ICCJ. Decizia nr. 293/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs in casaţie

Decizii penale ICCJ 2014

R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 293/RC/2014

Dosar nr. 3322/1/2014

Şedinţa publică din 3 noiembrie 2014

Asupra recursului în casaţie de faţă

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentinţa penală nr. 72 din 28 ianuarie 2014 pronunţată de Tribunalul Maramureş în Dosarul nr. 9046/100/2012, în baza art. 345 alin. (2) C. proc. pen., au fost condamnaţi inculpaţii: E.E.R., cetăţean român, studii superioare, administrator la SC Y.I. SRL Sarasău, jud. Maramureş, căsătorit, are un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, şi E.A.M., căsătorită, are un copil minor, cetăţean român, studii superioare, casnică, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa închisorii de câte 3 ani şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durate de câte 1 an;

- complicitate la infracţiunea de contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), şi art. 76 lit. b) C. pen., la pedeapsa închisorii de câte 3 ani şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durate de câte 1 an;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (3) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite prin prezenta şi s-a aplicat inculpaţilor pedeapsa cea mai grea, de câte 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe perioade de câte 1 an.

Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 3 ani închisoare aplicate inculpaţilor pe termene de încercare de câte 5 ani, stabilite potrivit art. 86² C. pen.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se face de Serviciul de probaţiune Maramureş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen., s-a dispus ca inculpaţii să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte lunar, la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Maramureş, desemnat cu supravegherea lor;

b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., instanţa a atras atenţia inculpaţilor asupra art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. s-au aplicat inculpaţilor pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a şi b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

De asemenea au fost condamnaţi inculpaţii: V.B.C., cetăţean român, studii 8 clase şi şcoală profesională, căsătorit, are un copil minor, administrator la SC B.S. SRL Ştefăneşti, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale şi A.B.M., cetăţean român, studii 8 clase şi şcoală profesională, fără ocupaţie, fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii, fără antecedente penale, pentru săvârşirea infracţiunilor de:

- iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), şi art. 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa închisorii de câte 2 ani şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durate de câte 1 an;

- complicitate la infracţiunea de contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), 76 lit. c) C. pen., la pedeapsa închisorii de câte 2 ani şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durate de câte 1 an;

În temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (3) C. pen. au fost contopite pedepsele stabilite prin prezenta şi aplicată inculpaţilor pedeapsa cea mai grea, de câte 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe perioade de câte 1 an.

Conform art. 86¹ C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 2 ani închisoare aplicate inculpaţilor pe termene de încercare de câte 4 ani, stabilite potrivit art. 86² C. pen.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se face de Serviciul de probaţiune Argeş.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. s-a dispus ca inculpaţii să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte lunar, la datele fixate la Serviciul de Probaţiune Argeş, desemnat cu supravegherea lor;

b) să anunţe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă.

În baza art. 359 C. proc. pen., instanţa a atras atenţia inculpaţilor asupra art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În temeiul art. 14 C. proc. pen. inculpaţii au fost obligaţi, în solidar, la plata către partea civilă Ministerul Economiei şi Finanţelor prin A.N.A.F. - Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj a sumei de 501.201 RON (taxe vamale - 64.980 RON, accize - 338.185 RON şi TVA - 98.036 RON) la care se vor calcula dobânzi şi penalităţi aferente începând cu data naşterii debitului şi până la data plăţii efective.

- apartament situat în municipiul Sighetu Marmaţiei, str. B.V., judeţul Maramureş, în suprafaţă de 68,95 mp, bun propriu al inculpatei E.A.M.,

- casă de locuit situată la adresa din comuna Sarasău, judeţul Maramureş, în suprafaţă totală de 337 mp, precum şi a terenului intravilan din categoria arabil în suprafaţă de 2.040 mp, bunuri proprii ale inculpatului E.E.R.;

- autoturism marca V.P., capacitate cilindrică 1896 cmc, an fabricaţie 1996, bun propriu al inculpatei E.A.M.;

- autoturism marca V.C. capacitate cilindrică 1896 cmc, an fabricaţie 2007, bun propriu al inculpatului E.E.R.

În temeiul art. 118 C. pen. s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani găsite nejustificat asupra inculpatului V.B.C.:

- 3.084 RON consemnată la C.B. Sighetu Marmaţiei prin recipisa de consemnare din 24 martie 2010;

- 335 euro consemnată la C.B. Sighetu Marmaţiei prin recipisa de consemnare din 24 martie 2010.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) lit. d), e) şi alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. a sumei de 180.000 RON şi i-a obligat la plata acesteia către stat.

Potrivit art. 118 lit. a) şi e) C. pen. s-a dispus confiscarea cantităţii de 34.858 de pachete de ţigări cu timbru ucrainean marca V., depuse la I.J.P.F. Maramureş.

În temeiul art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata către stat a câte 1.650 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate în cauză.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin Rechizitoriul întocmit la data de 31 octombrie 2012 în Dosarul nr. 30-D/P/2012 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Maramureş a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor E.E.R., E.A.M., V.B.C. şi A.B.M. pentru săvârşirea infracţiunilor de iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 şi complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

S-a reţinut în cuprinsul actului de sesizare a instanţei, în esenţă, că în cursul lunii martie 2010 inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. au iniţiat şi au constituit un grup infracţional organizat, din el făcând parte şi cetăţeni ucraineni (neidentificaţi în cursul urmăririi penale) cu care inculpaţii se aflau în legătură, aceştia având în cadrul grupului rolul de a procura cantităţi importante de ţigări cu timbru ucrainean şi de a proceda apoi, în înţelegere cu partea română, la introducerea acestora în România în mod ilegal, prin alte locuri decât cele stabilite de lege pentru controlul vamal, în zona Câmpulung la Tisa - Sighetu Marmaţiei. Legătura cu aceştia era stabilită şi ţinută de către inculpaţii E.E.R. şi E.A.M., modalitatea concretă prin care se făcea aceasta (fie direct, fie prin intermediul altor persoane) nefiind însă cunoscută deoarece inculpaţii au refuzat să colaboreze cu organele de anchetă. Cantităţile respective de ţigări erau preluate apoi din zona de frontieră (unde erau aduse de membrii ucraineni ai grupării), de către E.E.R. şi E.A.M., şi erau transportate de aceştia la una din locaţiile care le aparţineau, identificată chiar de la începutul cercetărilor ca fiind situată la ieşirea din comuna Giuleşti, sat Berbeşti, spre Ocna Şugatag (despre care majoritatea persoanelor audiate în cauză au avut convingerea eronată că este amplasat pe raza comunei Ocna Şugatag, din cauza apropierii de această localitate). Acest imobil era folosit pentru depozitarea temporară a ţigărilor, deoarece derularea fluxului infracţional bine pus la punct presupunea în continuare anunţarea altor persoane implicate, al căror rol în grup era acela de a prelua cât mai repede cantităţile respective de ţigări prin cumpărare de la soţii E. şi de a le transporta apoi spre localităţile unde erau destinate valorificării "la negru".

