ICCJ. Decizia nr. 2778/2014. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs



ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE Şl JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2778/2014

Dosar nr. 7864/101/2012

Şedinţa publică din 9 octombrie 2014

Asupra recursurilor de faţă, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 31 din 20 februarie 2013, pronunţată de Tribunalul Mehedinţi în Dosarul nr. 7864/101/2012, s-au statuat următoarele:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., au fost achitaţi inculpaţii G.M.S.T. şi B.R.C., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 39/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost achitată inculpata B.R.C., pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost achitată inculpata B.R.C. pentru săvârşirea la data de 24 octombrie 2011 a infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin. (1) din Legea nr. 571/2003.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a fost achitată inculpata B.R.C. pentru săvârşirea la data de 21 februarie 2012 a infracţiunii prevăzute de art. 2961 alin. (1) din Legea nr. 571/2003.

În baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.M.S.T. la 3 ani închisoare, pentru săvârşirea în formă continuată a unei infracţiuni asimilate infracţiunii de contrabandă.

În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului G.M.S.T. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la terminarea executării pedepsei principale, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară ce se va executa în conformitate cu dispoziţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.M.S.T. la 1 an şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea la data de 24 octombrie 2011 a infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal şi de comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete.

În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului G.M.S.T. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la terminarea executării pedepsei principale, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

în baza art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.M.S.T. la 2 ani închisoare, pentru săvârşirea la data de 21 februarie 2012 a infracţiunii de deţinere în afara antrepozitului fiscal şi de comercializare pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 ţigarete.

În baza art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului G.M.S.T. pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la terminarea executării pedepsei principale, până la graţierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripţie a executării pedepsei.

În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară ce se va executa în conformitate cu dispoziţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., s-au constatat concurente toate aceste pedepse cu pedeapsa de 1 an închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 454 din 29 februarie 2012 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin (definitivă prin decizia nr. 157/R din 23 aprilie 2012 a Tribunalului Mehedinţi) şi dispune contopirea tuturor acestor pedepse, astfel că în final inculpatul G.M.S.T. va executa pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata menţionată în dispoziţiile art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. rap. la art. 65 C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară ce se va executa în conformitate cu dispoziţiile art. 66 C. pen.

În baza art. 85 C. pen., a fost anulat beneficiul suspendării condiţionate acordate inculpatului G.M.S.T. prin sentinţa penală nr. 454 din 29 februarie 2012 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin (definitivă prin decizia nr. 157/R din 23 aprilie 2012 a Tribunalului Mehedinţi).

În baza art. 861 şi art. 865 alin. (2) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate, pe o perioadă de 6 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) şi (2) C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpatul G.M.S.T. trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, serviciu desemnat cu supravegherea lui, la datele fixate de acest serviciu;

b) să anunţe, în prealabil, la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi schimbarea locului de muncă;

d) să comunice la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Mehedinţi informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului G.M.S.T. asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum şi în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere prevăzute de lege şi stabilite de instanţă.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată şi executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 88 C. pen. rap. la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa principală durata reţinerii de la data de 21 iunie 2012 şi până la data de 22 iunie 2012.

În baza art. 278 şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, precum şi art. 118 lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul G.M.S.T. a 2.363 pachete de ţigări, provenienţă Serbia.

În baza art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul G.M.S.T. a 20 sticle de alcool etilic, 1 litru/sticlă, 96% concentraţie alcoolică, nemarcate, provenienţă Serbia (aflate la dispoziţia Direcţie Generale a Vămilor - D.J.A.O.V. Mehedinţi conform adeverinţei de reţinere din 06 iunie 2012).

Respinge acţiunea civilă formulată de Autoritatea Naţională a Vămilor, prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul G.M.S.T. la plata sumei de 750 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 150 RON reprezintă 1 din onorariul apărătorului din oficiu - avocat R.G., desemnat de Baroul Mehedinţi prin delegaţia din 25 septembrie 2012 - sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 192 alin. (3) C. pen., s-a dispus ca restul cheltuielilor judiciare să rămână în sarcina statului, inclusiv suma de 150 RON, ce reprezintă 1 din onorariul apărătorului din oficiu V.C., desemnat pentru inculpata B.R.C., conform delegaţiei din 25 septembrie 2012, emisă de Baroul Mehedinţi - sumă ce va fi avansată din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 86/D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaţilor G.M.S.T. şi B.R.C., pentru săvârşirea infracţiunilor prev. de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, toate cu aplic. art. 33-34 C. pen.

În actul de sesizare a instanţei s-au arătat următoarele:

La 29 august 2011, un ofiţer din I.P.J. Mehedinţi - Serviciul de Investigare a Fraudelor (avizat conform art. 9 şi 27 din Legea nr. 508/2004) s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că G.M.S.T., B.R.C., un cetăţean sârb neidentificat încă şi alţii s-au constituit într-un grup infracţional organizat ce avea drept scop introducerea în ţară de produse accizabile supuse marcării, nemarcate sau marcate necorespunzător (produse din tutun), prin punctele de trecere a frontierei, sustrăgându-se de la controlul vamal, pe care le valorifica pe piaţa neagră, eludând plata taxelor şi accizelor aferente bugetului general consolidat.

Pentru justa soluţionare a cauzei, s-a procedat, potrivit art. 911 C. proc. pen., la interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon de către membrii grupului.

Exploatând autorizaţiile de interceptare a rezultat că grupul infracţional organizat în scopul menţionat mai sus, este condus de inculpatul G.M.S.T., care locuieşte efectiv într-un imobil unde funcţionează şi service-ul auto al SC A.S. SRL deţinând funcţia de director, iar învinuitul B.R.C. de angajat.

Din convorbirile telefonice purtate la 24 octombrie 2011, orele 13.16 şi 16.48, a rezultat faptul că liderul grupului urmează să distribuie unei persoane necunoscute din com. Corcova, jud. Mehedinţi, aproximativ 100 cartuşe (1.000 pachete ţigări), astfel:

La 24 octombrie 2011, ora 13.16, inculpatul G.M.S.T. de la telefonul cu nr. X a purtat o discuţie telefonică cu o persoană necunoscută, posesoare a telefonului mobil cu nr. Y.

În aceeaşi zi - 24 octombrie 2011, ora 16.48, inculpatul G.M.S.T., de la telefonul cu nr. X, poartă o altă discuţie telefonică cu aceeaşi persoană.

Imediat după terminarea convorbirilor telefonice, organele de poliţie, s-au deplasat pe traseul Drobeta Turnu Severin - com. Corcova, jud. Mehedinţi, pentru a constata veridicitatea lor şi în jurul orei 17.40, inculpatul G.M.S.T. şi învinuitul B.R.C. au fost depistaţi în trafic pe DJ 671E, în com. Căzăneşti, primul conducând autoturismul marca O., aparţinând învinuitei, care se afla pe scaunul din dreapta faţă, iar în autoturism au fost descoperite şi indisponibilizate 890 pachete, (17.800 ţigarete) marcate necorespunzător cu timbre de Serbia, mai puţin cu 110 pachete decât convenise telefonic cu persoana necunoscută.

De menţionat că, anterior depistării, inculpatul G.M.S.T. mai distribuise persoanei neidentificate din com. Corcova, ţigări de contrabandă, între cei doi existând o „relaţie comercială” bine stabilită, materializată fie la domiciliul inculpatului, fie intr-o pădure situată între loc. Căzăneşti şi Corcova, astfel:

La 20 septembrie 2011, ora 20.23, persoana necunoscută este interesată să cumpere de la inculpatul G.M.S.T. 80-90 cartuşe de ţigări, urmând ca tranzacţia să se efectueze în dimineaţa zilei următoare.

La 21 septembrie 2011, ora 11.27, persoana necunoscută a ajuns la locuinţa inculpatului G.M.S.T. de pe str. W.M., unde are loc tranzacţia.

La 22 septembrie 2011, ora 09.30, inculpatul G.M.S.T., a solicitat date cu privire la traseul către com. Corcova unde urma să furnizeze o cutie (un bax) de ţigări aceleiaşi persoane.

La 25 septembrie 2012, ora 18.58, inculpatul G.M.S.T. şi persoana necunoscută au stabilit condiţiile unei noi vânzări de 100 cartuşe ţigări, stabilind ca tranzacţia să fie efectuată în dimineaţa zilei următoare, la locuinţa inculpatului din Drobeta Turnu Severin.

La 26 septembrie 2011, ora 10.56, persoana necunoscută a ajuns la garajul inculpatului unde are loc tranzacţia.

La 08 octombrie 2011, ora 13.17, cei doi au stabilit o nouă tranzacţie de 60 cartuşe ţigări, care urmează a fi efectuată după aproximativ două ore, la locuinţa inculpatului din Drobeta Turnu Severin. Întrucât inculpatul G.M.S.T. nu se afla acasă, îl îndrumă pe clientul său să meargă la locuinţa sa şi să ia ţigările de la socrul său, învinuitul G.M.V.T., care avea cunoştinţă despre tranzacţie:

S-a reţinut că inculpatul G.M.S.T. nu a utilizat un singur telefon în relaţiile cu clienţii săi, ci, din datele de mai sus, a rezultat că acesta utiliza câte un telefon pentru fiecare client.

Existând date şi indicii temeinici că la locuinţa inculpatului G.M.S.T., situată în Drobeta Turnu Severin, str. W.M., judeţul Mehedinţi, (locaţie în care funcţionează şi service-ul auto) sunt depozitate ţigări provenind din contrabandă, la 21 februarie 2012, ora 16.30, s-a efectuat o percheziţie, prilej cu care au fost identificate 1.473 pachete (29.460 ţigarete) şi 20 litri alcool etilic.

Cu puţin timp înainte de efectuarea percheziţiei, acelaşi inculpat a purtat discuţii telefonice cu o persoană necunoscută, din care rezultă că deţine la locuinţa sa mai multe produse din tutun, dintre care două cutii (o cutie = un bax = 50 cartuşe, un cartuş = 10 pachete ţigări, un pachet ţigări = 20 ţigarete) urma să i le vândă acestuia, astfel:

La 21 februarie 2012 - ora 15.42, inculpatul G.M.S.T., de la telefonul cu nr. Z (un alt telefon utilizat de inculpat) a purtat o discuţie telefonică cu o persoană necunoscută posesoare a nr. W.

În aceeaşi zi - 21 februarie 2012, dar la ora 16.05, inculpatul G.M.S.T. de la telefonul cu nr. Z a purtat o nouă discuţie telefonică cu aceeaşi persoană, posesoare a nr. W.

Din convorbirile telefonice efectuate de membrii grupului infracţional, a rezultat faptul că activitatea ilicită a acestora se desfăşura în mod permanent, elocvente în acest sens fiind discuţiile telefonice purtate de aceştia cu diverşi cumpărători de ţigări, astfel:

La 21 septembrie 2011, ora 15.31, inculpatul G.M.S.T. a furnizat unui potenţial cumpărător preţurile practicate pentru diverse mărci de ţigări.

La 30 septembrie 2011, ora 11.57, inculpatul G.M.S.T. a preluat o comandă de 40 cartuşe de ţigări de la o persoană pe nume C.

La 11 octombrie 2011, ora 10.26, inculpata B.R.C., folosind telefonul inculpatului G.M.S.T., a preluat o comandă de 15 cartuşe de ţigări de la aceeaşi persoană pe nume C.

La 06 decembrie 2011, ora 11.31, inculpatul G.M.S.T. a luat o comandă de două cutii de ţigări (două baxuri, adică 1.000 pachete), de la o persoană necunoscută. Din aceeaşi discuţie telefonică rezultă că inculpatul avea cele două cutii la locuinţa sa.

La 01 februarie 2012, ora 10.48, inculpatul G.M.S.T. a preluat o comandă de 30 cartuşe de ţigări de la o persoană pe nume B.

La 07 februarie 2012, ora 10.24 şi ora 10.27, inculpatul G.M.S.T. a purtat discuţii cu o persoană necunoscută căreia îi face o ofertă de vânzare a unei cutii de ţigări (un Bax) la preţul de 68 RON pe cartuş.

La 01 februarie 2012, ora 18.21, inculpata B.R.C. a preluat o comandă de 9 cartuşe de ţigări de la o persoană pe nume I.

Anterior înregistrării acestui dosar au fost situaţii în care inculpatul G.M.S.T., administrator la SC A.S. SRL (service auto) a fost surprins la 09 septembrie 2010 în timp ce deţinea la sediul societăţii 230 pachete ţigări marcate necorespunmzător cu timbre de Serbia, fiind sancţionat contravenţional potrivit O.G. nr. 92/2003.

