactat-o din nou cerându-i să-i comunice cine este de serviciu la centrul A. şi s-a oferit ca pe timpul nopţii să distragă atenţia paznicului oferfndu-i servicii sexuale pentru ca în acest timp partea vătămată să fugă din centru şi să se întoarcă la martorul E.F.C. Acest plan a fost zădărnicit de personalul din centru, iar la data de 10 mai 2012, faţă de martor au fost luate măsuri preventive în Dosarul nr. 77/D/P/2012.

Inculpatul nu a recunoscut comiterea acestei fapte însă în convorbirea din 28 mai 2012, ora 17:29, inculpata îi spune că a aflat că „alt proxenet e închis” referindu-se la martorul E.F.C. Inculpatul s-a referit la martor ca fiind cel care a bătut-o pe fata pe care el şi inculpata au abordat-o.

Din datele de la dosar şi convorbirile telefonice interceptate rezultă că inculpatul le-a cerut şi altor persoane să găsească fete pe care ar putea să le transporte în străinătate. La data de 16 martie 2012, inculpatul R.S. i-a cerut unei foste concubine aflată în Italia, să îi trimită suma de 500 euro pentru a pleca în străinătate. Inculpatul i-a povestit fostei concubine că urmează să plece în Spania cu 5 fete pentru a face bani.

În perioada februarie - mai 2012, inculpata C.M.M. a practicat prostituţia în mod voluntar în beneficiul inculpatului, cu sprijinul acestuia. Aceasta arată că a încercat de mai multe ori să se despartă de inculpatul care însă o urmărea cu insistenţă, o suna în permanenţă la telefon pentru a se împăca.

La sfârşitul lunii mai 2012, pentru a scăpa de inculpatul, inculpata C.M.M. a plecat la Bucureşti împreună cu martora M.F.M. Inculpatul a apelat-o în mod repetat cerându-i să se întoarcă la el. La început inculpata a ascuns locul în care se afla, spunându-i inculpatului că ar fi la Oradea şi ca urmează să plece în străinătate cu martora M.F.M. Inculpatul a ameninţat-o pe învinuită că dacă nu se întoarce la el va face rău familiei ei. La data de 03 iunie 2012, bănuind că inculpata s-ar ascunde de el la familia ei, inculpatul a intrat fără drept în locuinţa familiei C. unde locuiau socrii şi soţul învinuitei, de care aceasta era despărţită în fapt. Inculpatul R.S. a exercitat violenţe asupra numitului C.E., iar ulterior a sunat-o pe învinuită spunându-i că l-a desfigurat pe soţul ei. Inculpatul a ameninţat-o pe inculpata C.M.M. că dacă nu se întoarce la el îl va omorî pe copilul martorei M.F.M., că a aflat că este la Bucureşti şi o va căuta cu doi „tovarăşi” cu care a fost la închisoare şi îi va omorî pe toţi cu cei care este inculpata, spunând textual „îi omor ce are mamă, tată, copii (...) în momentul asta ţi-ai luat bagajul (...) până nu-i prea târziu (...) mă răzbun pe copiii ei, pe mă-sa, pe frate-so, pe tot”. În aceeaşi zi, la ora 17:31 inculpatul a sunat-o din nou pe învinuită spunându-i să-i transmită martorei că se va răzbuna pe copilul ei, că l-a „dezmembrat” pe soţul ei şi se va răzbuna pe martora M. dacă inculpata nu se va întoarce la el. Inculpata C.M.M. i-a spus inculpatului că nu mai vrea să stea cu el, că nu poate să o ţină cu forţa, însă datorită ameninţărilor repetate la adresa familiei inculpatei şi a martorei M., C.M.M. s-a întors la inculpat şi şi-a reluat activitatea de prostituţie în beneficiul acestuia. În data de 05 iunie 2012, împreună cu martora M.F.M. inculpata a ieşit la stradă. De asemenea, în data de 06 iunie 2012, inculpata s-a deplasat la un hotel cu un client în vederea întreţinerii de relaţii sexuale. La ora 20,36 aceasta l-a apelat pe inculpat comunicându-i că este în cameră, că va rămâne cu clientul până la ora 21,30 după care se va deplasa cu acesta la un bancomat pentru a-şi primi banii pentru serviciile prestate. Inculpata a declarat că după ce a revenit de la Bucureşti ca urmare a ameninţărilor inculpatului, a fost supravegheată în permanenţă de către acesta care nu mai avea încredere în ea. De asemenea, inculpata a arătat că pe care i-a încasat din prostituţie după revenirea ei la inculpat, i-au fost luaţi de acesta şi cheltuiţi la jocuri de noroc. Inculpata a mai arătat că s-a simţit constrânsă să se prostitueze în beneficiul inculpatului după ce acesta a adus ameninţări familiei ei şi a martorei M.F.M., însă nu a formulat pretenţii civile faţă de inculpat. Activitatea infracţională a inculpatului R.S. a fost stopată de intervenţia organelor de urmărire penală care în seara de 06 iunie 2012 i-au depistat în jurul orei 21,40. pe str. T. din Cluj-Napoca.

Din declaraţiile unor martori de la dosarul cauzei şi din convorbirile telefonice rezultă că inculpatul este o persoană violentă, că în mod obişnuit are asupra lui arme albe, săbii, bâte, astfel că ameninţările pe care acesta le-a adus învinuitei au determinat-o să continue să se prostitueze în folosul acestuia. Din momentul în care inculpatul R.S. a obligat-o pe inculpata C.M.M. să practice prostituţia în folosul lui, prin violentă şi ameninţare, sunt incidente dispoziţiile deciziei nr. 26/2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţiile unite, prin care s-a admis recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în sensul că, în cazul în care o persoană acţionează asupra altei persoane în vederea practicării de bună voie a prostituţiei, iar ulterior acţionează asupra aceleiaşi persoane şi prin modalităţile arătate în conţinutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001 se va reţine atât săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 329 C. pen. alin. (1), alin. (2) C. pen. după caz, cât şi a infracţiunii prevăzute de art. 12 din Legea nr. 678/2001, în concurs real.

În ceea ce priveşte activitatea de prostituţie desfăşurată de inculpata C.M.M. în perioada 03-06 iunie 2012, raportat la probele administrate, rezultă că aceasta a fost constrânsă să efectueze această activitate prin ameninţările aduse de inculpat, fiind incidente astfel prevederile art. 20 din Legea nr. 678/2001, sens în care s-a dispus încetarea procesului penal.

În faza cercetării judecătoreşti a fost audiat inculpatul R.S., partea vătămată P.S.S. şi martorii K.E.I., R.L.C., E.C.F., M.F.M., B.C.A., V.I., D.L., P.C., R.M., martor cu identitate protejată, P.S., H.I., G.L.M., C.S.M., T.M., A.A.C. şi G.M.E.