În acest sens, inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. au intrat în legătură cu inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. din oraşul Ştefăneşti, judeţul Argeş, prin intermediul altei persoane (cunoştinţă comună), scopul expres fiind acela de a le vinde acestora ţigările introduse ilicit în ţară.

Modalitatea de operare se derula aproape invariabil în aceeaşi caracteristică, şi anume: inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. coordonau desfăşurarea fiecărui act material infracţional, corelând cu ceilalţi inculpaţi momentele operative după ce membrii ucraineni ai grupării introduceau în România câte un transport ilicit de ţigări. Astfel, erau chemaţi inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. care se deplasau din judeţul Argeş cu două autoturisme (unul condus de V.B.C, marca S.O. cu numărul de înmatriculare X1, iar altul condus de A.B.M., marca D.L. înmatriculată sub nr. X2) în localitatea Giuleşti, sat Berbeşti, la ieşirea înspre comuna Ocna Şugatag, judeţul Maramureş, unde erau aşteptaţi de fiecare dată de soţii E. cu ajutorul cărora încărcau în cele două autoturisme cantităţile de ţigări cumpărate. În toate situaţiile achitarea sumelor de bani pentru acestea se făcea de inculpatul V.B.C., care îi dădea banii inculpatei E.A.M.

După preluarea şi încărcarea baxurilor cu ţigări în autovehiculele menţionate, inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. se deplasau apoi spre ieşire din Sighetu Marmaţiei, pe direcţia Baia Mare, pentru a se întoarce în judeţul Argeş. Pe parcursul transportării ţigărilor din locul de încărcare până la ieşirea din zona Giuleşti-Berbeşti, inculpatul E.E.R. se deplasa ca antemergător în faţa autovehiculelor în care se transportau ţigările supraveghind transportul şi traseul. Ulterior, inculpatul V.B.C. îi plătea inculpatului A.B.M. sume variind între 300 - 500 RON pentru contribuţia sa, iar cantităţile de ţigări erau apoi valorificate ilegal de către aceştia pe raza judeţului Argeş. Pe traseu, inculpaţii ţineau legătura între ei telefonic şi cu ajutorul unor staţii de emisie-recepţie instalate pe autoturisme, special cu această utilitate.

În acest mod s-au comis în mod repetat de către inculpaţi două acte materiale infracţionale distincte în perioada 15 - 20 martie 2010 (a căror continuitate a fost întreruptă doar datorită intervenţiei organelor de urmărire penală care au pus capăt acestor activităţi), urmând de fiecare dată planul menţionat mai sus, pe care îl puneau în aplicare invariabil. Activitatea ilicită a grupului infracţional organizat a culminat cu actul comis la data de 19/20 martie 2010 când au fost surprinşi în flagrant în timp ce V.B.C. şi A.B.M. se deplasau cu cele două autoturisme încărcate cu un număr total de 21.408 pachete de ţigări marca V. preluate de la soţii E., la care s-a şi depistat, la aceeaşi dată, în urma percheziţiei domiciliare efectuate, o altă cantitate de 13.450 de pachete de ţigări de aceeaşi origine şi de aceeaşi marcă.

La data de 23 noiembrie 2012 a fost sesizată instanţa cu rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor, procedându-se la audierea acestora la termenul de judecată din data de 26 februarie 2013. Inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. au arătat că recunosc infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată, solicitând totodată soluţionarea cauzei, în ceea ce îi priveşte, potrivit procedurii simplificate. Cu privire la faptele celorlalţi doi inculpaţi, au dat declaraţii ce vin să confirme actul de sesizare a instanţei. Astfel, potrivit declaraţiei inculpatului V.B.C., coroborată cu cea dată în faza de urmărire penală, reiese că, prin intermediul unei persoane, a luat legătura cu inculpata E., au convenit să se deplaseze la data de 15 martie 2010 pe raza judeţului Maramureş, la imobilul indicat de inculpaţii E. (comuna Giuleşti, sat Berbeşti) pentru a cumpăra o importantă cantitate de ţigări, de provenienţă ilegală. Pe inculpat l-a tentat câştigul pe care putea să-l obţină, deoarece nu avea loc de muncă şi avea un copil, astfel că a discutat cu inculpatul A.B.M. şi i-a prezentat planul de acţiune cu care A.B.M. a fost de acord, mai cu seamă că V.B.C. s-a angajat să suporte toate cheltuielile de deplasare şi masă şi i-a promis suma de 500 RON pentru fiecare transport realizat. Inculpatul A.B.M. a recunoscut că ştia căror riscuri se expune şi din ce motive, însă i s-a părut o modalitate facilă de a obţine câştiguri semnificative.

Deplasarea urmau să o facă cu două autoturisme, unul condus de V.B.C. şi unul condus de A.B.M., pe ambele maşini fiind montate staţii de emisie-recepţie, inculpaţii recunoscând că acest lucru l-au făcut nu doar pentru a depista radarele rutiere în trafic, ci şi pentru a se avertiza în situaţia existenţei pe traseu a unor echipaje de poliţie care le-ar fi putut verifica încărcătura.

La data de 15 martie 2010 cei doi inculpaţi au venit din judeţul Argeş în judeţul Maramureş, potrivit înţelegerii avute cu soţii E. şi s-au întâlnit cu inculpata E. în Sighetu Marmaţiei, de unde, împreună, s-au dus în comuna Ocna Şugatag. Acolo inculpaţii au încărcat din gospodăria respectivă cantitatea totală de 40 de baxuri de ţigări cu timbru fiscal ucrainean. Ulterior, la data de 19 martie 2010, folosind din nou aceleaşi autoturisme ca în situaţia precedentă, în aceleaşi condiţii, inculpaţii au revenit în Maramureş, ajungând, de această dată, singuri în localitatea Ocna Şugatag, unde din nou inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. i-au aşteptat, încărcând împreună în cele două autoturisme un număr de 42 de baxuri de ţigări marca V. de provenienţă ucraineană.