Introducerea fără drept în ţară de ţigări, eludând controlul vamal, nu se realiza numai prin judeţul Mehedinţi, ci şi prin alte judeţe, situate la graniţa cu Serbia, şi nu au fost depistaţi numai de autorităţile statului român, ci şi de autorităţile statului sârb, astfel.

Prin ordonanţa nr. 362/P/2010 din 17 iunie 2011 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Moldova Nouă prin care „G.M.S.T. a fost sancţionat administrativ cu amendă în cuantum de 1.000 RON pentru infr. prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 şi art. 2961 alin. (2) lit. l) din Legea nr. 571/2003 şi confiscarea a 990 pachete ţigări cu timbru sârbesc” pentru faptul că a fost surprins în Moldova Nouă (zonă de frontieră) la 29 iunie 2010 în timp ce conducea autoturismul marca A.R., în care se aflau 990 pachete ţigări.

Prin adresa din 21 iunie 2012 autorităţile sârbeşti au comunicat: „la 15 ianuarie 2011, ora 13.30, (ora Republicii Serbia), la punctul de trecere a frontierei Derdap a fost efectuat controlul autoturismului marca F., condus de G.M.S.T. însoţit de cetăţeana română B.R.C. Cu această ocazie au fost găsite ascunse şi nedeclarate 65 cartuşe de ţigări ... toate fără timbru fiscal. Acestea se aflau ascunse sub podeaua portbagajului. Marfa a fost confiscată de lucrătorul vamal al Vămii Kladovo şi au întocmit lucrare penală pentru comiterea infracţiunii de contrabandă conform art. 230 alin. (1) coroborat cu art. 30 C. pen.”.

La 03 aprilie 2012, invinuita B.R.C. şi inculpatul G.M.S.T. s-au prezentat la controlul vamal în Vama Porţile de Fier II cu autoturismul marca F., aparţinând inculpatei, având ascunse în autoturism 99 pachete ţigări cu timbru de Serbia pe care nu le declaraseră organelor vamale. Pentru acest fapt s-a luat măsura sancţionării contravenţionale cu amendă conform H.G. nr. 707/2006.

La 28 mai 2012, inculpatul G.M.S.T. şi învinuita B.R.C. fiind însoţiţi de alte persoane, au fost depistaţi în trafic în loc. Gura Văii, în timp ce se deplasau cu autoturismul marca L.R., condus de inculpatul G.M.S.T., având ascunse în roata de rezervă 220 pachete ţigarete marcate necorespunzător cu timbre de Serbia. S-a luat măsura sancţionării contravenţionale conform O.G. nr. 92/2003 faţă de o persoană ce se afla în autoturism - martorul J.R.M.

O împrejurare care denotă conexiunea dintre cei trei membri ai grupului - G.M.S.T., B.R.C. şi cetăţeanul sârb, a reieşit din faptul că în procesul-verbal de contravenţie apare ca şofer inculpatul G.M.S.T., iar în declaraţia dată la 17 septembrie 2012 învinuita B.R.C. a susţinut că ea a condus autoturismul.

Faptele, aşa cum au fost expuse, au fost dovedite cu procesele-verbale încheiate de organele de politie, de percheziţie, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declaraţiile martorilor audiat în cauză.

S-a mai reţinut că fapta inculpatului G.M.S.T., a învinuitei B.R.C. şi a făptuitorului sârb de a se constitui într-un grup organizat ce avea drept scop introducerea în ţară de ţigări de provenienţă sârbească prin sustragerea de la controlul vamal, constituie infracţiunea prev. şi ped. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu referire Ia art. 2 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 39/2003.

Subiect activ al acestei infracţiuni este, de regulă, plural deoarece presupune „conlucrarea mai multor persoane în calitate de subiecţi activi indiferent de rolul jucat de fiecare la săvârşirea a cel puţin a unei infracţiuni grave” (Infracţiuni prevăzute în legile speciale - ediţia 2 - Editura C.H. Beck, fila 27).

Latura obiectivă se realizează prin mai multe acţiuni - iniţiere, constituire, aderare, sprijinire - şi pentru existenta infracţiunii este necesară îndeplinirea unei singure acţiuni.

Din redactarea textelor sus-menţionate (art. 7 şi 2 din Legea nr. 39/2003) a rezultat că existenta grupului ca infracţiune nu este condiţionată de săvârşirea unei singure fapte grave sau a mai multora, ci scopul acestuia să existe cu certitudine în momentul constituirii sale.

Pentru existenţa grupului infracţional organizat este necesar ca cel puţin 3 persoane să acţioneze în mod coordonat pe o anumită perioadă de timp, fiecare membru având un rol prestabilit în interiorul grupului, (vezi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - decizia nr. 2743/2008).

Introducerea în ţară de ţigări de contrabandă de provenienţă sârbească prin punctele vamale nu ar fi fost posibilă fără conlucrarea celor doi inculpaţi români cu cel de-al treilea membru al grupului - cetăţean sârb care locuieşte în loc. Kladova (la aproximativ 10 km de Vama Porţile de Fier I), în Serbia.

Aşadar, pentru existenţa grupului ca structură infracţională nu este necesar ca toţi membri să fie puşi sub învinuire şi trimişi în judecată concomitent, (vezi decizia nr. 219 din 26 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie) „întrucât săvârşirea faptei de două sau mai multe persoane împreună este o circumstanţă reală a cărei existenţă nu este condiţionată de trimiterea concomitent în judecată a tuturor făptuitorilor”.

Elocvente în acest sens au fost discuţiile telefonice purtate de inculpatul G.M.S.T. şi învinuita B.R.C. cu cetăţeanul sârb, astfel:

La 02 februarie 2012 - ora 19.59 - învinuita B.R.C. de la telefonul cu nr. T şi cetăţeanul sârb de la telefonul cu nr. Q a purtat următoarea conversaţie privitoare la ţigări: ...

La 03 februarie 2012 - ora 19.22 - inculpatul G.M.S.T. de la telefonul cu nr. Z şi cetăţeanul sârb de la telefonul cu nr. Q a purtat următoarea discuţie: ...

La 04 februarie 2012 - ora 19.39 - inculpatul G.M.S.T. de la telefonul cu nr. Z şi cetăţeanul sârb de la telefonul cu nr. Q a purtat următoarea discuţie: ...

Mobilul (scopul) pentru care cei trei s-au constituit într-un grup infracţional organizat a fost acela de a săvârşi infracţiunea de contrabandă, faptă prev. şi ped. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 cu referire la art. 2 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 39/2003.

Potrivit art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, „introducerea în ţară de două ori în decursul unui an prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal a bunurilor sau mărfurilor (ţigări) care trebuie plasate sub regim vamal dacă valoarea în vamă a bunurilor sau mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 RON” constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Subiectul activ poate fi orice persoană fizică care a împlinit vârsta cerută de lege şi a acţionat cu responsabilitate. Această calitate poate să o aibă o singură persoană fizică sau mai multe. De exemplu două persoane trec prin punctul vamal la sârbi, procură ţigări, le ascund în autoturism, intră cu ele în ţară prin sustragere de la controlul vamal, în atare situaţie ambele având calitatea de coautori.

Latura obiectivă se realizează prin acţiunea de introducere de două ori în decursul unui an, adică diferenţa în timp, între cele două fapte să fie mai mică de un an, indiferent de valoarea minimă a ţigărilor.

A introduce însemnă a băga, a include, a adăuga, a fixa, a stabili, a iniţia (vezi Dicţionarul de sinonime, Ediţia 11, 1998, fila 140).

Prin urmare, acţiunea ca subelement al infracţiunii de contrabandă se realizează atunci când subiectul activ a trecut (a băgat ţară) de punctul vamal cu ţigările ascunse în autoturism. Pentru existenţa acestei infracţiuni nu interesează ce va face ulterior subiectul activ cu ţigările introduse în ţară după trecerea prin punctul vamal.

S-a apreciat însă că, dacă a doua zi au fost descoperite ţigările Ia domiciliul subiectului activ al infracţiunii de contrabandă, ne aflăm în prezenţa unui concurs real de infracţiuni şi anume, între infr. prev. şi ped. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 şi infr. prev. de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003.

Dacă însă, în decurs de un an sau mai mulţi, inculpaţii au introdus în condiţii similare şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale ţigări de mai mult de două ori, în cauză au devenit incidente dispoz. art. 41 alin. (2) C. pen.

Au fost evidenţiate mai jos actele de executare săvârşite de cei doi inculpaţi împreună, pe care nu le recunosc şi care formează latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă prev. şi ped. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La 24 octombrie 2011, în loc. Căzăneşti, cei doi au fost surprinşi deţinând în autoturismul proprietatea învinuitei, dar condus de inculpat, în vederea comercializării, 890 pachete (17.800 ţigarete) ţigări de provenienţă sârbească cu o valoare în vamă de 1.242 RON, care este mult mai mică decât valoarea de piaţă.

Cei doi, fiind audiaţi în momentul prinderii în flagrant, au declarat că „au găsit ţigările pe marginea drumului şi intenţionau să le predea la postul de poliţie din apropiere”.

În schimb, după efectuarea percheziţiei, cei doi şi-au schimbat radical declaraţiile, relatând următoarele:

- inculpatul G.M.S.T. - „în ziua de 24 octombrie 2011, după amiază m-a sunat un client din Căzăneşti şi m-a rugat să-i duc nişte piese de maşină. Nu îmi amintesc cum îl chema pe client şi nici ce piese i-am dus. Am sunat-o pe R. şi am rugat-o să meargă cu mine pentru a-i duce piesele respective”;

- învinuita B.R.C. - „Aceste ţigări au fost cumpărate de mine cu câteva zile înainte de la vânzători ambulanţi de la Piaţa M., cu aproximativ 6 RON pachetul şi intenţionam să le folosesc ca plată muncitorilor zilieri de la domiciliul bunicii mele din Salcia”.

Convorbirile telefonice, însă, purtate între inculpatul G.M.S.T. şi persoana necunoscută din Corcova, la orele 13.16 şi 16.48 din aceeaşi zi sunt „sfinte” (infailibile) sub aspect probator.

Aşadar, cei doi, urmare a convorbirilor telefonice înregistrate au fost depistaţi în loc. Căzăneşti, cu ţigări sârbeşti, inculpatul conducând autoturismul aparţinând învinuitei, împrejurare elocventă în ceea ce priveşte faptul că cei doi sunt coautori ai infracţiunii de contrabandă.

La 21 februarie 2012, la service-ul SC A.S. SRL (unde director este inculpatul G.M.S.T. şi angajată este învinuita B.R.C.) s-a efectuat o percheziţie şi s-au descoperit 1.473 pachete (29.460 ţigarete) ţigări provenienţă sârbească şi 20 litri alcool, produse care au valoarea în vamă de 1.231 RON.

Efectuarea percheziţiei domiciliare a fost determinată de convorbirile telefonice purtate anterior de inculpat cu o persoană necunoscută.

În momentul efectuării percheziţiei, inculpatul G.M.S.T., socrul acestuia, învinuitul G.M.V.T. şi cei doi martori I.D. şi D.C.E. - toţi fiind prezenţi la faţa locului - au declarat că nu cunosc nimic în legătură cu aceste ţigări.

După efectuarea percheziţiei şi audierea de către procuror, inculpatul G.M.S.T. şi învinuita B.R.C. au susţinut că ţigările aparţin lui G.C., decedat între timp.

În timpul anchetei a fost identificată, soţia acestuia, G.O., precum şi o martoră ale căror declaraţii au relevat „preocuparea celor doi de eludare a sancţiunii penale prin plasarea vinovăţiei asupra altei persoane”:

G.O.: „în ziua de 20 iunie 2012 a venit la mine la birou T. (inculpatul) însoţit de o tânără pe nume R., care m-au rugat să îi ajut, întrucât la o percheziţie efectuată de poliţie la domiciliul lor s-au găsit ţigări şi că au declarat deja că le-au găsit în maşina soţului meu. De fapt, cei doi mi-au şi spus că au făcut deja o declaraţie în care s-a consemnat aspectul că ţigările erau ale soţului mei şi eu nu trebuie decât să confirm cele declarate de ei.”

G.L.C.: „îmi amintesc că în ziua de 20 iunie 2012, la punctul de lucru de pe str. C. a venit un bărbat şi o femeie, pe primul îl cunosc cu numele de T. şi la intrarea în firmă au purtat discuţii cu doamna G. După terminarea discuţiei, doamna a venit în birou şi mi-a spus că cele două persoane i-au cerut să declare la poliţie că ţigările găsite la domiciliul lor sunt de fapt ale soţului ei.”

Martora G.O. a pus la dispoziţie înregistrări video din care rezultă prezeţa celor doi la biroul acesteia.