Aşa cum am arătat anterior, inculpata C.M.M., în faţa instanţei de judecată, a declarat că recunoaşte în totalitate infracţiunile pentru care a fost trimisă în judecată, astfel cum au fost ele descrise în actul de sesizare al instanţei, astfel că în cele ce urmează ne vom referi strict la activitatea infracţională a inculpatului R.S.

Inculpatul R.S. pe tot parcursul procesului penal, a adoptat o atitudine constantă de negare a săvârşirii infracţiunilor pentru care a fost trimis în judecată, însă în opinia noastră materialul probator aclministrat atât în faza urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti demonstrează dincolo de orice dubiu vinovăţia acestuia.

Concret, inculpatul R.S. a susţinut că a cunoscut-o pe inculpata C.M.M. în timp ce aceasta desfăşura activitatea de prostituţie şi deşi nu era de acord cu aceasta, dat fiind că s-a îndrăgostit de ea, au decis să formeze un cuplu. A susţinut inculpatul că nu a existat nici un fel de înţelegere cu inculpata în sensul de a racola fete pentru prostituţie şi că nu a tras foloase materiale de pe urma activităţii desfăşurate de concubina sa ori de celelalte persoane la care face referire actul de sesizare, dimpotrivă a precizat că dispunea de resurse suficiente pentru a se întreţine şi chiar pentru a o întreţine pe inculpata C.M.M.

A mai arătat inculpatul şi că relaţiile sale cu coinculpata erau dintre cele mai bune şi că în realitate, aceasta nu a încercat să îl părăsească, plecând la Bucureşti împreună cu martora M.F., că nu a obligat-o prin ameninţare să se întoarcă la el sau să practice prostituţia în folosul său şi că nu a avut nici o legătură cu partea vătămată P.S.S.

În realitate, probele administrate susţin starea de fapt reţinută în rechizitoriu respectiv că între cei doi inculpaţi, după debutul relaţiei lor, a intervenit o înţelegere în sensul racolării unor persoane de sex feminin în vederea transportării lor în străinătate şi a exploatării lor prin prostituţie, independent de activitatea desfăşurată împreună cu inculpata C.M.M., inculpatul R.S. efectuând individual o serie de demersuri cu conţinut infracţional, prin inducerea în eroare a unor persoane prin oferirea unor locuri de muncă în străinătate şi ne referim aici la martorele L.E.V. şi B.C.A.

În acest sens, avem în vedere în principal, declaraţia inculpatei C.M.M. care a recunoscut în totalitate faptele pentru care a fost trimisă în judecată, declaraţiile sale prezentând o deosebită relevanţă din perspectiva infracţiunii de trafic de minori comisă asupra părţii vătămate P.S.S., a cărei săvârşire inculpatul a negat-o. De fapt, acţiunea de recrutare a părţii vătămate s-a înscris în seria demersurilor întreprinse de cei doi inculpaţi pentru a găsi fete dispuse să practice pentru ei prostituţia în străinătate, context în care prezintă mai puţină relevanţă împrejurarea că minora a fost abordată de către inculpata C.M.M., însă la un moment la care inculpatul o însoţea, acesta fiind încunoştiinţat despre vârsta acesteia, despre relaţia cu martorul E.C.F., ceea ce înseamnă că demersurile inculpatei de atragere a părţii vătămate pentru a desfăşura activitatea de prostituţie şi în folosul lor, nu erau străine inculpatului R.S., inculpaţii întâmpinând dificultăţi în obţinerea paşaportului necesar plecării în străinătate. Relevantă este şi declaraţia martorului E.C.F., care a susţinut că inculpata l-a abordat în sensul de a-l convinge ca împreună cu minora să plece în străinătate, chiar dacă acesta a afirmat că iniţiativa de a renunţa la plecare ar fi aparţinut minorei, împrejurare contrazisă de declaraţia părţii vătămate care a arătat că nu avea nici un cuvânt de spus în acest sens. În plus, este relevant faptul că urmare a discuţiilor purtate cu inculpata, martorul E. a întreprins demersuri în vederea obţineri paşaportului necesar plecării ceea ce înseamnă că acesta a primit propunerea inculpatei de a se deplasa în străinătate împreună cu minora.

Aceasta a mai descris în declaraţia sa, împrejurările în care a fost abordată de cei doi inculpaţi în timp ce se afla la „muncă”, sensul discuţiei fiind plecarea în străinătate, ulterior având loc discuţii între inculpată şi martorul E., în legătură ce desfăşurarea activităţii de prostituţie de către minoră sub directa supraveghere a inculpatei C.M.M., care a şi vizitat-o la centru atunci când minora a fost ridicată de organele de poliţie, încercând să o convingă să revină la martorul E. şi, totodată, la activitatea de prostituţie.

Prezintă importanţă şi convorbirile telefonice la care face referire actul de sesizare, sub aspectul preluării minorei de către cei doi inculpaţi, precum şi al împrejurării că inculpatul R.S., chiar dacă aparent a avut o contribuţie mai redusă în activitatea infracţională referitoare la minora P.S.S., cunoştea demersurile efectuate de aceasta în sensul precizat în cuprinsul rechizitoriului.

Pe de altă parte, rezultă cu certitudine faptul că inculpatul R.S. a efectuat demersuri în sensul de a găsi fete pentru a le duce în străinătate în vederea practicării prostituţiei, contactând direct fetele pe care le întâlnea pe Calea T. sau chiar a solicitat altor persoane să acţioneze în acest sens.

Aceasta este situaţia în cazul martorelor V.I., Ş.I., M.F. şi A.A.C., fiecare dintre acestea practicând prostituţia pe Calea T., au relatat că într-un context sau altul au fost abordate de acesta, singur sau însoţit de coinculpată, pentru a le convinge să accepte propunerea de a pleca în străinătate, în privinţa martorelor Ş.I. şi M.F. inculpatul desfăşurând şi activităţi de îndemnare şi înlesnire a activităţii de prostituţie, prin asigurarea transportului până la locul desfăşurării acesteia activităţi ori prin asigurarea cazării martorelor. Precizăm că martora M.F. în faţa instanţei de judecată şi-a nuanţat oarecum declaraţiile anterioare, atât în privinţa ofertei inculpaţilor de a pleca în străinătate, cât şi a relaţiei sale cu cei doi inculpaţi, precum şi cu privire la contextul plecării la Bucureşti, declaraţia sa fiind în sensul că inculpata C.M.M., deşi a plecat fără ştirea coinculaptului nu i-ar fi spus că intenţionează să se despartă de acesta, încercând să atenueze amploarea demersului inculpatului R.S., care aflând că N. a plecat de la el, a căutat-o la fostul domiciliu, agresându-l pe fostul soţ C.E. şi, de asemenea, a ameninţat-o pe C.M. că va omorî copilul martorei M.F.