După aceasta, inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. au pornit înspre localitatea lor de domiciliu însă, pe raza comunei Budeşti, judeţul Maramureş, au fost opriţi în trafic de echipajul poliţiei rurale din localitate pentru efectuarea unui control, ridicându-se de la inculpatul V.B.C. şi suma de 3.084 RON, precum şi 335 euro, dar şi mai multe bucăţi de hârtie conţinând numere de conturi bancare şi numele unor titulari ai acestora, numele unor mărci de ţigări şi cantităţi ale acestora, preţ de vânzare şi persoane cărora le-au fost plătite. La data de 20 martie 2010 s-a procedat la efectuarea unei percheziţii domiciliare la adresa din comuna Giuleşti, sat Berbeşti, judeţul Maramureş (proprietate aflată pe numele tatălui inculpatului E.E.R., numitul E.I.) fiind depistate alte 13.450 de pachete de ţigări de aceeaşi marcă V. cu timbru fiscal ucrainean.

Atât ţigările găsite în autoturismele inculpaţilor V.B.C. şi A.B.M., cât şi cele găsite în urma percheziţiei domiciliare efectuate la adresa inculpaţilor E. au fost depuse în camera de corpuri delicte a Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Maramureş, stabilindu-se un total general de 54.858 de pachete de ţigări marca V. având timbru fiscal ucrainean introduse ilegal în ţară prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

Pentru această cantitate de ţigări, Ministerul Finanţelor Publice - Agenţia de Administrare Fiscală - Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj a comunicat că valoarea în vamă aferentă lor, determinată pe baza preţului de vânzare de 5,50 grivini/pachet la acea dată este de 112.813 RON, iar datoria vamală (prejudiciul produs) care a luat naştere prin introducerea ilegală a ţigaretelor respective pe teritoriul României este de 501.201 RON în care se includ taxele vamale în valoare de 64.980 RON, accizele în sumă de 338.185 RON şi TVA de 98.036 RON, cu această sumă constituindu-se parte civilă în cauză.

În faţa instanţei, inculpatul V.B.C. a arătat că nu-şi aminteşte câţi bani i-a achitat inculpatei pentru cantitatea de ţigări anterior menţionată. Aspectele prezentate de inculpatul V.B.C., referitoare la modalitatea de comitere a infracţiunilor sunt confirmate de inculpatul A.B.M., dar infirmate de inculpaţii E., care au negat orice implicare a lor în săvârşirea unor astfel de fapte, de natură penală.

Dată fiind poziţia inculpaţilor E., de nerecunoaştere a infracţiunilor, instanţa a procedat la audierea martorilor menţionaţi în rechizitoriu, martori care într-o mare măsură au arătat că nu-şi amintesc să-i fi văzut pe inculpaţi la sediul poliţiei de frontieră sau să fi auzit că inculpaţii E. ar fi implicaţi în activităţi de contrabandă cu ţigări. Astfel, martora C.S. a arătat că nu ştie nimic legat de vreun trafic de ţigări, că i s-ar fi cerut să scrie în una din declaraţiile date, faptul că inculpata E. ar fi "picat" cu ţigările, motiv pentru care nu îşi menţine acest fragment din depoziţiile sale. Martorul S.C.B. a arătat că nu îşi menţine declaraţia dată în faza de urmărire penală, declaraţie dată sub presiunea organelor de poliţie care l-ar fi anchetat trei zile, fără mâncare, fără apă, motiv pentru care ar fi spus ceea ce doreau ei să audă; martorul nu cunoaşte nimic în legătură cu inculpaţii E. şi cu eventualele ţigări pe care aceştia le-ar fi traficat. La fel, martorii C.P.D., B.A.I., M.I. senior, C.A., K.O., M.L., N.G., H.C.C., V.S.D. au precizat în faţa instanţei, fie că nu-i cunosc pe inculpaţii E., fie că i-au văzut doar la sediul poliţiei de frontieră, fie că-i cunosc ca pe nişte persoane ce nu s-ar putea implica niciodată în activităţi de acest gen. Niciunul dintre aceşti martori nu a putut să ofere o explicaţie plauzibilă pentru declaraţiile incriminatoare la adresa inculpaţilor E. date în faza de urmărire penală. Modificarea depoziţiilor lor în faţa instanţei nu poate fi acceptată în lipsa unor probe certe, de exercitare a unor presiuni asupra lor de către organele de anchetă. Pe de altă parte, nu poate fi primită nici apărarea inculpaţilor E. care, prin audierea martorei E.M.H. au încercat să inducă ideea că, la imobilul din localitatea Giuleşti, aveau acces şi alte persoane, chiar necunoscute, evident cu consimţământul lor. Inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. au oferit suficiente informaţii despre locul de unde au fost ridicate ţigările, ce coincide cu cel al situării imobilului la care face referire această din urmă martoră.