Reţinerea calităţii de coautor la infracţiunea de contrabandă, pe lângă faptul că ţigările au fost descoperite la locul de muncă comun, fiind de provenienţă tot sârbească, a rezultat din împrejurarea că cei doi au mers împreună la G.O., soţia decedatului şi amândoi au rugat-o să declare favorabil lor.

La 03 aprilie 2012, ora 23.00, cei doi membri ai grupului au fost depistaţi în Vama Porţile de Fier II, având ascunse în autoturismul aparţinând învinuitei B.R.C. în care se afla şi inculpatul G.M.S.T., o cantitate de 99 pachete (1.980 ţigarete) ţigări de provenienţă Serbia. În timpul controlului, aşa cum rezultă din procesul-verbal de contravenţie din 03 aprilie 2012, inculpatul a declarat că nu are asupra sa decât două pachete de ţigări, „dar la controlul autoturismului s-au găsit 50 pachete ascunse în lateralul portbagajului şi 49 pachete ascunse în interiorul autoturismului”. De remarcat că autor al contravenţiei este tot inculpatul G.M.S.T. care a fost sancţionat cu amendă de 5.000 RON, reţinându-i-se autoturismul până la plata amenzii.

Din nou, cei doi sunt au fost identificaţi de organele vamale împreună - inculpatul fiind pasager, iar învinuita şofer - fapta fiind recunoscută de pasager şi nu de proprietarul şi conducătorul autoturismului. Această împrejurare demonstrează fără dubii că ţigările au fost ascunse în Serbia de către cei doi cu „bună ştiinţă”.

La 28 mai 2012, cei doi, însoţiţi de alte două persoane - T.A.V. şi J.R.M. - au fost surprinşi în loc. Gura Văii în timp ce se deplasau cu autoturismul condus de inculpat, iar la controlul autoturismului au fost descoperite în interiorul roţii de rezervă 220 pachete (4.400 ţigarete) ţigări sârbeşti.

Această faptă a dovedit „modul de lucru” al celor doi membri şi anume identificarea unei persoane fără posibilităţi financiare, gata oricând „să ia fapta asupra ei”.

Au fost evidenţiate mai jos împrejurările care confirmă această concluzie:

- martorul J.R.M., cel care a preluat fapta, este elev în clasa a XII-a la Liceul Auto, fără permis de conducere, mama bolnavă şi fără tată, nu avea posibilităţi financiare să cumpere autoturismul cu 1.200 euro să-l vândă la o persoană necunoscută cu 1.000 euro. Acesta este cel care i-a invitat la o cafea în Orşova pe cheltuiala sa pe cei doi membri ai grupului şi martora T.A.V., cumnata învinuitei B.R.C.

- martorii J.R.M. şi T.A.V. au susţinut că în momentul depistării autoturismul a fost condus de învinuită, iar din procesul-verbal de depistare rezultă că Ia volan se afla inculpatul.

Autoturismul respectiv a fost identificat cu prilejul efectuării percheziţiei la 21 februarie 2012 în curtea service-ului auto aparţinând familiei inculpatului.

Ţigările au aceeaşi provenienţă sârbească şi au fost descoperite în roata de rezervă - procedeu utilizat de membrii grupului în introducerea ilegală de ţigări în ţară.

Nesinceritatea martorului, pe lângă împrejurările evidenţiate mai sus care sunt total neverosimile a rezultat din împrejurarea că este absolut imposibil ca în 30 minute să părăseşti masa de la cafe bar, unde se aflau toţi patru, să te deplasezi „pe jos” în piaţă, să cumperi 220 pachete ţigări într-o plasă, să revii în locul de parcare al autoturismului şi să le ascunzi în roata de rezervă. Relevăm faptul că demontarea şi montarea anvelopei de pe jantă se poate face numai la un service specializat - aşa cum au procedat organele de poliţie de frontieră.

Prin urmare, cei doi membri ai grupului au încercat să plaseze fapta asupra martorului J.R.M., care a fost sancţionat contravenţional cu amendă în valoare de 20.000 RON pe care în mod „firesc” nu a achitat-o.

Aşadar, toate cele patru acte de executare evidenţiate mai sus, săvârşite de cei doi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, întrunesc elementele constitutive ale infr. prev. şi ped. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen. Cu alte cuvinte, toate ţigările au fost introduse în ţară de cei doi cu ajutorul cetăţeanului sârb prin sustragere de la controlul vamal şi constituie obiectul material al infracţiunii de contrabandă în varianta sus-menţionată. Chiar dacă o parte din ţigări au fost găsite la domiciliu sau pe traseu, există prezumţia că acestea au fost introduse ilegal în ţară prin modalităţile de mai sus.

De menţionat că faptele de contravenţie atunci când ulterior se descoperă că sunt acte de executare ale unei infracţiuni îşi pierd caracterul contravenţional.

A fost şi este posibil, ca, în decursul unui an, autorităţile statului să identifice şi să sancţioneze independent, fapte de contravenţie care, reunite, constituie infracţiune. în atare situaţie, instanţa, dacă reţine fapta de contrabandă, anulează sancţiunile contravenţionale aplicate şi dispune o nouă sancţiune prevăzută de legea penală cu referire la confiscarea autoturismului folosit în săvârşirea infracţiunii şi obligarea la recuperarea prejudiciului penal.

Întrucât această infracţiune se consumă în momentul în care ţigările au fost introduse în ţară, pentru deţinerea pe mai departe a aceloraşi produse supuse accizării, cei doi săvârşesc o nouă faptă penală aflată în concurs cu prima şi anume infr. prev. şi ped. de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003.

Potrivit art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, „deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării potrivit Titlului VII fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, ori cu marcaje false peste limita a 10.000 de ţigarete” constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 4 ani. (faptă conexă potrivit art. 34 C. proc. pen.).

Latura obiectivă se realizează potrivit textului de mai sus prin două acţiuni şi anume deţinerea sau comercializarea şi pentru existenţa infracţiunii este necesară îndeplinirea uneia singure. Întrucât acţiunea de deţinere, prin natura ei se prelungeşte în timp şi se sfârşeşte atunci când intervine o forţă contrară care îi pune capăt, ne aflăm în prezenţa unui concurs de infracţiuni şi nu a infracţiunii în formă continuată.

Prin urmare, fapte celor doi - inculpatul G.M.S.T. şi învinuita B.R.C. - de a deţine 17.800 ţigarete marcate necorespunzător în vederea comercializării unei persoane necunoscute (fapta din 24 octombrie 2011) constituie infracţiunea prev. de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003.

Fapta inculpatului G.M.S.T. şi a învinuitei B.R.C. de a deţine la locul comun de muncă, 29.460 ţigarete marcate necorespunzător (fapta din 21 februarie 2012), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003.

Astfel, cei doi, inculpat şi învinuită, s-au făcut vinovaţi şi de săvârşirea a două infracţiuni prev. de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, comise la 24 octombrie 2011 în loc. Căzăneşti şi la 21 februarie 2012 cu ocazia percheziţiei.

Inculpatul G.M.S.T. săvârşind 4 infracţiuni - art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 şi art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, înainte de fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză au devenit incidente disp. art. 33-34 C. pen.

Inculpatul G.M.S.T. a fost reţinut pentru 24 ore, instanţa a luat măsura de a nu părăsi municipiul Drobeta Turnu Severin, este cunoscut cu antecedente penale - faptă prev. şi ped. de art. 184 alin. (1), (3) C. pen. (concurentă cu cele reţinute în prezentul rechizitoriu) - i s-a prezentat materialul de urmărire penală în prezenţa apărătorului ales la 17 septembrie 2012.

Învinuita B.R.C. săvârşind patru infracţiuni - art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 şi 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003 - înainte de fi condamnată definitiv pentru vreuna din ele, în cauză au devenit incidente disp. art. 33-34 C. pen.

Învinuita B.R.C. nu este cunoscută cu antecedente penale, nu a recunoscut faptele comise, fată de aceasta s-a luat măsura de a nu părăsi tara şi i s-a prezentat materialul de urmărire penală în prezenta apărătorului ales la 17 septembrie 2012.

Latura civilă:

Cei doi - inculpat şi învinuită - au introdus în tară prin sustragerea de la controlul vamal 2.682 pachete ţigări de provenienţă sârbească în valoare totală de 21.456 RON, ţigări care vor fi confiscate de instanţă.

Referitor la martorul D.C.E., acesta a fost prezent la fata locului în momentul efectuării percheziţiei şi a declarat că nu cunoaşte nimic cu privire la ţigările descoperite la service-ul la care este angajat.

În schimb, cu prilejul audierii de către procuror, acesta şi-a schimbat declaraţia susţinând că ţigările au aparţinut lui G.C. care ulterior a decedat.

Cea de-a doua declaraţie a fost mincinoasă şi făcută în scopul de a-i ajuta pe inculpatul G.M.S.T. şi învinuita B.R.C. să eludeze legea penală, faptă care poate fi încadrată la disp. art. 260 C. pen. şi care poate fi conexă faptelor reţinute în prezentul rechizitoriu (vezi art. 34 lit. c) C. proc. pen.).

Având în vedere modalităţile de săvârşire a faptei, persoana făptuitorului (lipsa antecedentelor penale) o sancţiune administrativă este suficientă pentru corijarea acestuia.

Fapta martorului J.R.M. de a declara în timpul urmăririi penale împrejurări necorespunzătoare adevărului, constituie infracţiunea prev. de art. 260 C. pen.

Este cert că acesta prin declaraţiile date la politie şi procuror a încercat să „preia” fapta comisă de cei doi, învinuită şi inculpat, pentru ca aceştia să nu răspundă penal.

Având în vedere modalităţile de săvârşire a faptei, situaţia familiară, (lipsa antecedentelor penale) o sancţiune administrativă este suficientă pentru corijarea acestuia.

Analizând fie şi izolat declaraţia martorului, ne dăm seama de conţinutul neverosimil al acesteia, precum şi încercarea acestuia de a-i ajuta pe cei doi să nu fie sancţionaţi penal.

„Prin luna mai 2012 personal m-am dus fără maşină la G.M.S.T. şi l-am rugat să meargă cu mine până la Orşova şi tot el să mă aducă înapoi. Eu ştiam ce treabă aveam, dar nu i-am spus acestuia pentru că mă privea direct pe mine. Cu acel prilej am aflat că G.M.S.T. nu avea permis şi pentru a mă ajuta a chemat-o pe R. să conducă. În Schela R. a cunoscut o femeie pe care am luat-o cu noi. În Orşova am oprit la un bar pe faleză, am comandat sucuri şi cafea pe care le-am plătit eu, maşina a rămas în apropierea nefiind închisă. Pentru a-mi pune planul în aplicare, pe care numai eu îl ştiam am plecat de la masă circa 30 minute, m-am dus în Piaţa Orşova unde ştiam că se vând ţigări la negru. Aici, am cumpărat de la o persoană necunoscută 220 pachete ţigări cu suma de 1.100 RON pe care le-am luat într-o plasă, le-am dus la maşină şi le-am ascuns la roata de rezervă”.

Referitor la socrul inculpatului - învinuitul G.M.V.T. - s-a reţinut că acesta „din ordinul” ginerelui său la 08 octombrie 2011, orele 13.17, a comercializat cel puţin 60 cartuşe ţigări către o persoană necunoscută, faptă ce poate fi încadrată în disp. art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003.

În atare situaţie, fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni şi o sancţiune cu caracter administrativ este suficientă pentru corijarea acestuia.

Faţă de cetăţeanul sârb, membru al grupului, învinuitul L.M.I., învinuitul L.C., J.L. şi B.C. urmează a s-a disjuns cauza, iar pentru ceilalţi învinuiţi se va dispune scoaterea de sub urmărire penală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul instanţei sub nr. 7864/101/2012.

Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, la data de 04 octombrie 2012, a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicita să fie citată în cauză şi Autoritatea Naţională a Vămilor, motivând că aceasta are personalitate juridică şi o cerere de constituire ca parte civilă în cauză cu suma de 26.587 RON plus obligaţii de plată accesorii până la data achitării integrale a sumei datorate, depunând în acest sens, pentru dovedirea sumei, un referat privind calculul datoriei vamale privind pe inculpaţii G.M.S.T. şi B.R.C.

La termenul de judecată din data de 08 octombrie 2012, instanţa de judecată a dispus emiterea unei adrese către Autoritatea Naţională a Vămilor pentru ca aceasta să precizeze dacă se constituie parte civilă în cauză.

La data de 18 octombrie 2012, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi a depus la dosarul cauzei, în original, adresa din 27 septembrie 2012 a Direcţiei Judeţene pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Mehedinţi, cu valoarea ţigaretelor confiscate.