La rândul său, martora A.A.C. a descris împrejurările întâlnirii sale cu inculpatul R.S., ocazie cu care acesta i-a propus să îl însoţească în străinătate în vederea desfăşurării activităţii de prostituţie sub controlul său.

Martora V.I., în faţa judecătorului, a revenit parţial asupra declaraţiilor sale iniţiale în încercarea de a-l disculpa pe inculpatul R., aruncând întreaga vină asupra lui N., aceasta în contextul în care, având o relaţie cu C.E., fostul soţ al inculpatei C.M., a susţinut că după arestarea sa, acesta şi-a reluat legătura cu fost soţie, ceea ce ridică serioase semne de îndoială asupra sincerităţii acestei martore, mai ales că instanţa a procedat şi la audierea martorei G.M.E., persoana care a citit cuvânt cu cuvânt declaraţia dată în faza de urmărire penală iar martora V.I. a confirmat-o ca fiind corespunzătoare realităţii.

Martora cu identitate protejată R.M. a confirmat în faţa instanţei cele relatate iniţial, referitor la activitatea inculpatului R.S. de recrutare a unor tinere care se ocupau cu prostituţia în vederea transportării lor în străinătate, precum şi la relaţiile dintre cei doi inculpaţi, confirmând faptul că inculpata desfăşura activitatea de prostituţie cu consimţământul inculpatului şi că aveau planuri pentru a pleca în străinătate.

Deşi susţinea că relaţia sa cu inculpata C.M. era una bazată pe dragoste şi afecţiune, în paralel inculpatul R.S. şi-a apropiat şi alte tinere cărora le-a spus că le iubeşte şi cărora le-a făcut propuneri în sensul de a le transporta în străinătate sub pretextul oferirii unor locuri de muncă, deşi în realitate intenţia sa era aceea de a le exploata sexual, aceasta fiind situaţia martorelor B.C.A. şi L.E.V., aceasta din urmă fiind angajata unui salon de masaj erotic, cu fiecare dintre acestea inculpatul întreţinând o relaţie apropiată, pentru a le câştiga încrederea. Fiecare dintre aceste martore a susţinut că inculpatul le-a propus să plece în străinătate la muncă, afirmând că le va însoţi şi el şi chiar inculpata C.M., despre care tinerele aflaseră că este concubina lui şi se ocupă cu prostituţia, martora L.E. refuzând propunerea inculpatului deoarece ar fi aflat de la persoane din anturajul salonului de masaj că acesta era proxenet.

Demersurile inculpatului în sensul recrutării acestor tinere şi în special a martorei L.E., asupra căreia inculpatul îşi crease un ascendent prin prisma relaţiei apropiate stabilite urmare a declaraţiilor de dragoste, reies şi din discuţiile acestuia cu numitul R.M. privind transportul unei tinere în Grecia în vederea practicării prostituţiei, în condiţiile în care avea informaţii că preţurile practicate în această ţară erau superioare tarifelor din alte state. în plus, inculpatul a purtat mai multe discuţii cu numita P.L. cu care avusese o relaţie de concubinaj, aflată în Italia şi căreia i-a relatat că are 5 fete pe care le va duce în străinătate la un club, împrejurare care coroborată cu faptul că inculpatul a fost cercetat în Italia pentru acelaşi tip de infracţiuni, vine să confirme odată în plus activitatea infracţională a acestuia.

Tot din perspectiva infracţiunii de trafic de persoane reţinută în sarcina inculpatului R.S., rezultă din probele de la dosar că inculpata C.M., urmare a demersurilor întreprinse de inculpat la fostul domiciliu şi a ameninţărilor proferate la adresa sa şi a prietenei sale M.F. l-a acceptat să se întoarcă la acesta în cursul lunii mai 2012, din acel moment inculpatul intensificând activitatea de supraveghere a inculpatei C.M.M., aceasta desfăşurând activitatea de prostituţie urmare a constrângerii psihice exercitate de concubinul său, este adevărat nu pentru o perioadă foarte îndelungată, survenind la scurt timp arestarea inculpatului R.S.

În privinţa martorei K.E.I. pe care a cunoscut-o inculpatul tot la un salon de masaj erotic, instanţa de fond a opinat că situaţia este diferită, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane, deoarece, s-a reţinut în rechizitoriu că inculpatul i-ar fi promis martorei că îi va găsi un loc de muncă, susţinând că îl cunoaşte pe patronul Hotelului O., ulterior propunându-i să lucreze la un alt salon de masaj, ceea ce martora a refuzat, neexistând indicii în sensul că inculpatul intenţiona să o determine pe aceasta să plece cu el în străinătate, sub pretextul oferirii unui loc de muncă în vederea exploatării sexuale.

Martora a confirmat în faţa instanţei că în discuţiile cu inculpatul, care era iubitul unei colege, respectiv a martorei L.E.V., a făcut vorbire despre faptul că îşi caută un loc de muncă ca şi ospătăriţă iar inculpatul s-a oferit să o ajute în acest sens, deoarece îl cunoştea pe patronul Hotelului O., fără a se pune însă problema găsirii unui loc de muncă în străinătate, ceea ce face ca, în opinia noastră, să nu poată fi reţinută in privinţa acestei persoane infracţiunea în discuţie.

Deşi a susţinut că dispunea de resurse materiale suficiente, rezultă din probele de la dosar că inculpatul R.S. a obţinut foloase materiale de pe urma practicării prostituţiei de către inculpata C.M., aceştia se gospodăreau împreună, inculpata furniza acestuia sume de bani pentru jocurile de noroc şi celelalte cheltuieli personale, achita cheltuielile de cazare la diverse pensiuni, împrejurări evidenţiate atât de convorbirile telefonice purtate de inculpat cu diverse persoane cât şi de declaraţiile coinculpatei şi ale martorilor, spre exemplu martora T.M. a declarat că banii obţinuţi din prostituţie de către inculpata C. îi foloseau cei doi împreună, că inculpatul obişnuia să joace sume mari la aparatele de jocuri mecanice, martora L.E. precizând că inculpatul a rămas la scurt timp după revenirea în ţară din Italia fără bani.

Drept urmare, instanţa a apreciat că din mijloacele de probă administrate pe tot parcursul procesului penal rezultă dincolo de orice îndoială activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul R.S., activitate care se circumscrie conţinutului infracţiunilor pentru care acesta a fost trimis în judecată. O singură chestiune comportă discuţii din perspectiva dispoziţiilor art. 334 C. proc. pen., deoarece prin rechizitoriu inculpatul R.S. a fost tiimis în judecată pentru infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., deşi nu s-a reţinut sub aspectul stării de fapt, agravanta săvârşirii acesteia fapte de două sau mai multe persoane împreună.

Ca atare, s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina inculpatului R.S. din infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. în infracţiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen. şi totodată nu a fost reţinut actul material pretins a fi comis în dauna martorei K.E.I. pentru argumentele reţinute anterior.