În raport de materialul probator administrat, referitor la inculpaţii E.E.R. şi E.A.M., instanţa de fond a reţinut vinovăţia acestora cu privire la toate infracţiunile pentru care s-a dispus trimiterea lor în judecată. Astfel, instanţa de fond a constatat că fapta inculpaţilor E.E.R. şi E.A.M., care în luna martie 2010 au constituit un grup infracţional organizat în care au cooptat şi alte persoane, în scopul comiterii de infracţiuni de contrabandă cu ţigări cu timbru ucrainean, în mod repetat, rezultat ce s-a produs efectiv, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat şi de aderare şi sprijinire a acestuia, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceloraşi inculpaţi care, în cursul lunii martie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, la datele de 14/15 martie 2010 şi 19/20 mai 2010 au facilitat sub diferite forme introducerea ilegală din Ucraina în România, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal a cantităţii totale de 54.858 de pachete de ţigarete cu timbru ucrainean marca V. pentru care prejudiciul produs a fost cifrat la suma totală de 501.201 RON, depunând apoi demersuri în vederea valorificării acestora transportându-le, depozitându-le, ascunzându-le într-o locaţie aparţinând familiei şi efectuând diverse acte materiale care au facilitat circuitul lor, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Pe cale de consecinţă, instanţa de fond a dispus condamnarea inculpaţilor E.E.R. şi E.A.M. pentru infracţiunea de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat şi de aderare şi sprijinire a acestuia prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. la câte o pedeapsă de 3 ani închisoare şi interzicerea pe o durată de câte 1 an a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. şi pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 74 alin. (1) lit. a), 76 lit. b) C. pen. la pedeapsa de câte 3 ani închisoare şi interzicerea pe o perioadă de câte 1 an a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. Interzicerea acestor drepturi derivă din caracterul infracţional al faptelor inculpaţilor, incompatibile cu dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice sau cu dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Pedepsele stabilite de instanţă au fost apreciate ca fiind suficiente pentru că reflectă gradul de pericol social al faptelor şi persoana inculpaţilor (nu au antecedente penale). Din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probaţiune Maramureş reiese că inculpatul E.E.R. este preocupat de susţinerea financiară a familiei; suplimentează veniturile familiei prin activităţi de cultivare şi comercializare a leguminoaselor, aspecte ce evidenţiază faptul că acesta a reuşit să identifice modalităţi legale de realizare a veniturilor. Conştientizarea gravităţii faptelor penale şi a urmărilor acestora, existenţa ataşamentului puternic între inculpat şi fiica lui, în condiţiile în care îşi asumă cu responsabilitate rolul de părinte, au determinat formarea unui grad crescut de motivare privind evitarea oricăror altor contexte infracţionale. În ceea ce o priveşte pe inculpata E.A.M., instanţa a reţinut că referatul de evaluare întocmit de acelaşi serviciu vine să întărească poziţia acesteia de nerecunoaştere a acuzelor ce-i sunt aduse, arătând că evitarea pe viitor a tentaţiilor de a obţine în mod ilicit foloase materiale este esenţială pentru integrarea socială corespunzătoare. În acest sens, îşi poate folosi în mod constructiv resursele personale de care dispune, şi anume pregătirea profesională corespunzătoare şi interesul pentru familia sa. Faptul că doreşte să se implice în educaţia copiilor săi este o resursă care poate să o responsabilizeze în direcţia evitării în viitor a situaţiilor de risc infracţional şi a comiterii de alte fapte penale.

Întrucât faptele inculpaţilor sunt în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., art. 35 alin. (3) C. pen. s-a aplicat fiecărui inculpat pedeapsa cea mai grea, aceea de câte 3 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe perioade de câte 1 an.

Cu privire la modalitatea de executare, instanţa de fond a apreciat că pronunţarea condamnării constituie un avertisment suficient pentru inculpaţi şi, chiar fără executarea pedepsei, aceştia nu vor mai săvârşi alte infracţiuni, astfel că a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor de câte 3 ani închisoare aplicate inculpaţilor pe termene de încercare de câte 5 ani, stabilite potrivit art. 86² C. pen. Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se va face de către Serviciul de probaţiune Maramureş, urmând ca, în baza art. 86³ alin. (1) C. pen., inculpaţii să respecte măsurile de supraveghere menţionate în dispozitivul prezentei.

În baza art. 359 C. proc. pen., instanţa de fond le-a atras atenţia inculpaţilor asupra prevederilor art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, iar în temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. s-au aplicat inculpaţilor pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În ceea ce-i priveşte pe inculpaţii V.B.C. şi A.B.M., constatând că, la termenul de judecată din 26 februarie 2013, prezenţi în instanţă, au arătat că înţeleg să se prevaleze de dispoziţiile art. 320¹ C. proc. pen., precizând totodată că recunosc în totalitate faptele reţinute în sarcina lor în actul de sesizare a instanţei, că nu solicită administrarea de probe, că îşi însuşesc probele administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunosc, instanţa de fond a dat curs solicitărilor formulate.

Astfel s-a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal că recunoaşte săvârşirea faptelor reţinute în actul de sesizare a instanţei şi că solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, evident, cu precizarea că recunoaşterea trebuie să vizeze toate faptele reţinute în rechizitoriu.

Întrucât inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. au solicitat în mod expres a li se face aplicarea dispoziţiilor anterior menţionate, potrivit alin. (7) al art. 320¹ C. proc. pen., instanţa de fond a redus cu o treime limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile ce se reţin în sarcina acestora.

În raport de dispoziţiile ce reglementează procedura simplificată s-a avut în vedere încadrarea juridică a faptelor reţinute în sarcina inculpaţilor în rechizitoriu. În concret, în actul de sesizare a instanţei, s-a reţinut că, în drept, fapta inculpaţilor V.B.C. şi A.B.M. de a adera la grupul infracţional constituit şi organizat de inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. şi de a-l sprijini în activitatea expusă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat şi de aderare şi sprijinire a acestuia prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Fapta aceloraşi inculpaţi care, în cursul lunii martie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, la datele de 14/15 martie 2010 şi 19/20 mai 2010 au facilitat sub diferite forme introducerea ilegală din Ucraina în România, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, a cantităţii totale de 54.858 de pachete de ţigarete cu timbru ucrainean marca V. pentru care prejudiciul produs a fost cifrat la suma totală de 501.201 RON, depunând apoi demersuri în vederea valorificării acestora, transportându-le, depozitându-le, ascunzându-le într-o locaţie aparţinând familiei inculpaţilor E. şi efectuând diverse acte materiale care au facilitat circuitul lor, întruneşte elementele constitutive ale complicităţii la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În concret, inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. au fost condamnaţi pentru infracţiunea de iniţiere şi constituire a unui grup infracţional organizat şi de aderare şi sprijinire a acestuia prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de câte 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe durate de câte 1 an, iar pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa închisorii de câte 2 ani şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a şi b) C. pen. pe durate de câte 1 an.

S-a apreciat de către instanţa de fond că pedepsele stabilite sunt suficiente întrucât au în vedere persoana inculpaţilor, poziţia sinceră a acestora şi gradul de pericol social al faptelor. Mai mult, referatul de evaluare întocmit în cauză a relevat faptul că inculpatul A.B.M. beneficiază de toate condiţiile pentru o reintegrare de succes în societate. Aceleaşi concluzii s-au desprins şi din referatul întocmit inculpatului V.B.C.; acesta beneficiază de resurse interne care-l pot ajuta să nu mai comită fapte penale în viitor, exprimându-şi dorinţa de a evita orice contact cu organele de cercetare penală şi de a-şi însuşi un comportament responsabil.

Întrucât faptele inculpaţilor se află în concurs real, în temeiul art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. şi art. 35 alin. (3) C. pen. instanţa de fond le-a aplicat pedeapsa cea mai grea, de câte 2 ani închisoare şi interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe perioade de câte 1 an.

Supravegherea executării obligaţiilor stabilite de instanţă se va face de către Serviciul de probaţiune Argeş, urmând ca în baza art. 86³ alin. (1) C. pen., inculpaţii să respecte măsurile de supraveghere menţionate în dispozitivul prezentei.