La dosar se află ataşată adresa din 04 octombrie 2012, prin care a fost împuternicită Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara să reprezinte în cauză interesele Autorităţii Naţionale a Vămilor. Această adresă a fost înregistrată la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara la data de 11 octombrie 2012.

La data de 01 noiembrie 2012 au fost ataşate la dosarul cauzei fişele de cazier actualizate ale inculpaţilor.

La termenul de judecată din data de 05 noiembrie 2012 au fost audiaţi în cauză inculpatul G.M.S.T. şi martorii: G.O., G.L.C.

La acelaşi termen de judecată s-a dispus detaşarea filelor din dosarul de urmărire penală nr. 86D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi, plicuri ce conţin imaginile video din timpul percheziţiei domiciliare, imaginile video din vamă şi imaginile video de la SC S.C.I. SRL, aflate pe suport CD sau DVD şi au fost depuse la Camera de Corpuri Delicte a Tribunalului Mehedinţi.

La termenul de judecată din data de 03 decembrie 2012 au fost audiaţi inculpatul B.R.C. şi martorii G.M.V.T., D.C.E. şi J.R.M.

Prin încheierea de şedinţă din data de 03 decembrie 2012, instanţa, din oficiu, a dispus emiterea unei adrese către Biroul Vamal al Porţilor de Fier pentru a comunica dacă din evidenţele acestei instituţii, reiese că numitul G.C. a tranzitat vama spre Serbia în anii 2011 şi 2012.

La data de 14 decembrie 2012 Biroul Vamal Porţile de Fier a comunicat faptul că acest birou nu înregistrează ieşiri/intrări/în/din România/Uniunea Europeană şi că singura abilitaţi pentru a oferi astfel de informaţii sunt Poliţia de Frontieră - P.T.F. Porţile de Fier I.

La termenul de judecată din data de 17 decembrie 2012, instanţa a dispus emiterea unei adrese către Poliţia de Frontieră - P.T.F. Porţile de Fier I pentru a comunica, dacă din evidenţele acestei instituţii, reiese că numitul G.C. a tranzitat vama spre Serbia în anii 2011 şi 2012.

La data de 07 ianuarie 2013 Poliţia de Frontieră - P.T.F. Porţile de Fier I a comunicat faptul că începând cu data de 01 ianuarie 2007 cetăţenii români nu se mai implementează în bazele de date atât la intrarea, cât şi la ieşirea în/din România, motiv pentru care nu va putea comunica cele solicitate.

La termenul din data de 21 ianuarie 2013 au fost audiaţi în cauză martorii propuşi în apărarea inculpaţilor, respectiv T.A.V. şi I.D.C.

La data de 02 ianuarie 2013 apărătorul ales al inculpaţilor a depus la dosarul cauzei concluzii scrise.

Prin încheierea de şedinţă din data de 04 februarie 2013, instanţa a dispus repunerea cauzei pe rol pentru a pune în discuţia părţilor schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, respectiv din art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003 în art. 7 rap. la art. 2 din Legea nr. 39/2003 şi din art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

La termenul de judecată din data de 18 februarie 2013, instanţa de judecată a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaplor, respectiv din art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003 în art. 7 rap. la art. 2 din Legea nr. 39/2003 şi din art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

Analizând şi coroborând probatoriul administrat în cursul urmăririi penale cu materialul probator administrat în mod direct, public, nemijlocit şi contradictoriu pe parcursul cercetării judecătoreşti, instanţa a constatat şi reţinut, în fapt, următoarele:

Inculpaţii G.M.S.T. şi B.R.C. au fost trimişi în judecată, în stare de libertate, pentru săvârşirea a câte patru infracţiuni: o infracţiune prevăzută de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, o infracţiune prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi câte două infracţiuni prevăzute de art. 2961 alin. (1) lit. I) din Legea nr. 571/2003, toate cu aplic. art. 33-34 C. pen.

Din punct de vedere procedural, în cauză au fost respectate dispoziţiile legale ce garantează exercitarea dreptului la un proces echitabil, în ceea ce priveşte sesizarea şi competenţa organelor de urmărire penală, la începerea urmăririi penale, la punerea în mişcare a acţiunii penale, la informarea acestora cu privire la învinuirile ce li se aduc, la exercitarea dreptului la apărare, precum şi cele cu privire la prezentarea întregului material de urmărire penală.

Din punct de vedere formal, cum inculpaţii sunt acuzaţi de constituirea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea unor infracţiuni de contrabandă, s-a impus schimbarea încadrării juridice a unora din faptele pentru care sunt cercetaţi, din infracţiunile prevăzute de art. 2 şi 7 din Legea nr. 39/2003, în infracţiunea prevăzută de art. 7 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 39/2003.

Cu privire la această infracţiune, din probele administrate în cauză s-a reţinut că într-adevăr ambii inculpaţi, G.M.S.T. şi B.R.C. au avut pe parcursul anilor 2011-2012 preocupări în sensul intermedierii unor tranzacţii de vânzare-cumpărare produse accizabile, în special cu ţigări de provenienţă Serbia.

Notele de redare a unor convorbiri telefonice conţin numeroase elemente, din care a reieşit că într-adevăr ambii inculpaţi au purtat pe parcursul anilor 2011-2012 o serie de discuţii telefonice cu terţe persoane, fie în scopul intrării în posesie a unor produse accizabile (în special ţigări), de provenienţă Serbia; fie în scopul revânzării produselor astfel dobândite.

Din aceste note s-ar putea într-adevăr reţine că inculpata B.R.C. ţinea legătura cu un cetăţean din Serbia, rămas neidentificat pe parcursul cercetărilor, care punea la dispoziţie, contracost, numeroase pachete de ţigări; pachete ce erau apoi ascunse în jenţile unor autoturisme, pentru a fi sustrase controlului vamal.

Aceste produse, conform notelor telefonice şi a notelor informative aflate la dosarul cauzei, se pare că erau transportate din Serbia în România de către diverse persoane (posibil numiţii P.F.A., M.M., C.C., P.M.A., T.L., C.P., C.D. şi R.M.), până la sediul SC A.S. SRL, de pe str. W.M., din Drobeta Turnu Severin, societate al cărei director general era inculpatul G.M.S.T., persoană ce se preocupa în special de revânzarea acestor produse, către terţe persoane din România.

Din probele dosarului cauzei a reieşit în mod cert că inculpatul G.M.S.T. nu transporta personal ţigările pe ruta Serbia - România, întrucât a avut interdicţie de a intra pe teritoriul Republicii Serbia, pe perioada 17 ianuarie 2011 - 15 ianuarie 2012, ca urmare a săvârşirii pe teritoriul acelui stat a unei alte infracţiuni de contrabandă cu ţigări, pentru care este judecat de Tribunalul din Negotin.

Deşi din conţinutul acestor note de redare a unor convorbiri telefonice a reieşit indicii temeinice, în sensul existenţei unui grup infracţional organizat specializat în contrabanda cu produse accizabile (membrii grupului având rolurile sus-menţionate), instanţa nu poate reţine întrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 39/2003; întrucât pe parcursul cercetărilor aceste indicii temeinice nu au fost în măsură a fi transformate în probe certe de vinovăţie, apte a justifica o condamnare a inculpaţilor.

Astfel, pe parcursul cercetărilor nu a fost identificat şi/sau audiat cetăţeanul din Serbia, ce avea se pare un rol esenţial în săvârşirea acestor infracţiuni (punea la dispoziţie mărfurile de contrabandă şi înlesnea săvârşirea acestor infracţiuni prin ascunderea mărfurilor în jenţile unor autoturisme); iar faţă de persoanele ce asigurau transportul produselor din Serbia în România s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, fără ca la dosarul cauzei să fie ataşate eventualele declaraţii date de aceste persoane şi fără ca soluţia de netrimitere în judecată să fie în vreun fel argumentată în fapt sau în drept.

Instanţa, la soluţionarea cauzei, a reţinut o diferenţiere între notele de redare a unor convorbiri telefonice, ce atestau circuitul unor produse de contrabandă pe ruta Serbia - România şi restul notelor de redare a unor convorbiri telefonice, ce atestau efectuarea operaţiunilor de revânzare a acestor produse în România.

Primele note menţionate au fost apreciate că reprezintă doar indicii temeinice în sensul săvârşirii unor infracţiuni de genul celor ce fac obiectul cercetărilor de fată, indicii care, pentru considerentele mai sus menţionate, nu pot avea valoare de probe pe baza cărora să se justifice condamnarea inculpaţilor (nefiind susţinute de probe certe de vinovăţie, cum ar fi audierea persoanelor ce constituie verigile lipsă ale presupusului grup infracţional sau de eventuale constatări a unor fapte de introducere ilegală în tară a unor astfel de produse, în perioada imediat următoare celei în care au avut loc convorbirile telefonice înregistrate în faza de urmărire penală).

Ce-a de-a doua categorie de note de redare a unor convorbiri telefonice s-a apreciat că are valoare probatorie în cauza dedusă judecăţii, deoarece menţiunile din aceste note se coroborează cu restul probelor de la dosarul cauzei, ce atestă intenţia de înstrăinare/chiar înstrăinarea contra cost a produselor provenite din contrabandă de către inculpatul G.M.S.T. către terţe persoane din România.

În cauză nu s-a reţinut nici o eventuală asociere a celor doi inculpaţi în scopul săvârşirii unor infracţiuni, întrucât din probele de la dosarul cauzei reiese că inculpata B. a fost identificată în prezenta inculpatului G.M.S.T., în calitate de salariat al societăţii sus menţionate, fără a avea un rol concret în procedura de revânzare către terţi a unor produse provenite din contrabandă.

S-a reţinut astfel că identificarea inculpatei B. în câmpul infracţional, conform probelor de la dosarul cauzei, a fost oarecum întâmplătoare, deoarece notele de redare a unor convorbiri telefonice cuprind discuţii purtate doar de inculpatul G.M.S.T. cu terţe persoane, cărora urma să le revândă acestor produse; iar restul probelor nu au relevat implicarea concretă a acesteia în aceste operaţiuni.

În concret, pe baza probelor de la dosarul cauzei s-a stabilit doar că inculpatul G.M.S.T. a deţinut, iar apoi a încercat să înstrăineze produse accizabile, provenite din contrabandă (în special ţigări de provenienţă Serbia).

În aceste condiţii, instanţa a analizat doar dacă faptele efectiv stabilite pe bază de probe certe întrunesc sau nu elementele constitutive ale vreunei infracţiuni, de genul celor pentru care au fost trimişi în judecată cei doi inculpaţi sau de genul celei pentru care s-a dispus schimbarea încadrării juridice pe parcursul cercetărilor penale.

Actul de sesizare al instanţei şi probele pe care se întemeiază acuzaţiile aduse celor doi inculpaţi au avut în vedere că la datele de 24 octombrie 2011, 21 februarie 2012, 03 aprilie 2012 şi respectiv 28 mai 2012 aceste persoane au fost asociaţi cu operaţiuni de deţinere sau de vânzare a unor produse a 2.682 pachete de ţigări şi a 20 litri alcool, de provenienţă Serbia, produse ce au fost introduse în mod clandestin în ţară.

1. Astfel, la data de 24 octombrie 2011, la ora 17.40 cu ocazia unui control în trafic, pe raza localităţii Căzăneşti, în autoturismul marca O., proprietatea inculpatei B.R.C., au fost identificate 890 pachete de ţigări de provenienţă Serbia, în valoare de 1.242 RON. Ţigările erau depozitate în două cutii de carton, în portbagajul acelui autovehicul şi nu purtau timbre fiscale.

Declaraţiile date de cei doi inculpaţi pe parcursul cercetărilor efectuate în cauză au conţinut şi ale elemente contradictorii, ceea ce denotă intenţia acestora de a-şi construi apărarea prin denaturarea adevărului.

Astfel, cu toate că la momentul depistării în trafic cei doi inculpaţi au afirmat că ar fi găsit ţigările pe marginea drumului, ulterior şi-au modificat declaraţiile, în sensul că inculpatul G.M.S.T. nu avea cunoştinţă despre faptul că transporta ţigări, că aceste ţigări ar fi fost cumpărate de către inculpata B.R.C., de la diverşi vânzători ambulanţi din Drobeta Turnu Severin; precum şi că scopul achiziţionării acestor produse nu l-ar fi constituit revânzarea, ci recompensarea unor persoane care (la sfârşitul lunii octombrie 2012) ar fi efectuat lucrări agricole în folosul bunicii inculpatei, din localitatea Salcia.