Partea vătămată P.S.S. nu a formulat pretenţii civile în cauză şi inculpata C.M.M. a arătat că nu formulează pretenţii faţă de inculpatul R.S. raportat la infracţiunea de trafic de persoane comisă de acesta în dauna ei.

Instanţa de fond a reţinut că, în drept, fapta inculpatei C.M.M. care în perioada februarie-iunie 2012 a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri cu inculpatul R.S. în vederea racolării şi preluării minorei P.S.S. în vârstă de 17 ani, cu scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi alin. (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Fapta aceleiaşi inculpate care în perioada februarie-iunie 2012, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, a acţionat în vederea recrutării martorelor V.I., Ş.I. şi M.F.M. pentru prostituţie şi a înlesnit împreună cu inculpatul R.S. activitatea de prostituţie desfăşurată de martorele Ş.I. şi M.F.M., a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. şi ped. de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta aceleiaşi inculpate care în perioada februarie - mai 2012 şi-a câştigat mijloacele de trai întreţinând relaţii sexuale cu diferiţi bărbaţi pe care îi racola în zona B.N. din Cluj-Napoca, precum şi telefonic, în schimbul unor sume de bani, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de prostituţie prev. de art. 328 C. pen.

Fapta inculpatului R.S. care în perioada februarie - iunie 2012 a acţionat în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri cu inculpata C.M.M. în vederea racolării şi preluării minorei P.S.S. de 17 ani, cu scopul exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de minori, prev. şi ped. de art. 13 alin. (1) şi alin. (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Fapta aceluiaşi inculpat care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada februarie - iunie 2012, a acţionat prin inducere în eroare (prin oferirea unui loc de muncă) în vederea racolării martorelor L.E.V. şi B.C.A., cu scopul transportării lor în străinătate în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituţiei, şi care prin ameninţare, a determinat-o pe inculpata C.M.M. să continue activitatea de prostituţie în beneficiul lui, a întrunit elementele constitutive ale infracţiunii de trafic de persoane prev. şi ped. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului R.S. care în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în perioada februarie - iunie 2012, a recrutat-o pe inculpata C.M.M. în vederea prostituţiei şi în baza unei înţelegeri prealabile cu aceasta a acţionat în vederea recrutării martorelor V.I., Ş.I., A.A.C. şi M.F.M. în vederea prostituţiei, a îndemnat şi înlesnit activitatea de prostituţie desfăşurată de inculpata C.M.M. şi martorele Ş.I. şi M.F.M., şi a obţinut foloase materiale din activitatea de prostituţie desfăşurată de inculpata C.M.M., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de proxenetism prev. şi ped. de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin sentinţa penală nr. 589/2001 a Tribunalului Cluj rămasă definitivă prin decizia penală nr. 2980/2002 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inculpatul R.S. a fost condamnat la o pedeapsă de 6 ani şi 6 luni închisoare pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. a), b), d), e) C. pen., fiind liberat condiţionat la 21 martie 2006, cu un rest de 778 de zile, faţă de inculpat fiind aplicabile prevederile art. 37 lit. b) C. pen. privind recidiva postexecutorie.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce a fost aplicate inculpatei C.M.M., instanţa de fond a avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C. pen., şi anume gradul de pericol social al faptelor comise, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege reduse prin raportare la dispoziţiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., precum şi circumstanţele care caracterizează persoana acesteia, respectiv atitudinea de recunoaştere a faptelor şi prezentarea sa în faţa autorităţilor.

Din această perspectivă, s-a constatat că în sarcina inculpatei au fost reţinute infracţiuni de o gravitate sporită din perspectiva pericolului social abstract reflectat în limitele de pedeapsă prevăzute de lege şi a consecinţelor acestora, însă faţă de lipsa antecedentelor penale ale inculpatei, tribunalul a considerat că se poate reţine în favoarea sa circumstanţa atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. şi pe cale de consecinţă, în lumina dispoziţiilor art. 76 C. pen. a aplicat aceste următoarele pedepse: 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. şi art. 76 alin. (3) C. pen., 1 an şi 8 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1), alin. (2) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. d) C. pen. şi 800 RON amendă penală, pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie, prev. de art. 328 C. pen. cu art. 320¹ C. proc. pen., art. 74 lit. a) C. pen. şi art. 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. e) C. pen. tribunalul a constatat că infracţiunile reţinute în sarcina inculpatei sunt concurente şi a disus contopirea pedepselor aplicate pentru acestea, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii din data de 07 iunie 2012.

În temeiul art. 86¹ C. pen., având în vedere lipsa antecedentelor penale, cuantumul pedepsei aplicate şi împrejurarea că, faţă de circumstanţele personale ale inculpatei s-a apreciat de către intanţa de fond că prezenta condamnare reprezintă un avertisment pentru aceasta, iar pe viitor se va abţine de la comiterea altor fapte de natură infracţională, tribunalul va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare stabilit conform art. 86² C. pen., respectiv acela de 5 ani.

a) să se prezinte la Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Cluj conform programului stabilit de acest serviciu;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existentă.

Potrivit art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 86⁴ C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicate s-a suspendat şi executarea pedepsei accesorii.

În acelaşi timp, în baza art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpată a sumelor dobândite prin săvârşirea infracţiunii de prostituţie, respectiv suma de 10.000 RON, având în vedere perioada infracţională reţinută respectiv februarie - mai 2012 şi susţinerile acesteia că câştiga pe seară circa 200 RON, bani fiind împărţiţi cu coinculpatul R.S.

La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate inculpatului R.S. s-au avut în vedere criteriile generale cuprinse în art. 72 C. pen., şi anume gradul de pericol social concret al faptelor comise, din perspectiva circumstanţelor în care acestea s-au comis, limitele speciale ale pedepselor prevăzute de lege, precum şi persoana făptuitorului.

Din verificările efectuate de organele de urmărire penală rezultă că de la data întoarcerii în ţară respectiv februarie 2012, acesta a fost implicat în comiterea unor fapte penale fiind cercetat într-un număr de 5 dosare înregistrate la Parchetele de pe lângă Judecătoriile Cluj-Napoca, Turda şi Dej pentru infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice, loviri şi alte violenţe, violare de domiciliu, distrugere, ultraj contra bunelor moravuri. De asemenea, autorităţile italiene au emis mandatul de arestare european solicitând arestarea inculpatului pentru infracţiunea de tentativă de şantaj cu reţinerea circumstanţelor agravante fiind cercetat de Tribunalul din Reggio Calabria pentru faptul că prin ameninţări cu moartea a încercat să oblige două prostituate să îi remită suma de 10.000 euro, fiind reţinută circumstanţa agravantă a săvârşirii infracţiunii printr-un grup de mai multe persoane reunite între ele şi de recidiva specifică repetată în interiorul ultimilor 5 ani.