În baza art. 359 C. proc. pen., prima instanţă le-a atras atenţia inculpaţilor asupra prevederilor art. 86⁴ alin. (2) C. pen., privind condiţiile revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere, iar în temeiul art. 71 alin. (2) şi (5) C. pen. a aplicat inculpaţilor pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. şi s-a dispus suspendarea executării lor pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, în raport de soluţia de condamnare dispusă prin prezenta, instanţa de fond s-a pronunţat în sensul admiterii cererii de acordare a sumelor solicitate cu titlu de despăgubiri civile, la care se vor calcula dobânzi şi penalităţi aferente începând cu data naşterii debitului şi până la data plăţii efective.

S-a dispus menţinerea până la recuperarea pagubei produse prin infracţiunile săvârşite a sechestrului asigurător instituit prin procesul-verbal de aplicare a sechestrului încheiat la data de 25 octombrie 2012 asupra bunurilor menţionate în dispozitiv, iar în temeiul art. 118 C. pen. s-a dispus confiscarea sumelor de bani găsite nejustificat asupra inculpatului V.B.C.

În conformitate cu art. 118 alin. (1) lit. d), e) şi alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. a sumei de 180.000 RON şi au fost obligaţi la plata acesteia către stat, iar potrivit art. 118 lit. a) şi e) C. pen. a fost confiscată cantitatea de 34.858 de pachete de ţigări cu timbru ucrainean marca V., depuse la I.J.P.E. Maramureş.

Date fiind soluţia de condamnare şi prevederile art. 191 alin. (2) C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate în cauză.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpaţii E.E.R., E.A.M., V.B.C. şi A.B.M.

Apărătorul inculpaţilor E.E.R. şi E.A.M. a arătat că la dosar nu există nicio probă din care să rezulte constituirea unui grup infracţional organizat, aşa cum prevede legea, că soluţionarea laturii civile s-a făcut doar pe baza declaraţiilor inculpaţilor, care au recunoscut comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, şi că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în ceea ce priveşte confiscarea sumelor de bani, care s-a reţinut că provin din activitatea infracţională.

În consecinţă, s-a solicitat, în principal, achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deoarece grupul infracţional nu există, neexistând o înţelegere între inculpaţii trimişi în judecată în sensul constituirii grupului infracţional, în scopul săvârşirii infracţiunii de contrabandă.

S-a solicitat în ceea ce priveşte infracţiunea de contrabanda să se dispună achitarea inculpaţilor, deoarece faptele au fost comise în luna martie 2010, înainte de modificarea Legii nr. 86/2006, iar la acel moment faptele reţinute în sarcina inculpaţilor nu constituiau nicio infracţiune.

Apărătorul inculpatului V.B.C. a solicitat admiterea apelului declarat de inculpat, reducerea pedepsei aplicate şi suspendarea executării condiţionate a acesteia.

Inculpatul A.B.M. prin apărătorul ales a solicitat reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată şi reanalizarea modului de soluţionare a laturii civile, în opinia sa, inculpatul netrebuind a fi obligat la plata niciunei sume de bani, deoarece nu el a cauzat prejudiciul în sarcina bugetului de stat, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor nu constituiau nicio infracţiune.

Curtea de apel, examinând hotărârea apelată în raport de motivele invocate, de probatoriul administrat şi de dispoziţiile art. 417 şi urm. C. proc. pen. a constatat că apelurile sunt fondate, şi pe cale de consecinţă, acestea au fost admise.

Astfel, în opinia curţii de apel, instanţa de fond a procedat la audierea inculpaţilor şi a făcut o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen., în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii V.B.C. şi A.B.M.

Potrivit art. 320¹ C. proc. pen., până la începerea cercetării judecătoreşti, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic, că recunoaşte faptele reţinute în actul de sesizare al instanţei şi solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în sarcina sa, şi nu solicită admiterea de probe, cu excepţia înscrisurilor în circumstanţiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

La termenul de judecată, instanţa întreabă pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaşte şi le însuşeşte, procedează la audierea acestuia, şi apoi acordă cuvântul procurorului şi celorlalte părţi.

Alin. (4) prevede că instanţa de judecată soluţionează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat.

În continuare, în alin. (8), se arată că instanţa respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În acest caz, instanţa continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

Or, din probele administrate în faza de urmărire penală, curtea de apel a constatat că nu rezultă niciun indiciu şi nu există probe cu privire la existenţa infracţiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Astfel, atât din declaraţiile inculpaţilor care au fost trimişi în judecată, cât şi a persoanelor faţă de care prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărire penală, precum şi din restul probelor administrate nu rezultă existenţa acestei infracţiuni.

Martorul S.C.B. a susţinut că îi cunoaşte pe inculpaţii din prezentul dosar, şi că începând cu data de 17 martie 2010 a discutat cu C.D., B.F., E.E.R. şi C.A. să facă un transport de ţigări, peste frontiera din Ucraina şi România în acea săptămână, că inculpatul E. avea atribuţia să adune banii pe care-i punea fiecare în afacere, să ia legătura cu ucrainenii care se ocupă de ţigări, să pună imobilul din Ocna Şugatag la dispoziţie pentru depozitarea ţigărilor, să găsească clienţi pentru valorificarea acestora şi să încaseze sumele de bani obţinute din vânzarea lor, că numiţii V.S.D. şi B.A.I. asigurau paza pe frontieră şi ţineau evidenţa modului şi orelor în care se deplasau patrulele poliţiei de frontieră, de activitatea de supraveghere pe teritoriul statului român se ocupau C.A., B.F. şi F.Z. şi că atribuţiile sale erau de a efectua transportul de pe malul românesc al râului Tisa până la anexa deţinută de către E.E.R.

Martorul a arătat că a desfăşurat o singură activitate în această manieră.

Martorul B.A.I. a declarat că nu face parte din grupul infracţional din care fac parte inculpaţii, şi nici nu are cunoştinţă despre activităţile desfăşurate de aceste persoane.

Martorul B.F. a declarat, de asemenea, că nu are nicio legătură cu activitatea infracţională desfăşurată de către inculpaţi, în cea de-a doua declaraţie, în prima declaraţie arătând că în data de 18 martie 2010 a fost sunat de numitul C.P.D. să supravegheze zona din capătul grădinii şi să anunţe dacă vede vreo patrulă a poliţiei de frontieră, că numitul H.C.C. supraveghea strada, S.C.B. cu F.Z. şi B.L. mergeau cu căruţa să încarce ţigările de origine ucraineană şi că el a participat cu suma de 4500 RON pentru a achiziţiona ţigări, sumă pe care a dat-o lui E.E.R.