Deşi inculpata B.R.C. a încercat să-şi asume singură responsabilitatea pentru săvârşirea acestei fapte, arătând că inculpatul G.M.S.T. nu avea cunoştinţă că transporta aceste ţigări, instanţa a reţinut că această apărare este nesinceră, întrucât contrar celor afirmate de inculpată, din probele de la dosarul cauzei a reieşit că acest autoturism era condus de inculpatul G.M.S.T., persoană care în prealabil stabilise telefonic cu o persoană, pentru a-i vinde aceste produse, după cum reiese din notele de redare a unor convorbiri telefonice.

În scopul evident de a-şi asuma singură vinovăţia pentru săvârşirea acestei fapte, inculpata B.R.C. a declarat mincinos inclusiv cu privire la un aspect mai puţin relevant în cauza de faţă (aceasta afirmând că ar fi condus personal acel autovehicul, deşi faptul contrar reiese atât din declaraţiile celuilalt inculpat, cât şi din menţiunile procesului verbal de depistare).

Din procesul-verbal de depistare a reieşit că la momentul controlului inculpatul G.M.S.T. a declarat că în autoturism se aflau 900 de pachete de ţigări, astfel că sunt nesincere apărările celor doi inculpaţi de pe parcursul procesului, în sensul că acest inculpat nu ar fi avut cunoştinţă că transporta ţigări atunci când a plecat din Drobeta Turnu Severin.

Nu lipsit de relevanţă a fost şi faptul că ambii inculpaţi au semnat fără obiecţiuni procesele-verbale de la dosar urmărire penală, deşi aceste documente atestau că inculpatul G.M.S.T. a transportat la data sus-menţionată 890 de pachete de ţigări, de provenienţă Serbia, fără a purta timbru.

Cum din ansamblul probelor administrate în cauză, inclusiv din cuprinsul propriilor declaraţii, a reieşit că ambii inculpaţi avea cunoştinţă despre faptul că produsele respective proveneau din Serbia şi nu erau timbrate în mod corespunzător potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, se prezumă că aceştia aveau cunoştinţă că aceste mărfuri proveneau din contrabanda cu ţigări.

Pentru considerente mai sus menţionate, cum prima categorie de note de redare a unor convorbiri telefonice are doar valoarea de indicii temeinice, în lipsa identificării şi audierii persoanelor care i-au pus la dispoziţie aceste produse inculpatului G.M.S.T., nu s-a reţinut că vreunul dintre inculpaţi ar fi introdus în ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal mărfuri ce trebuie plasate sub un regim vamal, astfel că este justificată schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 prevede că „Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.”

Instanţa a reţinut că ambii inculpaţi cunoşteau că aceste ţigări provin din contrabandă, cu atât mai mult cu cât din actele de la dosarul cauzei reiese că inculpatul G.M.S.T. avea preocupări similare de mai multă vreme (fiind cercetat contravenţional şi penal pentru săvârşirea unor fapte de acelaşi gen), iar cei doi inculpaţi au fost depistaţi pe un drum ocolitor spre localitatea Salcia.

Cum din actele de la dosarul cauzei a reieşit că inculpatul era cel care asigura efectiv transportul, cunoştea numărul şi marca ţigărilor astfel transportate; precum şi că negociase în prealabil cu o terţă persoană vânzarea acestor produse (stabilind să asigure şi transportul până la destinaţie), urmează a se reţine în sarcina acestei persoane săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B.R.C., pentru considerente mai sus menţionate, s-a reţinut, contrar celor asumate prin propriile declaraţii, că această persoană nu a avut nici un rol în săvârşirea acestei infracţiuni, astfel că se va dispune achitarea acesteia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

S-a apreciat că intenţia acesteia de a încerca să-şi asume singură responsabilitatea pentru fapta sus menţionată, denaturând astfel adevărul, poate fi într-o oarecare măsură justificată prin faptul că este salariata firmei controlate de celălalt inculpat, se află în subordinea acestuia şi are o situaţie materială mai dificilă, după cum se reţine atât din declaraţia dată în faţa instanţei, cât şi din contactul de muncă

În sarcina inculpatului G.M.S.T. s-a reţinut şi săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003, întrucât la data de 24 octombrie 2011 a deţinut în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, peste limita a 10.000 ţigarete.

Deşi strict formal, prin raportarea strictă la conţinutul elementului material, s-ar putea crede că infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 ar fi absorbită în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003, instanţa va dispune condamnarea acestui inculpat pentru săvârşirea în concurs a două infracţiuni, întrucât obiectul juridic ocrotit de fiecare dintre acestea este diferit (în primul caz este ocrotit dreptul statului la încasarea taxelor vamale, iar în cel de-al doilea caz este ocrotit dreptul statului la încasarea accizelor).

Pentru considerentele mai sus menţionate, instanţa nu a reţinut în sarcina inculpatei B.R.C. nici săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003, întrucât, contrar celor afirmate de cei doi inculpaţi, din probele de la dosarul cauzei reiese că această persoană nu a deţinut la data de 24 octombrie 2011 produse accizabile, astfel că se va dispune achitarea acesteia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

2. La data de 21 februarie 2012 a fost efectuată o percheziţie domiciliară la locuinţa inculpatului G.M.S.T., situată pe str. W.M. din Drobeta Turnu Severin (locaţie unde îşi are sediul şi SC A.S. SRL - cu obiect de activitate principal: service auto).

Percheziţia a fost autorizată de Tribunalul Mehedinţi, conform autorizaţiei din data de 20 februarie 2012, emisă în Dosarul nr. 5/2012).

Iniţial, atât inculpatul, cât şi martorii oculari prezenţi la faţa locului (socrul său şi salariaţi ai societăţii sus-menţionată), în prezenţa unui apărător ales, au arătat că „nu ştiu nimic despre aceste produse şi că nu au cunoştinţă despre modul cum au fost ele depozitate în acest loc” după cum reiese din procesul-verbal de percheziţie.

Ulterior, toate aceste persoane au afirmat în mod constant că produsele respective fuseseră descărcate dintr-un autoturism adus în service, pentru efectuarea unor reparaţii, de către numitul G.C. (persoană ce a decedat în data de 30 martie 2012).

Instanţa a înlăturat ca nesinceră apărarea inculpatului G.M.S.T., susţinută de declaraţiile mincinoase ale martorilor G.M.V.T., D.C.E. şi I.D.C., în sensul să produsele sus menţionate ar fi aparţinut unei persoane ce a decedat la scurt timp după efectuarea percheziţiei, întrucât aceste persoane nu au oferit explicaţii rezonabile pentru schimbarea poziţiei iniţiale.

S-a apreciat că este improbabil ca asupra acestor persoane să se fi exercitat acte de violenţă/ameninţări de către organele de urmărire penală, cu ocazia audierilor, în condiţiile în care inculpatul s-a bucurat de apărare calificată din chiar momentul efectuării percheziţiei domiciliare (ce a confirmat, prin aplicarea semnăturii, menţiunile din procesul-verbal de percheziţie domiciliară), iar la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi din care să reiese că aceste persoane ar fi formulat plângere pentru modul în care au fost efectuate cercetările, precum şi că aspectele pretins efectuate ar fi fost şi susţinute de probe.

Pe de altă parte, instanţa a constatat că există unele contradicţii inclusiv între depoziţiile martorilor audiaţi. Astfel, martorul D. afirmă că autoturismul respectiv fusese adus în service pentru reparaţii cu o zi înainte, iar martorii G.M.V.T. şi I.D.C. afirmă că acel autoturism ar fi fost adus pentru reparaţii chiar în ziua în care a avut loc percheziţia domiciliară.

Toate aceste persoane au afirmat că, după ce ar fi găsit produsele respective, în mai multe plase din plastic, de culoare neagră, pe bancheta din spate a unui autoturism marca V., adus în service pentru reparaţii de numitul G.C. (având probleme cu pompa de alimentare), ar fi depozitat acele produse în vestiar, pe şi în jurul unei mese.

Din procesul-verbal de percheziţie domiciliară a reieşit însă că toate aceste produse au fost identificate în mai muite locuri: în dulapul aflat în partea stângă, lângă uşă; pe cel de-al doilea dulap, situat în continuarea primului; pe masă şi pe scaun; lângă o ladă frigorifică; în holul din spatele vestiarului, situat sub scara de acces la etaj.

Din acelaşi proces-verbal, cât şi din planşele fotografice a mai reieşit că majoritatea acestor produse nu erau depozitate în pungi din plastic de culoare neagră.

Nu lipsit de relevanţă a fost şi faptul că fiecare dintre aceste pachete de ţigări au fost identificate ambalate în hârtie de ziar (câte 9/10 pachete per ambalaj), legate cu scoci; precum şi că în aceeaşi încăpere au mai fost identificate 15 pungi din material plastic, ce conţineau hârtie de ziar şi scoci identice cu cele în care erau ambalate produsele din tutun, ceea ce conduce la concluzia că astfel de produse nu ajunseseră în acele locuri în mod cu totul şi cu totul întâmplător.

S-a mai reţinut că martorii G.O. şi G.L.C. au declarat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi al judecăţii, că în luna iunie 2012 inculpatul G.M.S.T., fiind însoţit de inculpata B.R.C., s-au prezentat la sediul SC S.I.C. SRL, unde i-au solicitat primului martor menţionat să declare în mod mincinos organelor de urmărire penală că produsele respective îi aparţinuseră soţului acestui martor, decedat între timp. La stabilirea veridicităţii depoziţiilor acestor martori, instanţa a avut în vedere şi conţinutul planşelor fotografice.

Din referatul I.P.J. Mehedinţi a reieşit că în aceeaşi locaţie, cu ocazia efectuării unei percheziţii domiciliare, în data de 09 septembrie 2010 au fost identificate 230 pachete de ţigări, nemarcate sau marcate în mod necorespunzător, toate de provenienţă Serbia, ceea ce denotă că inculpatul G.M.S.T. a perseverat în ultimii ani în săvârşirea unor activităţi de deţinere şi de vânzare a unor astfel de mărfuri, provenite din contrabandă.

Actele de la dosarul cauzei nu au confirmat că inculpata B. ar fi avut vreun rol în săvârşirea la data de 21 februarie 2012 a faptei de deţinere de bunuri provenite din contrabandă, ci doar că l-a însoţit pe celălalt inculpat, atunci când acesta a luat legătura cu martora G.O., pentru a-i solicita să declare în mod mincinos că produsele găsite cu ocazia percheziţiei domiciliare ar fi aparţinut soţului, ce decedase între timp, astfel că a dispus achitarea acesteia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea atât a infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cât şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003.

În sarcina inculpatului G.M.S.T. s-a reţinut însă şi săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003, întrucât la data de 21 februarie 2012 a deţinut în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, peste limita a 10.000 ţigarete.

Deşi strict formal, prin raportarea strictă la conţinutul elementului material, s-ar putea crede că infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 ar fi absorbită în conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003, instanţa a dispus condamnarea acestui inculpat pentru săvârşirea în concurs a două infracţiuni, întrucât obiectul juridic ocrotit de fiecare dintre acestea este diferit (în primul caz este ocrotit dreptul statului la încasarea taxelor vamale, iar în cel de-al doilea caz este ocrotit dreptul statului la încasarea accizelor).

Cu privire la infracţiunea de contrabandă asimilată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, s-a reţinut că aceasta a fost comisă la puţin timp după comiterea faptei din data de 24 octombrie 2011, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fiind deci incidente dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Cum cantitatea de 20 litri de alcool, de provenienţă Serbia este sub limita minimă prevăzută de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003 (trebuia să fie cel puţin 40 litri de alcool etilic), deţinerea acestor produse accizabile nu a avut relevanţă sub aspect penal, în prezenta cauză, însă prin hotărâre s-a dispus confiscarea lor în temeiul art. 118 lit. f) C. proc. pen., fiind deţinute în contra dispoziţiilor legale.

La data de 03 aprilie 2012, în jurul orei 23,00 inculpatul G.M.S.T. a fost depistat la punctul de trecere a frontierei Porţile de Fier II, în autoturismului, marca F., condus de inculpata B., deţinând 99 pachete de ţigări de provenienţă Serbia, fiind sancţionat contravenţional cu suma de 5.000 RON.

Aceste pachete de ţigări fuseseră ascunse în interiorul autoturismului şi au fost cumpărate din Serbia de către inculpatul G.M.S.T., după cum au declarat în mod constant acest inculpat şi inculpata B.R.C.; precum şi după cum s-a reţinut în acest sens şi în actul de sesizare al instanţei.

Prin raportare atât la valoare, cât şi la numărul lor, s-a constatat că în prezenta cauză deţinerea acestor produse nu are relevanţă sub aspect penal, neintrând în conţinutul constitutiv al niciuneia dintre infracţiunile pentru care este cercetat inculpatul G.M.S.T., ci această faptă constituie o contravenţie la regimul vamal, ce are relevanţă, în reţinerea perseverenţei inculpatului în săvârşirea unor fapte de acelaşi gen.