La data de 13 iunie 2012, inculpatul a fost prezentat Curţii de Apel Cluj în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile italiene. Prin sentinţa penală nr. 60 din 13 iunie 2012, Curtea de Apel Cluj a dispus admiterea cererii formulate de către autorităţile italiene şi în baza art. 112 alin. (1) din Legea 302/2004 a dispus amânarea predării persoanei solicitate până la terminarea procesului penal ce face obiectul prezentului dosar, iar în caz de condamnare până la terminarea executării pedepsei sau considerarea ca executată a pedepsei. Curtea de apel a mai dispus arestarea inculpatului R.S. pe o perioadă de 30 de zile de la data încetării motivelor care au justificat amânarea predării. Ca atare, tribunalul a reţinut că inculpatul a comis fapte de o gravitate sporită, nu se află la prima confruntare cu legea penală, fiind recidivist, a fost cercetat în străinătate pentru infracţiuni similare, este actualmente cercetat în ţară şi în alte dosare şi nu a recunoscut învinuirile care i se aduc.

Drept urmare, instanţa a aplicat acestuia următoarele pedepse: 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) şi (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu art. 37 lit. b) C. pen., 3 ani şi 4 luni închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen., şi 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei, pentru săvârşirea infracţiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. cu art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 37 lit. b) C. pen.

Infracţiunile au fost comise în condiţiile concursului real de infracţiuni prev. de art. 33 lit. a) C. pen., sens în care în baza art. 34 lit. b) C. pen., tribunalul a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul executând pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

Această pedeapsă se va executa în regim de detenţie, sens în care în baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului dreptul prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen., începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri şi până la terminarea executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate timpul reţinerii şi al arestului preventiv începând cu data de 07 iunie 2012 la zi.

În baza art. 329 alin. (4) şi art. 118 lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 10.000 RON dobândită prin săvârşirea prezentelor infracţiuni, această sumă cuprinzând atât sumele de care a beneficiat prin aportul voluntar la inculpatei C.M.M., cât şi involuntar în perioada de după întoarcerea acesteia de la Bucureşti.

La data depistării, asupra inculpatului a fost găsită suma de 158 RON ce a fost ridicată şi consemnată la C. Bank. Având în vedere că în cauză nu au fost formulate pretenţii civile şi că există probe că din activitatea infracţională de proxenetism inculpatul a obţinut foloase, prin ordonanţa din data de 24 iulie 2012, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurător asupra acestei sume.

Pe cale de consecinţă, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa din data de 24 iulie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Cluj asupra sumei de 158 RON ridicată de la inculpat şi consemnată la C. Bank.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii R.S. şi C.M.

Inculpatul R.S. a solicitat desfiinţarea hotărârii apelate şi rejudecând să dispună achitarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) rap. la art 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, întrucât din întreg probatoriul administrat în cauză reiese că nu se face vinovat de săvârşirea acestei fapte.

Partea vătămată a declarat atât în faza de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de fond că nu a avut nicio legătură cu inculpatul R.S., iar singurele discuţii pe care le-a avut cu inculpatul au fost la un nivel minim.

Aceasta a fost traficată de martorul E., care a şi fost condamnat pentru infracţiunea de trafic de minori, şi nu a fost niciodată exploatată sau recrutată de către inculpatul R.S. Aşa cum a arătat inculpatul la termenul de judecată din data de 07 august 2013, partea vătămată a arătat că una dintre persoanele sex masculin care era în maşină avea un tatuaj pe mâna dreaptă, ori inculpatul arestat nu deţine un astfel de tatuaj.

În ceea ce priveşte infracţiunile de trafic de persoane şi proxenetism, inculpatul a arătat în faţa primei instanţe şi în faza de urmărire penală care a fost contribuţia sa săvârşirea celor două infracţiuni. Din punctul său de vedere instanţa de fond nu a reţinut acea circumstanţă atenuantă în favoarea inculpatului cu privire la sinceritatea de care a dat dovadă în cursul urmăririi penale, poziţia sa sinceră şi constantă manifestată în faţa instanţei de judecată. Instanţa nu a reţinut acea circumstanţă atenuantă care potrivit disp. art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. ar fi dus la o diminuare a pedepsei.

De asemenea, pe parcursul judecării cauzei, inculpatul a solicitat audierea coinculpatei C.M. în calitate de martor în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunii de trafic de minori, consideră că declaraţiile pe care coinculpata le-a dat în faza de urmărire penală şi în faţa primei instanţe arătă faptul că inculpatul R.S. nu a avut vreun amestec în racolarea părţii vătămate.

Raportat la cele expuse, în opinia sa, infracţiunea de trafic de minori nu a fost consumată. Solicită instanţei să se pronunţe şi asupra dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, privind protecţia martorilor.

Inculpata C.M., în temeiul art. 379 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. a solicitat prin apărător, desfiinţarea hotărârii atacate şi rejudecând cauza, să pronunţe o nouă hotărâre prin care să dispună diminuarea pedepsei aplicate. În privinţa modalităţii de executare a pedepsei solicită reţinerea dispoziţiile art. 81 C. pen. privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

În urma probatoriului adininistrat în cauză, prima instanţă a arătat că inculpata C.M.M. a fost victima coinculpatului R.S. care a profitat de naivitatea acesteia, a fost exploatată de către inculpat care şi-a însuşit inclusiv sumele de bani obţinute din prostituţie. Pe lângă faptul că inculpata s-a prevalat de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen. cauza nu a fost disjunsă, a participat la judecată, iar solemnitatea procesului penal au avut un impact deosebit de puternic asupra acesteia şi a realizat gravitatea faptelor pe care le-a comis. Raportat la aceste considerente, apreciază că se poate reţine în favoarea inculpatei circumstanţa atenuantă prev. de art. 74 lit. a) C. pen. rap. la art. 76 lit. b) C. pen. Solicită reducerea pedepsei aplicate de prima instanţă sub minimul special prevăzut de lege, cu reţinerea dispoziţiilor art. 81 C. pen., având în vedere că inculpata nu are antecedente penale, a recunoscut şi regretat comiterea faptei şi s-a prevalat de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen.

Raportat la afirmaţiile colegului său, în sensul că partea vătămată ar fi declarat că persoana de sex masculin avea un tatuaj pe mâna dreaptă, precizează că inculpatul R.S. a fost identificat de partea vătămată, acesta are într-adevăr un tatuaj pe umăr, iar starea de fapt a fost confirmată.