Martorul N.G. a declarat că a fost oprit pe drum la intrare în Ocna Şugatag de un echipaj al poliţiei de frontieră şi a fost dus să dea declaraţii, însă nu are cunoştinţă despre activitatea de contrabandă desfăşurată de către inculpaţi.

Martorul C.S. a declarat că nu ştie nimic despre activitatea infracţională desfăşurată de către învinuiţi şi de către inculpaţi.

Martorul S.A. a arătat că l-a transportat pe învinuitul N.G. până la Sighetu Marmaţiei şi înapoi în Ocna Şugatag şi a fost dus la poliţia de frontieră, pentru a da declaraţii, însă nu are cunoştinţă de vreun grup infracţional organizat şi de contrabandă cu ţigări.

Martorul C.A. a declarat, de asemenea, că nu are cunoştinţă de vreo grupare infracţională, că nu a pus la dispoziţie baraca pe care o are în localitatea Câmpulung la Tisa pentru a depozita ţigări traficate şi nu este vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni.

Martorul K.O. a arătat că nu are nicio implicare în activitatea infracţională de contrabandă cu ţigări, că îi cunoaşte pe toţi învinuiţii însă nu a participat la vreo acţiune de contrabandă.

Martorul V.S.D. a arătat că îi cunoaşte pe învinuiţii C.A., K.O. şi B.L., că nu este vinovat de săvârşirea vreunei infracţiuni şi nu face parte din această grupare infracţională.

Martorul F.Z. a afirmat acelaşi lucru.

O declaraţie asemănătoare a dat şi numitul B.L.

Despre pretinsa constituire a unui grup infracţional organizat din care să fi făcut parte inculpaţii, nu rezultă nici din declaraţiile martorilor M.G., S.V.

De asemenea, inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. nu au recunoscut că ar fi fost implicaţi în săvârşirea infracţiunilor de contrabandă, sau că ar fi constituit vreun grup infracţional organizat, inculpata E. a declarat însă că numitul V.B.C. din Piteşti i-a remis suma de 100000 RON, pentru a face o comandă de ţigări din Ucraina şi că această persoană a mai fost de 2 ori în Ocna Şugatag pentru a lua ţigări.

Inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. au arătat doar că au mai cumpărat într-o singură ocazie ţigări de la inculpaţii E., şi că nu aveau cunoştinţă de modul în care aceştia îşi procurau ţigările.

Or, din aceste probe expuse detaliat de către instanţa de control judiciar, probe care au fost readministrate în faza de cercetare judecătorească pentru că doi dintre inculpaţi, respectiv inculpaţii E., nu au recunoscut comiterea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, nu rezultă că aceşti inculpaţi ar fi constituit un grup infracţional organizat, care să fi desfăşurat o activitate pe parcursul unei perioade mai îndelungate de timp, în care fiecare membru să aibă un rol bine stabilit.

Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat format din 3 sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat, în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată, ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Ca atare, s-a apreciat că din probele administrate rezultă cel mult că inculpaţii au desfăşurat două acte materiale de contrabandă cu ţigări, în datele de 14 - 15 martie şi respectiv 19 - 20 mai 2010.

S-a reţinut că organele de urmărire penală nu au putut dovedi modul în care s-a constituit grupul infracţional organizat, cum şi-a desfăşurat activitatea, care erau atribuţiile fiecărei persoane pretins implicate în acest grup infracţional, indicându-se chiar în rechizitoriu că modalitatea concretă prin care se făcea introducerea în ţară de ţigări nu este cunoscută, că din acest grup infracţional ar face parte şi cetăţeni ucraineni, care nu au putut fi identificaţi în cursul urmăririi penale.

În afară de declaraţia învinuitului S.C.B., s-a apreciat că nu există nicio altă probă cu privire la existenţa unui grup infracţional constituit în vederea comiterii infracţiunii de contrabandă cu ţigări.

Nu există nicio probă că învinuiţii E. au iniţiat şi au constituit un astfel de grup, că au cooptat alte persoane aşa cum se susţine în rechizitoriu.

Or, în aceste condiţii curtea de apel a apreciat că în mod greşit instanţa de fond a dispus judecarea inculpaţilor V.B.C. şi A.B.M. în condiţiile art. 320¹ C. proc. pen., deoarece suntem în prezenţa situaţiei reglementate la alin. (8) al acestui articol.

S-a constatat însă că nu se impune însă trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se efectua cercetarea judecătorească deoarece, datorită poziţiei de nerecunoaştere a comiterii faptelor reţinute în sarcina lor de către inculpaţii E. au fost administrate probele din faza de urmărire penală în faţa unei instanţe judecătoreşti imparţiale şi independente.

Pentru aceste considerente, curtea de apel a dispus respingerea cererii formulate de către inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. de soluţionare a cauzei în baza dispoziţiilor art. 320¹ C. proc. pen. şi, în baza prevederilor art. 396 alin. (5) coroborat cu art. 16 lit. c) C. proc. pen., a dispus achitarea celor patru inculpaţi, sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, actuala reglementare fiind art. 367 alin. (1) C. pen. în vigoare.

În ceea ce priveşte infracţiunea de contrabandă, curtea de apel a reţinut că inculpaţii apelanţi se fac vinovaţi de săvârşirea complicităţii la infracţiunea de contrabandă prev. de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece, chiar dacă ulterior comiterii faptei legiuitorul a înţeles să sancţioneze în art. 270 alin. (3) deţinerea de bunuri de contrabandă ca fiind latura obiectivă a infracţiunii de contrabandă, anterior acestei reglementări practica judiciară a stabilit în mod constant că persoana care preia marfa din locul unde a fost depozitată ulterior momentului introducerii în ţară este complice la infracţiunea de contrabandă; de asemenea, complice la această infracţiune este şi persoana care prin preluarea bunurilor sau mărfurilor despre care are cunoştinţă că provin din infracţiunea de contrabandă înlesneşte introducerea în ţară de bunuri sau mărfuri prin alte locuri decât cele stabilite de controlul vamal.

Pentru aceste fapte au fost reduse pedepsele aplicate inculpaţilor pentru comiterea complicităţii la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 alin. (1) lit. a) şi 76 lit. b) C. pen. anterior, de la câte 3 ani închisoare pentru inculpaţii E. şi respectiv câte 2 ani închisoare, pentru inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. la câte 1 an închisoare.