La data de 28 mai 2012, în jurul orei 15.00, pe raza localităţii Gura Văii, judeţul Mehedinţi, pe sensul de mers Orşova - Drobeta Turnu Severin, a fost depistat în trafic autoturismul marca L.R., condus de inculpatul G.M.S.T., iar cu ocazia controlului efectuat, în interiorul genţii de la roata de rezervă a fost descoperită cantitatea de 220 pachete de ţigări, provenienţă Serbia.

Deşi din punct de vedere legal acest autoturism era în proprietatea martorului J.R.M., instanţa a constatat că sunt întemeiate rezervele formulate în rechizitoriu cu privire la legalitatea dreptului de proprietate al acestui martor, în condiţiile în care din probele de la dosarul cauzei reiese pe de o parte că martorul avea o situaţie materială precară ce nu-i permitea şi nu-i justifica în nici un fel necesitatea de a-şi achiziţiona un astfel de autoturism, iar pe de altă parte pentru că autoturismul respectiv a fost localizat cu câteva luni înainte în curtea service-ului al cărui director general este inculpatul G.M.S.T. (conform menţiunilor din procesul verbal de percheziţie domiciliară efectuată la data de 21 februarie 2012).

S-a considerat că este greu de crezut că o persoană ce avea situaţie materială precară şi nu poseda permis de conducere, şi-ar fi achiziţionat, pentru sine, un astfel de autoturism.

Cu toate acestea, instanţa a reţinut că problema legalităţii dobândirii dreptului de proprietate asupra acestui autoturism sau cea a stabilirii titularului real al dreptului de proprietate exced cadrului procesual de faţă.

Din declaraţiile date de ambii inculpaţi, cât şi de martorii T.A.V. şi J.R.M. a reieşit că aceste ţigări ar fi fost achiziţionate de ultimul martor menţionat, de la o persoană rămasă necunoscută din Orşova, în timpul în care celelalte trei persoane ce-l însoţiseră, se aflau la o terasă din aceeaşi localitate. Acesta a fost şi motivul pentru care martorul J.R.M. a fost sancţionat contravenţional cu suma de 20.000 RON, după cum s-a reţinut şi în rechizitoriu.

În acelaşi act de sesizare al instanţei s-a apreciat însă că vinovat de săvârşirea acestei fapte ar fi în realitate inculpatul G.M.S.T., întrucât depoziţia martorului Jianu ar fi fost mincinoasă, motiv pentru care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ faţă de acesta.

Actele de la dosarul cauzei nu au confirmat însă că inculpatul G.M.S.T. ar fi avut vreun rol în săvârşirea acestei fapte, cu atât mai mult cu cât versiunea sa este susţinută şi de martora T.A.V., persoană faţă de care nu s-a început urmărirea penală şi nu s-a dispus vreo soluţie, în sensul că mărturia sa ar fi fost mincinoasă.

Faţă de toate aceste considerente s-a constatat că prezumţia de nevinovăţie recunoscută în temeiul art. 52 C. proc. pen. nu a fost răsturnată, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.M.S.T.

Prin raportarea stării de fapt mai sus reţinută la probele de la dosarul cauzei, s-a dispus achitarea inculpatei B.R.C., pentru săvârşirea în concurs a unei infracţiuni prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi a două infracţiuni prevăzute de art. 2961 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, întrucât această inculpată nu a avut nici o contribuţie la săvârşirea acestor fapte.

Ambii inculpaţi au fost achitaţi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 7 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 39/2003, întrucât probele de la dosarul cauzei nu confirmă întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracţiuni, în condiţiile în care ceilalţi presupuşi membrii ai grupului infracţional nu au fost audiaţi, iar parte beneficiază de o soluţie de netrimitere în judecată ce nu este argumentată în fapt sau în drept. De asemenea, probele de la dosarul cauzei nu au demonstrat că inculpata B.R.C. ar fi avut un rol concret în sprijinirea inculpatului G.M.S.T., cu excepţia faptului că l-ar fi însoţit pe acesta în anumite momente reţinute ca atare în starea de fapt mai sus expusă.

În ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.M.S.T. s-a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea în concurs a unei infracţiuni prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi a două infracţiuni prevăzute de art. 2961 alin. (1) din Legea nr. 571/2003.

La individualizarea fiecărei pedepse (principală, accesorie şi complementară, după caz, aplicată acestui inculpat) au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele astfel săvârşite, perseverenţa contravenţională şi infracţională a acestui inculpat, conduita sa nesinceră de pe parcursul procesului.

Având în vedere toate aceste considerente, în baza art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 33 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul la pedeapsa principală de 3 ani închisoare, aplicându-i-se totodată pedepsele accesorii şi complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (pedeapsa accesorie se va executa în conformitate cu disp. art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., iar pedeapsa complementară va avea o durată de 2 ani şi va fi executată în conformitate cu dispoziţiile art. 66 C. pen.).

Pentru infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (comisă în data de 24 octombrie 2011), s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsa principală de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicându-i-se totodată pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ce se va executa în conformitate cu disp. art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen.

Pentru infracţiunea prevăzută de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. (comisă la data de 21 februarie 2012), s-a dispus condamnarea aceluiaşi inculpat la pedeapsa principală de 2 ani închisoare, aplicându-i-se totodată pedepsele accesorii şi complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. (pedeapsa accesorie se va executa în conformitate cu disp. art. 71 alin. (1) şi (2) C. pen., iar pedeapsa complementară va avea o durată de 2 ani şi va fi executată în conformitate cu dispoziţiile art. 66 C. pen.).

Având în vedere că prin sentinţa penală nr. 454 din 29 februarie 2012 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin (definitivă prin decizia nr. 157/R din 23 aprilie 2012 a Tribunalului Mehedinţi) acest inculpat a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni concurente, prin prezenta sentinţă s-a făcut aplicaţia dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. şi art. 34 lit. b) C. pen., constatându-se concurente toate aceste pedepse şi dispunându-se contopirea tuturor acestor pedepse, astfel că în final inculpatul G.M.S.T. va executa pedeapsa principală cea mai grea, de 3 ani închisoare, precum şi pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pe durata menţionată în dispoziţiile art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. rap. la art. 65 C. pen., s-a aplicat acestui inculpat pedeapsa complementară a interzicerii pe o perioadă de 2 ani a exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., pedeapsă complementară ce se va executa în conformitate cu dispoziţiile art. 66 C. pen.; iar în baza art. 85 C. pen. se va anula beneficiul suspendării condiţionate acordate inculpatului G.M.S.T. prin sentinţa penală nr. 454 din 29 februarie 2012 a Judecătoriei Drobeta Turnu Severin (definitivă prin decizia nr. 157/R din 23 aprilie 2012 a Tribunalului Mehedinţi).

Faţă de faptul că acest inculpat nu a mai fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni, iar din probele de la dosarul cauzei a reieşit că este ancorat în realitatea socială, fiind căsătorit şi obţinând venituri şi din activităţi productive, s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi fără privarea efectivă de libertate, astfel că în baza art. 861 şi art. 865 alin. (2) C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale aplicate, pe o perioadă de 6 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 862 C. pen.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenţia inculpatului G.M.S.T. asupra dispoziţiilor art. 83 şi art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării executării sub supraveghere a pedepsei în cazul săvârşirii unei noi infracţiuni în cursul termenului de încercare, precum şi în cazul nerespectării măsurilor de supraveghere prevăzute de lege şi stabilite de instanţă; iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se va suspenda şi executarea pedepselor accesorii.

Cum inculpatul G.M.S.T. a fost reţinut pentru 24 de ore în cursul urmăririi penale, instanţa a făcut aplicaţia disp. art. 88 C. pen. rap. la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., deducând din pedeapsa principală durata reţinerii de la data de 21 iunie 2012 şi până la data de 22 iunie 2012.

Prin prezenta sentinţă s-a făcut şi aplicaţia dispoziţiilor art. 278 şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, precum şi art. 118 lit. f) C. pen. - dispunându-se confiscarea de la inculpatul G.M.S.T. a 2.363 pachete de ţigări, provenienţă Serbia - aflate la dispoziţia Direcţie Generale a Vămilor - D.J.A.O.V. Mehedinţi conform adeverinţei de reţinere din 06 iunie 2012; precum şi 890 pachete de ţigări - aflate la dispoziţia Direcţiei Generale a Vămilor - D.J.A.O.V. Mehedinţi conform adeverinţei de reţinere din 31 octombrie 2011); precum şi ale art. 118 alin. (1) lit. f) C. pen., dispunându-se confiscarea de la inculpatul G.M.S.T. a 20 sticle de alcool etilic, 1 litru/sticlă, 96% concentraţie alcoolică, nemarcate, provenienţă Serbia (aflate la dispoziţia Direcţie Generale a Vămilor - D.J.A.O.V. Mehedinţi conform adeverinţei de reţinere din 06 iunie 2012).

Cu privire la latura civilă a cauzei, s-a reţinut că infracţiunile pentru care a fost condamnat (comise la datele de 24 octombrie 2011 şi respectiv 21 februarie 2012) inculpatul G.M.S.T. au produs bugetului de stat un prejudiciu patrimonial în valoare totală de 23.236 RON, după cum reiese din înscrisul de la dosarul cauzei.

Acest prejudiciu a fost format din taxe vamale în valoare de 1.946 RON, acciza în valoare de 16.132 RON, iar TVA în valoare de 5.158 RON.

Legal citată, Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, la data de 04 octombrie 2012, a depus la dosarul cauzei o cerere, prin care solicita să fie citată în cauză şi Autoritatea Naţională a Vămilor, motivând că aceasta are personalitate juridică şi o cerere de constituire ca parte civilă în cauză cu suma de 26.587 RON plus obligaţii de plată accesorii până la data achitării integrale a sumei datorate, depunând în acest sens, pentru dovedirea sumei, un referat privind calculul datoriei vamale privind pe inculpaţii G.M.S.T. şi B.R.C.

La data de 18 octombrie 2012 D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi a depus la dosarul cauzei, în original, adresa din 27 septembrie 2012 a D.J.A.O.V. Mehedinţi, cu valoarea ţigaretelor confiscate.

La dosar se află ataşată adresa din 04 octombrie 2012, prin care a fost împuternicită Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara să reprezinte în cauză interesele Autorităţii Naţionale a Vămilor. Această adresă a fost înregistrată la Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara la data de 11 octombrie 2012.

Având în vedere că această pârâtă nu era împuternicită legal să reprezinte interesele Autorităţii Naţionale a Vămilor la data când a formulat cererea de constituire ca parte civilă, iar ulterior primirii împuternicirii şi până la citirea actului de sesizare, aceasta nu a depus o cerere în care să precizeze dacă se constituie sau nu parte civilă în numele Autoritatea Naţională a Vămilor, instanţa a apreciat că se impune respingerea acţiunii civile în temeiul art. 15 alin. (2) C. proc. pen.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi, partea civilă A.N.A.F., prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara şi inculpatul G.M.S.T.

D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi a arătat, prin motivele de apel, că în mod greşit au fost achitaţi inculpaţii pentru infr. prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 şi în mod greşit a fost achitată inculpata B.R.C. pentru celelalte infracţiuni. Din probe a rezultat că fiecare inculpat avea rolul său în cadrul grupului infracţional organizat; există probe că inculpata B.R.C. a săvârşit celelalte infracţiuni pentru care a fost trimisă în judecată; motivarea instanţei de fond este contrazisă de probele administrate în cauză; există interceptări în care inculpata discuta cu cetăţeanul sârb şi stabileau modul în care trebuia să introducă ţigările în ţară; a mai arătat că în mod greşit s-a făcut referire la Legea nr. 86/2003, în loc de Legea nr. 86/2006, cum era corect; temeiul confiscării ţigărilor de la inculpatul G.M.S.T. este greşit indicat de instanţă, corect era art. 277 din Legea nr. 86/2006 coroborat cu 118 lit. f) C. pen.

Partea civilă A.N.A.F. prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara, a solicitat, prin motivele de apel, admiterea în totalitate a acţiunii civile; chiar dacă Autoritatea Naţională a Vămilor nu avea mandat în formă scrisă, dreptul de reprezentare pentru unităţile din subordonare izvorăşte din lege; există acest mandat, a existat o cerere de constituire ca parte civilă şi la urmărirea penală.