Analizând sentinţa atacată, pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea de apel a reţinut următoarele:

Pe baza probatoriului administrat în cauză,prima instanţă a reţinut o stare de fapt corectă, corespunzătoare adevărului, din care a reieşit vinovăţia inculpaţilor în săvârşirea următoarelor infracţiuni: inculpata C.M.M. (fosta G.) trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001; proxenetism în formă continuată prev. de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. şi prostituţie prev. de art. 328 C. pen. totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen., iar inculpatul R.S. trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) rap. la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001; trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) şi alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

De altfel, inculpata C.M.M. a recunoscut săvârşirea faptelor, solicitând a fi judecată în procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen., pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, beneficiind astfel de reducerea cu o treime a limitelor pedepselor conform alin. (7) al art. 320¹ C. proc. pen.

Inculpatul R.S. în faţa primei instanţe nu a recunoscut săvârşirea faptelor, iar în faţa instanţei de apel a revenit asupra declaraţiilor date la prima instanţă şi a arătat că nu recunoaşte infracţiunea de trafic de minori întrucât nu a trafica-o pe minora P.S.S., dar recunoaşte restul infracţiunilor reţinute în sarcina sa.

Potrivit art. 13 din Legea nr. 678/2001 recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, constituie infracţiunea de trafic de minori şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Curtea constată că şi această infracţiune a fost săvârşită de către inculpat în forma recrutării părţii vătămate în scopul exploatării acesteia, respectiv în baza unei rezoluţii infracţionale unice şi a unei înţelegeri cu coinculpata C.M. au acţionat în vederea racolării minorei P.S.S., aşa după cum rezultă din convorbirile telefonice, declaraţiile martorei R.M., a părţii vătămate P.S., a coinculpatei C.M., a martorului E.C.F., a martorei P.C. Chiar dacă contribuţia acestuia în racolarea părţii vătămate a fost mai redusă decât a coinculpatei C.M., în sensul că aceasta a fost cea care a abordat-o pe partea vătămată, însă inculpatul o însoţea pe aceasta la acel moment, aflându-se în maşină cu inculpata şi cunoştea toată situaţia părţii vătămate şi ştia exact care este motivul pentru care inculpata o abordează pe aceasta. De altfel, şi acest act infracţional a avut loc tot ca urmare a înţelegerii prealabile dintre cei doi inculpaţi în sensul de a racola tinere pentru a le duce în străinătate în vederea practicării prostituţiei, la fel ca şi în cazul celorlalte părţi vătămate, lucru pe care l-au făcut şi cu partea vătămată minoră.

În ceea ce priveşte solicitarea de aplicare a art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecţia martorilor, curtea de apel a constatat că în cazul inculpatului nu sunt aplicabile prevederile acestei legi. Astfel, potrivit art. 19 din legea menţionată „persoana care are calitatea de martor, in sensul art. 2 lit. a) pct. 1 şi 2, şi care a comis o infracţiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecăţii denunţă sau facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit astfel de infracţiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”. Deci această reglementare se referă la persoanele care au calitatea de martori în procesul penal şi nu de inculpaţi.

De asemenea, instanţa de apel a reţinut că inculpatului nu-i sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 20 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 privind traficul de persoane, care prevăd că „persoana care a comis una dintre infracţiunile prevăzute de prezenta lege, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârşit infracţiuni prevăzute de prezenta lege beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”, fiind depăşit momentul până la care trebuiau făcute denunţurile, respectiv în timpul urmăririi penale, denunţurile pe care le-a făcut inculpatul având loc după ce cauza s-a aflat pe rolul instanţelor.

Trecând apoi la sancţionarea inculpaţilor, instanţa de fond a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., respectiv atât circumstanţele reale ale cauzei, cât şi circumstanţele personale ale inculpaţilor, respectiv gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor comise, raportat la numărul mare al părţilor vătămate, precum şi modalitatea de comitere, dar şi atitudinea acestora în cursul procesului, precum şi situaţia antecedentelor penale, instanţa analizând astfel temeinic şi argumentând judicios toate aspectele care au fost avute în vedere la stabilirea pedepselor.

Fată de toate aceste aspecte, curtea de apel a apreciat că prima instanţă a realizat o judicioasă individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor atât în ceea ce priveşte cuantumul acestora, cât şi modalitatea de executare, neimpunându-se modificarea acestora, iar pedepsele vor fi în măsură să contribuie la reeducarea lor şi la prevenirea săvârşirii pe viitor de noi fapte antisociale.

Prin urmare, prin decizia penală nr. 200/A din 22 octombrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaţi.

A fost menţinută starea de arest a inculpatul R.S. şi s-a dedus din pedeapsă durata arestului preventiv începând cu data de 7 iunie 2012 la zi.

S-a stabilit in favoarea Baroului Cluj, onorariu avocaţial în cuantum de 200 RON pentru inculpata C.M.

Au fost obligaţi inculpaţii la câte 400 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului (din care 200 RON onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata C.M.).

Împotriva acestor hotărâri au declarat recurs inculpaţii R.S. şi C.M.M. la data de 29 octombrie 2013, în termen legal, fără a expune motivele.

Ulterior, la data de 25 martie, inculpatul R.S. a depus la dosar motive de recurs.

În dezvoltarea motivelor de recurs, inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen., susţinând că nu se face vinovat de săvârşirea infracţiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) raportat la art. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001.

Drept urmare, inculpatul a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

În ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile, a solicitat aplicarea legii penale noi şi reducerea pedepselor.

Inculpata C.M.M. nu a depus la dosar motivele de recurs.

Cu ocazia dezbaterilor, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul-incupat R.S., a solicitat achitarea acestuia în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., iar în subsidiar, aplicarea legii penale mai favorabile care este C. pen. în vigoare.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenta-inculpată C.M.M. a pus concluzii numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile şi a solicitat achitarea inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie, având în vedere că a intervenit dezincrirninarea faptei. Cu privire la infracţiunile de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi art. 329 alin. (1) şi alin. (2) din C. pen. anterior, a precizat că legea penală mai favorabilă este legea veche, şi nu se impune astfel aplicarea art. 5 din C. pen. în vigoare.

Analizând hotărârile recurate atât din perspectiva criticilor formulate, cât şi din oficiu, în limitele prevăzute de art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Drept urmare, faţă de data pronunţării deciziei atacate, respectiv 22 octombrie 2013, în speţă sunt aplicabile prevederile C. proc. pen. din 1968, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013.

Prin legea anterior menţionată s-a realizat o nouă limitare a devoluţiei recursului, în sensul că unele cazuri de casare au fost abrogate, iar altele au fost modificate substanţial sau incluse în sfera de aplicare a motivului de recurs prevăzut de art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., intenţia clară a legiuitorului, prin amendarea cazurilor de casare, fiind aceea de a restrânge controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, reglementat ca a doua cale ordinară de atac, doar la chestiuni de drept.

Astfel, instanţa de recurs nu apreciază faptele, nu decide asupra vinovăţiei şi pedepselor aplicabile, analizând exclusiv dacă din punctul de vedere al legalităţii, hotărârea atacată este corespunzătoare.

Cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 385⁹ alin. (1) pct. 17² C. proc. pen., invocat de inculpatul R.S. nu este incident în cauză.

În conformitate cu dispoziţiile art. 385⁹ pct. 17² C. proc. pen., hotărârea este supusă casării când este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greşită aplicare a legii.

Dispoziţiile legale enunţate au în vedere situaţiile în care instanţa nu aplică prevederile legale (penale sau civile) obligatorii (spre exemplu nu aplică prevederile art. 37 C. pen. referitoare la recidivă); aplică dispoziţii legale neprevăzute de lege sau aplică greşit prevederi legale care trebuiau aplicate (exemplu: aplicarea greşită a prevederilor art. 37 C. pen. sau greşita aplicare a legii civile prin înlăturarea solidarităţii la despăgubirea morală a părţii civile, în condiţiile în care fapta prevăzută de legea penală a fost săvârşită de mai mulţi inculpaţi).

În speţă, criticile recurentului inculpat se referă la greşita condamnare dispusă de instanţa de fond pentru infracţiunea de trafic de minori; or, o astfel de analiză se putea realiza anterior modificării dispoziţiilor art. 385⁹ C. proc. pen., prin Legea nr. 2/2013, numai prin prisma cazului de casare prev. de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen.

În actuala reglementat după intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013,motivul de casare prevăzut de art. 385⁹ pct. 18 C. proc. pen. a fost abrogat.

Se constată, aşadar, că motivele invocate de recurentul-inculpat R.S. nu pot fi analizate în temeiul cazului de casare prev. de art. 385 pct. 17² C. proc. pen. şi nici nu se încadrează în vreun alt caz dintre cele enumerate în art. 385⁹ pct. 1, 3-6, 12-16 C. proc. pen.

În ceea ce priveşte recursul declarat de către inculpata C.M.M., Înalta Curte constată că acesta nu a fost motivat.

Potrivit dispoziţiilor art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., recursul trebuie să fie motivat, iar motivele de recurs se formulează în scris prin cererea de recurs sau printr-un memoriu separat, care trebuie depus la instanţa de recurs cu cel puţin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

În cazul în care nu sunt respectate dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen., în temeiul alin. (2) al aceluiaşi articol, instanţa ia în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu.

Recursul inculpatei C.M.M. este nemotivat şi având în vedere că nu au fost respectate dispoziţiile art. 385¹⁰ alin. (1) şi (2) C. proc. pen. instanţa va lua în considerare numai cazurile de casare care, potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu.

Analizând hotărârile atacate, se constată că nu este incident niciunul dintre cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 1, 3-6, 13 şi 14 C. proc. pen., care potrivit art. 385⁹ alin. (3) C. proc. pen. se iau în considerare din oficiu. Distinct de aceasta, se reţine că la termenul din 23 iunie 2014 când a avut loc dezbaterea recursului, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată, nu a formulat nicio critică cu privire la hotărârile atacate, punând concluzii numai în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile.

În ceea ce priveşte lega penală mai favorabilă în cauza dedusă judecăţii, se au în vedere următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 5 alin. (1) din noul C. pen., în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.

În speţă, de la data săvârşirii infracţiunilor de către inculpaţi februarie - iunie 2012 până la soluţionarea recursurilor a intrat în vigoare Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Ca atare, se pune problema determinării legii penale mai favorabile în cauza de fată.

Prin Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 265/2014, publicată în M. Of. nr. 372/20.05. 2014, s-a statuat că dispoziţiile art. 5 C. pen. sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile, fiind astfel consacrată teoria aplicării globale a legii penale mai favorabile.

În speţă, inculpatul R.S. a fost condamnată în primă instanţă pentru săvârşirea în concurs a infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (1), alin. (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani începând cu data terminării executării pedepsei.

De asemenea, se constată că inculpatul a săvârşit infracţiunile în condiţiile recidivei postexecutorii prev. de art. 37 lit. b) C. pen. faţă de pedeapsa de 6 ani şi 6 luni închisoare cu executare în regim de detenţie, ce i-a fost aplicată prin sentinţa penală nr. 589 din 18 decembrie 2001 a Tribunalului Cluj, definitivă prin decizia penală nr. 2980/2002 a Curţii Supreme de Justiţie.

În conformitate cu prevederile art. 94 pct. 2 din Legea nr. 187/ 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001 au fost abrogate. Aceasta nu înseamnă că infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori au fost dezincrirninate odată cu abrogarea art. 12 şi art. 13 din Legea nr. 678/2001, întrucât faptele se regăsesc în noul C. pen.

Astfel, potrivit art. 210 alin. (1) din noul C. pen., infracţiunea de trafic de persoane constă în recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostfrea sau primirea unei persoane în scopul exploatării acesteia săvârşită:

a) prin constrângere, răpire, inducere în eroare sau abuz de autoritate;

b) profitând de imposibilitatea de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa ori de starea de vădită vulnerabilitate a acelei persoane;

c) prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase în schimbul consimţământului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Conform art. 211 alin. (1) din noul C. pen., infracţiunea de trafic de minori constă în recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor în scopul exploatării acestuia şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

Conţinutul constitutiv al infracţiunilor de trafic de persoane şi trafic de minori prev. de art. 210 alin. (1) şi art. 211 alin. (1) şi (2) din noul C. pen. este acelaşi cu cel din reglementarea anterioară cuprinsă în art. 12 alin. (1), respectiv art. 13 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, elementul material al laturii obiective realizându-se prin aceleaşi modalităţi alternative: recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea, primirea unei persoane, respectiv minor, în scopul exploatării acestora.

Conform art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, traficul de persoane este sancţionat cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, iar legea nouă - art. 210 alin. (1) din noul C. pen., sancţionează infracţiunea cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Potrivit art. 13 alin. (1), (3) din Legea nr. 678/2001, traficul de minori este sancţionat cu închisoare de la 7 ani la 18 ani şi interzicerea unor drepturi, iar legea nouă - art. 211 alin. (1), (2) din noul C. pen., sancţionează infracţiunea cu închisoare de la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Referitor la infracţiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior reţinută în sarcina inculpatului, aceasta era pedepsită cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi.

În prezent, infracţiunea de proxenetism este incriminată în infracţiunea prev. de art. 213 alin. (1) şi este sancţionată cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

Prin compararea legilor penale succesive, cea din momentul săvârşirii faptelor cu cea din momentul judecării cauzei se reţine că deşi legea nouă prevede limite speciale mai reduse pentru infracţiunea de trafic de minori şi proxenetism, comparativ cu legea veche, legea penală favorabilă inculpatului R.S. este legea veche - C. pen. anterior sub aspectul modalităţii de stabilirii a pedepsei în caz de concurs de infracţiuni şi recidivă postexecutorie.

Potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din noul C. pen., în caz de concurs de infracţiuni când s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

Prin urmare, aplicarea unui spor de pedeapsă a devenit obligatoriu conform noului C. pen.