Curtea de apel a apreciat că raportat la gravitatea concretă a faptei deduse judecăţii, împrejurările în care aceasta a fost comisă, numărul redus de acte materiale, cuantumul prejudiciului cauzat bugetului statului, atitudinea parţial sinceră a inculpaţilor V.B.C. şi A.B.M., la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, faptul că toţi inculpaţii sunt lipsiţi de antecedente penale, o pedeapsă de câte 1 an închisoare este suficientă pentru a contribui la reeducarea inculpaţilor şi la formarea unei atitudini corespunzătoare faţă de valorile ocrotite de legea penală.

De asemenea, curtea de apel a constatat că se impune suspendarea sub supraveghere a pedepselor aplicate inculpaţilor E.E.R. şi E.A.M. şi supunerea acestora măsurilor de supraveghere prev. de art. 86³ C. pen., având în vedere că erau persoanele care au depozitat ţigările şi care au facilitat comercializarea lor şi că au avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal.

În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi inculpaţi, instanţa de apel a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins şi prin suspendarea condiţionată a acesteia, având în vedere că au avut o atitudine sinceră pe parcursul întregului proces penal, şi au contribuit la aflarea adevărului în prezenta cauză, participaţia lor în prezenta cauză fiind relativ redusă.

Sub aspectul modalităţii de soluţionare a laturii civile, curtea de apel a apreciat că se impune ca inculpaţii apelanţi să plătească în solidar, doar suma de 378.317,3 RON reprezentând taxe vamale, accize şi TVA aferente cantităţii de 41.408 pachete de ţigări, cantitate care s-a dovedit că a fost cumpărată de inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. de la inculpaţii E.E.R. şi E.A.M., ţigări care proveneau din contrabandă.

În ceea ce priveşte cantitatea de 13.450 pachete ţigări descoperite cu ocazia percheziţiei la locaţia din Ocna Şugatag aparţinând inculpaţilor E.E.R. şi E.A.M., dispunându-se achitarea pentru constituirea unui grup infracţional organizat, taxele vamale, accizele şi TVA-ul s-a stabilit a fi achitate doar de inculpaţii E.E.R. şi E.A.M., deoarece nu s-a dovedit că ceilalţi inculpaţi ar avea vreo legătură cu această cantitate de ţigări.

În ceea ce priveşte confiscarea sumei de 180.000 RON de la inculpatul E.E.R., s-a apreciat că aceasta este în conformitate cu dispoziţiile legale, dovedindu-se că ar reprezenta contravaloarea pachetelor de ţigări care au fost achiziţionate de către ceilalţi doi inculpaţi.

Drept urmare, constatând că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii apelate, prin Decizia penală nr. 469/A din 19 mai 2014, pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze de minori, au fost admise apelurile declarate de către inculpaţii E.E.R., E.A.M., V.B.C. şi A.B.M., a fost desfiinţată în parte sentinţa penală atacată, sub aspectul laturii penale a cauzei, în ceea ce priveşte greşita condamnare a inculpaţilor sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, greşita reţinere a prevederilor art. 320¹ C. proc. pen. pentru inculpaţii V.B.C. şi A.B.M., modalitatea de individualizare a executării pedepselor aplicate inculpaţilor V.B.C. şi A.B.M., precum şi incidenţa prevederilor art. 5 noul C. pen. şi a laturii civile în ceea ce priveşte greşita obligare în solidar a inculpaţilor la despăgubiri civile pentru întreaga cantitate de ţigări şi pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite:

A fost respinsă cererea formulată de către inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. de soluţionare a cauzei în baza art. 320¹ vechiul C. proc. pen. - actuala reglementare - art. 375 C. proc. pen.

Conform art. 396 alin. (5) coroborat cu art. 16 lit. c) C. proc. pen. au fost achitaţi inculpaţii E.E.R. şi E.A.M., V.B.C. şi A.B.M. sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 - actuala reglementare art. 367 alin. (1) noul C. pen.

Au fost menţinute pedepsele de câte 1 an închisoare aplicate inculpaţilor mai sus menţionaţi, pentru comiterea infracţiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi art. 74 alin. (1) lit. a), 76 lit. b) C. pen. anterior ca urmare a înlăturării reţinerii art. 320¹ C. proc. pen. anterior - pentru inculpaţii V.B.C. şi A.B.M. şi a incidenţei art. 5 noul C. pen.

A fost înlăturată reţinerea dispoziţiilor art. 33 lit. a) C. pen. anterior.

A fost menţinută suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpaţilor E.E.R. şi E.A.M., conform art. 86¹ şi urm. C. pen. anterior pe durata unui termen de încercare de 4 ani.

Au fost înlăturate prevederile art. 86¹ şi urm. C. pen. anterior în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii V.B.C. şi A.B.M.

S-a dispus suspendarea condiţionată a pedepsei de câte 1 an închisoare aplicată inculpaţilor V.B.C. şi A.B.M., în baza art. 81, 82 C. pen. anterior, ca urmare a reţinerii art. 5 C. pen. pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

S-a atras atenţia inculpaţilor V.B.C. şi A.B.M. asupra prevederilor art. 83 C. pen. anterior.

Au fost obligaţi inculpaţii E.E.R., E.A.M., V.B.C. şi A.B.M. să plătească, în solidar, părţii civile Ministerul Economiei şi Finanţelor prin A.N.A.F. - Autoritatea Naţională a Vămilor -Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj suma de 378.317,3 RON reprezentând taxe vamale, accize şi TVA aferente cantităţii de 41.408 pachete de ţigări, sumă la care se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente, începând cu data naşterii debitului şi până la data plăţii efective.

Au fost obligaţi în solidar inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. să plătească aceleiaşi părţi civile, Ministerul Economiei şi Finanţelor prin A.N.A.F. - Autoritatea Naţională a Vămilor - Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj, suma de 122.883,6 RON - reprezentând taxe vamale, accize şi TVA aferente cantităţii de 13.450 pachete de ţigări - sumă la care se vor calcula dobânzi şi penalităţi de întârziere aferente, începând cu data naşterii debitului şi până la data plăţii efective.

Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei apelate. A fost stabilită în favoarea Baroului Cluj suma de 3 x 100 RON, onorarii parţiale pentru apărătorii desemnaţi din oficiu, avocaţi C.I., B.I. şi B.C. şi suma de 300 RON, onorariu integral pentru avocat B.C.E., sume ce se vor avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.

Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs în casaţie inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. la data de 14 iulie 2014.