Inculpatul G.M.S.T., a arătat în motivele de apel, că în mod corect trebuia indicată Legea nr. 86/2006, nu Legea nr. 86/2003 (cum a arătat instanţa de fond), este o eroare ce poate fi îndreptată; în mod greşit instanţa de fond l-a condamnat pentru fapta din 21 februarie 2012, când au fost găsite ţigări la percheziţia domiciliară, însă acestea nu aparţineau nici unuia dintre inculpaţi. Inculpatul locuieşte în comuna Salcia, iar ţigările au fost găsite într-un service, într-o maşină ce venise în service. A solicitat pentru fapta din 21 februarie 2012 achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

A arătat că a recunoscut săvârşirea faptei din data de 24 octombrie 2011 şi solicită reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege, cu aplicarea art. 85 alin. (3) C. pen. şi art. 81 C. pen.; a mai arătat că este căsătorit, are 1 copil minor, lucrează la Londra cu contract de muncă, ca şi inculpata B.R.C.

Pentru infr. prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. (nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii), întrucât nu avea cunoştinţă că aceste ţigări proveneau din contrabandă, el avea interdicţie la intrarea în Serbia.

Curtea de Apel Craiova a constatat că apelurile declarate de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi şi partea civilă Statul Român, prin A.N.A.F. reprezentat prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara sunt fondate, iar cel declarat de inculpatul G.M.S.T. este nefondat, pentru următoarele considerentele:

Analizând actele şi lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, precum şi din oficiu, sub toate aspectele, Curtea a constatat că instanţa de fond a reţinut o stare de fapt corectă şi concordantă cu probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică este, de asemenea, justă.

A mai constatat, în ceea ce priveşte motivul de apel formulat de parchet prin care s-a criticat achitarea inculpaţilor pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 39/2003, că acest motiv este neîntemeiat.

Astfel, în mod corect s-a reţinut că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 rap. la art. 2 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 39/2003, întrucât pe parcursul cercetărilor nu a fost identificat şi audiat cetăţeanul din Serbia, ce avea un rol esenţial în săvârşirea infracţiunii de contrabandă (punea la dispoziţie mărfurile de contrabandă şi înlesnea săvârşirea acestor infracţiuni prin ascunderea mărfurilor în jenţile unor autoturisme), iar faţă de persoanele ce asigurau transportul produselor din Serbia în România s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, nefiind audiate nici persoanele ce constituie verigile lipsă ale presupusului grup infracţional.

S-a mai apreciat că în mod corect a mai reţinut instanţa de fond că inculpata B.R.C. avea calitatea de salariat al societăţii inculpatului G.M.S.T., fără a avea un rol concret în procedura de revânzare către terţi a unor produse provenite din contrabandă, în condiţiile în care notele de redare a unor convorbiri telefonice cuprind discuţii purtate doar de inculpatul G.M.S.T. cu terţe persoane, cărora urma să le revândă acestor produse.

Pe baza probelor de la dosarul cauzei s-a stabilit doar că inculpatul G.M.S.T. a deţinut, iar apoi a încercat să înstrăineze produse accizabile, provenite din contrabandă (în special ţigări de provenienţă Serbia).

În ceea ce priveşte fapta din data de 24 octombrie 2011, a constatat că pe raza localităţii Căzăneşti, în autoturismul marca O., proprietatea inculpatei B.R.C., au fost identificate 890 pachete de ţigări, de provenienţă Serbia, în valoare de 1.242 RON. Ţigările erau depozitate în două cutii de carton, în portbagajul acelui autovehicul şi nu purtau timbre fiscale.

Întrucât din notele de redare a unor convorbiri telefonice a rezultat că autoturismul era condus de inculpatul G.M.S.T., care în prealabil stabilise telefonic cu o persoană să îi vândă aceste produse, în mod corect s-a reţinut că inculpata B.R.C. a fost nesinceră şi a încercat să-şi asume singură responsabilitatea pentru săvârşirea acestei fapte, arătând că inculpatul G.M.S.T. nu avea cunoştinţă că transporta aceste ţigări. Mai mult, din procesul verbal de depistare a reieşit că la momentul controlului inculpatul G.M.S.T. a declarat că în autoturism se aflau 900 de pachete de ţigări, astfel că au fost înlăturate apărările celor doi inculpaţi, în sensul că acest inculpat nu ar fi avut cunoştinţă că transporta ţigări atunci când a plecat din Drobeta Turnu Severin.

De asemenea, în mod corect s-a reţinut, în lipsa identificării şi audierii persoanelor care i-au pus la dispoziţie aceste produse inculpatului G.M.S.T., că nu s-a făcut dovada că vreunul dintre inculpaţi ar fi introdus în ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal mărfuri ce trebuie plasate sub un regim vamal, astfel că s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 în infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Ambii inculpaţi cunoşteau că aceste ţigări provin din contrabandă, iar inculpatul G.M.S.T. era cel care asigura efectiv transportul, cunoştea numărul şi marca ţigărilor astfel transportate şi negociase în prealabil cu o persoană vânzarea acestor produse, în mod corect s-a reţinut că inculpatul a săvârşit infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006.

În ceea ce o priveşte pe inculpata B.R.C., a apreciat că în mod corect s-a reţinut că din probele administrate nu a rezultat că aceasta ar fi avut vreun rol în săvârşirea acestei infracţiuni, dispunând în consecinţă achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. Totodată, probele administrate nu au făcut dovada că inculpata a deţinut la data de 24 octombrie 2011 produse accizabile, astfel că s-a dispus achitarea acesteia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.

Totodată, a constatat că în sarcina inculpatului G.M.S.T. s-a reţinut şi săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. l) din Legea nr. 571/2003, întrucât la data de 24 octombrie 2011 a deţinut în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, peste limita a 10.000 ţigarete.

În ceea ce priveşte fapta din data de 21 februarie 2012, a constatat că a fost efectuată o percheziţie domiciliară la locuinţa inculpatului G.M.S.T., situată pe str. W.M. Drobeta Turnu Severin (locaţie unde îşi are sediul şi service-ul auto SC A.S. SRL).

Inculpatul s-a apărat în sensul că produsele respective fuseseră descărcate dintr-un autoturism adus în service, pentru efectuarea unor reparaţii, de către numitul G.C. (persoană ce a decedat în data de 30 martie 2012), însă această apărare a fost înlăturată ca nesinceră, având în vedere declaraţiile martorilor G.O. şi G.L.C. şi conţinutul planşelor fotografice.

Întrucât probele administrate nu au confirmat că inculpata B.R.C. ar fi participat la săvârşirea la data de 21 februarie 2012 a faptei de deţinere de bunuri provenite din contrabandă, Curtea a constatat că în mod corect s-a dispus achitarea acesteia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., rap. la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., pentru săvârşirea atât a infracţiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cât şi pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003.

În sarcina inculpatului G.M.S.T. s-a reţinut corect şi săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 2961 lit. I) din Legea nr. 571/2003, întrucât la data de 21 februarie 2012 a deţinut în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător, peste limita a 10.000 ţigarete.

Cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, s-a reţinut că aceasta a fost comisă la puţin timp după comiterea faptei din data de 24 octombrie 2011, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, fapta fiind comisă în formă continuată, fiind deci incidente dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen.

A apreciat ca fiind neîntemeiate motivele de apel formulate de acest inculpat prin care a solicitat achitarea pentru aceste infracţiuni, arătând că probele administrate confirmă săvârşirea de către inculpat a infracţiunilor, fiind întrunite elementele constitutive ale acestora sub aspectul laturii obiective şi subiective.

În ceea ce priveşte împrejurarea că, la data de 03 aprilie 2012, inculpatul G.M.S.T. a fost depistat la punctul de trecere a frontierei Porţile de Fier II, în autoturismului, marca F., condus de inculpata B.R.C., deţinând 99 pachete de ţigări de provenienţă Serbia, fiind sancţionat contravenţional cu suma de 5.000 RON, după cum reiese din procesul-verbal, în mod corect s-a reţinut de instanţa de fond că în prezenta cauză deţinerea acestor produse nu are relevanţă sub aspect penal, neintrând în conţinutul constitutiv al niciuneia dintre infracţiunile pentru care este cercetat inculpatul G.M.S.T., ci această faptă constituie o contravenţie la regimul vamal.

În ceea ce priveşte fapta din data de 28 mai 2012, a constatat că, pe raza localităţii Gura Văii, judeţul Mehedinţi, a fost depistat în trafic autoturismul marca L.R., condus de inculpatul G.M.S.T., iar cu ocazia controlului efectuat, în interiorul genţii de ia roata de rezervă a fost descoperită cantitatea de 220 pachete de ţigări, provenienţă Serbia.

Din declaraţiile date de ambii inculpaţi, cât şi de martorii T.A.V. şi J.R.M., a reieşit că aceste ţigări ar fi fost achiziţionate de ultimul martor menţionat, de la o persoană rămasă necunoscută din Orşova. Acesta a fost şi motivul pentru care martorul J.R.M. a fost sancţionat contravenţional cu suma de 20.000 RON, după cum s-a reţinut şi în rechizitoriu.

În mod corect s-a reţinut de instanţa de fond că probele administrate în cauză -îndeosebi declaraţiile martorilor T.A.V. şi J.R.M., nu au confirmat că inculpatul G.M.S.T. ar fi participat în vreun fei la săvârşirea acestei fapte.

A fost apreciată întemeiată soluţia instanţei de fond de achitare a inculpatei B.R.C., pentru săvârşirea unei infracţiuni prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., precum şi a două infracţiuni prevăzute de art. 2961 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, probele neconfirmând comiterea lor de către această inculpată, fiind aşadar neîntemeiate motivele de apel formulate de parchet sub acest aspect.

A constatat ca fiind întemeiat motivul de apel formulat de parchet prin care s-a susţinut că în cuprinsul sentinţei s-a făcut în mod greşit referire la Legea nr. 86/2003, în loc de Legea nr. 86/2006, cum era corect, motiv pentru care, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Mehedinţi şi a desfiinţat în parte sentinţa.

Astfel, a constatat că din eroare în cuprinsul minutei şi dispozitivului sentinţei s-a trecut „Legea nr. 86/2003” în loc de „Legea nr. 86/2006”.

A dispus îndreptarea acestei erori, în sensul că, în tot cuprinsul sentinţei se va trece, în loc de „Legea nr. 86/2003”, „Legea nr. 86/2006” - cum este corect.

În ceea ce priveşte pedepsele aplicate inculpatului G.M.S.T., criticate prin motivele de apel, prin care s-a solicitat reducerea lor, s-a constatat că acestea au fost just individualizate, cu respectarea criteriilor generale prev. de art. 72 C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social al faptelor, urmările produse, modalitatea şi împrejurările comiterii acestora, persoana şi conduita inculpatului, care a comis o pluralitate de infracţiuni, Curtea apreciind că nu se impune reducerea pedepselor ce i-au fost aplicate, numai prin cuantumul stabilit de instanţa de fond putându-şi realiza scopul preventiv, educativ şi sancţionator în sensul disp. art. 52 C. pen.

În mod corect s-a apreciat că, în cauză, scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea sa în regim de detenţie, respectiv prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, pe o perioadă de 6 ani, care constituie termen de încercare, potrivit art. 862 C. pen., fiind necesar un control asupra conduitei viitoare a inculpatului, pentru prevenirea săvârşiri de alte infracţiuni, neimpunându-se aplicarea art. 8 C. pen., astfel cum s-a solicitat de către inculpat prin motivele de apel.

Neîntemeiat a fost apreciat şi motivul de apel formulat de parchet prin care s-a criticat temeiul pe baza căruia s-a dispus confiscarea ţigărilor de la inculpat, în mod corect instanţa de fond dispunând această măsură pe temeiul art. 278 şi art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, precum şi art. 118 Iit. f) C. pen.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, s-a constatat că este fondat apelul declarat de partea civilă A.N.A.F. prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara.

S-a arătat că, la dosar se află ataşată adresa din 04 octombrie 2012, prin care a fost împuternicită Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara să reprezinte în cauză interesele Autorităţii Naţionale a Vămilor. De altfel, A.N.A.F. prin Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara s-a constituit parte civilă în cauză încă din faza de urmărire penală, iar potrivit H.G. nr. 110/2009, Autoritatea Naţională a Vămilor reprezintă, în faţa instanţelor de judecată, prin organele teritoriale al Ministerului Finanţelor Publice, interesul statului.

S-a mai reţinut că prejudiciul cauzat bugetului de stat de inculpatul G.M.S.T. este numai cel aferent faptelor considerate ca infracţiuni şi pentru care instanţa l-a condamnat în prezenta cauză, respectiv aceea din 24 octombrie 2011 în total 22.438 RON, la care se adaugă dobânzi şi penalităţi până la data achitării integrale a debitului.

Pentru aceste considerente, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., a admis apelul declarat de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. reprezentat prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara, a desfiinţat în parte sentinţa şi a admis în parte acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul Român prin A.N.A.F. reprezentat prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara şi a obligat pe inculpatul G.M.S.T. către această parte civilă la plata sumei de 22.438 RON despăgubiri civile, cu dobânzi şi penalităţi până la data achitării integrale a debitului.