Sub aspectul modalităţii de stabilire a pedepsei rezultante în caz de concurs de infracţiuni, în cauză legea veche este favorabilă inculpatului R.S., întrucât pedeapsa cea mai grea nu a fost sporită până la maximul ei special şi nici nu a fost adăugat vreun spor de pedeapsă de până la 5 ani, spre deosebire de legea nouă care prevede aplicarea obligatorie a unui spor de pedeapsă de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

În ceea ce priveşte recidiva postexecutorie, dispoziţiile art. 39 alin. (4) C. pen. anterior prevăd că, în cazul recidivei prevăzute în art. 37 alin. (1) lit. b), se poate aplica o pedeapsă până la maximul ei special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor de până la 10 ani.

Spre deosebire de legea veche, dispoziţiile art. 43 alin. (5) din noul C. pen. prevăd în cazul recidivei că, după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată, se săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.

Aşadar, în caz de recidivă postexecutorie, majorarea limitelor speciale ale pedepsei pentru noua infracţiune devine obligatorie, spre deosebire de reglementarea anterioară conform căreia majorarea pedepsei şi aplicarea unui spor de pedeapsă era facultativă.

Sub aspectul modalităţii de stabilire a pedepsei în caz de recidivă postexecutorie, în cauză legea veche este favorabilă inculpatului R.S., întrucât pedeapsa cea mai grea nu a fost sporită până la maximul ei special şi nici nu a fost adăugat vreun spor de pedeapsă de până la 10 ani, spre deosebire de legea nouă care prevede că limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.

În ceea ce priveşte pedepsele complementare şi accesorii, se are în vedere dispoziţiile art. 12 alin. (1) din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, conform cărora în cazul succesiunii de legi penale intervenite până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii care a fost identificată ca lege mai favorabilă în raport cu infracţiunea comisă.

În speţă, legea veche a fost identificată ca lege mai favorabilă şi prin urmare, în conformitate cu dispoziţiile legale enunţate, pedepsele accesorii şi complementare se aplică potrivit legii.

În ceea ce o priveşte pe inculpata C.M.M. (fostă G.), infracţiunea prevăzută de art. 328 C. pen. anterior a fost dezincriminată ca urmare a intrării în vigoare, la data de 01 februarie 2014, a noului C. pen. astfel că - referitor la această infracţiune - urmează a se dispune achitarea recurentei-inculpate în temeiul art. 17 alin. (2) cu referire la art. 16 lit. b) C. proc. pen.

Pentru infracţiunile de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), alin. (3) raportat la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 şi proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior reţinute în sarcina inculpatei C.M.M., chiar dacă limitele de pedeapsă sunt mai reduse potrivit noului C. pen., legea mai favorabilă este legea veche, deoarece în favoarea recurentei inculpate au fost reţinute circumstanţele atenuante prev. de art 74 lit. a) cu aplicarea art. 76 lit. c) C. pen. anterior, circumstanţe care nu au corespondent în prevederile art. 75 C. pen. în vigoare.

De asemenea, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei este mai favorabilă decât suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăzută de art. 91 şi urm. din noul C. pen.

Dispoziţiile art. 86¹ C. pen. anterior prevăd ca pe durata termenului de încercare condamnatul să execute măsurile de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. (3) lit. a)-f) C. pen.

În schimb, dispoziţiile art. 91 din noul C. pen. referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere prevăd ca pe durata termenului de supraveghere condamnatul să respecte pe lângă măsurile de supraveghere prevăzute de art. 93 alin. (1) lit. a)-e), una sau mai multe obligaţii prevăzute de art. 93 alin. (2) lit. a)-d) C. pen., dar să presteze şi muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă cuprinsă între 60 şi 120 zile.

În plus, în cazul în care condamnatul nu a săvârşit o nouă infracţiune descoperită până la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi nu s-a descoperit o cauză de anulare, pedeapsa se consideră executată. În cazul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii prevăzute de C. pen. anterior, dacă condamnatul nu a săvârşit din nou o infracţiune înăuntrul termenului de încercare şi nici nu s-a pronunţat revocarea suspendării, el este reabilitat de drept.

Pentru toate aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d) C. proc. pen. se va admite recursul declarat de inculpata C.M.M. (fostă G.) împotriva deciziei penale nr. 200/A din 22 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori, se va casa, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 162 din 25 aprilie 2013 a Tribunalului Cluj, numai în ceea ce o priveşte pe inculpata C.M.M. (fostă G.) şi numai cu privire la greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie prev. de art. 328 C. pen. şi rejudecând cauza în aceste limite:

Se va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente care vor fi puse în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 4 C. pen. se va dispune achitarea inculpatei C.M.M. (fostă G.) pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie prev. de art. 328 C. pen.

Se vor recontopi pedepsele de 3 ani închisoare şi 1 an şi opt luni închisoare şi se va dispune ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Se vor menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

În baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.S. împotriva aceleiaşi decizii.

Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului R.S. perioada reţinerii şi arestării preventive de la 07 iunie 2012 la 23 iunie 2014.

În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat recurentul inculpat la plata sumei de 1.200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat şi suma de câte 150 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele-părţi vătămate P.S.S., L.E.V., K.E.I. şi B.C.A., se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată C.M.M. (fostă G.), în sumă de 300 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de inculpata C.M.M. (fostă G.) împotriva deciziei penale nr. 200/A din 22 octombrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi de minori.

Casează, în parte, decizia penală atacată şi, în parte, sentinţa penală nr. 162 din 25 aprilie 2013 a Tribunalului Cluj, numai în ceea ce o priveşte pe inculpata C.M.M. (fostă G.) şi numai cu privire la greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie prev. de art. 328 C. pen.

Rejudecând cauza în aceste limite descontopeşte pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 396 alin. (5) C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. şi art. 4 C. pen. dispune achitarea inculpatei C.M.M. (fostă G.) pentru săvârşirea infracţiunii de prostituţie prev. de art. 328 C. pen.

Recontopeşte pedepsele de 3 ani închisoare şi 1 an şi opt luni închisoare dispunând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârilor atacate.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul R.S. împotriva aceleiaşi decizii.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului R.S. perioada reţinerea şi arestării preventive de la 07 iunie 2012 la 23 iunie 2014.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat şi suma de câte 150 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele părţi vătămate L.E.V., K.E.I. şi P.S.S., se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată C.M.M. (fostă G.), în sumă de 300 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 23 iunie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 2113/2014. SECŢIA PENALĂ. Rejudecarea după...		ICCJ. Decizia nr. 2120/2014. SECŢIA PENALĂ. Infracţiuni de... →

ICCJ. Decizia nr. 2115/2014. SECŢIA PENALĂ

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2115/2014. SECŢIA PENALĂ