Prin Încheierea nr. 191/RC din data de 22 septembrie 2014, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în Dosarul nr. 9046/100/2012, au fost admise în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. împotriva Deciziei penale nr. 469/A din 19 mai 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

S-a trimis cauza în vederea judecării recursurilor în casaţie, completului C6.

Prin motivele scrise, recurenţii inculpaţi E.E.R. şi E.A.M. în esenţă, au susţinut că instanţa de control judiciar nu a indicat nici temeiul de fapt şi nici temeiul de drept din care să rezulte că faptele întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de contrabandă prevăzută de dispoziţiile art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006. Pe de altă parte, nu a arătat care este contribuţia materială sau morală a inculpaţilor la comiterea faptelor.

Recurenţii inculpaţi au arătat că au fost condamnaţi, în mod nelegal, pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât faptele de deţinere ţigări au fost săvârşite anterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 54/2010, astfel că nu erau reglementate de legea penală ca fiind infracţiuni.

La termenul de judecată din data de 3 noiembrie 2014, stabilit pentru judecarea pe fond a recursului în casaţie, cu ocazia dezbaterilor, apărătorul ales al recurenţilor inculpaţi a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., apreciind că reţinerea complicităţii ca formă de participaţie penală la infracţiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 este greşită.

Totodată, acelaşi apărător ales a arătat că, faţă de dispoziţiile O.U.G. nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, faptele reţinute în sarcina inculpaţilor constituie contravenţie şi nu acte de complicitate la infracţiunea de contrabandă.

Analizând recursul în casaţie în limitele prevăzute de art. 442 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că este nefondat pentru următoarele considerente:

Recursul în casaţie, în reglementarea noului C. proc. pen., este conceput ca fiind o cale extraordinară de atac, reprezentând un ultim nivel de jurisdicţie în care părţile pot solicita reformarea unei hotărâri definitive, însă doar în limita cazurilor de casare prevăzute expres şi limitativ de legiuitor la art. 438 C. proc. pen.

Conform art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., hotărârile sunt supuse casării dacă inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Pe de altă parte, potrivit art. 447 C. proc. pen., instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cazurilor de recurs în casaţie invocate prin cerere de procuror sau de părţi, verificând exclusiv legalitatea hotărârii atacate.

Inculpaţii au arătat că în cauză nu au fost dovedite, pe de o parte, acţiunile de introducere ilegală în România a ţigărilor de contrabandă, şi nici actele de complicitate a inculpaţilor, sau faptul că aceştia au cunoscut regimul juridic al ţigărilor, precum şi modul în care au ajuns acestea pe teritoriul României şi că provin din activităţi de contrabandă.

S-a menţionat că niciun element de natura celor enunţate nu este dovedit cu absolut nicio probă la dosarul cauzei, în afară de faptul deţinerii unei cantităţi de ţigări la locuinţa părinţilor inculpatului E.E.R. din comuna Ocna Şugatag, inculpaţii locuind efectiv în municipiul Sighetu Marmaţiei.

De asemenea, inculpaţii au susţinut că au fost condamnaţi, în mod greşit, pentru o faptă - aceea de deţinere de ţigări anterior datei de 23 iunie 2010, care constituie momentul intrării în vigoare a O.U.G. nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, faptă care la momentul comiterii ei nu era incriminată ca fiind infracţiune.

Criticile inculpaţilor vizează greşita condamnare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Contrar susţinerilor recurenţilor inculpaţi E.E.R. şi E.A.M., în sensul că doar au deţinut ţigări de contrabandă - faptă care anterior datei de 23 iunie 2010 când a intrat în vigoare O.U.G. nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale prin care a fost modificată şi completată Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, constituie contravenţie şi nu infracţiune, Înalta Curte constată că activitatea infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor prin actul de trimitere în judecată şi, ulterior prin sentinţa instanţei de fond, respectiv prin decizia instanţei de apel se circumscrie complicităţii la infracţiunea de contrabandă incriminată în art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi 274 din Legea nr. 86/2006 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. şi constă în aceea că, în cursul lunii martie 2010, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale unice, la datele de 14/15 martie 2010 şi 19/20 martie 2010, au facilitat sub diferite forme introducerea ilegală din Ucraina în România, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, a cantităţii totale de 54.858 pachete de ţigarete cu timbru ucrainean marca "V." cauzând un prejudiciu de 501.201 RON.

La data săvârşirii faptelor, infracţiunea de contrabandă era incriminată în varianta tip în art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României care prevedea că "introducerea sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi", iar recurenţii inculpaţi au fost trimişi în judecată pentru complicitate la infracţiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) şi art. 274 din Legea nr. 86/2006.

Împrejurarea că ulterior, prin O.U.G. nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (în vigoare de la 23 iunie 2010), legiuitorul a incriminat în art. 270 alin. (3), în cadrul infracţiunii asimilate contrabandei ca acte materiale printre altele, şi deţinerea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia, este lipsită de relevanţă în contextul în care activitatea infracţională a inculpaţilor se circumscrie complicităţii ca formă a participaţiei penale.

Pe de altă parte, se constată că, în susţinerea cazului de casare prevăzut în art. 438 pct. 7 C. proc. pen., recurenţii inculpaţi critică situaţia de fapt reţinută de instanţele de fond şi apel, solicitând pronunţarea unei soluţii de achitare pentru lipsa probelor.

Or, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 447 C. proc. pen. în calea de atac a recursului în casaţie nu poate fi verificată temeinicia hotărârii pronunţate, ci doar legalitatea acesteia.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că, la data săvârşirii faptelor de către autori, respectiv 14/15 martie 2010 şi 19/20 martie 2010, acestea erau incriminate ca infracţiuni în art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

În consecinţă, susţinerea recurenţilor inculpaţi referitoare la nevinovăţie nu poate fi analizată în recurs în casaţie.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 1 C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. împotriva Deciziei penale nr. 469/A din 19 mai 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii E.E.R. şi E.A.M. împotriva Deciziei penale nr. 469/A din 19 mai 2014 a Curţii de Apel Cluj, secţia penală şi pentru cauze cu minori.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumelor de câte 275 RON cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 75 RON, reprezentând onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi, 3 noiembrie 2014.

← ICCJ. Decizia nr. 2908/2014. Penal. Intervenirea unei legi...		ICCJ. Decizia nr. 2955/2014. Penal. Intervenirea unei legi... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 293/2014. Penal. Iniţiere, constituire de grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003 art. 7). Recurs in casaţie