A menţinut celelalte dispoziţii.

Pentru considerentele expuse anterior, în baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul G.M.S.T.

Împotriva deciziei penale au declarat recurs partea civilă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în numele Statului Român şi pentru A.N.A.F. şi inculpatul G.M.S.T.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi sub nr. 7864/101/2012.

Înalta Curte constată incidenţa dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 255/2013, prezenta cauză judecându-se potrivit vechiului C. proc. pen. referitoare la recurs.

Recurenta parte civilă, prin motivele de recurs, a solicitat în esenţă, admiterea recursului, casarea hotărârii date de instanţa de apel şi obligarea inculpatului G.M.S.T. la plata sumei de 26.587 RON, precum şi a obligaţiilor de plată accesorii la care se adaugă dobânzi şi penalităţi de întârziere calculate la data săvârşirii fiecăreia dintre faptele reţinute, până la data achitării integrale a sumei datorate către stat, precum şi încuviinţarea luării măsurilor asigurătorii asupra bunurilor inculpatului G.M.S.T. până la concurenta sumei cu care s-a constituit parte civilă. Recurenta parte civilă nu a invocat nici un caz de casare.

Recurentul inculpat G.M.S.T., prin motivele de recurs depuse la data de 19 iunie 2014, a invocat cazurile de casare prev. art. 3859 pct. 12, 172 C. proc. pen. A solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. pen. pentru faptele reţinute în data de 21 februarie 2012.

Pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (2) din Legea nr. 86/2006 a solicitat achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. pen. susţinând că nu avea cunoştinţă de aceste ţigări, el având interdicţia de a intra în Serbia.

A mai solicitat reducerea pedepsei aplicate pentru această faptă şi aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen., invocând circumstanţele personale, respectiv că are un copil minor şi are loc de muncă stabil în Londra. A solicitat respingerea recursului părţii civile.

Înalta Curte va analiza prezentele recursuri prin prisma dispoziţiilor procedural penale cu modificările intervenire prin Legea nr. 2/2013.

Înalta Curte constată că toate criticile invocate atât de recurenta parte civilă, cât şi de recurentul inculpat nu se circumscriu cazurilor de casare invocate şi nici unuia din cazurile de casare în vigoare prin modificările aduse de Legea nr. 2/2013.

Astfel, prin criticile invocate se constată că în recurs nu se poate pune în discuţie existenţa faptelor în materialitatea lor sau să se facă o reapreciere a probelor prin care să se stabilească o altă situaţie de fapt deoarece, aceste critici, conform voinţei legiuitorului, ulterior judecării apelului, judecătorul nu mai este îndrituit să reexamineze probatoriul administrat şi să modifice situaţia de fapt în cauza penală.

Controlul judiciar în recurs după adoptarea Legii nr. 2/2013 vizează exclusiv aspecte de aplicare a legii la faptele reţinute de instanţele anterioare.

Referitor la cazul de casare invocat de ambii inculpaţi, respectiv art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., Înalta Curte constată că în cadrul acestui caz de casare, inculpatul a invocat critici ce se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. (prin solicitarea achitării inculpatului pentru infracţiunile deduse judecăţii), dar şi pct. 14 C. proc. pen. (prin solicitarea reducerii pedepsei şi reţinerea dip. art. 81 din vechiul C. pen.), inculpatul prin apărător ales solicitând înlăturarea unor probatorii şi reaprecierea probatoriului administrat, cazuri de casare abrogate prin intrarea în vigoare a Legii nr. 2/2013.

De asemenea, criticile invocate în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., se constată că inculpatul prin apărător nu au adus critici din perspectiva lipsei efective a unui element constitutiv al vreunei infracţiuni criticând hotărârea atacată din perspectiva probatoriului administrat pe care instanţa l-a analizat şi l-a luat în considerare, solicitând totodată înlăturarea unor probe administrate şi reanalizarea probatoriului şi pronunţarea unei soluţii de achitare pentru inculpat.

Într-adevăr art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. nu a fost abrogat prin Legea nr. 2/2013, însă critica inculpatului vizând achitarea pentru infracţiunile deduse judecăţii şi reducerea pedepsei, nu poate fi subsumată acestui caz de casare potrivit cu care casarea poate interveni „când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracţiuni sau când instanţa a pronunţat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată cu excepţia cazurilor prevăzute de art. 334-337”. Or, criticile invocate vizează starea de fapt şi probatoriul administrat de instanţa de fond şi apel, în sensul de a se dispune readministrarea probatoriului, prin înlăturarea unor probe pe care apărarea le apreciază neîntemeiate. Aşa cum s-a arătat anterior, reanalizarea situaţiei de fapt şi a probatoriului raportat la hotărârea de condamnare sunt critici ce vizează cazurile de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 şi pct. 14 C. proc. pen., abrogate prin Legea nr. 2/2013.

De asemenea, prin invocarea motivului de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., nu se poate pune în discuţie existenţa faptelor în materialitatea lor sau să se facă o reapreciere a probelor prin care să se stabilească o altă situaţie de fapt, deoarece acest motiv de recurs, conform voinţei legiuitorului, ulterior judecării apelului, judecătorul nu mai este îndrituit să reexamineze probatoriul administrat şi să se modifice situaţia de fapt în cauza penală.

Controlul judiciar în recurs după adoptarea Legii nr. 2/2013 vizează exclusiv aspecte de aplicare a legii la faptele reţinute de instanţele anterioare.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. presupune analizarea de către instanţa de control judiciar a eventualelor motive de nesocotire a unor dispoziţii de drept în soluţionarea cauzei, care ţin de legalitatea deciziei atacate, însă Înalta Curte constată că legalitatea hotărârii nu a fost afectată.

Prin urmare, aşa cum s-a arătat anterior, din perspectiva Legii nr. 2/2013 nu mai este permisă reanalizarea probatoriului în calea de atac a recursului după o prealabilă analizare în fond şi apel.

Astfel, prin dispoziţiile Legii nr. 2/2013 s-a realizat o nouă etapă devolutivă a recursului, în sensul că unele motive ale cazurilor de casare au fost abrogate, altele au fost modificate, restrângându-se controlul judiciar realizat prin intermediul recursului, doar la chestiuni de drept sau nelegalitatea hotărârii atacate.

Criticile invocate în drept prev de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. presupun analizarea de către instanţa de control judiciar a eventualelor motive de nesocotire a unor dispoziţii de drept în soluţionarea cauzei, care ţin de legalitatea deciziei atacate, însă Înalta Curte constată că legalitatea hotărârii nu a fost afectată.

Având în vedere că recursurile nu pot fi analizate în afara cadrului restrictiv al dispoziţiilor art. 3856 C. proc. pen., cadrul legal adus prin noile modificări ale Legii nr. 2/2013, iar criticile invocate de recurent nu se circumscriu acestui cadru legal, aceste critici nu se vor analiza.

Referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte constată că vechiul C. pen. este legea penală mai favorabilă pentru recurentul inculpat.

Cu privire la aplicarea legii penale mai favorabile, Înalta Curte reţine că se impune o analiză a incidenţei dispoziţiilor art. 5 din noul C. pen., privind aplicarea legii penale mai favorabile.

Examinarea încadrării juridice dată faptelor se impune pentru a se stabili dacă ne aflăm în prezenţa unei dezincriminări, urmare abrogării unor texte de lege, cât şi sub aspectul situaţiei premisă pentru a analiza în concret, a consecinţelor privind regimul sancţionator.

Înalta Curte constată că regimul sancţionator stabilit pentru infracţiunea prev. de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 cu modificările şi completările intervenite înainte de data de 01 februarie 2014, cât şi după data de 01 februarie 2014 prin Legea nr. 187/2012, este acelaşi, respectiv pedeapsa închisorii între 2 şi 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

De asemenea, regimul sancţionator aplicat pentru infracţiunea prev. de art. 2961 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, sancţiune aplicată prin art. 2961 alin. (2) din Legea nr. 571/2003, este acelaşi atât înainte de modificările aduse înainte de 01 februarie 2013, cât şi după această dată prin Legea nr. 187/2012, respectiv pedeapsa cuprinsă între 1-4 ani închisoare.

Raportat la acuzaţiile aduse inculpatului G.M.S.T., se constată că sub aspectul elementului material al laturii obiective şi sub aspectul formei de vinovăţie cerute de lege nu au intervenit modificări prin adoptarea Legii nr. 187/2012, astfel că nu suntem în prezenţa unor modificări legislative care să permită o apreciere asupra aplicării legii penale mai favorabile sub aspectul noilor reglementări.

Totodată, nici sub aspectul regimului sancţionator şi circumstanţele de individualizare în raport cu încadrarea juridică reţinută în sarcina inculpatului G.M.S.T., nu au intervenit modificări, astfel că o apreciere asupra aplicării legii penale mai favorabile nu se impune.

În ce priveşte concursul de infracţiuni, se constată că potrivit C. pen. anterior pedeapsa în cazul concursului de infracţiuni este reglementată de dispoziţiile art. 34, potrivit căruia în situaţia în care s-au stabilit numai pedepse cu închisoarea, se aplică pedeapsa cea mai grea, care poate fi sporită până la maximul ei special, iar dacă acest maxim nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani.

În noul C. pen. regimul sancţionator al concursului de infracţiuni, prev. de art. 39 alin. (1) lit. b), instituie obligaţia pentru judecător de a adăuga la pedeapsa cea mai grea un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, ceea ce în speţa de faţă ar duce la aplicarea unei pedepse mai severe.

Ca atare, se constată că în privinţa concursului de infracţiuni, legea penală mai favorabilă este C. pen. anterior.

Referitor la sancţionarea infracţiunii continuate, se observă că ambele legi penale succesive reglementează stabilirea pedepsei în limitele prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite, precum şi posibilitatea aplicării unui spor facultativ, dacă se apreciază că maximul pedepsei este neîndestulător. Deşi C. pen. în vigoare (art. 36) prevede un spor mai redus (până la 3 ani, faţă de 5 ani, cum prevedea legea anterioară în cazul pedepsei închisorii), raportat la faptul că nu există unitate de subiect pasiv (aşa cum a reglementat infracţiunea continuată noul C. pen.) în desfăşurarea activităţilor infracţionale în privinţa cărora s-a reţinut forma continuată, astfel încât mai favorabil este C. pen. anterior.

Potrivit legii noi, respectiv dispoziţiile art. 35 din C. pen. în vigoare, a fost introdusă o condiţie specială de calificare a infracţiunii continuate referitoare la subiectul pasiv, în sensul că infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care prezintă fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni.

În cauză, condiţia unicităţii subiectului pasiv nu este îndeplinită în ceea ce priveşte infracţiunile arătate anterior întrucât sunt compuse din mai multe acte materiale având subiecţi pasivi diferiţi astfel încât corespunde unei pluralităţi de infracţiuni, şi impun prin noua reglementare aplicarea de pedepse diferite pentru fiecare act material în parte.

Prin aplicarea tratamentului sancţionator prev. de art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-ar ajunge la o pedeapsă mult mai mare pentru inculpat astfel încât pedeapsa calculată potrivit dispoziţiilor din legea nouă este mai severă decât cea care a fost aplicată recurentului inculpat pe baza legii vechi.

Nici sub aspectul pedepselor complementare şi accesorii aplicate inculpatului G.M.S.T., legea penală nouă nu va retroactiva, având în vedere că aplicarea acestei pedepse a fost determinată de condamnarea acestuia pentru infracţiunile pentru care a fost cercetat şi condamnat care prevăd această sancţiune corelativ pedepsei principale şi care nu a suferit modificări după data de 1 februarie 2014, iar cuantumul în care a fost aplicată se încadrează în limitele impuse de noua reglementare (pe o perioadă de la 1 la 5 ani), după cum şi drepturile a căror exercitare a fost interzisă se regăsesc în noile dispoziţii ale art. 66 lit. a) şi b) C. pen.

Prin urmare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constată că legea penală veche este favorabilă inculpatului, astfel în cât în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. anterior, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul G.M.S.T. şi de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în numele Statului Român şi pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva deciziei penale nr. 336 din 4 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Văzând disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen. anterior,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatul G.M.S.T. şi de partea civilă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova în numele Statului Român şi pentru Agenţia Naţională de Administrare Fiscală împotriva deciziei penale nr. 336 din 04 noiembrie 2013 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată B.R.C., în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parţial al apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenta parte civilă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 octombrie 2014.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2778/2014. SECŢIA PENALĂ. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Infracţiuni la regimul vamal (Legea 141/1997, Legea 86/2006). Recurs